Culturi vegetale

Planurile entuziaste ale unei ferme din Gorj

Gorj este jude¡ul evitat, în general, de companiile de inputuri pentru cå fermele profesionale de culturå mare sunt pu¡ine. Spre exemplu, un singur producåtor de rapi¡å are în eviden¡å direc¡ia agricolå. Este ferma din Drågoeni, de¡inutå de Evelina Pîrgaru ¿i Victor Bråiloiu. Fac agriculturå de doar ¿ase ani, lucreazå 400 ha, dar au deja rezultate remarcabile, chiar dacå în zonå nici nu au cu cine så se sfåtuiascå.

Anul acesta au ob¡inut 8 t/ha de grâu, la Glosa, din såmân¡å bazå, la o normå de 300 kg/ha pentru a compensa faptul cå nu a fost semånat în perioada optimå. La porumb, cei doi au speran¡e ca pe o solå så ob¡inå 18 t/ha, dar ¿i în zone mai slabe a¿teaptå 12-14 t/ha. Au fost precipita¡ii însemnate, au cåzut chiar ¿i 200 l/mp într-o zi, dar dupå o lunå tot sa våzut efectul stresului hidric, ce a durat aproape trei såptåmâni.

În urmå cu patru ani au recoltat 16.820 kg/ha de porumb, media unei sole de 20 ha, neirigate. A fost atunci prima oarå când a fost folositå tehnologia de cultivare la 50 cm între rânduri. Progresul a venit rapid. Bråiloiu î¿i aminte¿te cå în primul an produc¡ia de porumb a fost de o tonå/ha. A fost se cetå ¿i au utilizat un hibrid sticlos.

Rezultate satisfåcåtoare au ob¡inut ¿i la rapi¡å, cu produc¡ii de peste 3 t/ha.

Anul trecut grindina a båtut lanul pe care îl estimau chiar la 4 t/ha înainte de recoltat. Au mai vândut 3 t/ha. Din lanul de grâu de såmân¡å nu a mai råmas un pai drept. Evenimentul nefericit i-a învå¡at înså ceva. Anul acesta au în che - iat asiguråri pentru întreaga su prafa¡å. Beneficiile reducerii distan¡ei dintre rânduri

Spa¡iul de nutri¡ie necesar porumbului este mai bine asigurat prin redu - cerea distan¡ei dintre rânduri ¿i cre¿ - terea celei dintre plante, pe rând. În plus, rådåcinile se comportå ca o ar - maturå ¿i nu-i dau voie solului så crape, spune fermierul, fapt ce reduce pier - derea apei din sol. Vântul ¿i soarele nu mai usucå solul în aceea¿i måsurå.

În lanul de porumb semånat la 50 cm nu intrå porcul mistre¡. Se hråne¿te doar de pe margine. Douå ar fi cauzele: nu are câmp vizual, iar apropierea rându - rilor face ca frunzele så fo¿neascå atunci când intrå în lan, lucruri ce-l fac så nu se simtå în siguran¡å întrucât îl împie - dicå så sesizeze pericolul.

Fermierii acordå o mare importan¡å testårilor. Au încercat ¿i cultivarea la 38 cm, iar diferen¡a de productivitate a fost de 2 t/ha. În august a intervenit ar¿i¡a, iar cel semånat mai aproape a fructificat toatå apa din sol ¿i a continuat så ve geteze pânå la 1 octombrie. Bråiloiu a inten¡ionat så încerce chiar ¿i la 35 cm, cu o densitate de 105.000 b.g/ha, dar nu a mai gåsit timpul necesar. Ar vrea så o facå în primåvarå, pe 10 ha, pentru a avea rezultate concludente.

“Promova¡i cultura la 50 cm între rânduri, meritå încercatå!”, ne spune Brå iloiu, cu bucuria sincerå a omului altruist. Nu-¿i arogå rolul de exemplu, dar este mul¡umit de rezultatele ob¡i nute ¿i considerå cå performan¡e similare se pot ob¡ine în multe ferme. O exploata¡ie de 500 ha î¿i poate permite så achizi - ¡ioneze un header pe 8 rânduri care costå 50.000 euro, remarcå el.

Pasiunea alimenteazå cunoa¿terea

Evelina Pîrgaru, economist de profesie, a mo¿tenit pasiunea pentru do - meniu de la tatål såu. Prin 1994 acesta lucra 4-500 ha ¿i presta servicii pentru unitå¡i mari. Avea patru combine SEMA noi. Doi ani de secetå au de clan¿at declinul. Treptat, a renun¡at. O parte din utilaje sunt încå în curtea fermei, martori ai trecerii timpului.

Dotarea fermei este înså nouå: cinci tractoare John Deere 80-370 CP, combinå Case IH, semånåtoare Vaderstad pe 12 rânduri. Le mai trebuie o remorcå de împrå¿tiat gunoi.

Nu s-au calificat pentru ob¡inerea de fonduri europene, un proiect de 500.000 euro, la distan¡å de douå punc - te. Solul este de o categorie inferioarå celui din Dolj, fapt ce a dus la pierderea punctelor ¿i a finan¡årii. Fermierii considerå cå prin aceste reguli se face o discriminare ¿i nu se asigurå o dezvoltare economicå echilibratå din punct de vedere geografic. Solu¡ia finan¡årii a

venit din familie. Utilajele au fost achizi¡ionate de cåtre fratele lui Victor Bråiloiu, care activeazå în construc¡ii, iar ferma le închirieazå de la acesta.

Cartograf de meserie, Bråiloiu este “agronom autodidact”. Cite¿te multe despre domeniu, iar americanii sunt o surså constantå de informare, dar nici exemplele locale nu sunt ignorate. Înva¡å ¿i de la Dimitrie Muscå ¿i Lucian Buzdugan. În cazul tehnologiei de cultivare a porumbului la 50 cm între rânduri, Bråiloiu are satisfac¡ia cå a aplicat-o în acela¿i an cu IMB, fårå så ¿tie de inten¡ia celor de la Agricost.

Stabilirea echilibrului în privin¡a maturitå¡ii

Cre¿terea maturitå¡ii porumbului este una din cåile de cre¿terea a produc¡iei. Folosesc FAO 410, dar au testat anul acesta inclusiv FAO 480. Riscul nu este cel al ar¿i¡ei, ci al temperaturilor scåzute din toamnå. “Suntem sub mun - te ¿i nu avem aceastå ar¿i¡å la pole ni - zare. La noi înså este rece mai devreme ¿i plantele nu mai au timp så piardå apa din bob”, explicå Bråiloiu. O umiditate de 17-18% în octombrie este aduså la stas de un uscåtor care func¡i oneazå cu pele¡i ¿i reduce 2 puncte procentuale în douå ore, pentru o cantitate de 20 t. Pentru uscarea a 20 t consumå trei saci de pele¡i de la magazinul de bricolaj. Nici nu renteazå så cumpere linie de producere a pele¡ilor.

Mecanica finå a zootehniei

Planurile celor doi fermieri sunt mari. Pregåtesc premisele pentru o afacere de viitor: o maternitate de porci. Odatå ce pun la punct baza furajerå vor putea så hråneascå 700 capete matcå de scroafe mamå, ce ar duce la serii de 2-3.000 de purcei. Investi¡ia este estimatå la un milion de euro ¿i a¿teaptå noul PNDR, dar nu vor renun¡a la proiect, dacå nu vor putea ob¡ine finan¡area. Pregåtirea proiectului necesitå timp. Pot finan¡a etapele premergåCULTURI VEGETALE toare, pânå la momentul începerii construc¡iei. ªi-au propus ca termen cel mult cinci ani. Important este ¿i faptul cå existå resursa umanå necesarå. Au chiar ¿i un medic veterinar bun.

Curså cu obstacole

Tonul fermierilor este optimist, dar activitatea nu este lipsitå de probleme. De exemplu, proprietarii vor “arendå de Ardeal”. “Proprietarul te laså så mun - ce¿ti påmântul, dar så-¿i ia el sub - ven¡ia”, spune Evelina Pîrgaru. Iar acesta este cazul fericit, încât mul¡i au mândria de a låsa terenul nemuncit decât så-l dea în arendå. O problemå o reprezintå ¿i ob¡inerea subven¡iilor. Nu toate primåriile emit documentele necesare astfel încât fermierii au fost nevoi¡i så demonstreze cå se poate face agriculturå rentabilå ¿i cu subven¡ii pe mai pu¡in de jumåtate din suprafa¡a lucratå.

Adrian MIHAI

Evelina Pîrgaru [i Victor Br\iloiu