Culturi vegetale

Radiografia campaniei de recoltat

Campania de recoltat este pe sfâr¿ite în Dobrogea ¿i sud-estul Munteniei, chiar ¿i în unele ferme din nord-estul Moldovei, în regiunile mai afectate de secetå. Cum era de a¿teptat, produc¡iile sunt foarte mici. Din påcate, ve¿tile nu sunt bune nici pentru culturile de primåvarå.

Cea mai gravå råmâne situa¡ia din jude¡ul Constan¡a. Acolo, cu e xcep¡ia unor ochiuri unde umiditatea a fost ceva mai ridicatå, combinele greu ¿i-au umplut buncårele. Pânå vineri, 10 iulie, recol - tatul era încheiat doar la orz ¿i orzoaicå de toamnå, produc¡ia medie pe jude¡ fiind sub o tonå.

În 2018, Con stan¡a raporta cea mai mare produc¡ie medie de orz pe ¡arå, înså anul acesta va fi, probabil, cea mai micå. Campania mai continua, pe ici, pe colo, la grâu, ra pi¡å, mazåre, cu re - zultate asemånåtoare.

La Direc¡ia Agricolå Jude¡eanå se centralizeazå rapoartele operative de la UAT, prin care se solicitå comisiile de constatare a pagubelor provocate de secetå pentru culturile de primåvarå.

“Zilele acestea se fac constatåri la mazåre. Urmeazå deplasa rea în ferme pentru constatarea pagu belor la po rumb ¿i floare”, spune Mihaela Elena ªonel, director adjunct DAJ Constan¡a.

La Amzacea, Dumitru Manole a recoltat 87 de tone de grâu de pe 460 de 20 hectare. De fapt, spune el, combina a lucrat doar pe 170 de ha, unde avea ni¿te loturi semincere.

“Am zis ca måcar så nu mai dau banii pe såmân¡å. Am trimis probe preliminare pentru germina¡ie, så vedem dacå sunt corespunzåtoare. Restul suprafe¡ei am arat-o”.

La floarea-soarelui nu sperå mai mult de 600 de kg/ha. ªi pre¡ul de va - lorificare e prost - 326 de dolari/t pentru floare de calitate premium, cu masa hectolitricå peste 40. La po rumb e posibil så facå o tonå de boa be pe o solå unde a avut ceva mai multå umiditate. În rest, a¿teaptå comisia, så poatå toca ¿i valorifica måcar ca siloz. “Patru etaje de frunze sunt uscate. A apårut doar paniculul, a¿a cå nu s-a fåcut polenizarea ¿i nu s-a mai format ¿tiuletele”.

¥n Ialomi¡a, produc¡iile erau de 1,2 t/ha la grâu ¿i orz, respectiv sub o tonå/ha la rapi¡å. Florea Stoian, directorul DAJ , spune cå mazårea, orzul ¿i orzoaica de primåvarå sunt calamitate în propor¡ie de 60-70%. Stoian face zilnic naveta între Slobozia ¿i Bucu (comunå situatå la 12 km de re¿edin¡a de jude¡) ¿i a observat cå porumbul ¿i floarea semånate în culturile întoarse aratå mai bine decât culturile înfiin¡ate în epoca optimå, care sunt în valuri, fiindcå au avut råsårire neuniformå.

“Sunt cam 70 de fermieri care au trimis în¿tiin¡åri la UAT, convocând co - mitetul local pentru situa¡ii de urgen¡å. Centralizåm în¿tiin¡årile ¿i de såptåmâna viitoare probabil vom merge la constatåri. De luni începem pe mazåre ¿i orzoaicå”.

În Cålåra¿i, produc¡ia medie de orz este de 1.300 kg/ha, iar la grâu ¿i rapi¡å se profileazå produc¡ii inferioare. Cul - turile de primåvarå sunt compromise ¿i ele cam pe douå treimi din suprafa¡å, spune Nae Valentin, director DAJ.

“Am fåcut constatårile de calamitate la mazåre ¿i de luni intråm ¿i la porumb ¿i floare. Sunt fermieri care au al doilea an prost la rând. În 2019 au întors grâul båtut de grindinå, au pus porumb ¿i produc¡iile au fost foarte mici”.

La Peri¿oru, ªtefan Moraru a terminat de recoltat cele 400 de ha råmase din 500 înfiin¡ate cu grâu ¿i a scos o medie de 700 kg/ha. Påstreazå recolta pentru såmân¡å ¿i arendå.

A mai scos 1,5 t/ha la orzoaica pentru bere ¿i 1,7 t/ha la rapi¡å pe 200 ha. Floarea are talia de pânå într-un metru ¿i pare compromiså. În schimb, cu po - rumbul, dacå va mai beneficia de pre - cipita¡ii, e posibil så umple silo zurile. Porumbul semånat la începutul lunii mai, direct în grâu, are talia reduså, de 50-70 cm, a¿a cå probabil va ajunge furaj. Sperå ca furajele din porumb så fie o afacere în toamna asta, fiindcå nici lucernå nu s-a fåcut...

Moraru este nemul¡umit de lipsa de reac¡ie a cercetårii române¿ti la con - di¡iile vitrege ale acestui an: “Nu am auzit sfaturi de la institutele noastre de cercetare - ce era de fåcut dupå uuu

au consemnat Adrian MIHAI Gheorghe MIRON Robert VERESS

CULTURI VEGETALE uuu înghe ¡urile târzii, apoi dupå seceta pedolo gicå, dacå era cazul så semånåm în cultura întoarså”.

¥n Vaslui, la Coste¿ti, Dan Hurduca terminat de recoltat 560 de ha cu rapi¡å, ob¡inând o medie de 1,2 t/ha, ceva mai mult decât estima în aprilie. La grâu a adunat o medie de 2,5 - 2,7 t/ha de pe circa jumåtate din suprafa¡a totalå de 835 de ha. Dar, men¡iune importantå, a început cu solele mai bune. Cele cu produc¡ii de o tonå sau chiar mai mici le-a låsat la final, pentru a nu risca pierderi suplimentare ¿i din cauza unor evenimente neprevåzute.

A¿a cum culturile de toamnå erau promi¡åtoare în februarie-martie, ¿i cele de primåvarå se prezentau foarte bine pânå acum trei såptåmâni. Înså de atunci nu a mai plouat, iar acum este o perioadå criticå.

Experien¡a acestui an îl face pe Hurduc så reducå suprafa¡a cu rapi¡å ¿i så o creascå pe cea cu grâu. Orzul nu-l vede ca alternativå.

În jude¡ul Bacåu, ploile au întârziat procesul de coacere, astf el încât campania de recoltare e abia în prima parte. Dupå recoltarea unei cincimi din supra - fe¡e, produc¡iile sunt cu 40% mai mici ca anul trecut: cam 3.000 - 3.200 kg/ha la grâu ¿i orz, respectiv 1,5 - 2 t/ha la rapi¡å.

“La culturile de primåvarå nu avem solicitåri de calamitate. Doar câteva hectare sunt afectate de viituri”, spune Adrian Solomon, directorul DAJ.

La Ia¿i, în ferma Agricola 96 SA din ºigåna¿i, s-a încheiat recoltatul rapi¡ei, cu o produc¡ie medie de 3,7 t/ha. Hi - bridul Corteva PT275 a oferit o pro - duc¡ie fizicå de 4.330 kg/ha. Recoltatul continuå la grâu ¿i orz, unde produc¡iile medii sunt de aproximativ 4 t/ha.

Trebuie înså men¡ionat cå Aurel Placinschi dispune de sisteme de iriga¡ii moderne ¿i 80% din suprafa¡a culturilor de toamnå (1.600 ha) a fost udatå. În parcelele neirigate, sunt ¿i produc¡ii de sub o tonå. Sunt solicitate despågubiri pe 100-150 ha.

Aurel Placinschi este mul¡umit de produc¡ii: “La orz am avut înghe¡uri târzii, am crezut cå am pierdut recolta, dar plantulele ¿i-au revenit, refåcânduse de la coleoptil”.

Culturile de primåvarå (porumb, floare, soia, ovåz, orzoaicå de primåvarå, mazåre, sfeclå) se prezintå bine doar acolo unde sunt irigate. La porumbul neirigat vor fi zone unde, chiar dacå plantele sunt bine crescute, produc¡iile vor fi mici, de o tonå-douå/ha, dacå nu plouå în urmåtoarea såptåmânå. “De - gea ba plouå ulterior, dacå råmâne co - ceanul gol, fårå så dea ¿tiulete”.

În Cara¿ Severin, campania de recoltat se desfå¿oarå în plin, u¿or întârziatå din cauza ploilor. Culturile de cereale nu au fost afectate de secetå, dat fiind cå e o zonå de deal, iar produc¡ia medie la grâu este 5.500 kg.

Porumbul ¿i floarea aråtau specta - culos, în data de 10 iulie. “E o zonå de deal, nu am avut secetå pedologicå, a¿a cum a fost în Câmpia de Vest, iar produc¡ia la grâu este bunå. Anul trecut în toamnå un pic a fost secetå, dar nesemnificativ. Culturile de porumb ¿i floare merg foarte bine, nu numai cå au venit ploi când a fost nevoie, dar ¿i fermierii au ¿tiut foarte bine ce tehnologii ¿i ce tratamente så aplice. S-a dat la timp ce îngrå¿åminte ¿i cu tot ceea ce trebuie culturilor. Vremea umedå din ultima vreme a ajutat foarte mult”, a de

Jude¡ul Arad a fost cel mai lovit de secetå din zona de vest. Mul¡i ¿i-au întors grâul, iar pe ce a mai råmas produc¡ie a scåzut la jumåtate fa¡å de al¡i ani. Conform DAJ, pânå în 13 iulie, la grâu s-au ob¡inut 3,4 tone/ha, dar recoltatul nu era realizat nici jumåtate. La orz produc¡ia medie era de 3,5 tone, la ovåz 3,09 tone, la rapi¡å 2,18 tone, mazåre 1,81 tone, iar triticale 2,85 tone.

Pe de altå parte, culturile de primåvarå - porumb ¿i floarea-soarelui - aratå foarte bine, fiindcå a plouat ¿i a fost cald exact când trebuie. clarat Marius Zarcula, ¿ef serviciu Inspec¡ii din cadrul DAJ .

¥n Olt, campania de recoltare era la final în fer ma Longin. Orzul a fost mai bun ca anul trecut, cu o produc¡ie de 6.850 kg/ha. La grâu, inginerul Ion Pavål spera så se închidå la 6 tone/ha. Totu¿i, fa¡å de alte zone, cultura a fost mai pu¡in afectatå de secetå.

El observå câteva diferen¡e în func¡ie de tehnologia aplicatå. Pe aråturi are parcele de 7,5 t/ha, dar pe discuiturå produc¡ia e de doar 5 t/ha.

Din 2.600 ha, 10% sunt cu grâu cultivat dupå grâu, dar nu se observå o diferen¡å mare de produc¡ie.Diferen¡ele le fac soiurile. Calitativ, anul acesta e foarte bun. “Soiuri care în general sunt cunoscute ca grâuri furajere au ajuns la gluten 36, cu W > 250 ¿i proteinå 13,5- 14%.

Constantå e Glosa noastrå româ - neas cå. Då cele mai mari produc¡ii. Au fost parcele de aproape 8.000. În unele zone poate doar Avenue a avut produc¡ii ceva mai mari”, spune Pavål.

La rapi¡å a ob¡inut 3.533 kg/ha, ceea ce înseamnå un venit de peste 6.000 lei/ha. Din cele 500 de hectare semånate, doar 47 ha au fost înså recoltate, restul fiind resemånate cu alte culturi din cauza neråsåririi corespunzåtoare.

Din Cluj, Emil Turdean atrage aten - ¡ia asupra unei situa¡ii cu care se confruntå în pragul recoltatului.

“Ce fac fermierii din zona Transil va - niei, cå au ie¿it fra¡ii verzi atât la cultura de orzoaicå de primåvarå, cât ¿i la grâu? Cum îl desicåm, pentru cå nu mai avem voie så folosim Diquat?”

Dupå secetå au urmat ploile ¿i fra¡ii au reînverzit. “Ståm ¿i ne uitåm la lanuri cum o så aruncåm cerealele pentru cå nu o så le putem recolta?” Estimeazå cå în aceastå situa¡ie s-ar afla zeci de mii de hectare în Transilvania.

“S-ar putea invoca un caz de for¡å majorå, având în vedere cå sudul nu are cereale”. Turdean considerå cå la Bru - xelles s-ar putea gåsi în¡elegere pentru o asemenea situa¡ie. Måcar pentru lotu - rile semincere ar putea så aplice. Fer - mierul a verificat ¿i existå stocuri în ¡årile vecine non-UE.

La Giurgiu, Bi¡å Råcman spune cå acum cunoa¿te cea mai bunå campanie de recoltat, fårå vreo ploaie så îi str ice calitatea. Porumbul are înså de suferit, din cauza deficitului de apå.

Pentru Bi¡å Råcman, produc¡iile au fost mul¡umitoare. Cea mai profitabilå culturå a fost cea de ovåz. A avut 85 ha ¿i a ob¡inut o produc¡ie de peste 5 t/ha. De obicei cultiva pe 5-20 ha. Are cele mai mici cheltuieli, sub 1.500 lei/ha. L-a vândut cu 0,6 lei/kg, nici nu a apucat så depoziteze produc¡ia.

O profitabilitate similarå a avut ¿i la lotul de multiplicare de mazåre, pentru Saaten-Union, la care a ob¡inut 5,5 t/ha, tot cu cheltuieli mici.

La rapi¡å a realizat o medie de aproape 4 t/ha, pe 160 ha. În toamnå inten¡ioneazå så cultive pe 200 ha.

A fost mul¡umit ¿i de grâu. A produs C1 pe care a vândut-o cu 0,8 lei/kg, såmân¡å neselectatå. “Anul acesta soiul Glosa a fost rege: produc¡ie ¿i calitate!”. “A fost un an de excep¡ie pentru culturile de toamnå”, spune fermierul. Remarcå înså cå a fost ¿i un moment în care a crezut cå vor fi afectate de secetå. Au venit înså ploile la timp.

¥n Mehedin¡i, Nicolae Bîlcå se afla såptåmâna trecutå la final de campanie, dupå trei såptåmâni fårå precipita¡ii.

“Fa¡å de cum pornise anul, trebuie så fim foarte mul¡umi¡i”. La rapi¡å a ob¡inut 4.300 kg/ha, la orz 6,5 t/ha, iar la grâu a cultivat cinci soiuri cu produc¡ii de calitate, de 5,5- 8 t/ha. Estima cå va încheia cu 6,5 t/ha. Chiar dacå pânå la final a fost bine, seceta de la sfâr¿it de aprilie-început de mai i-a dat emo¡ii. Grâul era tocmai la burduf, iar pierderile ar fi fost mari. CULTURI VEGETALE Din cauza stresului provocat de varia¡iile mari de temperaturi dintre zi ¿i noapte, din primåvarå, de aproape 15°C, plantele au intrat în stres, frunzele începeau så se îngålbeneascå. Pe 60 de ha a aplicat aminoacizi, iar diferen¡a de produc¡ie a fost de aproape 1,5 t/ha.

¥n Dolj, Sorin Delcea, din Giurgi¡a, fer mier cu 1.000 de hectare, nu vrea så discute prea mult despre cifre întrucât nu a terminat campania de recoltat. Comparativ cu anul trecut rezultatele sunt destul de slabe, dar raportat la anul acesta, sunt destul de bine.

“Sunt sole cu produc¡ii peste a¿teptåri ¿i altele dezastruoase. Tehnologie nu pot spune cå nu s-a fåcut. Într-o solå de 15 ha unde a plouat 15 l în faza de înflorire a grâului a ob¡inut peste 9 t/ha, iar în restul solei, doar 4 t/ha. Am montate pe câmp pahare ¿i ¡in eviden¡a precipita¡iilor. Nu î¿i pune speran¡e nici în promisiunile marilor sisteme de iriga¡ii. Are în zonå un pârâu, din care ar putea iriga cel mult 50-80 ha. Delcea crede cå ar merita efortul dacå ar putea iriga måcar 200-250 ha, din cele 1.000 lucrate. Sigur, ar fi o solu¡ie pu¡urile forate, pentru care nu se dau înså aprobåri.

A renun¡at la rapi¡å pentru cå doi ani a întors cultura. A renun¡at ¿i la mazåre pentru cå pre¡ul era prea mic. Nu ¿tie ce modificåri ar mai putea så facå întrucât aplicå deja o tehnologie intensivå, trei tratamente pe an, îngrå ¿åminte foliare, pe lângå fertilizarea de bazå.

¥n Gorj, Traian Ghinoiu spune cå nu a început campania de recoltare încå, dar premisele sunt bune . Sunt speran¡e ¿i pentru culturile de primåvarå.

“Situa¡ia e foarte bunå, porumbul nu cred ca l-am avut vreodatå atât de bun. Fa¡å de anii trecu¡i e o situa¡ie mult mai bunå”, spune acesta.

οi tempereazå înså optimismul. “Doar dupå ce îl ducem în magazie putem spune cå suntem ferici¡i”, adaugå acesta. El mai atrage aten¡ia asupra teh nologiei ¿i a varietå¡ilor cultivate. Spune cå în zonå încå se fac erori ¿i då ca exemplu alegerea unui porumb tardiv.