Platforma de internet #Mul¡umimFermierilor a ales câ¿tigåtorii

Platforma de internet

#Mul]umimFermierilor a ales câ[tig\torii

La finalul lunii aprilie, BASF anun¡a lansarea platformei online #Mul¡umim Fer - mie rilor, o mânå întinså micilor producåtori care doreau, dar nu puteau så-¿i valorifice produsele online.

Prin intermediul plat formei, BASF a facilitat întâlnirea online dintre micii producåtori ¿i consumatorii români.

Totodatå, BASF a organizat ¿i un concurs adresat micilor producåtori. Com pania a cumpårat o parte din produc¡ia a 20 de câ¿tigåtori ¿i a donat-o unor persoane defavorizate.

Toate produsele cumpårate au fost

trimise catre ONG-uri sau institu¡ii umanitare din toatå ¡ara.

Astfel, primele legume proaspete, produse de doi dintre câ¿tigåtori, Dumitru Zamfir ¿i Ionel Lilea, au ajuns deja la Centrul de Asisten¡å Medico-Socialå din ora¿ul Råcari, jude¡ul Dâmbovi¡a. Au fost un ajutor binevenit, dupå cum declarau cei care se ocupau de îngrijirea persoanelor vârstnice de la centru. Produsele fermierilor câ¿tigtori au fost distribuite ¿i cåtre ROTSA, Re ¡eaua Organiza¡iilor în Autism, care cuprinde 90 de ONGuri, ¿i cåtre Organiza¡ia Umanitarå Concordia, care a primit ¿i ea legume proaspete pentru consum.

Ini¡iativa online a BASF a fost foarte apreciatå de fermierii care nu au primit doar sus¡inere, ci s-au bucurat så poatå ajuta la rândul lor.

Andrei DORNEANU

AgroConcept: Promo¡ie cu tractoare T8.350 AgroConcept are în ofertå o promo¡ie la tractoarele New Holland, modelul T8.350, la pre¡uri speciale ¿i garan¡ie extinså pe 4 ani sau 3.000 de ore de func¡ionare. Ceea ce atrage în primul rând la acest model este ampatamentul mare, de 3.450 mm, care oferå o stabilitate maximå ¿i trac¡iune sporitå în câmp, indiferent de condi¡iile din teren. La acestea se adaugå puterea motorului, de 315 CP (351 CP cu sistem EPM), ¿i o serie de echipåri precum transmisia UltraCommand, cutia de viteze Full PowerShift 18x4. Detalii, pe www.agroconcept.ro.

IPSO Agriculturå: Semånåtoare Kuhn Espro la ofertå IPSO Agriculturå are în oferta actualå semånåtoarea Kuhn Espro, cu discount de pânå la 20%. Utilajele din aceastå gamå au fost concepute pentru a spori productivitatea, concomitent cu operarea la vitezele de lucru mari, dar fårå un necesar mare de putere. Ro¡ile defazate cu diametru de 900 mm fac ca echipamentul så fie u¿or de tractat. Kuhn Espro este dota - tå cu bara de semånat CrossFlex, care asigurå o adâncime de semånat uniformå, chiar ¿i la viteze de lucru mari. Oferta e valabilå pânå la data de 30.09.2020.

NHR Agropartners: Piese de schimb cu discount de 70% NHR Agropartners desfå¿oarå în aceastå perioadå o lichidare de stoc pentru piese de schimb. Se aplicå o reducere de pânå la 70% la peste 5.100 de piese de schimb aflate pe stoc pentru: Deutz-Fahr, JCB, Poettin - ger, Bogballe, Hardi, CNH (Case IH, New Holland, Steyr), Sfoggia, Ein - boeck, Fantini, Brantner, Gregoire, Hydrac, Vogel&Noot, Dondi, Mue - thing, Laverda, Olimac, Quivogne etc. Pentru oferta detaliatå doritorii pot contacta reprezentan¡ii de vânzåri piese de schimb la adresa https://nhr.ro/contact.

MA{INI [i UTILAJE

Criza de personal s-a acutizat

Criza de personal se adân ce¿te, iar echipamentele de protec¡ie, rechizitele în domeniul agricol se re simte lipsa s-au ridicat la 1.000 de lei pe lunå penope ra to rilor bine pre - tru fiecare elev, dar legisgåti¡i. Asocia¡ia Pro - la¡ia nu-i ajutå pe dealeri ducåtorilor ¿i Im por - cu nimic, deoarece cos tatorilor de Ma ¿ini turile nu pot fi deduse ¿i Agricole din Ro mâ - nici nu sunt oferite faci - nia (APIMAR) a ini - litå¡i fiscale. ¡iat în urmå cu 3 ani Florin Neac¿u spune un parteneriat cu cå aceste clase de Colegiul Viaceslav mecanici sunt, practic, Har naj din Bucure¿ti un proiect-pilot, o picåpentru pregåtirea în turå într-un pahar cu sistem dual a viitoapå. rilor mecanici agri“Statul, prin Miniscoli. Acum, trågând terul Educa¡iei, ar trebui linie, dealerii consi - så se implice mult mai derå cå statul ar tremult, så reînfiin¡eze ¿i så bui så se implice mult mai mult în domeniul învå ¡å - Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners dezvolte ¿colile de me - serii, ¿colile profesionale, deoarece lipsa de mân tului profesional. personal calificat nece

Florin Neac¿u, director general sitå un proiect la nivel na¡ional.” adjunct NHR Agropartners, spune cå În ultimii ani, tot mai mul¡i fermieri problema lipsei de personal, remarcatå s-au aråtat interesa¡i de sus¡inerea în ultimii 5-6 ani, e tot mai arzåtoare, în învå¡åmântului dual, mai ales cå ¿i ei au special în privin¡a operatorilor. probleme cu lipsa de personal ¿i au an

Tractoa rele, combinele, ma¿inile de gajat muncitori din stråinåtate, neca - stropit devin din ce în ce mai sofisticate, lifica¡i ¿i cu probleme de comunicare. sunt dotate cu computere cu sisteme “Am discutat, dar nu în cadru organiautomate ¿i este nevoie de operatori zat, cu reprezentan¡i ai asocia¡iilor de care så în¡eleagå aceste sisteme. fermieri interesa¡i de sus¡inerea acestor

“Anul acesta, elevii primei clase de elevi. În urmåtoarea ¿edin¡å a APIMAR mecanici agricoli pe care am sus¡inut-o voi pune aceastå chestiune în discu¡ie. la colegiul Viaceslav Harnaj au încheiat Parteneriatul cu asocia¡iile de fermieri e studiile”, spune Neac¿u. o parte a solu¡iei, dar, în final, tot Mi -

Din cei 41 de elevi care au început nisterul Educa¡iei trebuie så se implice studiile în urmå cu 3 ani, au absolvit mai mult în dezvoltarea învå¡åmântului doar 29, dintre care 6 au fåcut practicå profesional.” în atelierele la NHR Agropart ners.

Costurile cu bursa, cazarea, masa, Arpad DOBRE

MA{INI [i UTILAJE

Productivitate sporit\ cu gama de sprayere Amazone UX

Amazone are în oferta sa gama de sprayere UX tractate, cu volume ale re - zervoarelor de la 3.200 pânå la 11.200 litri. Acestea oferå precizie maximå, sunt u¿or de utilizat ¿i pot fi livrate în 3 tipuri de echipåri: UX Special, UX Super sau UX 11200.

Modelele din gama UX Super sunt compacte, u¿or de manevrat ¿i dispun de o axå viratoare cu unghi de pânå la 28 de grade, ceea ce faciliteazå întoar - cerea mai rapidå la capåt de rând.

Pompa cu piston din dotare, cu autoamorsare, este puternicå ¿i nu necesitå între¡inere, la care se adaugå sistemul de circula¡ie a presiunii DUS, respectiv DUS pro, ce oferå o circula¡ie continuå a solu¡ie, de pulverizare pe toatå lå¡imea de lucru.

La administrarea cu precizie ma - ximå a substan¡elor pentru tratarea culturilor contribuie ¿i sistemul de control al sec¡iunilor din 50 cm în 50 cm, precum ¿i sistemul de control individual al diuzelor AmaSwitch ¿i AmaSelect.

În plus, aceste sprayere dispun de programe automatizate de curå¡are care asigurå o igienizare corespunzåtoare, cu rezultate optime ¿i valori rezi - duale reduse.

Toate modelele UX Super sunt echipate ¿i cu sistemul electronic de monitorizare SmartCenter, cu func¡ii de control adaptative, prin pachetul Stan - dard, u¿or de utilizat ¿i intuitiv, sau pachetul Confort, ce con¡ine în plus un ecran tactil.

De asemenea, dispun de control complet automatizat prin func¡iile DistanceControl ¿i DistanceControl Plus, prin care se realizeazå controlul la distan¡å al rampelor.

În cazul lucrului pe terenuri dificile intrå în ac¡iune sistemul Contour - Control, pentru ghidarea activå ¿i optimå a rampelor de pulverizare. De asemenea, pentru a administra corespunzåtor tratamentul culturilor de pe solele cu denivelåri, sprayerele sunt echipate ¿i cu sistemul SwingStop, pentru amortizarea activå a vibra¡iilor ¿i mi¿cårilor orizontale ale rampelor.

Arpad DOBRE

Detalii tehnice

 UX Special echipeazå mode - lele UX 3200 ¿i UX 4200, ambele cu lå¡imi de lucru de 15-30 m ¿i un debit la pom på de 260-380 l/mi nut, iar capa ci tatea nominalå a rezervorului de sub stan¡å este de 3.200 l la primul model, respectiv 4.200 l la al doilea model.  UX Super echipeazå modelele UX 4201, UX 5201 ¿i UX 6201, toate trei având lå¡imi de lucru de 21-40 m ¿i un debit la pompå de 520 l/ minut (sistem de pompare dublu, 2 x 260 l/minut). Capacitatea nominalå a rezervoa relor de substan¡å este de 4.200 l, 5.200 l sau 6.200 l.

 UX 11200 are o lå¡ime de lucru de la 24 m la 40 m, un debit la pompå de 750 l/minut (3 x 250 l/minut) ¿i un re zervor cu o capa - citate nominalå de 11.200 l.

MA{INI [i UTILAJE

Ro]ile jumelare reduc tasarea [i sporesc productivitatea

Echiparea tractoarelor cu ro¡i jumelare (duble sau chiar triple) oferå o serie de avantaje, printre care reducerea presiunii pe sol ¿i a tasårii, o mai bunå absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor, scåderea patinajului ¿i utilizarea mai bunå a puterii motorului, concomitent cu optimizarea consumului de carburant ¿i o vitezå mai mare de lucru.

Marian Grigore, consilier tehnic în cadrul IPSO Agriculturå, spune cå problema compactårii solului nu poate fi rezolvatå rapid, într-un termen scurt, ceea ce înseamnå cå este necesarå aplicarea unui management de lungå duratå privind reducerea tasårii solului.

Astfel, prin intermediul prelungit al folosirii ro¡ilor duale în activitå¡ile din teren, granula¡ia solului nu este afectatå de cåtre presiunea ridicatå aplicatå, permi¡ând astfel o dezvoltare uniformå a plantelor ¿i un pat germinativ omo - gen. Totodatå, datoritå compactårii re - duse, se faciliteazå o mai bunå ab - sorb¡ie a apei în sol, precum ¿i a tratamentelor aplicate. Pe de altå parte, în fermele mari, de exemplu, de cele mai multe ori se lucreazå cu implemente foarte grele, pentru care este necesarå men¡inerea amprentei la sol pentru o distribu¡ie a pu terii egalå, ca så fie îndeplinitå con di¡ia prin care så se men - ¡inå necesarul de trac¡iune maxim. Prin ro¡ile duale se oferå o suprafa¡å de contact måritå, aderen¡a este îmbunåtå¡itå substan¡ial, iar pierderile de putere sunt reduse la minimum.

Dupå reducerea tasårii ¿i îmbunå - tå¡irea trac¡iunii, un alt avantaj îl repre - zintå viteza de deplasare substan¡ial sporitå, datoritå ro¡ilor duale înguste, de exemplu, care se folosesc pentru între ¡i - ne rea culturilor de plante prå ¿itoare, dar ¿i la erbicidat, fertilizat ¿i alte lucråri.

În func¡ie de distan¡a între rânduri (uzual de 70 cm la majoritatea culturilor prå¿itoare), tractorul se echipeazå cu ro¡i înguste duale cu lå¡imea recomandatå de 270 mm, care så permitå oprirea utilajului în condi¡ii de siguran¡å între rândurile de prå¿itoare, fårå så afecteze rândurile culturii.

Astfel, viteza de înaintare cre¿te semnificativ, de la 4-5 km/h ajungând la viteze de peste 12 km/h, ceea ce spo - re¿te productivitatea fermei. De ase - menea, viteza de deplasare este îm - bunåtå¡itå ¿i în transport, datoritå stabi - litå¡ii oferite de cåtre ro¡ile jumelare. Se eliminå astfel derapajele necontrolate care pot apårea în condi¡ii de umi ditate crescutå, în condi¡ii de rulaj pe pante sau rampe cu grad ridicat.

IPSO Agriculturå oferå tehnologia necesarå prin care tractoarele pot fi echipate cu ro¡i jumelare duale/triple, fie late sau înguste, încå din fabricå.

“Astfel, pentru toate modelele de tractoare din seria 7R 8R sau 9R, putem selecta din mai multe variante pentru care acestea så fie echipate fie cu ro¡i obi¿nuite, ori cu ro¡i duale late sau înguste, montate din fabricå, fie cu ro¡i triple, varianta aceasta fiind valabilå pentru seria 9R, cu ro¡i montate din fa - bricå”, spune Marian Grigore.

Prin adåugarea de ro¡i duale cu lå¡imi mai mari se reduce presiunea pe sol ¿i gradul de compactare ¿i, în plus, se oferå ¿i stabilitatea necesarå ope - rårii utilajelor în condi¡ii de lucru în zone deluroase sau de teren denivelat, astfel încât lucrårile ¿i deplasarea så se desfå¿oare în maximå siguran¡å.

Montarea ro¡ilor jumelare se poate face ¿i dupå achizi¡ia tractoarelor cu ro¡i simple. IPSO Agriculturå vine în întâmpinarea fermierilor cu solu¡ii care så acopere toate cerin¡ele acestora. Astfel, prin intermediul furnizorilor såi, importatorul mårcii John Deere în România asigurå, pentru orice model de tractor echipat cu ro¡i obi¿nuite, montarea de ro¡i jumelare înguste sau late, cu teh - nologii ¿i indici de încårcare ale anve - lopelor în func¡ie de cerin¡e ¿i de activitå¡ile depuse în ferme. Aceste kit-uri cu montaj retro-fit pot fi asigurate pentru orice model de tractor cu puteri înce - pând de la 20 CP pânå la 400 CP.

Arpad DOBRE

Înc\rc\toarele Claas Torion -

performan]e noi cu motoare Stage V

Din luna iulie, constructorul german Claas a introdus echiparea cu motoare Stage V la toate încårcåtoarele Torion 1177, 1410 ¿i 1511. Astfel, cele 3 mo dele de încårcåtoare de puteri medii vor fi mai performante, vor dezvolta mai multå putere ¿i vor fi mai confortabile.

Modelul Torion 1511 este echipat acum cu un motor de 6,8 litri cu ¿ase cilindri, construit de Deere Power Sys tems, care dezvoltå 188 CP, ceea ce reprezintå o cre¿tere de 12% a puterii fa¡å de modelul anterior, care avea un motor cu patru cilindri.

De asemenea, sistemul de transmisie VariPower asigurå un dinamism ¿i o agilitate mai mari pentru ciclurile de încårcare rapidå, precum ¿i rezerve de putere considerabil mai mari pentru opera¡iunile ce includ prinderea materialului manipulat.

Modelul Torion 1410 beneficiazå, la rândul såu, de o sporire cu 5% a puterii, pânå la 163 CP, în timp ce puterea mo - delului Torion 1177 råmâne neschimbatå. Purificarea gazelor de e¿apament în conformitate cu standardul de emisii Stage V este prezentå la toate mo - delele, prin utilizarea de filtre de parti - cule diesel (DPF), catalizatori de oxi46 dare pentru motorinå (DOC), tehnologie SCR ¿i recirculare externå a gazelor de e¿apament råcite (EGR).

For¡a de ridicare este cu 20% mai mare la modelele Torion 1410 ¿i Torion 1511. Încårcåtorul automat Smart Loa - ding, o echipare op¡ionalå, oferå o gamå extinså de func¡ii ce includ un sistem automat, programabil pentru revenirea cupei, înål¡imea de ridicare ¿i adân cimea de coborâre, precum ¿i cobo rârea automatå atunci când cupa este înclinatå înapoi. Acest sistem poate fi utilizat, de asemenea, pentru cupe cu înclinare la înål¡ime, permi¡ând memorarea pozi¡iilor cupei pentru douå aplica¡ii diferite sau douå cupe diferite.

Interiorul cabinei modelelor Torion 1177, 1410 ¿i 1511 include echipåri care se regåsesc la cele douå modele mai mari, Torion 1812 ¿i Torion 1914. Noul terminal cu ecran tactil de 9 inci (22,86 cm) are o suprafa¡å de afi¿are mai mare cu 70% fa¡å de modelul precedent, iar datoritå contrastului de culoare de înaltå rezolu¡ie asigurå ¿i o lizibilitate excelentå, în toate condi¡iile de iluminare.

Este disponibil un spa¡iu suficient pentru instalarea altor terminale sau a unor suporturi pentru pahare, la care se adaugå cotiera cu design nou, cu butoane pozi¡ionate ergonomic. Pa chetul de accesorii op¡ionale include direc¡ia dinamicå, un nou sistem reactiv pentru controlul manetei de comandå de direc¡ie, pentru func¡ionare în gama de tura¡ii joase, un nou sistem de cântårire complet integrat, precum ¿i monito - rizarea presiunii în anvelope.

Arpad DOBRE

China î¿i regleazå pia¡a cårnii apelând la rezerva de stat Autoritå¡ile chineze au anun¡at cå vor vinde la licita¡ie 20.000 de tone de carne congelatå de porc din rezervele de stat. Este o încercare de a stabiliza pre¡urile la carne, dupå ce epidemia de pestå porcinå africanå a decimat efectivele de animale ¿i a provocat o crizå serioaså de apro vizionare. De la explozia PPA, China a comercializat cel pu¡in 370.000 de tone de carne din rezerve pânå acum în acest an. Bei - jingul nu a reu¿it pânå acum så compenseze prin importuri cererea de pe pia¡å, din cauza epidemiei de coronavirus care a perturbat transporturile interna¡ionale.

Så vezi, comedie... Un actor de comedie britanic, Ricky Gervais, altfel un tip chiar cunoscut în ¡ara lui, a cerut guvernului de la Londra så interzicå fermele industriale de animale pentru cå sunt inumane ¿i nu au ce cåuta în acest secol. Gervais se alåturå unei campanii ini¡i ate de organiza¡ia Viva!, care sus¡ine cå animalele sunt ¡inute în spa¡ii înguste ¿i murdare, a¿a cå reprezintå un risc pentru sånåtatea consumatorilor. Conform organiza¡iei, trei sferturi dintre bolile infec¡ioase care au apårut în ultimul timp provin de la animalele domestice crescute în regim industrial, a¿a cå starea de sånåtate a acestora este foarte importantå.

USDA investe¿te într-un vaccin contra febrei aftoase Departamentul American al Agri cul - turii (USDA) a anun¡at cå va cumpåra doze de vaccin contra febrei aftoase în valoare de 27 milioane de dolari, pen tru a preveni o eventualå epide - mie. În SUA nu au mai existat focare grave ale acestei boli din anul 1929, înså guvernul vrea så fie pregåtit pentru orice eventualitate. Noua bancå na¡ionalå de vaccinuri americanå a fost înfiin¡atå în anul 2018, ca parte a unui program mai amplu de preven¡ie ¿i management al bolilor veterinare. De obicei, când americanii se pre - gåtesc de ceva...

INFORMA}II EXTERNE

Record mondial la grâu> 17,3 tone la hectar

Un fermier din Noua Zeelandå a stabilit recordul mondial de grâu la hectar, fix 17,398 tone/ha.

Fermierul, pe numele lui Eric Wat - son, de¡inea ¿i vechiul record mondial, dupå ce, în anul 2017, a recoltat 16,7 to - ne de grâu la hectar. Acum, så vedem cå în Noua Zeelandå, unde bate el record dupå record, produc¡ia medie de grâu pe terenuri irigate este de 12 tone /ha.

“De¿i eram foarte încânta¡i de rezultatul record din 2017, ¿tiam de atunci cå putem face anumite îmbunåtå¡iri pentru a ob¡ine o produc¡ie ¿i mai mare. De atunci am încercat varietå¡i noi de grâu, am trecut la folosirea azotului lichid ¿i am monitorizat mai atent sånåtatea Ambele recorduri au fost ob¡inute în plantelor, a¿a cå am reu¿it un rezultat inurma unui parteneriat cu compania Baycredibil”, a declarat Watson. er Crop Science, care a colaborat strâns

Soiul folosit a fost Kerrin, din portocu fermierul. foliul KWS. A fost semånat în aprilie Noua Zeelandå produce anual apro - 2019 ¿i recoltat în luna februarie a acesximativ 400.000 de tone de grâu, din tui an. Produc¡ia va fi folositå probabil care o micå parte este måcinat pentru pentru a produce furaje pentru vite. fåinå, iar restul are o utilizare furajerå. Covid cercetat de procurori

Procurorii brazilieni au anun¡at deschiderea unei investiga¡ii privind focarele de coronavirus de la zece abatoare din statul Mato Grosso, dintre care opt apar¡in gigantului JBS SA, cel mai mare procesator de carne din lume.

JBS opereazå zece fabrici în statul din vestul Braziliei ¿i a raportat pânå acum 41 de cazuri sigure ¿i 128 de ca - zuri probabile de infec¡ie în rândul angaja¡ilor din regiune. Un comunicat recent al JBS nu confirmå înså numårul de infec¡ii, dar sus¡ine cå au fost luate måsuri stricte de protec¡ie sanitarå, iar to¡i angaja¡ii bolnavi au fost imediat trimi¿i în izolare.

Compania Minerva, care are ¿i ea opera¡iuni majore în Mato Grosso, nu a confirmat pânå acum nici un focar de infec¡ie.

Procurorii federali spun cå procesatorii de carne au primit de la autoritå¡i directive clare de prevenire a bolii, înså nu au respectat standardele impuse.

Bayer renun]\ la o clauz\ cheie

în litigiul glifosatului

Bayer continuå så caute o solu¡ie pentru a preveni viitoare procese legate de utilizarea glifosatului, dupå ce o cla - uzå cheie din în¡elegerea prin care în - chide o mare parte dintre cazurile actu - ale a fost respinså de judecåtorii americani. Compania a ajuns acum douå såptåmâni la un acord cu majoritatea celor care sus¡in cå insecticidele bazate pe glifosat cauzeazå cancer, fiind de acord så plåteascå despågubiri totale în va - loare de 9,6 miliarde de dolari.

În¡elegerea include o clauzå de cre are a unui comitet de exper¡i care så in - vestigheze dacå produsul este cancerigen.

Concluziile comitetului ar fi ajutat compania så evite litigii similare în viitor, înså un judecåtor federal a pus la îndoialå legalitatea ¿i scopul clauzei ¿i a declarat cå ar cien¡a opera¡ionalå cre¿te cu 30%.

putea încålca consti tu¡ia americanå. Dupå comentariile magistratului, avoca¡ii Bayer au fost de acord så renun¡e la înfiin¡area comitetului.

“În¡elegerile judiciare în maså sunt foarte complexe ¿i necesitå ajuståri în timp. Compania noastrå este deciså în continuare så gåseascå o solu¡ie viabilå atât pentru procesele actuale, cât ¿i pentru cele din viitor”, au declarat

ADM investe[te în

agricultura inteligent\

Fondul britanic de investi¡ii ADM este în prima linie a inova¡iei din indusCapital Europe a anun¡at cå a investit tria lactate, prin tehnologii bazate pe în compania olandezå de tehnologie senzori ¿i inteligen¡å artificialå de Connecterra. avangardå”, a declarat Alastair Cooper,

Connecterra a dezvoltat o solu¡ie director de investi¡ii al ADM. soft ware numitå IDA, care oferå fermie - Conform datelor furnizate de ADM, rilor date despre fertilitatea animalelor în lume existå peste 300 de milioane ¿i poate detecta rapid orice probleme de vaci de lapte, în 117 milioane de de sånåtate. În acest fel, producåtorii de ferme, înså mai pu¡in de 1% dintre ferlactate î¿i pot monitoriza turmele în mieri folosesc tehnologii avansate pentimp real ¿i pot face economii sub stan - tru a opera mai eficient. ¡iale. Connecterra sus¡ine cå utilizatorii ADM Capital este un fond cu sedii IDA cheltuie cu 50% mai pu¡in pe anîn Londra ¿i Hong Kong care adminis - tibiotice, au nevoie de un numår de antreazå 2,39 miliarde de dolari în mai gaja¡i cu 20% mai mic, în timp ce efimulte categorii de investi¡ii. reprezentan¡ii gigantului german.

“Suntem foarte încânta¡i så invespagini de tim în Connecterra, o companie care Drago¿ BÅLDESCU

Islanda continuå så creascå produc¡ia de somon Islanda a pus la punct un plan amplu de dezvoltare a fermelor piscicole, mai ales de so mon, pentru a compensa reducerea semnificativå a cantitå - ¡ilor de pe¿te pescuit în ultimii ani. Pentru asta, mari companii de procesare a cårnii au primit autoriza¡ii de construc¡ie a unor ferme piscicole mari, de câteva mii de tone fiecare.

Brazilia permite utilizarea dicamba Ministerul Agriculturii din Brazilia a aprobat mai multe produse agricole care con¡in dicamba, un erbicid inter - zis în Statele Unite. Au fost aprobate produse ale companiei Bayer, dar ¿i ale unor producåtori locali mai mici. Erbicidul este folosit pentru stropirea unor culturi de soia ¿i bumbac care sunt modificate genetic så îi reziste.

Ini¡iativå pentru protec¡ia animalelor în Fran¡a Mai multe organiza¡ii non-guverna - men tale din Fran¡a au lansat o ini ¡ia - tivå cetå¡eneascå pentru o nouå lege de protec¡ie a animalelor, care interzice printre altele hainele de blanå, vânåtoarea cu câini, dar ¿i cre¿terea industrialå a animalelor începând cu anul 2040. Pentru a fi adoptatå, ini¡i - ativa are nevoie de 4 milioane de sem nåturi în primele 9 luni, dar ¿i de sus¡inerea a 185 de parlamentari. Peti¡ia a adunat pânå acum 1,5 mili - oane de semnåturi din partea cetå - ¡enilor francezi.

Recoltå record de migdale în Statele Unite Conform estimårilor Departamentului American al Agriculturii, recolta de migdale din acest an ar putea depå¿i pentru prima datå pragul de 3 miliarde de livre (aproximativ 1,3 miliarde de kilograme). Recordul se datoreazå condi¡iilor meteorologice aproape perfecte, dupå ce în ultimele sezoane planta¡iile au fost afectate de ploi toren¡iale sau înghe¡ în perioada cri - ticå a polenizårii.

Mica publicitate JOBURI ÎN AGRIBUSINESS

Director Na¡ional de VÂNZÅRI Companie de distribu¡ie inputuri agricole EXECUTION OFFICER - Bucure¿ti Companie axatå pe segmentul de achizi¡ii de cereale DIGITAL MARKETING SPECIALIST - Ialomi¡a Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri AREA SALES MANAGER SUD TRANSPORT PLANNER - Bucure¿ti Companie multina¡ionalå din segmentul de iriga¡ii prin picurare Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri agricole

REPREZENTANT ZONAL VÂNZÅRI - Prahova ¿i Dâmbovi¡a Companie distribu¡ie inputuri agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Agxecutive is bringing you the hottest executive career opportunity in the Romanian agribusiness sector of Summer 2020: General Manager for a multinational fertilizer company

Main responsibilities: - Legal representative of the company in the country; - Commercially responsible for delivering volumes, margin and market share, in line with corporate ambitions for Romania + Moldova as critical markets; - Leads the local team: 45 employees in total.

The most suitable candidate is: - Senior manager with minimum 10 years of experience in the agribusiness; - University graduate in agriculture or economics with previous exposure in ag-inputs or ag-commodities; - Capable of working in a structured matrix-based international corporate environment; - Dedicated professional with a strong business ethical mindset. Highly competitive compensation & benefits package, position open immediately!

Apply NOW confidentially florin.constantin@agxecutive.com, mobile +40.743.488.019 or spread the news!

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Pescuit pe Olt, la ap\ tulbure

Ploile din ultima vreme au adus schimbåri importante pe râuri. În ¡ara Fågåra¿ului, Oltul trece printr-o salbå de lacuri de baraj care au schimbat radical albia râului. Ajuns în zonå, am ie¿it pe apå, så iau pulsul pescuitului.

La umbra salciei båtrâne, în anaforul de dupå ramurile cåzute în râu, se prinde caras ¿i plåticå. Cu asta se mul¡umesc, cåci râul este crescut ¿i tulbure!

Pe râu, mai sus de Podul Feldioarei, undi¡arii cautå pe¿tii lângå mal, în curent mai slab ¿i apå adâncå de 3 m, cu vergi bolognese lungi de 5,5-6 m, cu mulinete mici ¿i fir 0,16- 0,18 mm pe tambur, având la capåt cârlig nr. 12, cu cocolo¿ de måmåligå.

Mai la vale, pe coronamentul barajului, pescarii folosesc lansete puternice, lungi de peste 3 m, cu mulinete potri - vite ¿i fir 0,25 – 0,30 mm pe tambur. La capåt au nåditor, în nadå fiind îngropate douå cârlige nr. 8- 10, cu boabe de porumb ori måmåligå. Unii pun ¿i o a treia lansetå, puternicå, cu râmå neagrå, la somn.

Cara¿ii nu prea trag, iar pe¿tii prin¿i sunt mai rari... dar sunt! Lupta cu un ast fel de pe¿te este plinå de neprevåzut, motiv întemeiat så-¡i petreci ziua în soare!

ªi în aval de baraj, în zona deversorului, pescarii au descoperit o zonå adâncå, unde curentul este lent. Aici pescuiesc cu bolognese de 6 m, cu mulinete u¿oare, fir 0,18 mm, cârlig nr. 12, cu cocolo¿. Au potrivit adâncimea încât montura ¿i momeala så se târascå pe fundul râului, ¿i prind cara¿i frumo¿i!

Victor }|RU{

Zimbrul revine ;n Bucovina

Recent, un grup de speciali¿ti a trecut o via¡å solitarå, cu excep¡ia lunii august, în revistå condi¡iile sta¡ionale dintr-un când are loc împerecherea, cu lupte mare triunghi de fond forestier aflat la inaprige între pretenden¡i. Sociabilitatea terferen¡a ocoalelor silvice Moldovi¡a, zimbrilor este dictatå de necesitatea de Marginea ¿i Putna, în vederea demarårii a se apåra eficient, cei mai vulnerabili fiprogramului de reintroducere, în regim ind nevârstnicii. Prådåtorii nu pot spera de libertate deplinå, a zimbrului. Cele decât så surprindå vreun juvenil råzle¡ optzeci de exemplare destinate popu - sau så profite de nesiguran¡a vi¡elului fålårii spa¡iului silvestru bucovinean tat de curând. provin din regiunea polonezå Car - Biotopul favorabil al zimbrului este pathia, cu aspect ¿i condi¡ii de mediu reprezentat de pådurile întinse ¿i comsimilare celor ale obcinilor noastre. pacte, cu locuri mlå¿tinoase, tinoave,

Zimbru – nume cu tenebroaså rezonan¡å, identificând o sålbåticiune co - borâtå din cronici ¿i hrisoave stråvechi, a¿ezatå, asemenea bourului, în pece¡i voievodale ¿i pe stema ¡årii. Simbol heraldic, zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, a dispårut de pe teri - toriul României în prima jumåtate a se co - lului al XIX-lea. Începând cu anul 1958, au fost importate mai multe exemplare, aståzi acest animal legendar gåsinduse, la noi, în câteva nuclee, în regim de rezerva¡ie, parc ¿i chiar în libertate.

Pe teritoriul României, zimbrul este prezent în câteva puncte: Ha¡eg – Hunedoara, Vânåtori – Neam¡, Buc¿ani –Dâmbovi¡a, Poiana Bra¿ov ¿i Grådina poiene ¿i på¿uni cu vegeta¡ie abundenzoologicå din Båneasa – Bucure¿ti. Ca o tå. Un animal matur consumå zilnic cam consecin¡å a cre¿terii controlate, în captreizeci ¿i cincizeci de kilograme de tivitate sau libertate, o lungå perioadå de hranå ¿i bea patruzeci de litri de apå. timp, specia ¿i-a pierdut caracterul emiPractic, ca toate bovidele, månâncå ¿i namente sålbatic, påstrându-¿i înså imrumegå aproape continuu. portan¡a faunisticå. Nici numeroasa Fårå îndoialå cå sus¡inåtorii proiecpopu la¡ie de zimbri din rezerva¡ia transtului au luat în calcul to¡i ace¿ti parafrontalierå polono-ucrai ne anå de la metri, fårå så fie demobiliza¡i de arguBialoveja nu este una cu totul sålbaticå. Masivitatea ¿i aspectul impunåtor al zimbrului matur dau impresia concretizårii unei for¡e colosale, imprevi - zibile ¿i cu neputin¡å de ståpânit. Un mascul în lungime de trei metri, cu o înål¡ime la greabån de doi metri ¿i greutatea de o tonå, constituie o prezen¡å cu adevårat înfrico¿åtoare, chiar ¿i pentru marii prådåtori din Carpa¡i: ursul, lupul ¿i râsul. Femelele, vi¡eii ¿i taurii tineri for - meazå cirezi, masculii puternici ducând mentele adversarilor ideii de gestionare a speciei în condi¡ii de sålbåticie de så - vâr¿itå. Nu se ¿tie înså cu precizie care va fi impactul prezen¡ei unui animal dominant în fauna noastrå, în rela¡ia cu celelalte vietå¡i, „colege” de biotop. Studiile existente ¿i experien¡a vecinilor se aratå optimiste. Dar cea mai spinoaså råmâne pro - blema armonizårii prezen¡ei zimbrilor cu interesele ¿i modul de a fi ale localnicilor. Spa¡iul bucovinean este, aståzi, extrem de mozaicat din punctul de vedere al proprietå¡ii asupra påmântului, fâne¡e, på¿uni întinse ¿i trupuri de pådure dispersate apar¡inând localnicilor. Ine - rentele pagube provocate de zimbrii în cåutare de hranå trebuie luate în calcul. De asemenea – posibilele atacuri ale masculilor înfierbânta¡i în perioada rutului ori ale femelelor cu vi¡ei mici asupra culegåtorilor de ciuperci, lucråtorilor la pådure, turi¿tilor, påstorilor, cosa¿ilor.

Nu trebuie bagatelizatå nici eventualitatea cazurilor de braconaj, deloc de neglijat în patria celor mai întinse ¿i mai compacte suprafe¡e împådurite ale ¡årii, loc ideal (¿i tradi¡ional) de manifestare a

celor din aceastå bran¿å. Briganzii mo - derni, mul¡i din jude¡e limitrofe sau chiar ¿i de mai departe, se adaugå bå¿ ti na - ¿ilor, mereu amatori de proteinå... ¿i adrenalinå. Iar zimbrul reprezintå realmente o mizå mare.

În Polonia, Ucraina ¿i Rusia, se emit autoriza¡ii de vânåtoare la zimbri. În România, specia prezintå, aståzi, interes cinegetic doar sub raportul strictei ocrotiri, dupå ce adevåra¡ii bårba¡i ai Evului Mediu au doborât fiarele nåprasnice cu ghioaga, arcul ¿i lancea. Cu o carabinå performantå ¿i adjuvante sofisticate, în zilele noastre nicio sålbåticiune, oricât de înfrico¿åtoare ar fi ea, nu se poate sustrage neao¿ei ¿i atât de inspiratei ziceri pe tema vitejiei contemporane: “Moartea voinicului de mâna calicului”.

Gabriel CHEROIU

Profitul Agricol adreseazå uråri de så nåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 28 iulie Neculai Apostol 15.07.1951, fondator Kosarom Pa¿cani Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå Elena Cîrjan 15.07.1981, KWS inspector resurse umane Cosmin Popescu 16.07.1978, KWS director na¡ional de vânzåri Råzvan Petcu 18.07.1979, Case IH Claudia Lefter 19.07.1970, manager regional vânzåri, AgroConcept Silviu Caimac 19.07.1979, Syngenta manager tratament såmân¡å Teodora Varvare 22.07.1977, KWS director financiar Marinela Dura 22.07.1978, Kwizda Agro România director general Tulgara Grigore 23.07.1957, KWS director general divizia sfeclå Petricå Soare 23.07.1960, director general Agromec ªtefåne¿ti, Ilfov Florin Ni¡u 23.07.1983, Global product manager erbicide, Syngenta Andrei-Nicolae Mihailov 26.07.1976, director general Aectra Agrochemicals Dacian Ciolo¿ 27.07.1969, pre¿edinte PLUS Gina Darjanschi 28.07.1982, ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul APIA

O lovitur\ de marketing cu stupi de albine

Pentru cå anul viitor Slovenia va de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Uniunii Europene, Asocia¡ia apicultorilor sloveni vrea så doneze câte un stup ¿i douå familii de albine fiecårui stat membru.

Demersul lor vrea så atragå aten¡ia asupra rolului important jucat de albine ¿i al¡i polenizatori în economia ¡årii.

Agerpres scrie cå prin acest cadou special slovenii vor så sublinieze bogata lor tradi¡ie în apiculturå, så facå cunoscut me¿te¿ugul tradi¡ional al decorårii stupilor cu desene naive ¿i så promoveze Slovenia ca o “¡arå a lemnului”.

Nu este prima datå când Slovenia do - neazå stupi ¿i familii de albine. De pildå, stupii Vaticanului sunt din Slovenia.

În anul 2017, la ini¡iativa Sloveniei, ONU a declarat ziua de 20 mai ca Ziua mondialå a albinelor. Data aleaså re - prezintå ziua de na¿tere a slovenului Anton Jana (20 mai 1734 - 13 septembrie 1773), considerat un pionier ¿i un expert important al apiculturii moderne.

Andrei DORNEANU

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 26/2020 ORIZONTAL: CANIN - BRAS; OTARARI - RO; CA - ITALIAN; ORAS - CANTO; TEL - BANCAR; I - TRANTE - I; ECOURI - TOT; ROIRE - MIMA; STATIONAT; STALACTITE. ORIZONTAL: 1) Relansare la masa verde –Înmul¡it prin coconi; 2) Dau semne de via¡å – Intrare în aeroport! 3) Sute... de veacuri –Trecu¡i peste Ocean... în state; 4) Ro¿ie gata de legat – Ascuns la ciorap; 5) Strânså pu¡in câte pu¡in; 6) În¡epenitå la mijloc! – Promoveazå oferta; 7) Date cu ¡ârâita; 8) A evolua la înål¡ime – Sprijin pentru agå¡åtoare; 9) Crucea din drum –Semnalat în depårtare; 10) Al dracului calificativ.

VERTICAL: 1) Canin ascu¡it – Fixate în paturi; 2) Remarcat în proba de rezisten¡å –Aflate în Parma! 3) Prin¿i la mal – Plutå pe uscat; 4) Venim in extremis! – Recep¡ii la pavilion; 5) De-a îndåratelea! – Acuzate în ultima instan¡å; 6) Lucru mic, dar însemnat – Oalå fårå toarte! 7) Tratatå cu cåldurå; 8) E prin vecini; 9) Fire de vulpoi – Exprimarea unuia... fårå caracter; 10) Om de ispravå.