Profitul Agricol nr. 27, din 15 iulie 2020 by Profitul Agricol

nr. 27 din 15 iulie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 27/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Visul unei burse de cereale ¥n fiecare an, când vine vremea recoltatului, rena¿te parcå ¿i visul unei burse de cereale. Cå ar fi la Bucure¿ti sau la Constan¡a, mul¡i leagå bursa de iluzia cå poate a¿a vor fi pre¡uri mai bune la grâul sau porumbul românesc. Unii, ceva mai iu¡i la fonduri europene, au fåcut de acum vreo 10 ani o burså, la Corabia. De func¡ionat, n-a func¡ionat niciodatå, dar ce frumos sunå SC Bursa de Cereale Corabia SRL. Cåci bursele nu sunt deloc ni¿te instrumente simple, så facå fiecare câte una dupå cum îl taie capul. Ba din contrå. Sunt un mecanism complicat de pia¡å ¿i se bazeazå pe o mul¡ime de rela¡ii comerciale corecte de la un cap la altul. O burså, ca så fie func¡ionalå, are nevoie de o pia¡å maturå, suficient de mare cât så îi asigure func¡ionarea un an întreg. Adicå are nevoie ¿i de cereale, ¿i de bani. Cine a mai våzut o burså care vinde doar 3 luni, dupå care intrå în hibernare pânå la recolta urmåtoare? Dar, mai ales, o burså lucreazå cu prognoze, cu studii de pia¡å ¿i cifre clare. Or, la noi, observåm de ani de zile o reticen¡å a ministerului (¿i chiar a unor fermieri) de a comunica cifre clare, ascunzându-se dupå argumentul cå nu vor så influen¡eze pia¡a. Când, din contrå, firesc ar fi så o influen¡eze. Oamenii, fie ei traderi, fie agricultori, iau decizii corecte când au în fa¡å un tablou limpede. ¥n multe ¡åri, datele statistice agricole sunt comunicate cu o frecven¡å lunarå. Nu sunt deloc secrete, ba chiar sunt publice, pentru oricine vrea så le parcurgå. (ªi noi publicåm lunar rapoartele americanilor de la USDA. ªi europenii au propriile estimåri asupra produc¡iilor agricole, ¿i ru¿ii, ¿i ucrainenii...). Vidul de date oficiale de la noi stârne¿te probabil rumoarea anali¿tilor din afarå. “România, ¡ara aia de unde nu avem niciun fel de date... Iar când ne vin ceva date oficiale, atunci nu putem avea încredere în ele.” Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 27/2020

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Ma[ini [i utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii Ministerul vrea så scrie PNS-ul în regie proprie Pre¡ul grâului Ru¿ii au acaparat pia¡a de grâu din Egipt

Cezar Iulian Gheorghe: 8

Culturi vegetale Radiografia campaniei de recoltat Solu¡ia Adama pentru erbicidarea din toamnå la rapi¡å Asigurarea de secetå la rapi¡å Birocra¡ia love¿te unde nu te a¿tep¡i Atac masiv de Diabrotica la Fundulea!

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Vinde¡i porumbul, påstra¡i grâul! Timi¿: campanie de combatere a ambroziei

OPINII Producerea de semin¡e hibride certificate, în pragul “decesului”?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de grâu este în u¿oarå cre¿tere Vom avea mai mult porumb decât anul trecut

Gâlceava agricultorilor din Prahova cu rachetarii antigrindinå

24 26 28

Cre[terea animalelor Virusul pestei porcine africane poate trece acum la om? Mihai Lungu construie¿te mai mult silozuri decât ferme Autorizarea taurilor fårå origine Larisa Ene a pierdut 500 de scroafe ¿i tot ¿i-a repopulat ferma Cora¿ Ardelean despre abera¡ia sistemului de referin¡å la vaci

Informa]ii externe 33 34

Agricultura digital\ Economise¿te când fertilizezi! Folose¿te-te de ce ai deja în sol Platforma de internet #Mul¡umimFermierilor a ales câ¿tigåtorii

Criza de personal s-a acutizat Productivitate sporitå cu gama de sprayere Amazone UX Ro¡ile jumelare reduc tasarea ¿i sporesc productivitatea Încårcåtoarele Claas Torion performan¡e noi cu motoare Stage V

Record mondial la grâu: 17,3 tone la hectar Covid cercetat de procurori Bayer renun¡å la o clauzå cheie în litigiul glifosatului ADM investe¿te în agricultura inteligentå

48 48

Magazin Pescuit pe Olt, la apå tulbure Zimbrul revine în Bucovina O loviturå de marketing cu stupi de albine

52 53

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ministerul vrea s\ scrie PNS-ul în regie proprie Ministerul Agriculturii ¿i-a propus så redacteze noul Plan Na¡ional Strategic doar prin consultåri cu speciali¿tii ¿i mediul asociativ, fårå a apela la consultan¡i externi plåti¡i în acest scop. Anun¡ul a fost fåcut de secretarul de stat Emil Dumitru la prima întâlnire tehnicå cu partenerii de dialog social, pe capitolul plå¡ilor directe din PNS. Întâlnirea s-a desfå¿urat prin intermediul platformei online ¿i au participat, alåturi de Dumitru, Daniela Rebega, directorul general adjunct al Autoritå¡ii de Management pentru PNDR, ¿i reprezentan¡i ai asocia¡iilor de fermieri. Dumitru mai sus¡ine cå ¡inta acestui PNS va fi nu doar cheltuirea fondurilor europene disponibile, ci eficien¡a cheltuielilor în totalitatea lor. Rebega a prezentat observa¡iile Comisiei Europene ¿i pe ale partenerilor de dialog încorporate în analiza SWOT. “Toatå lumea considerå cå este o variantå îmbunåtå¡itå”, opineazå Cristina Cionga, care a reprezentat APPR-ul la întâlnirea de la minister. Întâlnirea nu a fost una foarte aplicatå, înså måcar s-a stabilit un calendar de lucru. S-a cerut un studiu pentru a se determina pragul de rentabilitate al fermelor, în func¡ie de suprafa¡a exploatatå, pe zone. S-a discutat tangen¡ial ¿i despre Green Deal - dacå este fezabilå reduProfitul Agricol 27/2020

cerea consumului de pesticide, despre digitalizare. Reprezentan¡ii EcoRuralis ¿i ai asocia¡iei Salva¡i ºåranul Român i-au criti-

cat pe Dumitru ¿i Rebega, pe considerentul cå analiza SWOT favorizeazå agricultura de tip industrial ¿i nu ¡ine deloc cont de gospodåria ¡åråneascå, singura care ar fi reu¿it så furnizeze în pandemie hranå proaspåtå pe lan¡ul scurt, acolo unde au fost sincope în aprovizionare. Participan¡ii au fost invita¡i så transmitå principalele observa¡ii în scris pânå la data de 3 august a.c. În perioada 13 - 27 iulie vor mai avea loc 7 întâlniri online cu partenerii sociali selecta¡i, în cadrul grupurilor de lucru: “Sprijin Cuplat”, “Interven¡ii în domeniul agricol - finan¡ate din Pilonul II PAC (måsuri de investi¡ii ¿i alte interven¡ii în domeniul agricol)”, “Industrie ¿i Securitate Alimentarå - Pilonul II”; “Interven¡ii sectoriale (Måsuri de pia¡å)”, “Mediu ¿i Silviculturå”, “Economie ruralå ¿i Infrastructurå”, “Cercetare ¿i inovare”.

Robert VERESS

O Europå puternicå începe cu un mediu rural prosper Såptåmâna trecutå, pre¿edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anun¡at decizia de a lansa o consultare publicå despre viitorul zonelor rurale din întreaga Uniune. “¥n cea de-a doua jumåtate a anului vom lansa un proces de consultare publicå cu comunitå¡ile rurale, cu autoritå¡ile locale ¿i cu to¡i cei cårora le paså de viitorul sferei rurale europene. Acest lucru va duce la o nouå strategie pentru Europa ruralå. Uniunea Europeanå va fi de partea comunitå¡ii rurale care dore¿te så modeleze un viitor sånåtos ¿i prosper ¿i vom fi prezen¡i cu resurse, cu o nouå PAC, prin Pactul Ecologic European, ¿i, de asemenea, prin Next Generation EU. O Europå mai puternicå începe cu o zonå ruralå prosperå!” a declarat Ursula von der Leyen. Ministerul Agriculturii va finan¡a liceele agricole Executivul a aprobat sus¡inerea financiarå a celor 57 de licee cu profil agricol de cåtre Ministerul Agriculturii. Tot ministerul va viza ¿i înfiin¡area de noi specializåri sau calificåri profesionale, va fundamenta cifra anualå de ¿colarizare, îmbunåtå¡irea structurii organizatorice a liceelor, perfec¡ionarea cadrelor didactice, organizarea stagiilor de practicå, precum ¿i promovarea învå¡åmântului dual. Un altfel de master pentru tinerii agricultori Syngenta, Cargill, Agrii ¿i Raiffeisen Bank au anun¡at construirea unui program de formare profesionalå dedicat tinerilor fermieri cu experien¡å deja dobânditå. Cursul va dura 6 luni, va avea doar 30 de cursan¡i ¿i va beneficia de prezena unor speakeri din top managementul companiilor anun¡ate. Pentru doritori, înscrierile se fac între 6 iulie ¿i 2 august, iar cursurile vor începe pe 15 septembrie la Slobozia ¿i se vor termina în martie 2021. Vor avea loc o datå la douå såptåmâni, câte 4 ore odatå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII O întâlnire în care mul¡i ¿i-au pus speran¡e Liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) au avut o întâlnire la Ministerul de Finan¡e, unde au venit ministrul Agriculturii, Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru ¿i George Scarlat ¿i secretarul de stat de la Finan¡e, Sebastian Burduja. Ministrul plin, Florin Cî¡u, nu a putut participa, a¿a cum îi promisese premierului Ludovic Orban, acum o såptåmânå. Dar ¿i agenda întâlnirii a fost u¿or modificatå fa¡å de ce credeau agricultorii cå se va discuta. Astfel, pentru amânarea ratelor la credite, întâlnirile cu reprezentan¡ii Asocia¡iei Române a Båncilor ¿i ai BNR au fost mutate såptåmâna viitoare. Vå vom ¡ine la curent... Modificarea Codului Fiscal astfel încât procesele-verbale de constatare a pagubelor provocate de secetå så fie învestite cu titlul de for¡å majorå a fost abandonatå. În loc, conducerea ANAF va avea o teleconferin¡å cu directorii din jude¡e, apoi va emite ¿i o circularå în vederea unei abordåri unitare a situa¡iei generate de secetå. În primul rând, trebuie recunoscute cheltuielile de produc¡ie la culturile afectate, în vederea rambursårii TVA. În al doilea rând, e important så nu se interpreteze cå, dacå pe un anumit procent din suprafa¡a cultivatå cultura este calamitatå, a¿a cum este trecut în procesul-verbal, pe restul suprafe¡ei produc¡ia a fost 100%. Pentru stabilirea formei exacte a circularei, s-a stabilit cå discu¡iile vor fi purtate ulterior între un director din ANAF ¿i Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV, care, fiind contabil, cunoa¿te problemele de fiscalitate. “Discu¡iile au fost productive ¿i chiar mi se pare cå se cautå solu¡ii de deblocare a situa¡iei”, spunea la final Cristina Cionga, director pentru Afaceri Europene la APPR. 8

Pre]ul grâului Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a sus¡inut såptåmâna trecutå cå pre¡ul grâului românesc nu va fi afectat (a se citi: nu va cre¿te) de seceta pedologicå extremå. “Din påcate pentru noi, doar zona Mårii Negre a fost afectatå de secetå în acest an. Din ceea ce se raporteazå la nivel european, dar ¿i global privind produc¡ia de cereale, vor avea chiar produc¡ii record în alte pår¡i, pentru cå nu au fost probleme cu seceta. Niciodatå pre¡ul grâului nu a fost dictat doar de produc¡ia noastrå, ci de ceea ce se întâmplå în aceastå pia¡å a cerealelor ¿i nu cred cå o så fie afectat. (adicå nu o så creascå - n. red.) Pentru cå este an electoral ¿i då bine så asiguri publicul cå e¿ti preocupat de pre¡ul pâinii, ministrul a ales så fie mai îngrijorat de soarta morarilor decât de cea a agricultorilor. “Colegii mei au o întâlnire cu cei din industria de morårit (...). Ne vom asigu-

ra, garantând (...) celor din industria de morårit, ca så poate så contracteze acum, la recoltare, o cantitate suficientå pentru consumul uman, (...) astfel încât så nu fie afecta¡i de jocurile care sunt pe pia¡å”, a declarat ministrul Adrian Oros.

Andrei OSTROVEANU

Ru[ii au acaparat pia]a de grâu din Egipt Egiptul a achizi¡ionat prin GASC încå 230.000 de tone de grâu, respectiv douå vapoare de 60.000 de tone ¿i douå de 55.000 de tone. Licita¡ia a fost organizatå mar¡i, 7 iulie, iar câ¿tigåtorii sunt trei comercian¡i de cereale din Rusia - GTCS, Hakan, Grain Export, grâul urmând a fi livrat în perioada 8-18 august a.c. Surse din pia¡å ne-au confirmat cå ¿i un trader din România a ofertat la licita¡ie, înså pre¡ul dorit a fost cu 4 dolari peste cel de 218,80 dolari/t (C&F - costul mårfii livrate în Egipt), cu care au câ¿tigat ru¿ii. Foarte interesant este cå traderul din ¡ara noastrå ar fi pierdut 10 dolari/t, dacå ar fi câ¿tigat licita¡ia, fa¡å de pre¡ul de valorificare a mårfii pe

pia¡a din România, considerând toate costurile legate de livrarea în Egipt. Aceasta înseamnå cå î¿i asumå pierderi pe termen scurt, pentru a nu pierde contactul cu cea mai importantå pia¡å de desfacere pentru România. Dupå cum se vede, înså, aceste pierderi ar trebui så fie mai mari, pentru a se putea impune în fa¡a “tåvålugului” rusesc. Amintim cå la precedenta licita¡ie organizatå de GASC, pe 18 iunie, din cele patru Panamax-uri achizi¡ionate de egipteni, doar unul a fost adjudecat de Ameropa România, dar la un pre¡ de 216,23 USD/t C&F.

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Gâlceava agricultorilor din Prahova cu rachetarii antigrindin\ La începutul lunii, Adrian Mocanu, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli Prahova, spunea cå, din cauza rachetelor antigrindinå, cel pu¡in în jude¡ul lui s-au pierdut precipita¡ii bune. Omul nu vorbe¿te din auzite, urmåre¿te nivelul precipita¡iilor de mul¡i ani ¿i l-a corelat cu tragerile antigrindinå.

“S-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încårcåturå de precipita¡ii. Se trage ¿i acum cu rachete la întâmplare, de fiecare datå când se semnaleazå un front atmosferic cu o posibilå încårcåturå de grindinå. Dupå tragere, acesta se disperseazå brusc, iar ploaia nu se mai formeazå. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindinå, mii de hectare de produc¡ie sunt distruse în fiecare an. ªi asta pentru cå toate ploile care scapå de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepårtate cu rachete, astfel cå nu mai ajung în zona de câmpie a jude¡ului Prahova”, spune Mocanu. Convins de adevårul calculelor sale, Mocanu a încercat så discute cu Ministerul Agriculturii. Nebågat în seamå, a amenin¡at cu protestele agricultorilor din organiza¡ia Prahova. Abia amenin¡area asta i-a mai animat pe guvernan¡i. Probabil pentru cå sunt înaintea unui scrutin electoral sensibil. ªi atunci oficialii au decis så îi råspundå lui Adrian Mocanu. Profitul Agricol 27/2020

Primul a vorbit ministrul Adrian Oros. “Sistemul are ni¿te reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Este o monitorizare, atât din partea celor care opereazå, cât ¿i din partea ministerului ¿i a agen¡iei na¡ionale antigrindinå, ¿i toate aceste date sunt stocate ¿i avem posibilitatea så analizåm dupå ce s-a întâmplat, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor så nu fie haotice ¿i så nu reducå precipita¡iile”, a spus Oros. Destul de timid råspuns, dar nici ministrul agriculturii nu are mânå liberå så se ia de fermieri. ªi atunci a ie¿it în fa¡å Gheorghe Cåunei Florescu, pre¿edintele director general al Autoritå¡ii pentru Administrarea Sistemului Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor. “Aceastå activitate (lansarea de rachete antigrindinå, n.r.) este monitorizatå ¿i de cåtre Organiza¡ia Mondialå de Meteorologie. Este un program ¿tiin¡ific recomandat de Organiza¡ia Mondialå de Meteorologie”, ¿i-a apårat el programul ¿i rachetele. “Din 2015 s-a creat o autoritate la nivel mondial, care recomandå ¡årilor så înfiin¡eze asemenea agen¡ii, ca omul så intervinå, pentru cå de câ¡iva ani încoace fenomenele meteo au luat-o razna. Noi nu facem altceva decât så stopåm grindina ¿i în niciun caz nu luåm apa de la un fermier ¿i o dåm la altul. Nu speriem norii, nu-i deplasåm dintr-o parte în alta. Astea sunt cuvinte scrise de cåtre oameni care nu ¿tiu. (...) Acum trei zile a fost un fenomen extrem în Prahova, unde am ac¡ionat cu 88 de rachete ¿i am protejat în totalitate”, a declarat Cåunei. Pânå aici, argumentele sale ¡in strict de domeniul sistemului antigrindinå.

Dar la final Cåunei se lanseazå într-un atac la agricultorii din Prahova. “Ace¿ti domni urmåresc så cadå grindina ¿i så încaseze bani de la asiguråri. Aceasta este o formå de ¿mecherie. Afirma¡iile acestea nu le facem numai noi, ci ¿i anumite autoritå¡i ale statului. Sunt alte interese, asta e problema.” Fårå så indice clar care ar fi acele institu¡ii ale statului, Cåunei încearcå doar plantarea unei såmân¡e de neîncredere asupra tuturor fermierilor din asocia¡ia Prahova, care, nu-i a¿a, au îndråznit så scrie un memoriu anti-grindinå. ªi a¿a, din condei, fermierii au devin inamicul unei institu¡ii a statului. Cu mingea polemicii în teren, Adrian Mocanu ¿i organiza¡ia Prahova au contrat cu o replicå bine dozatå. “Noi, fermierii din Prahova, nu vrem så fim proteja¡i de acest sistem. Nu vrem så ne ajuta¡i cu for¡a! Dacå func¡ioneazå pe baze ¿tiin¡ifice, de ce uneori se trage noaptea? Cine a auzit de ploi cu grindinå care så se formeze noaptea? Dacå sistemul este a¿a bine pus la punct, så ni se comunice fi¿ele de trageri din timpul nop¡ii ¿i explica¡iile ¿tiin¡ifice. În orice caz, ce dorim så subliniem este cå noi, ca fermieri, nu dorim så fim ajuta¡i de niciun sistem antigrindinå. Cine ¿i-l dore¿te, så îl ia de aici.” Saga antigrindinå promite så continue, cåci sunt ¿i al¡i lideri jude¡eni care au obiec¡ii la acest sistem. Doar ministerul comunicå triumfalist “în perioada 3 - 10 iulie, au fost lansate 234 de rachete antigrindinå...”

Andrei OSTROVEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cezar Iulian Gheorghe>

Vinde]i porumbul, p\stra]i gr=ul! Cele mai recente estimåri aratå o scådere a produc¡iei europene de grâu de la 135 de milioane de tone la 117 milioane. Rusia anun¡å o scådere a produc¡iei cu 5%, Ucraina cu 7-8%. România are cel mai important declin estimat, de circa 30% fa¡å de anii trecu¡i. Produc¡iile de rapi¡å, orz, orzoaicå au scåzut ¿i ele. E adevårat, mai pu¡in decât se prognozase. În schimb, urmåtoarele douå såptåmâni sunt decisive pentru produc¡ia internå ¿i interna¡ionalå, ¿i deci pentru pia¡a porumbului. Ce strategie de vânzare trebuie så adopte fermierii, în aceste condi¡ii? Iatå câteva indicii de la Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români (CFRO) pentru comer¡ul cu cereale.

Grâul Acum este competitivå pia¡a internå, fiindcå în portul Constan¡a grâul cu proteinå 12 este doar 172 de euro tona. Cel pu¡in fermierii capitaliza¡i, care de¡in spa¡ii de stocare, ar trebui så stocheze grâu, pentru a-l valorifica mai aproape de noiembrie-decembrie, când Cezar Gheorghe prevede o cre¿tere de 8-10% a pre¡ului de valorificare. Contextul interna¡ional este urmåtorul: Rusia a decis så nu restric¡ioneze exporturile pânå la sfâr¿itul anului. În schimb, guvernul argentinian a stabilit un pre¡ de valorificare în terminalele de export cu 8-9% mai mare fa¡å de cel plåtit de traderi - o formå de blocare a exporturilor. La rândul såu, Fran¡a ¿i-a redus prognoza de export, de la 13,6 milioane tone la 7,75 milioane de tone, pentru anul de marketing 2020-2021. USDA ¿i-a reconsiderat în scådere, 10

cu 3%, adicå 980.000 de tone, prognoza pe produc¡ia americanå de grâu, de la o lunå la alta. Imediat, pe Bursa din Chicago pre¡ul grâului a crescut, fapt reflectat ¿i pe Euronext. Deocamdatå, fermierii români nu resimt în pre¡uri scåderea produc¡iei, pentru cå, la nivel mondial, stocurile råmase sunt la un nivel superior celui prognozat ini¡ial. 22% din stocurile de grâu americane sunt în ferme, fa¡å de 19% anul trecut. În plus, de¿i predic¡iile sunt în scådere, SUA va avea, totu¿i, o cre¿tere de 3,3 milioane de tone. ªi australienii au cre¿tere de produc¡ie. Pe de altå parte, a crescut costul transportului. Dacå, în primåvarå, un transport Constan¡a - Egipt costa circa 11 dolari/t, acum costul se apropie de 15 dolari. E o consecin¡å a închirierii de cåtre China a foarte multor nave de transport, pentru a satisface nevoia de minereu de fier ¿i de cårbune.

Porumbul Ucraina estimeazå o superproduc¡ie de 37 de milioane de tone de porumb. ªi peste Ocean se a¿teaptå produc¡ii record. Dacå aceste douå såptåmâni care urmeazå vor trece cu bine ¿i se petrece polenizarea, pre¡ul porumbului va fi în scådere. Acum pre¡ul este la 141 de euro/t în portul Constan¡a ¿i este un moment propice pentru a vinde. Rapi¡a Interesul pentru rapi¡å a fost crescut ¿i pre¡ul a reflectat acest fapt. Înså momentul de vârf a trecut. Pe Euronext se observå cå pre¡ul pentru livrare în noiembrie este sub cel pentru livrare în

august, pentru cå sezonul de recoltare s-a decalat în vestul Europei cam cu douå såptåmâni. Pe pia¡a din România, interesul pentru rapi¡å s-a diminuat, pentru cå procesatorii ¿i-au fåcut stocurile. Dacå pânå acum o såptåmânå se plåtea cota¡ia Euronext la luna august, azi a scåzut cu 7 sau chiar 10 euro/t. “Nu este exclus så avem un nou vârf în noiembrie-decembrie, când se încheie procesarea rapi¡ei ¿i începe a florii-soarelui”.

Floarea-soarelui Rusia ajunge anul acesta la o produc¡ie de 15 milioane de tone ¿i concureazå Ucraina pe pia¡a ¿roturilor. Înså România trebuie så se uite la ce se întâmplå în vestul Europei, acolo unde se face pre¡ul semin¡elor de floarea-soarelui pentru produc¡ia de ulei, în func¡ie de necesarul marilor procesatori. De regulå, România exportå 500600.000 de tone de floare în Bulgaria, 400-500.000 de tone în Turcia ¿i 300400.000 de tone în Ungaria. Cantitå¡i mai mici pleacå spre vestul Europei ¿i spre destina¡ii exotice, precum Pakistan. Anul acesta, înså, e posibil så creascå cererea de export spre vestul Europei. La recoltå cu siguran¡å va scådea pre¡ul, dar pentru cei care au solu¡ii de depozitare procesatorii oferå un pre¡ tentant pentru marfa livratå în ianuariefebruarie. Vom reveni cu detalii tehnice despre valorificarea poten¡ialului florii-soarelui într-un numår viitor. Robert VERESS Profitul Agricol 27/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

România

cre¿tere cu 6 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 29 iunie.

FOB Constan¡a 183 euro/t (+ 6 euro/t) 878 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 29.06 - 3.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 177.170 tone, Nigeria 85.770 tone, Yemen 79.770 tone, Japonia 79.570 tone ¿i Indonezia 77.070 tone.

¥n perioada 29 iunie - 3 iulie pre¡ul cerealelor a revenit pe cre¿tere pe toate bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 209 dolari/tonå (899 lei), cu 6 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 210 dolari/tonå (903), în £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Aug Sept Oct

29.06 114 113 117

30.06 115 114 119

01.07 117 115 120

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Oct

29.06 175 177 179

30.06 177 179 180

02.07 119 117 121

03.07 120 119 123 $/t

01.07 02.07 03.07 179 180 181 180 181 183 181 183 185

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 29.06 Rouen 177 Dunquerque 177 Pallice 177 Creil FOB 170 Moselle FOB 173 Rouen FOB 174

30.06 01.07 179 180 179 180 179 180 171 172 174 175 175 177

03.07 183 183 183 175 177 181

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 29.06 30.06 01.07 02.07 Aug 203 204 205 207 Sept 203 204 205 207 Oct 205 207 209 210

03.07 209 209 211

FOB Constan¡a 179 euro/t (+10) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 29.06 - 3.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 169 dolari/tonå (727 lei), mai mult cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 3 iulie 2020, a fost de

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 162 euro/tonå (778 lei), în cre¿tere cu 5 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 180 euro/tonå (864 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 158 eu-

Aug Sept Oct

29.06 125 129 131

30.06 127 130 133

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 29.06 Bordeaux 153 Pallice 153 Rhin 160 Bordeaux FOB 157 Pontivy 173

$/t

01.07 02.07 03.07 129 130 131 131 132 133 134 135 137 euro/t

30.06 01.07 02.07 03.07 154 155 157 158 154 155 157 158 161 163 164 165 159 160 161 162 175 177 179 180

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2020, a fost de 169 dolari/t (727 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

România

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 181 euro/tonå (869 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 183 euro/tonå (878 lei), mai mare cu 6 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2020 este de 171 dolari/t (735 lei).

euro/t 02.07 181 181 181 173 177 179

163 dolari/tonå (701 lei), cu 5 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 177 euro/tonå (850 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

ro/tonå (758 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei), în cre¿tere cu 5 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 159 dolari/tonå (684

lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor ¿i cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

29.06 30.06 01.07 02.07 03.07 153 154 155 157 159 163 164 165 167 169

Profitul Agricol 27/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a scåzut din nou pe toate bursele mondiale. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 349 dolari/tonå (1.501 lei), cu 5 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 iunie. Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

29.06 317 317 319

30.06 319 319 320

$/t 01.07 317 317 319

02.07 315 314 317

03.07 313 312 315

Orz România FOB Constan¡a 179 euro/t (+ 6) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 29.06 - 3.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 29.06 Rouen 163 Dunquerque 163 Moselle 164 Pontivy 165 Orz bere: Creil** 171 Moselle** 173

30.06 164 165 165 167

01.07 165 167 167 169

02.07 167 169 169 170

03.07 169 170 170 171

173 174 175 177 174 175 177 179

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 29 iunie - 3 iulie 2020, a fost de 181 dolari/tonå (778 Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

$/t

PREºURI

29.06- 3.07.2020

29.06 30.06 01.07 02.07 03.07 August 175 177 179 180 181 Sept 180 181 183 184 185

ponia 57.790 tone, Egipt 57.150 tone, Bangladesh 53.770 tone, Mexic 37.770 tone ¿i Indonezia 37.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.484 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 310 dolari/tonå (1.333 lei), în scådere cu 3 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

29.06 609 603 617

$/t

30.06 01.07 02.07 603 601 599 601 599 600 615 613 611

03.07 597 601 609

FOB-Rouen, a fost de 169 euro/tonå (811 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 iunie. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 29 iunie. Australia: pentru livrare în august 2020, pre¡ul orzului furajer este 201 dolari/t (864 lei). A fost mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

29.06 30.06 01.07 02.07 03.07 313 315 313 311 310 317 319 317 315 313

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 29 iunie - 3 iulie, pre¡ul semin¡elor de floarea-soarelui a avut urmåtoarea evolu¡ie: ¥n Fran¡a pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 350 euro/tonå (1.680 lei), mai mare cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 iunie. Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 3 iulie 2020, a fost de 345 dolari/tonå (1.483 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august, este de 363 dolari/tonå (1.561 lei), mai mic cu 6 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2020, a fost de 373 dolari/t (1.604 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

29.06 30.06 01.07 02.07 03.07 August 341 343 345 347 345

29.06 30.06 01.07 02.07 03.07 Dieppe 347 349 350 351 350

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

mai mare cu 5 euro/tonåfa¡å de pre¡ul de deschidere.

lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei). A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Principalele destina¡ii: China 127.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), cu 4 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 iunie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 350 euro/tonå (1.680 lei),

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

29.06 Rouen 345 Dunquerque 343 Moselle 343

03.07 350 349 347

30.06 347 345 345

01.07 350 347 347

02.07 351 350 349

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

210 dolari/t

Profitul Agricol 27/2020

$/t

29.06 30.06 01.07 02.07 03.07 August 351 353 350 347 345 Sept 350 353 351 350 347

163 dolari/t

349 dolari/t

-5

181 dolari/t

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu

este în u[oar\ cre[tere Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 iulie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 221 milioane hectare, mai mare cu 4 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 2 mil. ha), Rusia (27,7 milioane ha din care 15,6 mil. cu grâu de toamnå ¿i 12,1 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,5), Belarus (3,3), SUA (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,8). Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 769 milioane tone, mai mare cu 4,5 milioane tone fa¡å de 2019/20.

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (36 mil. tone), UE (27 mil. tone), SUA (26 mil. tone), Canada (24,5 mil.), Ucraina (17,5 mil.), Australia (16,5 mil.), Argentina (14,5 mil.), Turcia (6,6) ¿i Kazahstan (6,6 mil. tone). În topul importatorilor conduce Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Maroc (5,8 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,3 mil. tone), Coreea de Sud (3,7 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor ¥n luna iunie, pre¡ul grâului din UE a scåzut de la 221 la 208 de dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 220 dolari/t la 198 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 226 dolari/tonå la 218 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a scåzut cu 10 dolari/tonå, la 228 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 225 dolari/tonå, de la 278 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna iunie a crescut de la 240 dolari/tonå la 241 dolari/tonå. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (162 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (25,6 mil. tone), UE (11,5 mil. tone), Rusia (8 mil. tone) ¿i Iran (7).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 315 milioane tone, cu 18 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20.

pagini structurate de

Marilena R|DUCU

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 8 iulie 2019 - 8 iulie 2020

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139,5 milioane tone, cu 15,4 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult), India (107, mai mare cu 3 mil. tone), Rusia (76,5 mil. tone, cu 3 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 2,6 mil. tone), Canada (34 milioane tone), Ucraina (26,5 milioane tone, cu 2,6 milioane mai mult pu¡in decât anul trecut), Pakistan (26), Australia (26), Argentina (21), Turcia (19,5), Iran (17) ¿i Kazahstan (13,5). 14

Profitul Agricol 27/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.730 milioane tone, cu 64 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.458 milioane tone, cu 51 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 503 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 7,4 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va atinge 59 milioane tone, cu 1,5 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 155 milioane tone, mai micå cu 1,5 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 604 milioane tone, cu 27 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. La soia produc¡ia va ajunge probabil la 362 milioane tone, cu 25 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 70 milioane tone, cu 1,6 milioane mai mult decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 2 mil. t. fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 46 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 10 iulie 2020. 16

Vom avea mai mult porumb decât anul trecut Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 196 milioane hectare, cu 4 milioane ha. mai mare fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (34 milioane ha, mai pu¡in cu 2 mil. ha), Brazilia (19), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia medie la hectar pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari sunt Turcia (11,4 tone/ha), SUA (11,2 tone/ha), Canada (10,4 tone/ha), Argentina (8), UE (7,6), Ucraina (7,3), China (6,2), Brazilia (5,7), Fed. Ruså (5,6) ¿i Africa de Sud (5). Produc¡ia mondialå este pognozatå så atingå 1.163 milioane tone, cu 50 milioane mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (381 milioane tone, mai mult cu 35 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (260 milioane tone), Brazilia (107 milioane tone, mai mare cu 6 mil. tone), UE

(68 milioane, cu 1 mil. tone peste anul trecut), Argentina (50), Ucraina (39), Mexic (28), India (27,5), Fed. Ruså (15,3), Canada (14,6) ¿i Africa de Sud (14). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (317 milioane tone), China (277 milioane tone), UE (87 milioane), Brazilia (68), Mexic (45,5), India (28), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (12), Nigeria (11,5). ¥n topul exportatorilor, SUA se aflå pe primul loc, cu 55 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 38 milioane, Argentina (34 mil. tone), Ucraina (33 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4,4 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (23 milioane tone), urmeazå Mexic (18,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (11) ¿i Iran (10 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 315 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2019/20.

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Pentru noul an de pia¡å, raportul USDA pe luna iulie estimeazå o scådere substan¡ialå a randamentelor din SUA ¿i Canada. Sunt prognozate înså produc¡ii mai mari de porumb în Bolivia ¿i Rusia. Comer¡ul global a crescut fa¡å de luna trecutå, cu importuri mai mari pentru Algeria ¿i Canada, în timp ce exporturile pentru Uniunea Europeanå sunt mai mici. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut la 3,35 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna mai, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 14 dolari/tonå, ajungând la 171 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 7 dolari/tonå, la 155 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut la 183 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a crescut cu 6 dolari/tonå ¿i ajuns la 166 dolari/tonå.

Profitul Agricol 27/2020

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Producerea de semin]e hibride certificate, în pragul “decesului”? Mă

uit de ceva timp ¿i a¿tept, la fel ca mul¡i al¡ii dintre cei implica¡i în sectorul agricol, så vedem sau så auzim propuneri de solu¡ii la problemele cu care se confruntå agricultura noastrå, cå este vorba de secetå, sau vorbim de inunda¡ii, cå avem probleme cu pesta porcinå, cå nu facem nimic legat de dezvoltarea zootehniei, sau multe altele. În acest material må rezum în a prezenta cu triste¡e o situa¡ie a unui sector apropiat sufletului meu, dar care este într-o perioadå de mare cumpånå, ¿i aceastå problemå, din påcate, este prea pu¡in prezentatå în dezbaterea publicå. Sectorul producerii de semin¡e certificate hibride de floarea-soarelui ¿i porumb, cåci despre el este vorba, este pe cale a deveni o problemå majorå pentru agricultura româneascå prin deciziile comunitare privind interzicerea tratamentelor la semin¡e cu neonicotinoide,

iar astfel o activitate performantå, ¿i unde România ocupå încå un onorabil loc 3 în Europa, så disparå din cauza lipsei de viziune politicå ¿i nu numai. Producerea semin¡elor de floareasoarelui ¿i porumb este astfel în fa¡a unei mari provocåri, în contextul în care atacurile de Tanymecus sp. sau Agriotes sp. pot fi în unele situa¡ii devastatoare în lipsa tratamentului, dar ¿i din cauza unor tehnologii de culturå mai preten¡ioase care fac cultura så fie mai expuså atacului, având în vedere,, în primul rând, semånatul e¿alonat al formelor parentale, dar ¿i cå vorbim de terenuri irigate ¿i unde dezvoltarea dåunåtorilor poate fi mai prolificå. Ce se va întâmpla pe viitor legat de acest sector ¿i cum poate fi el ajutat? Este o întrebare grea ¿i personal cred cå, dacå în scurt timp nu va aprea o solu¡ie de tratament chimic, vom asista posibil la o relocare a capacitå¡ilor de produc¡ie spre ¡åri mai estice, ca Ucraina, sau suplimentarea suprafe¡elor în

alte ¡åri comunitare, unde principalii beneficiari poten¡iali pot fi liderul sectorului de producere semin¡e în Europa ¿i în lume, adicå Fran¡a, care are deja anual o suprafa¡å de circa 64.000 ha loturi semincere doar la porumb, urmat de Ungaria, cu circa 25.000 ha la aceea¿i culturå. România riscå så piardå mare parte din cele circa 23.000 ha de porumb ¿i cele circa 6.500 ha de floarea-soarelui, iar la acest moment solu¡ii la aceastå problemå nu prea sunt. Dar eventualele pierderi ale fermierilor ¿i firmelor de profil care au investit în echipamente specifice, ¿i care nu sunt deloc ieftine, cine le va suporta? Nu cumva tot fermierul sau firma de semin¡e care a încercat så dezvolte activitate productivå? Ce så facå o firmå de semin¡e sau un fermier cu o combinå specializatå pentru såmân¡a de porumb care costå circa 300.000 euro, dacå nu mai are în culturå loturi semincere? Åsta este un exemplu de “strategie profesionistå” realizatå de cåtre deciden¡ii no¿tri politici, care au gestionat prost ¿i incompetent aceastå activitate ¿i care, culmea, în continuare ne explicå cum trebuie så se facå lucrurile în agricultura româneascå. Påcat de acest sector ¿i încå sper într-un miracol, în sensul så aparå o solu¡ie de la o firmå de pesticide, fiindcå clasa politicå româneascå a rezolvat problema în mod spectaculos: prin decesul pacientului. Profitul Agricol 27/2020

CULTURI

VEGETALE Radiografia campaniei de recoltat Campania de recoltat este pe sfâr¿ite în Dobrogea ¿i sud-estul Munteniei, chiar ¿i în unele ferme din nord-estul Moldovei, în regiunile mai afectate de secetå. Cum era de a¿teptat, produc¡iile sunt foarte mici. Din påcate, ve¿tile nu sunt bune nici pentru culturile de primåvarå.

ea mai gravå råmâne situa¡ia din jude¡ul Constan¡a. Acolo, cu excep¡ia unor ochiuri unde umiditatea a fost ceva mai ridicatå, combinele greu ¿i-au umplut buncårele. Pânå vineri, 10 iulie, recoltatul era încheiat doar la orz ¿i orzoaicå de toamnå, produc¡ia medie pe jude¡ fiind sub o tonå. În 2018, Constan¡a raporta cea mai mare produc¡ie medie de orz pe ¡arå, înså anul acesta va fi, probabil, cea mai micå. Campania mai continua, pe ici, pe colo, la grâu, rapi¡å, mazåre, cu rezultate asemånåtoare. La Direc¡ia Agricolå Jude¡eanå se centralizeazå rapoartele operative de la UAT, prin care se solicitå comisiile de constatare a pagubelor provocate de secetå pentru culturile de primåvarå. “Zilele acestea se fac constatåri la mazåre. Urmeazå deplasa rea în ferme pentru constatarea pagubelor la porumb ¿i floare”, spune Mihaela Elena ªonel, director adjunct DAJ Constan¡a. La Amzacea, Dumitru Manole a recoltat 87 de tone de grâu de pe 460 de 20

hectare. De fapt, spune el, combina a lucrat doar pe 170 de ha, unde avea ni¿te loturi semincere. “Am zis ca måcar så nu mai dau banii pe såmân¡å. Am trimis probe preliminare pentru germina¡ie, så vedem dacå sunt corespunzåtoare. Restul suprafe¡ei am arat-o”. La floarea-soarelui nu sperå mai mult de 600 de kg/ha. ªi pre¡ul de valorificare e prost - 326 de dolari/t pentru floare de calitate premium, cu masa hectolitricå peste 40. La porumb e posibil så facå o tonå de boabe pe o solå unde a avut ceva mai multå umiditate. În rest, a¿teaptå comisia, så poatå toca ¿i valorifica måcar ca siloz. “Patru etaje de frunze sunt uscate. A apårut doar paniculul, a¿a cå nu s-a fåcut polenizarea ¿i nu s-a mai format ¿tiuletele”. ¥n Ialomi¡a, produc¡iile erau de 1,2 t/ha la grâu ¿i orz, respectiv sub o tonå/ha la rapi¡å. Florea Stoian, directorul DAJ, spune cå mazårea, orzul ¿i orzoaica de primåvarå sunt calamitate în propor¡ie de 60-70%. Stoian face zilnic naveta între Slobozia ¿i Bucu (comunå situatå la 12 km de re¿edin¡a de jude¡) ¿i a observat cå porumbul ¿i floarea semånate în culturile întoarse aratå mai bine decât culturile înfiin¡ate în epoca optimå, care sunt în valuri, fiindcå au avut råsårire neuniformå. “Sunt cam 70 de fermieri care au trimis în¿tiin¡åri la UAT, convocând comitetul local pentru situa¡ii de urgen¡å. Centralizåm în¿tiin¡årile ¿i de såptåmâna viitoare probabil vom merge la constatåri. De luni începem pe mazåre ¿i orzoaicå”.

În Cålåra¿i, produc¡ia medie de orz este de 1.300 kg/ha, iar la grâu ¿i rapi¡å se profileazå produc¡ii inferioare. Culturile de primåvarå sunt compromise ¿i ele cam pe douå treimi din suprafa¡å, spune Nae Valentin, director DAJ. “Am fåcut constatårile de calamitate la mazåre ¿i de luni intråm ¿i la porumb ¿i floare. Sunt fermieri care au al doilea an prost la rând. În 2019 au întors grâul båtut de grindinå, au pus porumb ¿i produc¡iile au fost foarte mici”. La Peri¿oru, ªtefan Moraru a terminat de recoltat cele 400 de ha råmase din 500 înfiin¡ate cu grâu ¿i a scos o medie de 700 kg/ha. Påstreazå recolta pentru såmân¡å ¿i arendå. A mai scos 1,5 t/ha la orzoaica pentru bere ¿i 1,7 t/ha la rapi¡å pe 200 ha. Floarea are talia de pânå într-un metru ¿i pare compromiså. În schimb, cu porumbul, dacå va mai beneficia de precipita¡ii, e posibil så umple silozurile. Porumbul semånat la începutul lunii mai, direct în grâu, are talia reduså, de 50-70 cm, a¿a cå probabil va ajunge furaj. Sperå ca furajele din porumb så fie o afacere în toamna asta, fiindcå nici lucernå nu s-a fåcut... Moraru este nemul¡umit de lipsa de reac¡ie a cercetårii române¿ti la condi¡iile vitrege ale acestui an: “Nu am auzit sfaturi de la institutele noastre de cercetare - ce era de fåcut dupå uuu au consemnat

Adrian MIHAI Gheorghe MIRON Robert VERESS Profitul Agricol 27/2020

CULTURI VEGETALE uuu înghe¡urile târzii, apoi dupå seceta pedologicå, dacå era cazul så semånåm în cultura întoarså”.

¥n Vaslui, la Coste¿ti, Dan Hurduc a terminat de recoltat 560 de ha cu rapi¡å, ob¡inând o medie de 1,2 t/ha, ceva mai mult decât estima în aprilie. La grâu a adunat o medie de 2,5 - 2,7 t/ha de pe circa jumåtate din suprafa¡a totalå de 835 de ha. Dar, men¡iune importantå, a început cu solele mai bune. Cele cu produc¡ii de o tonå sau chiar mai mici le-a låsat la final, pentru a nu risca pierderi suplimentare ¿i din cauza unor evenimente neprevåzute. A¿a cum culturile de toamnå erau promi¡åtoare în februarie-martie, ¿i cele de primåvarå se prezentau foarte bine pânå acum trei såptåmâni. Înså de atunci nu a mai plouat, iar acum este o perioadå criticå. Experien¡a acestui an îl face pe Hurduc så reducå suprafa¡a cu rapi¡å ¿i så o creascå pe cea cu grâu. Orzul nu-l vede ca alternativå. În jude¡ul Bacåu, ploile au întârziat procesul de coacere, astfel încât campania de recoltare e abia în prima parte. Dupå recoltarea unei cincimi din suprafe¡e, produc¡iile sunt cu 40% mai mici ca anul trecut: cam 3.000 - 3.200 kg/ha la grâu ¿i orz, respectiv 1,5 - 2 t/ha la rapi¡å. “La culturile de primåvarå nu avem solicitåri de calamitate. Doar câteva hectare sunt afectate de viituri”, spune Adrian Solomon, directorul DAJ. La Ia¿i, în ferma Agricola 96 SA din ºigåna¿i, s-a încheiat recoltatul rapi¡ei, cu o produc¡ie medie de 3,7 t/ha. Hibridul Corteva PT275 a oferit o produc¡ie fizicå de 4.330 kg/ha. Recoltatul continuå la grâu ¿i orz, unde produc¡iile medii sunt de aproximativ 4 t/ha. Trebuie înså men¡ionat cå Aurel Placinschi dispune de sisteme de iriga¡ii moderne ¿i 80% din suprafa¡a culturilor de toamnå (1.600 ha) a fost udatå. În parcelele neirigate, sunt ¿i produc¡ii de sub o tonå. Sunt solicitate 22

despågubiri pe 100-150 ha. Aurel Placinschi este mul¡umit de produc¡ii: “La orz am avut înghe¡uri târzii, am crezut cå am pierdut recolta, dar plantulele ¿i-au revenit, refåcânduse de la coleoptil”. Culturile de primåvarå (porumb, floare, soia, ovåz, orzoaicå de primåvarå, mazåre, sfeclå) se prezintå bine doar acolo unde sunt irigate. La porumbul neirigat vor fi zone unde, chiar dacå plantele sunt bine crescute, produc¡iile vor fi mici, de o tonå-douå/ha, dacå nu plouå în urmåtoarea såptåmânå. “Degeaba plouå ulterior, dacå råmâne coceanul gol, fårå så dea ¿tiulete”. În Cara¿ Severin, campania de recoltat se desfå¿oarå în plin, u¿or întârziatå din cauza ploilor. Culturile de cereale nu au fost afectate de secetå, dat fiind cå e o zonå de deal, iar produc¡ia medie la grâu este 5.500 kg. Porumbul ¿i floarea aråtau spectaculos, în data de 10 iulie. “E o zonå de deal, nu am avut secetå pedologicå, a¿a cum a fost în Câmpia de Vest, iar produc¡ia la grâu este bunå. Anul trecut în toamnå un pic a fost secetå, dar nesemnificativ. Culturile de porumb ¿i floare merg foarte bine, nu numai cå au venit ploi când a fost nevoie, dar ¿i fermierii au ¿tiut foarte bine ce tehnologii ¿i ce tratamente så aplice. S-a dat la timp ce îngrå¿åminte ¿i cu tot ceea ce trebuie culturilor. Vremea umedå din ultima vreme a ajutat foarte mult”, a deJude¡ul Arad a fost cel mai lovit de secetå din zona de vest. Mul¡i ¿i-au întors grâul, iar pe ce a mai råmas produc¡ie a scåzut la jumåtate fa¡å de al¡i ani. Conform DAJ, pânå în 13 iulie, la grâu s-au ob¡inut 3,4 tone/ha, dar recoltatul nu era realizat nici jumåtate. La orz produc¡ia medie era de 3,5 tone, la ovåz 3,09 tone, la rapi¡å 2,18 tone, mazåre 1,81 tone, iar triticale 2,85 tone. Pe de altå parte, culturile de primåvarå - porumb ¿i floarea-soarelui - aratå foarte bine, fiindcå a plouat ¿i a fost cald exact când trebuie.

clarat Marius Zarcula, ¿ef serviciu Inspec¡ii din cadrul DAJ. ¥n Olt, campania de recoltare era la final în ferma Longin. Orzul a fost mai bun ca anul trecut, cu o produc¡ie de 6.850 kg/ha. La grâu, inginerul Ion Pavål spera så se închidå la 6 tone/ha. Totu¿i, fa¡å de alte zone, cultura a fost mai pu¡in afectatå de secetå. El observå câteva diferen¡e în func¡ie de tehnologia aplicatå. Pe aråturi are parcele de 7,5 t/ha, dar pe discuiturå produc¡ia e de doar 5 t/ha. Din 2.600 ha, 10% sunt cu grâu cultivat dupå grâu, dar nu se observå o diferen¡å mare de produc¡ie.Diferen¡ele le fac soiurile. Calitativ, anul acesta e foarte bun. “Soiuri care în general sunt cunoscute ca grâuri furajere au ajuns la gluten 36, cu W > 250 ¿i proteinå 13,514%. Constantå e Glosa noastrå româneascå. Då cele mai mari produc¡ii. Au fost parcele de aproape 8.000. În unele zone poate doar Avenue a avut produc¡ii ceva mai mari”, spune Pavål. La rapi¡å a ob¡inut 3.533 kg/ha, ceea ce înseamnå un venit de peste 6.000 lei/ha. Din cele 500 de hectare semånate, doar 47 ha au fost înså recoltate, restul fiind resemånate cu alte culturi din cauza neråsåririi corespunzåtoare. Profitul Agricol 27/2020

CULTURI VEGETALE Din cauza stresului provocat de varia¡iile mari de temperaturi dintre zi ¿i noapte, din primåvarå, de aproape 15°C, plantele au intrat în stres, frunzele începeau så se îngålbeneascå. Pe 60 de ha a aplicat aminoacizi, iar diferen¡a de produc¡ie a fost de aproape 1,5 t/ha.

Din Cluj, Emil Turdean atrage aten¡ia asupra unei situa¡ii cu care se confruntå în pragul recoltatului. “Ce fac fermierii din zona Transilvaniei, cå au ie¿it fra¡ii verzi atât la cultura de orzoaicå de primåvarå, cât ¿i la grâu? Cum îl desicåm, pentru cå nu mai avem voie så folosim Diquat?” Dupå secetå au urmat ploile ¿i fra¡ii au reînverzit. “Ståm ¿i ne uitåm la lanuri cum o så aruncåm cerealele pentru cå nu o så le putem recolta?” Estimeazå cå în aceastå situa¡ie s-ar afla zeci de mii de hectare în Transilvania. “S-ar putea invoca un caz de for¡å majorå, având în vedere cå sudul nu are cereale”. Turdean considerå cå la Bruxelles s-ar putea gåsi în¡elegere pentru o asemenea situa¡ie. Måcar pentru loturile semincere ar putea så aplice. Fermierul a verificat ¿i existå stocuri în ¡årile vecine non-UE. La Giurgiu, Bi¡å Råcman spune cå acum cunoa¿te cea mai bunå campanie de recoltat, fårå vreo ploaie så îi strice calitatea. Porumbul are înså de suferit, din cauza deficitului de apå. Pentru Bi¡å Råcman, produc¡iile au fost mul¡umitoare. Cea mai profitabilå culturå a fost cea de ovåz. A avut 85 ha ¿i a ob¡inut o produc¡ie de peste 5 t/ha. De obicei cultiva pe 5-20 ha. Are cele Profitul Agricol 27/2020

mai mici cheltuieli, sub 1.500 lei/ha. L-a vândut cu 0,6 lei/kg, nici nu a apucat så depoziteze produc¡ia. O profitabilitate similarå a avut ¿i la lotul de multiplicare de mazåre, pentru Saaten-Union, la care a ob¡inut 5,5 t/ha, tot cu cheltuieli mici. La rapi¡å a realizat o medie de aproape 4 t/ha, pe 160 ha. În toamnå inten¡ioneazå så cultive pe 200 ha. A fost mul¡umit ¿i de grâu. A produs C1 pe care a vândut-o cu 0,8 lei/kg, såmân¡å neselectatå. “Anul acesta soiul Glosa a fost rege: produc¡ie ¿i calitate!”. “A fost un an de excep¡ie pentru culturile de toamnå”, spune fermierul. Remarcå înså cå a fost ¿i un moment în care a crezut cå vor fi afectate de secetå. Au venit înså ploile la timp. ¥n Mehedin¡i, Nicolae Bîlcå se afla såptåmâna trecutå la final de campanie, dupå trei såptåmâni fårå precipita¡ii. “Fa¡å de cum pornise anul, trebuie så fim foarte mul¡umi¡i”. La rapi¡å a ob¡inut 4.300 kg/ha, la orz 6,5 t/ha, iar la grâu a cultivat cinci soiuri cu produc¡ii de calitate, de 5,5- 8 t/ha. Estima cå va încheia cu 6,5 t/ha. Chiar dacå pânå la final a fost bine, seceta de la sfâr¿it de aprilie-început de mai i-a dat emo¡ii. Grâul era tocmai la burduf, iar pierderile ar fi fost mari.

¥n Dolj, Sorin Delcea, din Giurgi¡a, fermier cu 1.000 de hectare, nu vrea så discute prea mult despre cifre întrucât nu a terminat campania de recoltat. Comparativ cu anul trecut rezultatele sunt destul de slabe, dar raportat la anul acesta, sunt destul de bine. “Sunt sole cu produc¡ii peste a¿teptåri ¿i altele dezastruoase. Tehnologie nu pot spune cå nu s-a fåcut. Într-o solå de 15 ha unde a plouat 15 l în faza de înflorire a grâului a ob¡inut peste 9 t/ha, iar în restul solei, doar 4 t/ha. Am montate pe câmp pahare ¿i ¡in eviden¡a precipita¡iilor. Nu î¿i pune speran¡e nici în promisiunile marilor sisteme de iriga¡ii. Are în zonå un pârâu, din care ar putea iriga cel mult 50-80 ha. Delcea crede cå ar merita efortul dacå ar putea iriga måcar 200-250 ha, din cele 1.000 lucrate. Sigur, ar fi o solu¡ie pu¡urile forate, pentru care nu se dau înså aprobåri. A renun¡at la rapi¡å pentru cå doi ani a întors cultura. A renun¡at ¿i la mazåre pentru cå pre¡ul era prea mic. Nu ¿tie ce modificåri ar mai putea så facå întrucât aplicå deja o tehnologie intensivå, trei tratamente pe an, îngrå¿åminte foliare, pe lângå fertilizarea de bazå. ¥n Gorj, Traian Ghinoiu spune cå nu a început campania de recoltare încå, dar premisele sunt bune. Sunt speran¡e ¿i pentru culturile de primåvarå. “Situa¡ia e foarte bunå, porumbul nu cred ca l-am avut vreodatå atât de bun. Fa¡å de anii trecu¡i e o situa¡ie mult mai bunå”, spune acesta. Î¿i tempereazå înså optimismul. “Doar dupå ce îl ducem în magazie putem spune cå suntem ferici¡i”, adaugå acesta. El mai atrage aten¡ia asupra tehnologiei ¿i a varietå¡ilor cultivate. Spune cå în zonå încå se fac erori ¿i då ca exemplu alegerea unui porumb tardiv. 23

CULTURI VEGETALE

Solu]ia Adama pentru erbicidarea din toamn\ la rapi]\ Studiile Adama au aråtat cå în 90% din cazuri erbicidarea în preemergen¡å la rapi¡å genereazå un spor de produc¡ie de 16% comparativ cu erbicidarea în postemergen¡å. Acest spor este determinat de o serie de factori: randamentul de absorb¡ie a apei ¿i a elementelor nutritive pentru plantele de culturå este crescut în lipsa buruienilor, riscul de apari¡ie a fenomenelor de fitotoxicitate este mai redus în preemegen¡å. O infestare mare cu buruieni ar determina o luptå continuå pentru luminå, fapt ce ar duce la alungirea plantelor de rapi¡å, fenomen ce slåbe¿te rezisten¡a la iernare a plantelor. Buruienile sunt controlate mai u¿or în fazele incipiente. Erbicidele reziduale împiedicå germina¡ia ¿i råsårirea buruienilor. Precipita¡iile apårute dupå tratament îmbunåtå¡esc ¿i prelungesc activitatea erbicidului.

Pachetul Sultan Extra, recomandat în preemergen¡å În tehnologiile favorite ale fermierilor ¿i-a fåcut loc pachetul Sultan Extra (Kalif 480 EC+ Sultan 50 SC), recomandat pentru aplicarea în preemergen¡å pentru ob¡inerea unei bariere de protec¡ie împotriva unui spectru larg de buruieni dicotiledonate ¿i a unor monocotiledonate (Apera spica-venti, Alopecurus myosuroides). De¿i Sultan 50 SC se poate aplica ¿i postemergent, recomandarea companiei este ca cele douå produse så fie aplicate concomitent, în pre-emergen¡å. Kalif 480 EC este un erbicid preemergent, pelicular, cu ac¡iune sistemicå în principal pentru controlul unui 24

spectru larg de buruieni dicotiledonate ¿i a unor monocotiledonate anuale. Produsul formeazå o peliculå erbicidå care în contact cu buruienile blocheazå sinteza pigmen¡ilor, efectul fiind vizibil prin

îngålbenirea plantelor ¡intå urmatå de necrozarea ¿i uscarea acestora. Kalif 480 EC se aplicå imediat dupå semånat sau cel târziu la un interval de trei zile dupå semånat. Sultan 50 SC este un erbicid sistemic rezidual, cu aplicare în preemergen¡å sau postemergen¡å timpurie (douå-patru frunze). Acesta este absorbit de cåtre buruieni atât prin cotiledoane, cât ¿i prin rådåcini ¿i are o activitate prelungitå în condi¡ii de umiditate. Pentru un control optim este recomandat ca la momentul tratamentului buruienile så nu depå¿eascå douå-patru frunze.

Erbicidare eficientå ¿i în caz de secetå Alexandru Mutulescu, din Periam, jud. Timi¿, folose¿te pachetul Sultan Extra pe întreaga suprafa¡å, 705 ha. Aplicå

de obicei în acela¿i timp Sultan 50 SC ¿i Kalif 480 EC, dupå ce încheie de semånat sola. Lucreazå terenuri såråturoase care nu-i permit intrarea devreme în primåvarå pe câmp pentru efectuarea tratamentelor. Ar risca împotmolirea utilajelor. Cum rapi¡a are o cre¿tere explozivå în primåvarå existå riscul ca erbicidele så nu mai acopere bine buruienile ¡intå. “Avem o problemå cu Veronica ¿i în special cu Stelaria, buruieni pe care le combate cu succes”, spune Mutulescu. “De când folosesc Sultan Extra nu mai intervin cu nimic împotriva dicotilelor, ci doar cu Agil pentru samulastra de grâu”, spune fermierul. Anul acesta a folosit 1,5 l/ha de Agil la fenofaza de douå internodii ¿i a combåtut cu succes samulastra. Este unul din produsele la care nu va renun¡a anul acesta. “Este foarte accesibil ¿i ca pre¡. Este ce cautå toatå lumea: eficien¡å ¿i cost, raport calitatepre¡”, cochide fermierul. Tiberiu Herle, din Or¡i¿oara, jud. Timi¿, folose¿te pachetul Sultan Extra de trei ani, pe toatå suprafa¡å de rapi¡å, 130-140 ha. Nici nu a mai încercat altceva pentru cå a fost mul¡umit de rezultate. Fiecare solå în parte are câte o buruianå predominantå, iar cele douå erbicide le combat eficient. Mai intervine pentru a combate samulastra de grâu cu Agil. Este mul¡umit ¿i de politica comercialå ¿i discounturile primite.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 27/2020

CULTURI VEGETALE

Asigurarea de secet\ la rapi]\ Seceta din toamnå a fost factorul principal care a dus la scåderea drasticå a suprafe¡elor cultivate cu rapi¡å. Tot mai multe companii de semin¡e au mecanisme de asigurare împotriva neråsåririi cauzate de secetå. Unele oferå în acest an pentru prima oarå asigurarea, iar altele au extins aplicabilitatea. Pe de altå parte, sunt ¿i companii care au renun¡at la acest instrument de stimulare a cultivårii rapi¡ei.

Vă

prezentåm elementele principale ale ofertelor disponibile în acest sezon. Important de re¡inut este cå fiecare asigurare are condi¡ii ¿i termene stricte ce trebuie îndeplinite. Informarea completå asupra acestor instrumente o face fiecare companie în parte, prin reprezentan¡ii proprii.

Compania are un program complet de asigurare: secetå-crustå-înghe¡-båltire, singurul de acest gen de pe pia¡å. Termenul pentru plasarea comenzii este 31 iulie. Asigurarea pentru secetå-crustå se acordå la comenzi minime de 15 saci. Semånatul trebuie fåcut pânå pe 25 septembrie ¿i constatarea calamitå¡ii pânå pe 20 noiembrie. Neråsårirea plantelor trebuie så fie în propor¡ie de min. 70% ¿i în prezen¡a crustei. 26

Seceta este constatatå când densitatea este mai micå de 15 pl/mp. Compensarea se acordå la alegere, saci de floarea-soarelui sau porumb, sac pe sac. Hibridul oferit va fi stabilit de cåtre departamentul tehnic Euralis, în limita stocului disponibil. Sacii vor fi livra¡i direct de companie pânå la data de 31.03.2021. Asigurarea care include protec¡ia la secetå ¿i crustå, dar ¿i riscurile de înghe¡-båltire se acordå pentru comenzi de cel pu¡in 45 saci. Constatarea calamitå¡ii se face pânå pe 1 martie 2021. Pentru înghe¡ densitatea trebuie så fie mai micå de 15 pl/ m.p. Båltirea este consideratå când cel pu¡in 50% din suprafa¡a solei este afectatå. Compensarea se face prin acordarea unui hibrid de rapi¡å de toamnå. În cazul constatårii înghe¡ului compensarea se face sac pe sac. În cazul båltirii compensarea se face în func¡ie de suprafa¡a calamitatå: 50% - 100%. Hibridul oferit va fi stabilit de catre departamentul tehnic Euralis, în limita stocului disponibil. Sacii vor fi livra¡i direct de cåtre Euralis, pânå la data de 13.08.2021.

Este al doilea an în care Caussade Semences oferå o asigurare la cultura de rapi¡å. To¡i fermierii care au cumpårå minimum 30 de doze (gratuitate incluså) pot activa asigurarea ¿i vor fi despågubi¡i prin un voucher 1+1 (o dozå comandatå + o dozå bonus) pentru hibrizii de porumb ¿i floarea-soarelui comercializa¡i în campania de primåvarå 2021. To¡i fermierii care au cumpårat minimum 60 de doze (gratuitate incluså)

pot activa asigurarea ¿i vor fi despågubi¡i prin acoperirea 100% a suprafe¡ei calamitate cu hibrizi de floarea-soarelui ¿i porumb comercializa¡i în campania de primåvarå 2021. Hibridul nou de floarea-soarelui Kaledonia CL nu poate fi selectat pentru despågubire.

În cazul în care fermierul se confruntå cu secetå severå care îi pune în pericol cultura, iar rapi¡a nu råsare, Rapool Ring îi oferå în mod gratuit, în raport de 1:1, semin¡e de rapi¡å sau de floareasoarelui. Pentru a putea beneficia de aceastå asigurare, fermierii vor fi nevoi¡i så respecte anumite condi¡ii în prealabil, care le vor asigura eligibilitatea. Prima ¿i poate cea mai importantå condi¡ie este ca fermierii så achizi¡ioneze o cantitate minimå de 15 saci de rapi¡å pentru minimum 45 de ha, perioada de contractare ¿i de livrare fiind de 01.07- 30.08.2020. Perioada de semånat: 10.08-25.09.2020. Urmeazå apoi alte proceduri administrative pe care fermierul trebuie så le îndeplineascå pentru a putea primi despågubirea. Aceasta constå fie în înlocuirea semin¡elor de rapi¡å cu alte semin¡e de rapi¡å în raport de 1:1, fie înlocuirea cu semin¡e de floarea-soarelui din portofoliul companiei-partenere Saaten-Union România, respectânduse acela¿i raport de 1:1. Aceastå înlocuire va avea loc dupå data de 20 noiembrie, semin¡ele fiind destinate utilizårii în urmåtoarea campanie de semånat.

Profitul Agricol 27/2020

CULTURI VEGETALE

Compania oferå fermierilor flexibilitate, sprijinindu-i cu suma necesarå unei asiguråri de neråsårire. La 10 saci achizi¡iona¡i, fermierul prime¿te o bonifica¡ie de 100 lei/sac pentru asigurarea în caz de neråsårire. Fermierii au flexibilitatea de a folosi

Vouchere ¿i gratuitå¡i BASF: Fermierul plåte¿te 10 saci de rapi¡å ¿i prime¿te 11. BASF are ¿i o ofertå ce include ¿i produse de protec¡ia plantelor. La 10 saci semin¡e de rapi¡å In Vigor prime¿te gratuit Fastac Active pentru 30 ha, dacå achizi¡ioneazå tot pentru 30 ha ¿i Cleranda sau Butisan S sau Butisan Avant sau Caramba Turbo. Pentru a beneficia de promo¡ie este necesar ca fermierul så contacteze reprezentantul BASF. Profitul Agricol 27/2020

aceastå sumå pentru încheierea unei asiguråri pentru întreaga cantitate achizi¡ionatå de la Syngenta sau doar pentru o parte. Pot încheia o asigurare de neråsårire cu ce asiguråtor doresc sau o asigurare mai complexå prin utilizarea resurselor proprii alåturi de cele primite de la Syngenta. Nu este necesarå dovada neråsåririi pentru bonifica¡ia de 100 lei oferitå de Syngenta. Caussade Semences: La fiecare 10 doze comandate se oferå 5 doze bonus. La fiecare 52 doze comandate se oferå 32 doze bonus.

Biocrop nu oferå o asigurare de secetå, dar acceptå returul cantitå¡ilor comandate neînsåmân¡ate, pânå la data de 30 septembrie.

RWA: Doi saci gratui¡i la 10 cumpåra¡i.

Compania vine în sprijinul fermierilor cu un program de asigurare care så protejeze investi¡ia facutå în såmân¡a de rapi¡å achizi¡ionatå, care acoperå riscul de neråsårire a culturii din cauza secetei pedologice. Achizi¡ia trebuie efectuatå pânå la data de 31 august, pe baza voucherului.

Syngenta: Un sac gratuit la 10 cumpåra¡i.

Adrian MIHAI

Euralis: Voucher în valoare de 220 lei/sac sau 200 lei/sac, în func¡ie de hibridul ales. Condi¡ia pentru primire a voucherului este så comande minimum 10 saci.

CULTURI VEGETALE

Birocra]ia love[te unde nu te a[tep]i Cu zece ani în urmå, Nina ¿i ªtefan Gheorghi¡å s-au apucat de agriculturå. Pentru cå au energie ¿i determinare cu carul, aståzi conduc o fermå de 600 de hectare. Dar ¿i statul român a fåcut tot ce a depins de el så le punå be¡e în roate.

ermierii care au ¿i afaceri conexe produc¡iei agricole, cum ar fi, de pildå, distribu¡ia de inputuri sau comer¡ul cu cereale, sunt probabil familiariza¡i cu termenul dosar al pre¡urilor de transfer. Îl vom explica pu¡in pentru ceilal¡i. Så zicem cå e¿ti implicat, ca ac¡ionar sau administrator, în douå societå¡i comerciale, A ¿i B. Societatea A cumpårå o marfå de la societatea B. În acest caz, Fiscul va verifica societatea A, cerând dosarul pre¡urilor de transfer - un vraf de documente (facturi, studii de pia¡å, formulare etc.) care så justifice achizi¡ia ¿i så-i probeze corectitudinea. De ce? Fiindcå statul vrea så se asigure cå nu pierde prin transferuri incorecte (sub pre¡ul pie¡ei) între firme controlate de aceea¿i persoanå sau grup de persoane. Pânå aici, aparent toate bune ¿i frumoase. Distrac¡ia începe când consta¡i cå întocmirea dosarului e o procedurå atât de specialå, încât firmele de audit financiar, care în genere se ocupå de ea, cer 10.000 de euro/dosar. So¡ii Gheorghi¡å au încercat, o perioadå, så råmânå implica¡i în ambele afaceri. Ulterior, când lucrurile s-au complicat, au ales så renun¡e la cea cu semin¡e ¿i så se dedice cu totul administrårii fermei. Logic, în prima fazå, fermierii Nina ¿i ªtefan Gheorghi¡å au achizi¡ionat semin¡e de la firma Caussade, al cårei director general era ªtefan Gheorghi¡å, iar 28

director de marketing Nina Gheorghi¡å. La primul control de fond, Fiscul le-a cerut dosarul pre¡urilor de transfer. Când a aflat cât i-ar fi costat întocmirea dosarului, fårå så existe garan¡ia cå tranzac¡iile trecute acolo vor fi luate în considerare de Fisc, ªtefan Gheorghi¡å a început studiul Codului Fiscal. A¿a a aflat cå dacå nu po¡i prezenta dosarul pre¡urilor de transfer, Fiscul te va amenda cu 12.000 de lei, sumå ce se reduce la jumåtate, dacå este achitatå în termen de 48 de ore. Ulterior plå¡ii amenzii, inspectorii fiscali sunt ei obliga¡i så întocmeascå dosarul pre¡urilor de transfer! TVA-ul pentru hrana câinilor

Suntem în curtea fermei ¿i se aud låtråturi. Ceea ce-l face pe ªtefan Gheorghi¡å så relateze o altå (“a Na”) på¡anie de pominå cu Fiscul. La un control pentru analizarea solicitårii de rambursare a TVA, negåsind nicio neregulå, inspectorii au încercat så “taie” de pe listå taxa pentru cheltuielile cu hrana celor mai vajnici paznici ai fermei: câinii. “Le-am spus cå dacå fac asta, ne vedem în instan¡å. Câinii sunt înregistra¡i pe firmå, microcipa¡i, vaccina¡i, au cu¿ti... Nu accept ideea cå, la un control, dacå nu se constatå probleme, tot trebuie så fim amenda¡i”.

Calculul era simplu: 10.000 de euro, adicå vreo 46.000 lei - dosar fåcut de firma de audit versus 6.000 de lei - dosar fåcut de Fisc. Evident, so¡ii Gheorghi¡å au ales så achite amenda. Cu amenda achitatå ¿i cu legea în fa¡å, neavând încotro, inspectorii Fiscului s-au pus ei pe întocmirea dosarului. Aici tabloul prinde o tu¿å mirobolantå. Piesele de la dosar au fost furnizate tot de so¡ii Gheorghi¡å! Cu alte cuvinte, societatea verificatå avea din capul locului disponibile toate documentele care så probeze corectitudinea tranzac¡iilor, doar cå acestea nu fuseserå “îndosariate”. Apoteoza este verdictul din documentul final, o foaie de hârtie pe care scrie: “Contravenientul a stabilit pre¡urile corecte”. Experien¡a cu dosarul pre¡urilor de transfer nu s-a repetat, fiindcå so¡ii Gheorghi¡å au renun¡at la implicarea în Caussade în 2013. În 2014-2015, såtui de atâta “sprijin”, au încercat så vândå ¿i ferma, dar nu au primit un pre¡ convenabil. “Am decis atunci så ne ducem pe mai departe crucea... ªi uite cå am reu¿it. Mai sunt momente, ca anul acesta, când ne întrebåm la ce ne-o fi trebuit? Totu¿i, chiar dacå acum, în acest moment, ar intra pe poartå cineva ¿i ne-ar face o ofertå bunå, nu cred cå am mai vinde. 99,9% nu am mai vinde. Am investit aici prea multå energie ¿i pasiune, pentru a mai renun¡a”, explicå Nina Gheorghi¡å

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2020

CULTURI VEGETALE

Atac masiv de Diabrotica la Fundulea! Diabrotica virgifera virgifera, viermele vestic al rådåcinilor de porumb, nu mai este specie de carantinå, ci a devenit dåunåtor endemic, fiind regåsit acum în toate regiunile ¡årii. La Fundulea, primii adul¡i au fost semnala¡i acum trei ani. Anul acesta se poate vorbi deja de o invazie, fiind atins pragul economic de dåunare, de 5-10 adul¡i/plantå.

capacitate de reproduc¡ie: o singurå femelå poate depune chiar ¿i peste 1.000 de ouå, la 15 - 35 cm adâncime. Iernile geroase sunt protec¡ia naturalå împotriva dåunåtorului, fiindcå ouåle înghea¡å în sol ¿i råmân neviabile. Înså,

ercetåtorul Emil Georgescu a numårat peste 300 de adul¡i prin¿i în capcane feromonale la INCDA, în decurs de o såptåmânå. Adul¡ii ¿i-au fåcut apari¡ia la finele lunii iunie, iar în prima såptåmânå a lunii iulie numårul dåunåtorilor a explodat. Adul¡ii sunt activi la råsårit. Atacå frunzele, apoi paniculul, måtasea, boabele. Totu¿i, nu produc pagube a¿a de însemnate precum larvele, care distrug rådåcinile. Periculozitatea adul¡ilor este în faptul cå perpetueazå specia. Au o mare

dupå o iarnå blândå, rezultatul este cel care se consemneazå acum. Din cauza costurilor ridicate, adul¡ii nu se combat decât în loturile de hibridare. Piretroizii de contact precum Karate Zeon (lambda-cihalotrin), de la Syngenta, sau insecticidele sistemice, precum Calypso 480 SC, de la Bayer, distrug insectele.

Înså problema este tehnologia de aplicare, fiind necesarå folosirea unui MET sau a altui utilaj ce poate ridica rampa de pulverizare la peste 1,2 metri. Cum foarte pu¡ini fermieri folosesc un asemenea utilaj în culturile comerciale, se genereazå o problemå ce se poate dovedi gravå în sezonul urmåtor, în special dacå urmeazå o iarnå blândå ¿i dacå se practicå monocultura porumbului, spune Emil Georgescu. Rota¡iile lungi sunt ¿i ele o solu¡ie eficientå de control a popula¡iilor de Diabrotica. Insecta nu e polifagå, larvele pierind la eclozare, dacå nu gåsesc în sol rådåcinile de porumb. Larvele se combat înså din ce în ce mai greu. Existå solu¡ii înså ¿i dupå interzicerea neonicotinoidelor: produsele pe bazå de teflutrin sau cipermetrin, care apårå plantele ¿i de atacul viermilor sârmå, se pot aplica pe rând, la semånat. În lipsa tratamentului, plantele atacate de larve au sistemul radicular redus ¿i pot fi u¿or dislocate de vânt sau precipita¡ii. Atacul poate fi u¿or determinat, fiindcå plantele afectate au celebrul aspect gât de lebådå. Pupele de Diabrotica apar în sol de la jumåtatea lunii iunie pânå la sfâr¿itul lunii august. Dupå 10 zile de la stadiul de pupå apar ¿i adul¡ii, explozia popula¡iei adulte fiind în perioada înfloritului porumbului. Atacul de Diabrotica produce o polenizare anormalå, cu reducerea produc¡iei de boabe. Insectå importatå din SUA, Diabrotica a fost semnalatå pe continentul european pentru prima datå în 1992, iar în Câmpia de Vest în 1996. Emil Georgescu pune Diabrotica pe lista pericolelor majore pentru cultura porumbului, alåturi de Tanymecus dilaticollis, Agriotes (viermii sârmå), Agrotis segtum (buha semånåturilor), Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) ¿i Helicoverpa armigera (omida fructifica¡iilor).

Robert VERESS 30

Profitul Agricol 27/2020

CULTURI VEGETALE

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

Timi[> campanie de combatere a ambroziei USAMVB ¿i Universitatea de Medicinå din Timi¿oara au început o campanie intenså de eradicare a ambroziei. Consideratå un periculos alergen, din cauza cåruia suferå zeci de mii de oameni, combaterea ambroziei face parte dintr-o campanie amplå la nivel na¡ional.

www.prutul.ro

S.C. VINDE:  FERMÅ în jud. Ialomi¡a

- suprafa¡a de 5 ha, - intravilan, - la 70 km de Bucure¿ti, - canalizare, gaze, - în apropiere de calea feratå.  TEREN EXTRAVILAN în jud. Buzåu cu suprafa¡a de 135 ha.

Tel.: 0764.540.599

onform cercetårilor, peste 50% dintre pacien¡ii alergici sunt a¿a din cauza ambroziei, care a devenit o problemå extrem de dificilå de sånåtate publicå de mai mul¡i ani. Semin¡ele produse anual de plantå råmân pe sol pânå la 40 de ani. Råspândirea puternicå a ambroziei are loc din cauza poluårii, a cantitå¡ii mari de bioxid de carbon, a extinderii urbanizårii sau din cauza terenurilor neîngrijite de-a lungul apelor, a marginilor pådurilor sau a câmpurilor agricole. Cu acest prilej, mar¡i 7 iulie, CJT a lansat ¿i aplica¡ia stopambrozie prin care cetå¡enii pot face sesizåri în legåturå cu terenurile pe care se gåse¿te planta, trimi¡ând fotografii fåcute cu telefonul mobil. Fiecare plângere va fi trimiså responsabililor de mediu din cadrul CJT, care vor identifica loca¡ia ¿i vor interveni indiferent dacå este în proprietate privatå sau de stat.

Ambrozia atacå inclusiv soia ¿i floarea-soarelui Lansarea aplica¡iei a avut loc pe un teren plin cu ambrozie din Timi¿, iar cu acest prilej, prof. univ. Florin Imbrea, decanul Facultå¡ii de Agriculturå, a explicat cå “aceastå plantå påcåtoaså a devenit o problemå inclusiv pentru culturile agricole, în special pentru floarea-soarelui ¿i soia. 32

“

“Aceastå plantå påcåtoaså a devenit o problemå inclusiv pentru culturile agricole, în special pentru floarea-soarelui ¿i soia. Pierderile pe care le suportå fermierii sunt tot mai mari, de aceea ei trebuie så aplice tratamente serioase culturilor pentru a scåpa de ambrozie” prof. univ. Florin Imbrea, decanul Facultå¡ii de Agriculturå, USAMVB.

“

Pierderile pe care le suportå fermierii sunt tot mai mari, de aceea ei trebuie så aplice tratamente serioase culturilor pentru a scåpa de ambrozie. De peste 10 ani colaboråm cu Universitatea de Medicinå printr-un amplu proiect de monitorizare a polenului. Ceea ce am constatat este faptul cå planta se extinde tot mai mult, iar dacå vrem så o eradicåm trebuie ca institu¡iile CJT, USAMVB ¿i UMFT så conlucreze pentru a avea succes. Ambrozia a fost aduså din America, dar a gåsit condi¡ii foarte bune de dezvoltare în Timi¿”. În perioada augustseptembrie, alergologii ¿i medicii oreli¿ti din terapie intensivå se confruntå cu cazuri din ce în ce mai severe de alergie la ambrozie, care se manifestå prin grave modificåri a ceea ce înseamnå respira¡ia, rinitå ¿i rinoconjunctivitå. Polenul de ambrozie poate agrava simptomele de astm, care duc la crizå ¿i necesitatea de a se prezenta în terapia de urgen¡å.

Gh. MIRON Profitul Agricol 27/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Virusul pestei porcine africane poate trece acum la om? La ultima întâlnire cu presa (pe 25 iunie) Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), spunea cå este posibil ca virusul pestei porcine africane så sufere în timp o muta¡ie geneticå ¿i så-i atace pe oameni. Pe 30 iunie, BBC ¿i Reuters anun¡au cå mai mul¡i lucråtori din ferme ¿i din abatoarele chineze¿ti au fost infecta¡i

cu virusul H1N1. Când transmite comunicate, ANSVSA nu uitå så precizeze cå pesta porcinå africanå nu se transmite la om, ¿i a¿a se face peste tot în lume. Iatå înså cå realitatea biologicå zdruncinå asemenea certitudini. “Este o alt\ tulpin\ de grip\ porcin\, care a suferit muta]ii genetice. Orice virus are o capacitate incredibil\ de a suferi muta]ii spontane în orice condi]ii. Virusul H1N1 a devenit practic alt vi-

rus. Este un fenomen pe care nimeni nu-l poate st\pâni. Asta arat\ virologia [i nimeni nu m\ poate contrazice. Un anumit virus poate deveni mai virulent - poate ucide porcii în trei zile, iar nu în dou\ s\pt\mâni, sau se poate transmite [i la om. Efectele globale nu le cunoa[tem, este prematur s\ tragem concluzii. Dac\ lucrurile evolueaz\ a[a, criza se va adânci. Impactul va fi grav asupra comer]ului global”, a spus profesorul Ioan Lado[i.

Mihai Lungu construie[te mai mult silozuri decât ferme Mihai Lungu, unul dintre fondatorii Cooperativei Muntenia, pentru cre¿terea porcilor, a renun¡at la afacerile din domeniul zootehniei. A råmas cu un restaurant cochet ¿i construie¿te ferme ¿i silozuri pentru cereale. “Cel mai bine merg silozurile, dar, în ultima vreme, vin foarte greu banii de la AFIR. Lucråtorii de-acolo pretexteazå fie cå ¿i-au întrerupt activitatea din cauza pandemiei covid, fie cå abia ¿i-au reluat activitatea ¿i cå ar fi extrem de aglomera¡i din cauza pandemiei covid. A¿a cå întârzie plå¡ile ¿i câte douå-trei luni”, spune Mihai Lungu. Construie¿te ¿i ferme pentru cre¿terea porcilor, înså regretå cå Legea reproduc¡iei la suine nu se aplicå, de¿i este votatå de vreo trei ori în Parlament ¿i promulgatå de douå ori de pre¿edinte. “Toate guvernele noastre nu au agreat dezvoltarea cre¿terii porcilor în România, de¿i am Profitul Agricol 27/2020

fi putut valorifica aici mare parte din cerealele cultivate. Nici Comisia Europeanå nu este de acord så dezvoltåm noi acest sector, iar din banii de la buget, se vede cå nu se poate face mai nimic. Când am conceput noi Cooperativa Muntenia, am vrut så construim ¿i trei ferme de reproduc¡ie. Problema purceilor ar fi fost rezolvatå, dar niciun guvern nu ne-a aprobat. Pe-atunci, cooperativa era depunctatå, în raport cu persoanele fizice, nu ca acum”, spune fostul secretar de stat.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Autorizarea taurilor f\r\ origine Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie propune un ordin de ministru privind monta naturalå. Aparent, nu e nimic råu aici. Existå zone, nu doar alpine, dar ¿i de câmpie sau între ape, unde tehnicianul însåmân¡åtor nu ajunge din cauza unor caren¡e de organizare în teritoriu. ªi atunci, fermele de familie folosesc tauri pentru montå naturalå. Mai ales pentru rasele de taurine pentru carne. ANZ acceptå înså autorizarea taurilor... neautoriza¡i, ceea ce retrimite zootehnia noastrå spre anii 1990.

trimitere la primul punct din Articolul 30 din Legea zootehniei, dar legea are trei puncte. Mai mult de atât, pornind de la obiectivul principal al Legii zootehniei, care î¿i propune ameliorarea raselor ¿i cre¿terea valorii genetice a tuturor speciilor, înseamnå cå obiectivul principal din Legea zootehniei este lovit la temelie”. Crescåtorii no¿tri au ferme performante ¿i trimit pe bandå rulantå taurii la abator, iar ANZ încurajeazå încruci¿area animalelor la întâmplare. Pentru cå a¿a e mai simplu ¿i nu mai este nevoie de control din partea speciali¿tilor de la ANZ. Altfel, aceia¿i speciali¿ti ar trebuie så stimuleze interesul fermierilor så-¿i autorizeze taurii pentru montå naturalå, mai ales când aceste animale au ascenden¡å valoroaså prin fermele occidentale. Abera¡ia este valabilå pentru toate rasele.

“Aceast\ propunere este contrar\ Legii zootehniei [i normelor europene din domeniu”, spune fermierul Zoltan Haller din H\rman, fondatorul Asocia]iei Cresc\torilor de Vaci B\l]at\ Româneasc\, tip Simmental, de la Bra[ov. “ANZ sus¡ine cå se va putea autoriza pentru montå naturalå orice reproducåtor, fårå så existe certificat de origine. Inclusiv tauri fårå test ADN. Practic se va da drumul unui dublu standard: pe de o parte, cei care se aflå într-un registru trebuie så respecte ni¿te reguli, iar, pe de altå parte, cei care nu au fost primi¡i în registru pot så nu respecte nicio regulå. ANZ invocå o abera¡ie prin care face 34

“Monta natural\ neautorizat\, cu tauri neatesta]i, este astfel permis\ de-acum”, remarc\ [i Dumitru Grigorean, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Bovine pentru Carne din România. “Acest proiect de ordin vine ca o completare la Legea zootehniei, care este o lege proastå, aprobatå dupå cinci ani. Existå fenomenul de montå naturalå neautorizatå în foarte multe exploa-

ta¡ii, dar, pe de altå parte, fermierului din Registrul Genealogic i se impune dubla autorizare. O datå trebuie avizat de societatea de ameliorare, care are toate pârghiile pentru ierarhizarea taurilor, conform programului de ameliorare, iar, pe de altå parte, oficiile jude¡ene trebuie så autorizeze ace¿ti tauri în condi¡iile în care la aceste oficii nu existå niciun fel de date. Noi avem asemenea cazuri concrete: oficiile jude¡ene au autorizat pentru montå tauri care nu aveau nici certificat de origine sau certificat zootehnic, cum se nume¿te acum dupå noul regulament. Noi am fåcut o solicitare pentru a elimina autorizarea taurilor din rasele pentru care existå totu¿i alte societå¡i de ameliorare. Nu am primit råspuns nici la aceastå adreså din partea MADR. Noi chiar avem obliga¡ia så urmårim aceastå situa¡ie ca societate de ameliorare. Taurul autorizat pentru montå naturalå trebuie så aibå certificat zootehnic måcar de la societatea de ameliorare din ¡ara din care provine, dacå nu din România. Am avut taur la rasa Limousine cu 90% procent de raså, dar jude¡ul l-a autorizat pentru montå, ceea ce contravine regulamentului european: taurul trebuie så fie raså purå 100%. De exemplu, vacile metise F4 pot intra în sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic, cu procent de raså de 93,75%, dar pentru tauri nu se admite acest lucru. Pentru asemenea vaci, putem elibera certificat zootehnic, dar pentru tauri - niciodatå! Am avut taur autorizat, cumpårat din Fran¡a, iar autoritatea francezå, la solicitarea noastrå, a precizat cå respectivul taur nu este recomandat pentru reproduc¡ie”, spune Grigorean, crescåtor de vaci Charolais.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Larisa Ene a pierdut 500 de scroafe [i tot [i-a repopulat ferma Larisa Ene este pre¿edinta Asocia¡iei Fermierilor cu Investi¡ii în Sectorul Suin (AFISS) ¿i o crescåtoare de elitå. ªi-a început afacerile în agriculturå din 2012. În anul 2018, a construit în satul Berte¿tii de Jos din jude¡ul Bråila o fermå de 500 de scroafe. A venit pesta porcinå africanå ¿i Bråila a fost un jude¡ devastat de molimå. În 2019, a luat-o de la capåt: a repopulat ferma cu purcele.

“Este mai u¿or så cumperi ¿i så vinzi a¿a. Cooperativele ¿i grupurile au fost punctate prin AFIR. Diferå juridic cele douå forme de asociere”. Se aflå printre entuzia¿tii care au crezut ini¡ial cå fermele de îngrå¿are vor evolua profitabil ¿i fårå ferme de reproduc¡ie, care så le sus¡inå. Iar guvernan¡ii au tåiat tocmai aceastå punte prin lipsa de finan¡are a reproduc¡iei. “Trebuie så vedem dacå aceste ferme de porci, fåcute majoritatea prin AFIR, trebuie falimentate ¿i apoi vândute stråinilor. Fermierul român se împrumutå cu dobânzi foarte mari ¿i nimeni nu vrea så gåseascå o solu¡ie. Nu po¡i så faci investi¡ii cu dobânzi de 24%, ajungând emperament dinamic ¿i consec- acum la 7-8%. Dacå vând datoriile cåtre vent, Larisa Ene nu s-a låsat alte firme, de ce nu e låsat fermierul så-¿i cople¿itå de pierderi, dar nu uitå. desfå¿oare activitatea? Nu e normal ca “Statul nu a despågubit pierderile de venit, banca så te împovåreze cu dobânzi ¿i am plåtit dobânzi la bånci de 7% ¿i nimeni apoi så nu-¿i poatå recupera banii. Noi nu ne-a întrebat cât am pierdut în final. avem în asocia¡ie cinci cooperative, cu Am primit despågubirea pentru animale, fermieri mici, de 2.000 de capete. Mul¡i în jur de 300.000 de euro. Era o fermå no- nu mai au puterea så cumpere purcei sau uå, fåcutå cu fonduri europene. Scroafele nu gåsesc. erau aduse de la PIC Germania. Erau gesUnii colegi au demarat construc¡iile tante, tocmai trebuiau så fete când a pentru cå legea reproduc¡iei a ie¿it. Au izbucnit pandemia. Nimeni nu s-a gândit cheltuit peste 20.000 de euro unii, iar så cearå pierderile de venit pentru Româ- acum solu¡ia este o bugetare de nia, fiindcå se dau de la buget. ªi iar mo- 60.000.000 de lei, adicå 12.000.000 de tivåm cå nu avem bani. euro, dintr-un total de cereri de peste Dacå vor så salveze zootehnia ¿i 180.000.000, adicå jumåtate din suma ferma de familie, vor da bani din buget alocatå programului ini¡ial, adicå pentru fermele de reproduc¡ie. Eu am halå 368.000.000 de euro. de 2.000 de porci gra¿i pe serie, dar nu Pre¡ul cårnii a coborât pânå la 3,50 am mai populat. Am ucis scroafele în lei, a venit pesta porcinå africanå. Fer2018, am scos toate dejec¡iile, am dezin- mierii vor så lucreze cinstit, pe o pia¡å fectat, am dat ¿i furajele. Tot! Apoi am corectå ¿i reglementatå. ªi nimeni nu-i adus purcei-santinelå. Timp de 40 de zile, ascultå. Båncile nu-i crediteazå. Ce ¿anse nu s-a întâmplat nimic ¿i am putut popula avem în fa¡a marilor investitori?”, se îndin nou”. treabå Larisa Ene. ¥ntre timp a organizat un grup de producåtori pentru cå Måsura 9.1 pe Pasionatå de cre¿terea porcilor, Larisa AFIR se aplicå numai pentru grupuri de Ene nu este preocupatå så închidå lan¡ul. producåtori. Crede cå fiecare trebuie så facå tot ce ¿tie

mai bine, iar nu totul. “Eu nu ¿tiu så fac abatorizare. Procesarea este o altå afacere, necesitå experien¡å. Fermierul trebuie plåtit corect pentru eforturile lui. Cei care lucreazå în ferma de reproduc¡ie trebuie så råmânå în fermå ¿i sâmbåta, ¿i duminica. Vrem tot un ajutor din partea statului ca lucråtorii din construc¡ii? Câte ajutoare så vinå din partea statului?” Larisa Ene spune cå reglementarea cre¿terii porcilor în gospodåria ¡åråneascå este esen¡ialå în combaterea pestei porcine africane. “Gospodåria ¡åråneascå este pentru consum propriu. Dacå vrei mai mult de cinci porci, înseamnå cå faci comer¡ ¿i trebuie så plåte¿ti taxe. Dar pentru un porc sau doi bolnavi de pestå porcinå africanå, se blocheazå o fermå întreagå. Fermierul pierde, dar ¿i procesatorii pierd. Unde este corectitudinea? Atunci så plåteascå ei despågubirea pentru fermier”. “Mul¡i fermieri nu mai populeazå halele, spune Larisa Ene. Au fost afecta¡i ¿i vor fi tot mai mul¡i. Pentru cå au populat cu purcei cu 80 - 100 de euro bucata, iar pre¡ul porcului la poarta fermei este de 5,50 - 6 lei kilogramul. Cum så reziste crescåtorii?” Purceii au fost foarte scumpi în Occident, pre¡ul cårnii a crescut în galantare, dar pre¡ul porcului la poarta fermelor din ¡arå scade. “Toatå lumea då vina pe pandemie, cå nu a fost consum, cå a venit carne ieftinå din afarå. Nimeni înså nu controleazå calitatea cårnii aduse din import. E greu de crezut cå marfa care face 1.000-2.000 de kilometri pânå în România este la fel de proaspåtå ca marfa care vine de la 200 de kilometri. Consumatorul este vinovat cå nu verificå. Totu¿i, carnea din Spania nu e tåiatå acum douå zile. Supermarketul este Profitul Agricol 27/2020

obligat så se aprovizioneze cu marfå care se cumpårå ¿i så refuze ce nu se vinde. Nu a reglementat nimeni de ce nu e avertizat cumpåråtorul cå o anumitå carne a fost deja congelatå o datå. Dacå noi vom face aceste lucruri singuri, ¿i consumatorul va în¡elege care este interesul lui pentru sånåtate.” ¥n ultimele zile, spune cå observå cum ferma zootehnicå este atacatå direct din Parlament. “Într-o ¡arå în care 30% din popula¡ie tråie¿te la limita såråciei ¿i nu are acces la apå potabilå curentå, foså septicå ¿i

câte ¿i mai câte lucruri normale pentru o via¡å decentå, un parlamentar, care a rezolvat toate problemele poporului român ¿i care probabil nu a creat un loc de muncå în toatå existen¡a sa, ¡ine mor¡i¿ så rezolve problemele legate de mediu prin aceastå lege. Sunt convinså cå alesul în cauzå a rezolvat problema gropilor de gunoi, a de¿eurilor ilegale, a venitului minim garantat ¿i a contribuit la dezvoltarea ¡årii. Prin aceastå lege, domnul în cauzå a reu¿it så-i aducå pe oamenii care muncesc la mila primarilor.

Crescåtorii de porci au nevoie de Legea reproduc¡iei Asocia¡ia Fermierilor cu Investi¡ii în Sectorul Suin (AFISS) are în jur de 70 de membri în toatå ¡ara, care cresc de la 6.000 la 20.000 de capete pe an. “Pânå la 50.000 de porci, sunt tot crescåtori mici. Cel cu 20-30 de capete nu e crescåtor. Este un GP autorizat. E mult s-o numim fermå de familie...”, spune Larisa Ene. ¥n AFISS sunt ferme de tip Muntenia sau ferme vechi, care au fost reamenajate. To¡i cumpårå purcei. Majoritatea din afarå. “Legea reproduc¡iei este o prioritate pentru noi. Dacå nu demaråm lucrårile în august, nu vom putea face nimic la timp. Noi ¿tim bine cum se procedeazå. Se a¿teaptå recitificarea bugetarå. Prioritatea acestui minister este ferma micå, ferma de familie. Având în vedere Profitul Agricol 27/2020

cå secretarul de stat George Scarlat a lucrat la normele de aplicare, încât så poatå da drumul cât mai repede proiectelor, bånuiesc cå ministrul Oros va ob¡ine banii la rectificarea bugetarå pentru cå, altfel, fermele mici ¿i mijlocii vor dispårea. Ne confruntåm cu douå crize grave: pandemia de covid ¿i pesta porcinå africanå. Dacå mâine se închid toate grani¡ele, nu vom avea ce mânca. Noi ceream 280 de milioane de euro, bugetate pe doi ani, pentru fermele de reproduc¡ie. Avem proiecte depuse în Satu Mare, Buzåu, Bråila, pe cooperative de 5-6 ani. Unii dintre cei care aveau cooperative au fost nevoi¡i så înregistreze altele noi, fiindcå nu se preciza totul în statut, iar schimbarea statutului era mai dificilå decât înregistrarea

Îl invit så munceascå, så plåteascå credite la bancå, så lupte zi de zi cu un sistem deficitar ¿i apoi, pe munca dumnealui, så stea la mila alesului local. Din ne¿tiin¡å ¿i incon¿tien¡å purå, acest om reu¿e¿te så distrugå ¿i bruma de zootehnie råmaså în aceastå ¡arå. Când o så mânca¡i ca¿cavalul sintetic din export ¿i carnea fåcutå în laborator, îi pute¡i mul¡umi stimabilului parlamentar. Aceastå lege a mirosurilor îl îngroapå pe fermierul din România!”

Viorel PATRICHI unei cooperative noi. Sunt crescåtori la Satu Mare care au cheltuit 50.000 de euro doar pe teren. Este o sumå importantå pentru dimensiunea noastrå. Legea reproduc¡iei e foarte bunå ¿i e mare påcat dacå nu se aplicå. Ar trebui så se facå deja contractele. Am avut o iarnå în care se putea lucra. Puteam turna betoane. O fermå de scroafe are nevoie de mai mult timp pentru execu¡ie. ªi intrå mai greu pe produc¡ie. Dacå ministrul se apleacå asupra fermelor mici ¿i de familie, sunt convinså cå banii se vor aloca”. Larisa Ene crede cå o fermå de reproduc¡ie poate så acceseze bani doar pentru 3.000 de scroafe prin acest program. Fermierii mici s-au asociat ca så nu construiascå fiecare crescåtor câte o fermå de 500 de scroafe, lucru care se putea face prin PNDR. 37

Cora[ Ardelean despre abera]ia sistemului de referin]\ la vaci Cora¿ Ardelean de¡ine o fermå cu 170 de vaci în Ma¿loc, Timi¿, ¿i o fabricå de produse lactate, devenitå un brand în Banat în ultimele douå decenii.

atrage aten¡ia cå, de 7 ani, crescåtorii de bovine se confruntå cu cea mai mare abera¡ie a unui sistem centralizat. “Orice cresc\tor de vaci, indiferent c\ are sau nu animale, prime[te 67 de euro pe cap de animal de la UE, având în mod aberant anul de referin]\ 2013, de[i ne afl\m în 2020. Este clar c\, în foarte multe ferme, situa]ia existent\ în urm\ cu 7 ani nu mai este aceea[i în anul curent, cum nu a fost nici în 2018 sau 2019. A[adar, totul se calculeaz\ în func]ie de inventarul f\cut în 2013, ceea ce este o eroare regretabil\. Cu siguran]\ c\ mul]i au [tiut din timp de aceast\ abera]ie, au reu[it s\ profite cu succes [i au f\cut afaceri grele pe aceast\ sc\pare a sistemului, care se perpetueaz\”, spune Cora[ Ardelean. Astfel, pe cap de bovinå, în 2019, un fermier a primit 375 euro sprijinul cuplat, 67 de euro ANT-ul (cu anul de referin¡å aberantul ianuarie 2013), iar SCZ-ul a fost ob¡inut numai de o parte din efectivul de animale. De asemenea, 38

s-au mai dat 17,5 euro pe tona de lapte livrat în anul de cotå 2019. Situa¡ia aceasta cu anul de referin¡å 2013 se perpetueazå ¿i produce efecte grave asupra agriculturii, fiindcå ciclul bugetar al Uniunii Europene a fost fåcut pe 6 ani, 2014 - 2020. “În pandemie s-au amânat negocierile pentru 2021 ¿i nu se ¿tie deocamdatå ce va fi, dar cred cå se vor schimba anumite lucruri în sistem. Vor så punå accent pe productivitate ¿i pe produc¡ie. E foarte bine. Pe mine må încântå. Ar fi o evolu¡ie. Atunci banii vor veni numai pentru fermierii care vor face performan¡å ¿i au venituri din care o parte se va întoarce la bugetul de stat. Acesta este ¿i scopul: så dezvol¡i o afacere, o fermå, care så meargå de sine ståtåtor ¿i så producå plusvaloare.” Care ar fi solu¡ia pentru a se evita decalajul de 7 ani în urmåtorul ciclu bugetar? Ar trebui ca în fiecare an så se facå inventarul animalelor. Fiecare fermå så î¿i depunå în 31 decembrie efectivul concret de vaci. Atunci se va ¿ti exact cum se va da acel ANT ¿i sprijinul cuplat sau alte subven¡ii, de la 1 ianuarie la 31 decembrie, anual, cu anumite reguli de mi¿care. De exemplu, så nu ai voie så vinzi bovinele în 2 ianuarie, ci în luna octombrie,

noiembrie sau decembrie. Cora¿ Ardelean a dat ¿i un exemplu. Un crescåtor a avut 520 de vaci, în 2013, iar în 2016 le-a vândut pe toate, dar a continuat så primeascå sprijinul financiar. “Înmul¡i¡i 520 de vaci cu 100 de euro, cât era acel sprijin de la UE, pe an, la început. În 7 ani, vå da¡i seama ce sume a primit, fårå så mai aibå niciun animal. Iatå cå se poate ¿i asta! Dacå un fermieri a avut 100 de vaci în ianuarie 2013, iar acum mai are o vacå sau niciuna, a¿a cum este clar cå existå multe cazuri, el prime¿te subven¡ia pe 100 de vaci, în 2020. Comisia Europeanå nu a reu¿it încå så modifice acest program aberant”. Ferma lui Cora¿ Ardelean, Canamar Ma¿loc, nu a sim¡it efectele pandemiei. Proceseazå zilnic pânå la 2 tone de lapte, din care se ob¡in brânzå dulce, ca¿, telemea maturatå, lapte dulce ¿i smântânå. În total are 20 de angaja¡i, ¿i spune cå plåte¿te lunar impozite la bugetul de stat ¿i local de 40.000 de lei. Când a început pandemia, a pus la punct un sistem de vânzarea online la domiciliul clientului, de douå ori pe såptåmânå, ¿i spune cå a¿a vânzårile nu au fost afectate.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 27/2020

AGRICULTURA

DIGITAL| Economise[te când fertilizezi!

Folose[te-te de ce ai deja în sol Anul acesta mai mult ca niciodatå, din cauza condi¡iilor climaterice nefavorabile, întrebarea pe care ¿i-o pune multå lume este în ce måsurå elementele pe care le au deja în sol de la fertilizårile anterioare sunt disponibile pentru cultura urmåtoare.

ngrå¿åmintele chimice reprezintå cel pu¡in 50% din investi¡ia în inputuri pentru o culturå. De ce så aplici îngrå¿åminte pentru cultura urmåtoare, ¿tiind cå deja ¡i-au råmas destule din cultura precedentå? Acum, aplicarea de îngrå¿åminte trebuie så ¡inå cont de ceea ce a råmas dupå cultura precedentå: - Costurile per hectar sunt deja foarte ridicate, pentru produc¡ia scontatå. - Extra investi¡ia, în situa¡ia actualå, poate face diferen¡a între profit ¿i pierdere. - Cultura urmåtoare va consuma, în mare parte din timp, îngrå¿åmintele deja existente în sol. Cum te pot ajuta analizele de sol ¿i fertilizatul cu ratå variabilå så fii profitabil în acest sezon? În condi¡iile atipice din acest an, în urma unei cartåri agrochimice, costurile cu fertilizan¡ii pot scådea la mai mult de 50%. - Costurile analizelor de sol se recupereazå din primul an, în urma aplicårii îngrå¿åmintelor în func¡ie de necesar, atât cât trebuie, ¿i unde trebuie. - Calitatea analizelor de sol este un factor crucial în stabilirea necesarului 40

real de îngrå¿åminte chimice, pentru a ob¡ine recolta doritå. - Aplicarea îngrå¿åmintelor cu azot în exces duce la o poluare ridicatå cu nitra¡i ¿i nitri¡i a pânzei freatice. Una dintre cele mai cunoscute abordåri în agricultura de precizie este Rata Variabilå de Aplicare (VRA). Rata Variabilå de Aplicare (VRA) reprezintå un avantaj deosebit în cazul fertilizårii deoarece, în loc så se aplice o cantitate uniformå de îngrå¿åmânt pe întreaga suprafa¡å, se aplicå doar atât cât trebuie ¿i numai acolo unde este necesar. În acest sens se recolteazå probe de sol, efectuându-se analize de laborator ale probelor, pentru a stabili disponibilitatea nutrien¡ilor.

Rezultatele analizelor agrochimice oferå o idee clarå asupra terenului, eviden¡iind zonele cu deficit de nutrien¡i ¿i zonele unde planta are deja suficien¡i macro ¿i micronutrien¡i, nemaifiind nevoie så intervenim. Beneficii pentru fermieri în urma aplicårii ratei variabile (VRA): - Optimizarea costurilor cu îngrå¿åmintele; - Cre¿terea ¿i uniformizarea randamentelor în aceea¿i solå; - Recuperarea mai rapidå a investi¡iilor prin reducerea costurilor cu fertilizatul; - Îmbunåtå¡irea pe termen lung a fertilitå¡ii solului. Mul¡i fermieri români utilizeazå aplicarea cu ratå variabilå având multe avantaje ¿i reu¿ind importante reduceri ale costului îngrå¿åmintelor ¿i uniformizarea pe termen lung a recoltelor. Unul dintre clien¡ii no¿tri a fåcut o economie de peste 70% din cantitatea de îngrå¿åmânt pe care o aplica în mod curent pe sola de mai jos. În urma aplicårii tehnologiei VRA, a¿a cum reiese din tabele, fermierul a ob¡inut o reducere a costurilor la fertilizarea cu fosfor de 23 euro/ha.

Harta de aplicare variabil\ cu azot din perioada de vegeta]ie [i diferen]ele de costuri ob]inute cu aceast\ tehnologie

Harta de aplicare variabil\ a fosforului [i diferen]ele de costuri folosind tehnologia cu Rat\ Unic\ de aplicare fa]\ de Rata Variabil\ de Aplicare (VRA) Profitul Agricol 27/2020

AGRICULTURA DIGITAL|

Platforma de internet #Mul]umimFermierilor a ales câ[tig\torii La finalul lunii aprilie, BASF anun¡a lansarea platformei online #Mul¡umimFer mierilor, o mânå întinså micilor producåtori care doreau, dar nu puteau så-¿i valorifice produsele online. Prin intermediul platformei, BASF a facilitat întâlnirea online dintre micii producåtori ¿i consumatorii români. Totodatå, BASF a organizat ¿i un concurs adresat micilor producåtori. Compania a cumpårat o parte din produc¡ia a 20 de câ¿tigåtori ¿i a donat-o unor persoane defavorizate. Toate produsele cumpårate au fost

Profitul Agricol 27/2020

trimise catre ONG-uri sau institu¡ii umanitare din toatå ¡ara. Astfel, primele legume proaspete, produse de doi dintre câ¿tigåtori, Dumitru Zamfir ¿i Ionel Lilea, au ajuns deja la Centrul de Asisten¡å Medico-Socialå din ora¿ul Råcari, jude¡ul Dâmbovi¡a.

Au fost un ajutor binevenit, dupå cum declarau cei care se ocupau de îngrijirea persoanelor vârstnice de la centru. Produsele fermierilor câ¿tigtori au fost distribuite ¿i cåtre ROTSA, Re¡eaua Organiza¡iilor în Autism, care cuprinde 90 de ONGuri, ¿i cåtre Organiza¡ia Umanitarå Concordia, care a primit ¿i ea legume proaspete pentru consum. Ini¡iativa online a BASF a fost foarte apreciatå de fermierii care nu au primit doar sus¡inere, ci s-au bucurat så poatå ajuta la rândul lor.

Andrei DORNEANU

AgroConcept: Promo¡ie cu tractoare T8.350 AgroConcept are în ofertå o promo¡ie la tractoarele New Holland, modelul T8.350, la pre¡uri speciale ¿i garan¡ie extinså pe 4 ani sau 3.000 de ore de func¡ionare. Ceea ce atrage în primul rând la acest model este ampatamentul mare, de 3.450 mm, care oferå o stabilitate maximå ¿i trac¡iune sporitå în câmp, indiferent de condi¡iile din teren. La acestea se adaugå puterea motorului, de 315 CP (351 CP cu sistem EPM), ¿i o serie de echipåri precum transmisia UltraCommand, cutia de viteze FullPowerShift 18x4. Detalii, pe www.agroconcept.ro. IPSO Agriculturå: Semånåtoare Kuhn Espro la ofertå IPSO Agriculturå are în oferta actualå semånåtoarea Kuhn Espro, cu discount de pânå la 20%. Utilajele din aceastå gamå au fost concepute pentru a spori productivitatea, concomitent cu operarea la vitezele de lucru mari, dar fårå un necesar mare de putere. Ro¡ile defazate cu diametru de 900 mm fac ca echipamentul så fie u¿or de tractat. Kuhn Espro este dotatå cu bara de semånat CrossFlex, care asigurå o adâncime de semånat uniformå, chiar ¿i la viteze de lucru mari. Oferta e valabilå pânå la data de 30.09.2020. NHR Agropartners: Piese de schimb cu discount de 70% NHR Agropartners desfå¿oarå în aceastå perioadå o lichidare de stoc pentru piese de schimb. Se aplicå o reducere de pânå la 70% la peste 5.100 de piese de schimb aflate pe stoc pentru: Deutz-Fahr, JCB, Poettinger, Bogballe, Hardi, CNH (Case IH, New Holland, Steyr), Sfoggia, Einboeck, Fantini, Brantner, Gregoire, Hydrac, Vogel&Noot, Dondi, Muething, Laverda, Olimac, Quivogne etc. Pentru oferta detaliatå doritorii pot contacta reprezentan¡ii de vânzåri piese de schimb la adresa https://nhr.ro/contact. 42

MA{INI [i

UTILAJE Criza de personal s-a acutizat Criza de personal se adânce¿te, iar echipamentele de protec¡ie, rechizitele în domeniul agricol se resimte lipsa s-au ridicat la 1.000 de lei pe lunå penoperatorilor bine pretru fiecare elev, dar legisgåti¡i. Asocia¡ia Prola¡ia nu-i ajutå pe dealeri ducåtorilor ¿i Imporcu nimic, deoarece costatorilor de Ma¿ini turile nu pot fi deduse ¿i Agricole din Românici nu sunt oferite facinia (APIMAR) a inilitå¡i fiscale. ¡iat în urmå cu 3 ani Florin Neac¿u spune un parteneriat cu cå aceste clase de Colegiul Viaceslav mecanici sunt, practic, Harnaj din Bucure¿ti un proiect-pilot, o picåpentru pregåtirea în turå într-un pahar cu sistem dual a viitoapå. rilor mecanici agri“Statul, prin Miniscoli. Acum, trågând terul Educa¡iei, ar trebui linie, dealerii consiså se implice mult mai derå cå statul ar tremult, så reînfiin¡eze ¿i så bui så se implice dezvolte ¿colile de meFlorin Neac¿u, mult mai mult în serii, ¿colile profesiondirector general adjunct domeniul învå¡åale, deoarece lipsa de NHR Agropartners mântului profesional. personal calificat neceFlorin Neac¿u, director general sitå un proiect la nivel na¡ional.” adjunct NHR Agropartners, spune cå În ultimii ani, tot mai mul¡i fermieri problema lipsei de personal, remarcatå s-au aråtat interesa¡i de sus¡inerea în ultimii 5-6 ani, e tot mai arzåtoare, în învå¡åmântului dual, mai ales cå ¿i ei au special în privin¡a operatorilor. probleme cu lipsa de personal ¿i au anTractoarele, combinele, ma¿inile de gajat muncitori din stråinåtate, necastropit devin din ce în ce mai sofisticate, lifica¡i ¿i cu probleme de comunicare. sunt dotate cu computere cu sisteme “Am discutat, dar nu în cadru organiautomate ¿i este nevoie de operatori zat, cu reprezentan¡i ai asocia¡iilor de care så în¡eleagå aceste sisteme. fermieri interesa¡i de sus¡inerea acestor “Anul acesta, elevii primei clase de elevi. În urmåtoarea ¿edin¡å a APIMAR mecanici agricoli pe care am sus¡inut-o voi pune aceastå chestiune în discu¡ie. la colegiul Viaceslav Harnaj au încheiat Parteneriatul cu asocia¡iile de fermieri e studiile”, spune Neac¿u. o parte a solu¡iei, dar, în final, tot MiDin cei 41 de elevi care au început nisterul Educa¡iei trebuie så se implice studiile în urmå cu 3 ani, au absolvit mai mult în dezvoltarea învå¡åmântului doar 29, dintre care 6 au fåcut practicå profesional.” în atelierele la NHR Agropartners. Costurile cu bursa, cazarea, masa, Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2020

MA{INI [i UTILAJE

Productivitate sporit\ cu gama de sprayere Amazone UX Amazone are în oferta sa gama de sprayere UX tractate, cu volume ale rezervoarelor de la 3.200 pânå la 11.200 litri. Acestea oferå precizie maximå, sunt u¿or de utilizat ¿i pot fi livrate în 3 tipuri de echipåri: UX Special, UX Super sau UX 11200. Modelele din gama UX Super sunt compacte, u¿or de manevrat ¿i dispun de o axå viratoare cu unghi de pânå la 28 de grade, ceea ce faciliteazå întoarcerea mai rapidå la capåt de rând. Pompa cu piston din dotare, cu autoamorsare, este puternicå ¿i nu necesitå între¡inere, la care se adaugå sistemul de circula¡ie a presiunii DUS, respectiv DUS pro, ce oferå o circula¡ie continuå a solu¡ie, de pulverizare pe toatå lå¡imea de lucru. La administrarea cu precizie maximå a substan¡elor pentru tratarea culturilor contribuie ¿i sistemul de control al sec¡iunilor din 50 cm în 50 cm, precum ¿i sistemul de control individual al diuzelor AmaSwitch ¿i AmaSelect. În plus, aceste sprayere dispun de programe automatizate de curå¡are

care asigurå o igienizare corespunzåtoare, cu rezultate optime ¿i valori reziduale reduse. Toate modelele UX Super sunt echipate ¿i cu sistemul electronic de monitorizare SmartCenter, cu func¡ii de control adaptative, prin pachetul Standard, u¿or de utilizat ¿i intuitiv, sau pachetul Confort, ce con¡ine în plus un ecran tactil. De asemenea, dispun de control complet automatizat prin func¡iile DistanceControl ¿i DistanceControl Plus, prin care se realizeazå controlul la distan¡å al rampelor. În cazul lucrului pe terenuri dificile intrå în ac¡iune sistemul ContourControl, pentru ghidarea activå ¿i optimå a rampelor de pulverizare. De asemenea, pentru a administra corespunzåtor tratamentul culturilor de pe solele cu denivelåri, sprayerele sunt echipate ¿i cu sistemul SwingStop, pentru amortizarea activå a vibra¡iilor ¿i mi¿cårilor orizontale ale rampelor.

Arpad DOBRE

Detalii tehnice 

UX Special echipeazå modelele UX 3200 ¿i UX 4200, ambele cu lå¡imi de lucru de 15-30 m ¿i un debit la pompå de 260-380 l/minut, iar capacitatea nominalå a rezervorului de substan¡å este de 3.200 l la primul model, respectiv 4.200 l la al doilea model.



UX Super echipeazå modelele UX 4201, UX 5201 ¿i UX 6201, toate trei având lå¡imi de lucru de 21-40 m ¿i un debit la pompå de 520 l/ minut (sistem de pompare dublu, 2 x 260 l/minut). Capacitatea nominalå a rezervoarelor de substan¡å este de 4.200 l, 5.200 l sau 6.200 l.



UX 11200 are o lå¡ime de lucru de la 24 m la 40 m, un debit la pompå de 750 l/minut (3 x 250 l/minut) ¿i un rezervor cu o capacitate nominalå de 11.200 l.

Profitul Agricol 27/2020

MA{INI [i UTILAJE

Ro]ile jumelare reduc tasarea [i sporesc productivitatea Echiparea tractoarelor cu ro¡i jumelare (duble sau chiar triple) oferå o serie de avantaje, printre care reducerea presiunii pe sol ¿i a tasårii, o mai bunå absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor, scåderea patinajului ¿i utilizarea mai bunå a puterii motorului, concomitent cu optimizarea consumului de carburant ¿i o vitezå mai mare de lucru.

arian Grigore, consilier tehnic în cadrul IPSO Agriculturå, spune cå problema compactårii solului nu poate fi rezolvatå rapid, într-un termen scurt, ceea ce înseamnå cå este necesarå aplicarea unui management de lungå duratå privind reducerea tasårii solului. Astfel, prin intermediul prelungit al folosirii ro¡ilor duale în activitå¡ile din teren, granula¡ia solului nu este afectatå de cåtre presiunea ridicatå aplicatå, permi¡ând astfel o dezvoltare uniformå a plantelor ¿i un pat germinativ omogen. Totodatå, datoritå compactårii reduse, se faciliteazå o mai bunå absorb¡ie a apei în sol, precum ¿i a tratamentelor aplicate. Pe de altå parte, în fermele mari, de exemplu, de cele mai multe ori se lucreazå cu implemente foarte grele, pentru care este necesarå men¡inerea amprentei la sol pentru o distribu¡ie a puterii egalå, ca så fie îndeplinitå condi¡ia prin care så se men¡inå necesarul de trac¡iune maxim. Prin ro¡ile duale se oferå o suprafa¡å de contact måritå, aderen¡a este îmbunåtå¡itå substan¡ial, iar pierderile de putere sunt reduse la minimum. Dupå reducerea tasårii ¿i îmbunåtå¡irea trac¡iunii, un alt avantaj îl reprezintå viteza de deplasare substan¡ial

Profitul Agricol 27/2020

sporitå, datoritå ro¡ilor duale înguste, de exemplu, care se folosesc pentru între¡inerea culturilor de plante prå¿itoare, dar ¿i la erbicidat, fertilizat ¿i alte lucråri. În func¡ie de distan¡a între rânduri (uzual de 70 cm la majoritatea culturilor prå¿itoare), tractorul se echipeazå cu ro¡i înguste duale cu lå¡imea recomandatå de 270 mm, care så permitå oprirea utilajului în condi¡ii de siguran¡å între rândurile de prå¿itoare, fårå så afecteze rândurile culturii. Astfel, viteza de înaintare cre¿te semnificativ, de la 4-5 km/h ajungând la viteze de peste 12 km/h, ceea ce spore¿te productivitatea fermei. De asemenea, viteza de deplasare este îmbunåtå¡itå ¿i în transport, datoritå stabilitå¡ii oferite de cåtre ro¡ile jumelare. Se eliminå astfel derapajele necontrolate care pot apårea în condi¡ii de umiditate crescutå, în condi¡ii de rulaj pe pante sau rampe cu grad ridicat. IPSO Agriculturå oferå tehnologia necesarå prin care tractoarele pot fi echipate cu ro¡i jumelare duale/triple, fie late sau înguste, încå din fabricå. “Astfel, pentru toate modelele de tractoare din seria 7R 8R sau 9R, putem selecta din mai multe variante pentru care acestea så fie echipate fie cu ro¡i obi¿nuite, ori cu ro¡i duale late sau înguste, montate din fabricå, fie cu ro¡i

triple, varianta aceasta fiind valabilå pentru seria 9R, cu ro¡i montate din fabricå”, spune Marian Grigore. Prin adåugarea de ro¡i duale cu lå¡imi mai mari se reduce presiunea pe sol ¿i gradul de compactare ¿i, în plus, se oferå ¿i stabilitatea necesarå operårii utilajelor în condi¡ii de lucru în zone deluroase sau de teren denivelat, astfel încât lucrårile ¿i deplasarea så se desfå¿oare în maximå siguran¡å. Montarea ro¡ilor jumelare se poate face ¿i dupå achizi¡ia tractoarelor cu ro¡i simple. IPSO Agriculturå vine în întâmpinarea fermierilor cu solu¡ii care så acopere toate cerin¡ele acestora. Astfel, prin intermediul furnizorilor såi, importatorul mårcii John Deere în România asigurå, pentru orice model de tractor echipat cu ro¡i obi¿nuite, montarea de ro¡i jumelare înguste sau late, cu tehnologii ¿i indici de încårcare ale anvelopelor în func¡ie de cerin¡e ¿i de activitå¡ile depuse în ferme. Aceste kit-uri cu montaj retro-fit pot fi asigurate pentru orice model de tractor cu puteri începând de la 20 CP pânå la 400 CP.

Arpad DOBRE

Înc\rc\toarele Claas Torion -

performan]e noi cu motoare Stage V Din luna iulie, constructorul german Claas a introdus echiparea cu motoare Stage V la toate încårcåtoarele Torion 1177, 1410 ¿i 1511. Astfel, cele 3 modele de încårcåtoare de puteri medii vor fi mai performante, vor dezvolta mai multå putere ¿i vor fi mai confortabile.

odelul Torion 1511 este echipat acum cu un motor de 6,8 litri cu ¿ase cilindri, construit de Deere Power Systems, care dezvoltå 188 CP, ceea ce reprezintå o cre¿tere de 12% a puterii fa¡å de modelul anterior, care avea un motor cu patru cilindri. De asemenea, sistemul de transmisie VariPower asigurå un dinamism ¿i o agilitate mai mari pentru ciclurile de încårcare rapidå, precum ¿i rezerve de putere considerabil mai mari pentru opera¡iunile ce includ prinderea materialului manipulat. Modelul Torion 1410 beneficiazå, la rândul såu, de o sporire cu 5% a puterii, pânå la 163 CP, în timp ce puterea modelului Torion 1177 råmâne neschimbatå. Purificarea gazelor de e¿apament în conformitate cu standardul de emisii Stage V este prezentå la toate modelele, prin utilizarea de filtre de particule diesel (DPF), catalizatori de oxi-

dare pentru motorinå (DOC), tehnologie SCR ¿i recirculare externå a gazelor de e¿apament råcite (EGR). For¡a de ridicare este cu 20% mai mare la modelele Torion 1410 ¿i Torion 1511. Încårcåtorul automat Smart Loading, o echipare op¡ionalå, oferå o gamå extinså de func¡ii ce includ un sistem automat, programabil pentru revenirea cupei, înål¡imea de ridicare ¿i adâncimea de coborâre, precum ¿i coborârea automatå atunci când cupa este înclinatå înapoi. Acest sistem poate fi utilizat, de asemenea, pentru cupe cu înclinare la înål¡ime, permi¡ând memorarea pozi¡iilor cupei pentru douå aplica¡ii diferite sau douå cupe diferite. Interiorul cabinei modelelor Torion 1177, 1410 ¿i 1511 include echipåri care se regåsesc la cele douå modele mai mari, Torion 1812 ¿i Torion 1914.

Noul terminal cu ecran tactil de 9 inci (22,86 cm) are o suprafa¡å de afi¿are mai mare cu 70% fa¡å de modelul precedent, iar datoritå contrastului de culoare de înaltå rezolu¡ie asigurå ¿i o lizibilitate excelentå, în toate condi¡iile de iluminare. Este disponibil un spa¡iu suficient pentru instalarea altor terminale sau a unor suporturi pentru pahare, la care se adaugå cotiera cu design nou, cu butoane pozi¡ionate ergonomic. Pachetul de accesorii op¡ionale include direc¡ia dinamicå, un nou sistem reactiv pentru controlul manetei de comandå de direc¡ie, pentru func¡ionare în gama de tura¡ii joase, un nou sistem de cântårire complet integrat, precum ¿i monitorizarea presiunii în anvelope.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2020

China î¿i regleazå pia¡a cårnii apelând la rezerva de stat Autoritå¡ile chineze au anun¡at cå vor vinde la licita¡ie 20.000 de tone de carne congelatå de porc din rezervele de stat. Este o încercare de a stabiliza pre¡urile la carne, dupå ce epidemia de pestå porcinå africanå a decimat efectivele de animale ¿i a provocat o crizå serioaså de aprovizionare. De la explozia PPA, China a comercializat cel pu¡in 370.000 de tone de carne din rezerve pânå acum în acest an. Beijingul nu a reu¿it pânå acum så compenseze prin importuri cererea de pe pia¡å, din cauza epidemiei de coronavirus care a perturbat transporturile interna¡ionale. Så vezi, comedie... Un actor de comedie britanic, Ricky Gervais, altfel un tip chiar cunoscut în ¡ara lui, a cerut guvernului de la Londra så interzicå fermele industriale de animale pentru cå sunt inumane ¿i nu au ce cåuta în acest secol. Gervais se alåturå unei campanii ini¡iate de organiza¡ia Viva!, care sus¡ine cå animalele sunt ¡inute în spa¡ii înguste ¿i murdare, a¿a cå reprezintå un risc pentru sånåtatea consumatorilor. Conform organiza¡iei, trei sferturi dintre bolile infec¡ioase care au apårut în ultimul timp provin de la animalele domestice crescute în regim industrial, a¿a cå starea de sånåtate a acestora este foarte importantå. USDA investe¿te într-un vaccin contra febrei aftoase Departamentul American al Agriculturii (USDA) a anun¡at cå va cumpåra doze de vaccin contra febrei aftoase în valoare de 27 milioane de dolari, pentru a preveni o eventualå epidemie. În SUA nu au mai existat focare grave ale acestei boli din anul 1929, înså guvernul vrea så fie pregåtit pentru orice eventualitate. Noua bancå na¡ionalå de vaccinuri americanå a fost înfiin¡atå în anul 2018, ca parte a unui program mai amplu de preven¡ie ¿i management al bolilor veterinare. De obicei, când americanii se pregåtesc de ceva... 48

INFORMA}II

EXTERNE Record mondial la grâu> 17,3 tone la hectar Un fermier din Noua Zeelandå a stabilit recordul mondial de grâu la hectar, fix 17,398 tone/ha. Fermierul, pe numele lui Eric Watson, de¡inea ¿i vechiul record mondial, dupå ce, în anul 2017, a recoltat 16,7 tone de grâu la hectar. Acum, så vedem cå în Noua Zeelandå, unde bate el record dupå record, produc¡ia medie de grâu pe terenuri irigate este de 12 tone /ha. “De¿i eram foarte încânta¡i de rezultatul record din 2017, ¿tiam de atunci cå putem face anumite îmbunåtå¡iri pentru a ob¡ine o produc¡ie ¿i mai mare. De atunci am încercat varietå¡i noi de grâu, am trecut la folosirea azotului lichid ¿i am monitorizat mai atent sånåtatea plantelor, a¿a cå am reu¿it un rezultat incredibil”, a declarat Watson. Soiul folosit a fost Kerrin, din portofoliul KWS. A fost semånat în aprilie 2019 ¿i recoltat în luna februarie a acestui an. Produc¡ia va fi folositå probabil pentru a produce furaje pentru vite.

Ambele recorduri au fost ob¡inute în urma unui parteneriat cu compania Bayer Crop Science, care a colaborat strâns cu fermierul. Noua Zeelandå produce anual aproximativ 400.000 de tone de grâu, din care o micå parte este måcinat pentru fåinå, iar restul are o utilizare furajerå.

Covid cercetat de procurori Procurorii brazilieni au anun¡at deschiderea unei investiga¡ii privind focarele de coronavirus de la zece abatoare din statul Mato Grosso, dintre care opt apar¡in gigantului JBS SA, cel mai mare procesator de carne din lume. JBS opereazå zece fabrici în statul din vestul Braziliei ¿i a raportat pânå acum 41 de cazuri sigure ¿i 128 de cazuri probabile de infec¡ie în rândul angaja¡ilor din regiune. Un comunicat recent al JBS nu confirmå înså numårul

de infec¡ii, dar sus¡ine cå au fost luate måsuri stricte de protec¡ie sanitarå, iar to¡i angaja¡ii bolnavi au fost imediat trimi¿i în izolare. Compania Minerva, care are ¿i ea opera¡iuni majore în Mato Grosso, nu a confirmat pânå acum nici un focar de infec¡ie. Procurorii federali spun cå procesatorii de carne au primit de la autoritå¡i directive clare de prevenire a bolii, înså nu au respectat standardele impuse. Profitul Agricol 27/2020

INFORMA}II EXTERNE

Bayer renun]\ la o clauz\ cheie

în litigiul glifosatului Bayer continuå så caute o solu¡ie pentru a preveni viitoare procese legate de utilizarea glifosatului, dupå ce o clauzå cheie din în¡elegerea prin care închide o mare parte dintre cazurile actuale a fost respinså de judecåtorii americani. Compania a ajuns acum douå såptåmâni la un acord cu majoritatea celor care sus¡in cå insecticidele bazate pe glifosat cauzeazå cancer, fiind de acord så plåteascå despågubiri totale în valoare de 9,6 miliarde de dolari. În¡elegerea include o clauzå de creare a unui comitet de exper¡i care så investigheze dacå produsul este cancerigen. Concluziile comitetului ar fi ajutat compania så evite litigii similare în viitor, înså un judecåtor federal a pus la îndoialå legalitatea ¿i scopul clauzei ¿i a declarat cå ar

putea încålca constitu¡ia americanå. Dupå comentariile magistratului, avoca¡ii Bayer au fost de acord så renun¡e la înfiin¡area comitetului. “În¡elegerile judiciare în maså sunt foarte complexe ¿i necesitå ajuståri în timp. Compania noastrå este deciså în continuare så gåseascå o solu¡ie viabilå atât pentru procesele actuale, cât ¿i pentru cele din viitor”, au declarat reprezentan¡ii gigantului german.

ADM investe[te în agricultura inteligent\ Fondul britanic de investi¡ii ADM Capital Europe a anun¡at cå a investit în compania olandezå de tehnologie Connecterra. Connecterra a dezvoltat o solu¡ie software numitå IDA, care oferå fermierilor date despre fertilitatea animalelor ¿i poate detecta rapid orice probleme de sånåtate. În acest fel, producåtorii de lactate î¿i pot monitoriza turmele în timp real ¿i pot face economii substan¡iale. Connecterra sus¡ine cå utilizatorii IDA cheltuie cu 50% mai pu¡in pe antibiotice, au nevoie de un numår de angaja¡i cu 20% mai mic, în timp ce eficien¡a opera¡ionalå cre¿te cu 30%. “Suntem foarte încânta¡i så investim în Connecterra, o companie care Profitul Agricol 27/2020

este în prima linie a inova¡iei din industria lactate, prin tehnologii bazate pe senzori ¿i inteligen¡å artificialå de avangardå”, a declarat Alastair Cooper, director de investi¡ii al ADM. Conform datelor furnizate de ADM, în lume existå peste 300 de milioane de vaci de lapte, în 117 milioane de ferme, înså mai pu¡in de 1% dintre fermieri folosesc tehnologii avansate pentru a opera mai eficient. ADM Capital este un fond cu sedii în Londra ¿i Hong Kong care administreazå 2,39 miliarde de dolari în mai multe categorii de investi¡ii. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU

Islanda continuå så creascå produc¡ia de somon Islanda a pus la punct un plan amplu de dezvoltare a fermelor piscicole, mai ales de somon, pentru a compensa reducerea semnificativå a cantitå¡ilor de pe¿te pescuit în ultimii ani. Pentru asta, mari companii de procesare a cårnii au primit autoriza¡ii de construc¡ie a unor ferme piscicole mari, de câteva mii de tone fiecare. Brazilia permite utilizarea dicamba Ministerul Agriculturii din Brazilia a aprobat mai multe produse agricole care con¡in dicamba, un erbicid interzis în Statele Unite. Au fost aprobate produse ale companiei Bayer, dar ¿i ale unor producåtori locali mai mici. Erbicidul este folosit pentru stropirea unor culturi de soia ¿i bumbac care sunt modificate genetic så îi reziste. Ini¡iativå pentru protec¡ia animalelor în Fran¡a Mai multe organiza¡ii non-guvernamentale din Fran¡a au lansat o ini¡iativå cetå¡eneascå pentru o nouå lege de protec¡ie a animalelor, care interzice printre altele hainele de blanå, vânåtoarea cu câini, dar ¿i cre¿terea industrialå a animalelor începând cu anul 2040. Pentru a fi adoptatå, ini¡iativa are nevoie de 4 milioane de semnåturi în primele 9 luni, dar ¿i de sus¡inerea a 185 de parlamentari. Peti¡ia a adunat pânå acum 1,5 milioane de semnåturi din partea cetå¡enilor francezi. Recoltå record de migdale în Statele Unite Conform estimårilor Departamentului American al Agriculturii, recolta de migdale din acest an ar putea depå¿i pentru prima datå pragul de 3 miliarde de livre (aproximativ 1,3 miliarde de kilograme). Recordul se datoreazå condi¡iilor meteorologice aproape perfecte, dupå ce în ultimele sezoane planta¡iile au fost afectate de ploi toren¡iale sau înghe¡ în perioada criticå a polenizårii. 49

Mica publicitate

JOBURI ÎN AGRIBUSINESS Director Na¡ional de VÂNZÅRI

EXECUTION OFFICER - Bucure¿ti

Companie de distribu¡ie inputuri agricole

Companie axatå pe segmentul de achizi¡ii de cereale

DIGITAL MARKETING SPECIALIST - Ialomi¡a Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER SUD

TRANSPORT PLANNER - Bucure¿ti

Companie multina¡ionalå din segmentul de iriga¡ii prin picurare

Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri agricole

REPREZENTANT ZONAL VÂNZÅRI - Prahova ¿i Dâmbovi¡a Companie distribu¡ie inputuri agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Agxecutive is bringing you the hottest executive career opportunity in the Romanian agribusiness sector of Summer 2020:

General Manager for a multinational fertilizer company Main responsibilities: - Legal representative of the company in the country; - Commercially responsible for delivering volumes, margin and market share, in line with corporate ambitions for Romania + Moldova as critical markets; - Leads the local team: 45 employees in total.

The most suitable candidate is: - Senior manager with minimum 10 years of experience in the agribusiness; - University graduate in agriculture or economics with previous exposure in ag-inputs or ag-commodities; - Capable of working in a structured matrix-based international corporate environment; - Dedicated professional with a strong business ethical mindset. Highly competitive compensation & benefits package, position open immediately!

Apply NOW confidentially florin.constantin@agxecutive.com, mobile +40.743.488.019 or spread the news! 50

Profitul Agricol 27/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA Pescuit pe Olt, la ap\ tulbure Ploile din ultima vreme au adus schimbåri importante pe râuri. În ¡ara Fågåra¿ului, Oltul trece printr-o salbå de lacuri de baraj care au schimbat radical albia râului. Ajuns în zonå, am ie¿it pe apå, så iau pulsul pescuitului.

Pe râu, mai sus de Podul Feldioarei, undi¡arii cautå pe¿tii lângå mal, în curent mai slab ¿i apå adâncå de 3 m, cu vergi bolognese lungi de 5,5-6 m, cu mulinete mici ¿i fir 0,16- 0,18 mm pe tambur, având la capåt cârlig nr. 12, cu cocolo¿ de måmåligå.

La umbra salciei båtrâne, în anaforul de dupå ramurile cåzute în râu, se prinde caras ¿i plåticå. Cu asta se mul¡umesc, cåci râul este crescut ¿i tulbure!

Cara¿ii nu prea trag, iar pe¿tii prin¿i sunt mai rari... dar sunt! Lupta cu un ast fel de pe¿te este plinå de neprevåzut, motiv întemeiat så-¡i petreci ziua în soare!

Mai la vale, pe coronamentul barajului, pescarii folosesc lansete puternice, lungi de peste 3 m, cu mulinete potrivite ¿i fir 0,25 – 0,30 mm pe tambur. La capåt au nåditor, în nadå fiind îngropate douå cârlige nr. 8- 10, cu boabe de porumb ori måmåligå. Unii pun ¿i o a treia lansetå, puternicå, cu râmå neagrå, la somn.

ªi în aval de baraj, în zona deversorului, pescarii au descoperit o zonå adâncå, unde curentul este lent. Aici pescuiesc cu bolognese de 6 m, cu mulinete u¿oare, fir 0,18 mm, cârlig nr. 12, cu cocolo¿. Au potrivit adâncimea încât montura ¿i momeala så se târascå pe fundul râului, ¿i prind cara¿i frumo¿i!

Victor }|RU{ 52

Profitul Agricol 27/2020

Zimbrul revine ;n Bucovina Recent, un grup de speciali¿ti a trecut în revistå condi¡iile sta¡ionale dintr-un mare triunghi de fond forestier aflat la interferen¡a ocoalelor silvice Moldovi¡a, Marginea ¿i Putna, în vederea demarårii programului de reintroducere, în regim de libertate deplinå, a zimbrului. Cele optzeci de exemplare destinate populårii spa¡iului silvestru bucovinean provin din regiunea polonezå Car pathia, cu aspect ¿i condi¡ii de mediu similare celor ale obcinilor noastre. Zimbru – nume cu tenebroaså rezonan¡å, identificând o sålbåticiune coborâtå din cronici ¿i hrisoave stråvechi, a¿ezatå, asemenea bourului, în pece¡i voievodale ¿i pe stema ¡årii. Simbol heraldic, zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, a dispårut de pe teritoriul României în prima jumåtate a secolului al XIX-lea. Începând cu anul 1958, au fost importate mai multe exemplare, aståzi acest animal legendar gåsinduse, la noi, în câteva nuclee, în regim de rezerva¡ie, parc ¿i chiar în libertate. Pe teritoriul României, zimbrul este prezent în câteva puncte: Ha¡eg – Hunedoara, Vânåtori – Neam¡, Buc¿ani – Dâmbovi¡a, Poiana Bra¿ov ¿i Grådina zoologicå din Båneasa – Bucure¿ti. Ca o consecin¡å a cre¿terii controlate, în captivitate sau libertate, o lungå perioadå de timp, specia ¿i-a pierdut caracterul eminamente sålbatic, påstrându-¿i înså importan¡a faunisticå. Nici numeroasa popula¡ie de zimbri din rezerva¡ia transfrontalierå polono-ucraineanå de la Bialoveja nu este una cu totul sålbaticå. Masivitatea ¿i aspectul impunåtor al zimbrului matur dau impresia concretizårii unei for¡e colosale, imprevizibile ¿i cu neputin¡å de ståpânit. Un mascul în lungime de trei metri, cu o înål¡ime la greabån de doi metri ¿i greutatea de o tonå, constituie o prezen¡å cu adevårat înfrico¿åtoare, chiar ¿i pentru marii prådåtori din Carpa¡i: ursul, lupul ¿i râsul. Femelele, vi¡eii ¿i taurii tineri formeazå cirezi, masculii puternici ducând Profitul Agricol 27/2020

o via¡å solitarå, cu excep¡ia lunii august, când are loc împerecherea, cu lupte aprige între pretenden¡i. Sociabilitatea zimbrilor este dictatå de necesitatea de a se apåra eficient, cei mai vulnerabili fiind nevârstnicii. Prådåtorii nu pot spera decât så surprindå vreun juvenil råzle¡ sau så profite de nesiguran¡a vi¡elului fåtat de curând. Biotopul favorabil al zimbrului este reprezentat de pådurile întinse ¿i compacte, cu locuri mlå¿tinoase, tinoave,

poiene ¿i på¿uni cu vegeta¡ie abundentå. Un animal matur consumå zilnic cam treizeci ¿i cincizeci de kilograme de hranå ¿i bea patruzeci de litri de apå. Practic, ca toate bovidele, månâncå ¿i rumegå aproape continuu. Fårå îndoialå cå sus¡inåtorii proiectului au luat în calcul to¡i ace¿ti parametri, fårå så fie demobiliza¡i de argumentele adversarilor ideii de gestionare a speciei în condi¡ii de sålbåticie desåvâr¿itå. Nu se ¿tie înså cu precizie care va fi impactul prezen¡ei unui animal dominant în fauna noastrå, în rela¡ia cu celelalte vietå¡i, „colege” de biotop. Studiile existente ¿i experien¡a vecinilor se aratå optimiste. Dar cea mai spinoaså råmâne problema armonizårii prezen¡ei zimbrilor cu interesele ¿i modul de a fi ale localnicilor. Spa¡iul bucovinean este, aståzi, extrem de mozaicat din punctul de vedere al

proprietå¡ii asupra påmântului, fâne¡e, på¿uni întinse ¿i trupuri de pådure dispersate apar¡inând localnicilor. Inerentele pagube provocate de zimbrii în cåutare de hranå trebuie luate în calcul. De asemenea – posibilele atacuri ale masculilor înfierbânta¡i în perioada rutului ori ale femelelor cu vi¡ei mici asupra culegåtorilor de ciuperci, lucråtorilor la pådure, turi¿tilor, påstorilor, cosa¿ilor. Nu trebuie bagatelizatå nici eventualitatea cazurilor de braconaj, deloc de neglijat în patria celor mai întinse ¿i mai compacte suprafe¡e împådurite ale ¡årii, loc ideal (¿i tradi¡ional) de manifestare a

celor din aceastå bran¿å. Briganzii moderni, mul¡i din jude¡e limitrofe sau chiar ¿i de mai departe, se adaugå bå¿tina¿ilor, mereu amatori de proteinå... ¿i adrenalinå. Iar zimbrul reprezintå realmente o mizå mare. În Polonia, Ucraina ¿i Rusia, se emit autoriza¡ii de vânåtoare la zimbri. În România, specia prezintå, aståzi, interes cinegetic doar sub raportul strictei ocrotiri, dupå ce adevåra¡ii bårba¡i ai Evului Mediu au doborât fiarele nåprasnice cu ghioaga, arcul ¿i lancea. Cu o carabinå performantå ¿i adjuvante sofisticate, în zilele noastre nicio sålbåticiune, oricât de înfrico¿åtoare ar fi ea, nu se poate sustrage neao¿ei ¿i atât de inspiratei ziceri pe tema vitejiei contemporane: “Moartea voinicului de mâna calicului”.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 28 iulie

Neculai Apostol 15.07.1951, fondator Kosarom Pa¿cani Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå Elena Cîrjan 15.07.1981, KWS inspector resurse umane Cosmin Popescu 16.07.1978, KWS director na¡ional de vânzåri Råzvan Petcu 18.07.1979, Case IH Claudia Lefter 19.07.1970, manager regional vânzåri, AgroConcept Silviu Caimac 19.07.1979, Syngenta manager tratament såmân¡å Teodora Varvare 22.07.1977, KWS director financiar Marinela Dura 22.07.1978, Kwizda Agro România director general Tulgara Grigore 23.07.1957, KWS director general divizia sfeclå

O lovitur\ de marketing cu stupi de albine Pentru cå anul viitor Slovenia va de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Uniunii Europene, Asocia¡ia apicultorilor sloveni vrea så doneze câte un stup ¿i douå familii de albine fiecårui stat membru. Demersul lor vrea så atragå aten¡ia asupra rolului important jucat de albine ¿i al¡i polenizatori în economia ¡årii. Agerpres scrie cå prin acest cadou special slovenii vor så sublinieze bogata lor tradi¡ie în apiculturå, så facå cunoscut me¿te¿ugul tradi¡ional al decorårii stupilor cu desene naive ¿i så promoveze

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 2

Florin Ni¡u 23.07.1983, Global product manager erbicide, Syngenta

Andrei-Nicolae Mihailov 26.07.1976, director general Aectra Agrochemicals

Gina Darjanschi 28.07.1982, ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul APIA 54

9 10

Petricå Soare 23.07.1960, director general Agromec ªtefåne¿ti, Ilfov

Dacian Ciolo¿ 27.07.1969, pre¿edinte PLUS

3 4 6 7 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 26/2020 ORIZONTAL: CANIN - BRAS; OTARARI - RO; CA - ITALIAN; ORAS - CANTO; TEL - BANCAR; I - TRANTE - I; ECOURI - TOT; ROIRE - MIMA; STATIONAT; STALACTITE.

Slovenia ca o “¡arå a lemnului”. Nu este prima datå când Slovenia doneazå stupi ¿i familii de albine. De pildå, stupii Vaticanului sunt din Slovenia. În anul 2017, la ini¡iativa Sloveniei, ONU a declarat ziua de 20 mai ca Ziua mondialå a albinelor. Data aleaså reprezintå ziua de na¿tere a slovenului Anton Jana (20 mai 1734 - 13 septembrie 1773), considerat un pionier ¿i un expert important al apiculturii moderne.

Andrei DORNEANU ORIZONTAL: 1) Relansare la masa verde – Înmul¡it prin coconi; 2) Dau semne de via¡å – Intrare în aeroport! 3) Sute... de veacuri – Trecu¡i peste Ocean... în state; 4) Ro¿ie gata de legat – Ascuns la ciorap; 5) Strânså pu¡in câte pu¡in; 6) În¡epenitå la mijloc! – Promoveazå oferta; 7) Date cu ¡ârâita; 8) A evolua la înål¡ime – Sprijin pentru agå¡åtoare; 9) Crucea din drum – Semnalat în depårtare; 10) Al dracului calificativ. VERTICAL: 1) Canin ascu¡it – Fixate în paturi; 2) Remarcat în proba de rezisten¡å – Aflate în Parma! 3) Prin¿i la mal – Plutå pe uscat; 4) Venim in extremis! – Recep¡ii la pavilion; 5) De-a îndåratelea! – Acuzate în ultima instan¡å; 6) Lucru mic, dar însemnat – Oalå fårå toarte! 7) Tratatå cu cåldurå; 8) E prin vecini; 9) Fire de vulpoi – Exprimarea unuia... fårå caracter; 10) Om de ispravå. Profitul Agricol 27/2020

Profitul Agricol nr. 27, din 15 iulie 2020

Articles inside

Platforma de internet #Mul¡umimFermierilor a ales câ¿tigåtorii

Larisa Ene a pierdut 500 de scroafe ¿i tot ¿i-a repopulat ferma

Timi¿: campanie de combatere a ambroziei

Agricultura digital

Atac masiv de Diabrotica la Fundulea

Autorizarea taurilor fårå origine

Cora¿ Ardelean despre abera¡ia sistemului de referin¡å la vaci

OPINII

Asigurarea de secetå la rapi¡å

Produc¡ia mondialå de grâu este în u¿oarå cre¿tere

Birocra¡ia love¿te unde nu te a¿tep¡i

Pre]uri [i pie]e

Solu¡ia Adama pentru erbicidarea din toamnå la rapi¡å

Vom avea mai mult porumb decât anul trecut

Culturi vegetale

Gâlceava agricultorilor din Prahova cu rachetarii antigrindinå

Cezar Iulian Gheorghe