Mul¡i fermieri nu vor avea porumb de siloz

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mul]i fermieri nu vor avea porumb de siloz

Seceta pedologicå din acest an a depå¿it prin gravitatea efectelor seceta din 2001 sau din 2007. Numero¿i fermieri din Moldova, din Bårågan sau din Dobrogea nu vor avea porumb pentru siloz. Unii crescåtori mai au rezerve de anul trecut, dar la un moment dat vor fi nevoi¡i så cumpere furaje.

“Toate culturile noastre de toamnå au fost calamitate 100%: grâul, orzul, rapi¡a. Porumbul l-am tocat în lapte pentru siloz”, spune Nicolae Her¡ea de la compania Fraher Distribution, Traian, jude¡ul Tulcea.

“Este un dezastru la noi peste tot, atât vå pot spune”, s-a zgârcit Adrian Porumboiu la vorbe. Pânå nu-mi rezolv problemele în justi¡ie, nu mai vorbesc”. Mai spune doar cå, pentru zootehnia lui ie¿itå din comun, cea mai mare catas trofå o reprezintå Vladimir Plahotniuk, Vic tor Ponta ¿i Daniel Constantin, oameni po - litici care i-au afectat grav afacerile.

Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, Ia¿i, a irigat aproape toatå su prafa¡a cultivatå. Este primul an în care sistemul de irigat, pe care l-a conceput ¿i l-a construit singur cu peste 10 mili oane de euro, a func¡ionat la toatå puterea.

A udat ¿i grâul, dar abia dupå 1 aprilie, când ANIF a acceptat så dea apå, fiindcå birocra¡ii voiau så aibå o eviden¡å mai simplå a costurilor. Dacå ar fi udat în martie, atunci când semnele secetei erau deja evidente, ar fi salvat toatå produc¡ia de grâu.

“La grâu am plecat prost fiindcå nu am udat în martie. Am ajuns totu¿i la o medie de 4.500 de kilograme la hectar fiindcå am avut suprafe¡e mari în zone unde nu se poate iriga. Acum, este o perioadå foarte urâtå. Unde nu am putut uda, nu se face nici porumbul. Floareasoarelui este foarte slabå acolo. Vom pierde cultura de porumb de pe câteva sute de hectare. Vom face probabil o tonå-douå la hectar unde nu am irigat. Porumbul de såmân¡å l-am irigat integral. Pentru siloz, am folosit Mikado de la KWS ¿i un hibrid de la Pioneer. Îl voi toca la 1 septembrie. Am fåcut siloz de lucernå, de fân pentru cå am irigat. Avem furaje pentru toate cele 950 de taurine. Vom merge în continuare pe rasa Angus la programul pentru carne.”

În contextul creat de secetå, pre¡ul grâului ¿i al porumbului va cre¿te. “Deja avem apeluri de la diverse persoane care vor så dea avans pentru porumb. Nu ¿tiu cât vom putea vinde ¿i noi fiindcå facem loturi de hibridare mai mult, porumb comercial avem pu¡in, iar vacile månâncå destul de mult”.

Fostul senator Nelu Badea, de la Cotorca, jude¡ul Ialomi¡a, a tocat porumbul pentru siloz, dar spune cå furajul a ie¿it de proastå calitate.

“Eu tåiam de regulå 40 de hec - tare, dar acum am tocat 120 de hec - tare. A venit comisia ¿i a constatat calamitatea înainte så facem silozul.

Înfiin¡area unui hectar de porumb må costå peste 3.000 de lei. S-a stabilit despågubirea la grâu, orz ¿i rapi¡å. Probabil vom recupera 30% din pierderi cu despågubirile acordate. Am reu¿it så mai facem o coaså la lucernå, dar cantitatea ¿i calitatea au fost slabe. Noroc cå am putut face måcar paie. Noi avem a¿ternut permanent la vaci ¿i, fårå paie, eram în pericol”, spune crescåtorul.

Gavrilå Tuchilu¿, proprietar la Agrimat, Matca, jude¡ul Gala¡i, are ferma în epicentrul secetei. Radia¡iile nocive au afectat practic toate culturile.

“Au venit ni¿te ploi dupå ce s-a uscat grâul. A ie¿it pu¡in grâu, dar bobul nu e ¿i¿tav. Eu folosesc soiuri române¿ti, rezistente la secetå. Pre¡ul a crescut deja la 1 leu kilogramul. Am fåcut 40% din produc¡ia de grâu obi¿nuitå, 50% la rapi¡å. La porumb, vom face 15% din produc¡ie, restul l-am tocat la siloz încå din iulie. Este un siloz de nota 8 din 10. Avem o celulå de calitate, de 4000 de tone, numai pentru vaca de lapte. Am avut situa¡ii similare în 2001. Am asigurat furajul necesar pentru vaci, chiar dacå s-au aprins instantaneu ni¿te balo¡i de lucernå. Am irigat cu apå din subteran în preajma fermei. Acolo, porumbul este frumos, vor fi probabil 12 tone la hectar. Avem rezerve de siloz ¿i de anul trecut”, spune fermierul.

ANIF nu a asigurat apa constant nici pe canalul de la Dunåre, un sistem energofag ¿i prost administrat. Tuchilu¿ ¿ia påzit instala¡iile în a¿teptarea apei.

“Au fost avarii pe canal ¿i nu am avut continuitate în aprovizionarea cu apå. Au irigat doar doi fermieri cu douå motopompe mai jos ¿i apa nu a mai ajuns la mine, iar eu plåtesc la ANIF. Pe lângå seceta pedologicå ¿i atmosfericå, radia¡iile ¿i insola¡ia sunt foarte agresive. În trei zile, tot câmpul s-a albit. A venit nutri¡ionistul ¿i, în 10 zile, am tocat tot, am lucrat cu 4 tractoare, cu 6 tiruri, cu remorcile mari ¿i am depozitat concomitent în douå celule. În general, må consider mul¡umit. Am siloz de anul trecut cu 400 amidon, de¿i norma este de 300-320. Am fåcut siloz de calitate pe 150 de hectare.”

Nicu¿or Popa din Barcea, jude¡ul Gala¡i, are 300 de vaci Charolais. El

irigå doar 50 de hectare din 800. Nu are suficiente utilaje.

“Este o secetå crâncenå, dar ståm bine cu furajele. Dacå e¿ti gospodar, ai... Am tocat porumbul pentru siloz. Fårå boabe. A crescut doar de un metru ¿i l-am tåiat tot de pe 100 de hectare, dupå ce a venit comisia så constate calamitatea”, spune crescåtorul.

Mihai Petcu de la Pantelimon, jude¡ul Ilfov, este foarte necåjit, dar nu-¿i pierde optimismul.

“Eu am scos-o la vopsea. Am fåcut aproape 4.000 de tone de siloz de porumb. Am tocat 180 de hectare. Nu am scos nici 30 de tone la hectar. Boabe nu avea. Mai am 8.000 de tone de siloz råmas de anul trecut. A venit ¿i pandemia. Uneori, må gândesc ¿i la cei din Guvern cu un fel de jale: de unde så dea bani pentru atâtea despågubiri? Nu vede¡i ce indiferen¡å au în ei? Nici lucerna nu s-a fåcut. Am mai vândut ni¿te animale ¿i voi mai vinde. Ca så ies din iarnå. Înså nu se ¿tie ce va urma fiindcå nemernicii taie pådurile în draci. Planta¡ii nu mai facem, nu se dau subven¡ii pentru planta¡ii de protec¡ie, nu ne dau voie så punem perdele de salcâm cå este invaziv, cå nu este copac de-al nostru, dar putem planta paulownia de peste måri ¿i ¡åri...”

Claudiu Davi¡oiu de la Afuma¡i, Ilfov, era foarte mâhnit. Cum nu l-am våzut niciodatå.

“Am fåcut porumbul de siloz de nevoie. Am tocat 200 de hectare, tai pânå umplu celulele. Fårå gråun¡e. Am cerut comisiei så vinå ca så constate ¿i n-a venit. L-am tåiat de verde pentru cå råmâne fårå frunze. Mai amestecåm cu gråun¡ele måcinate. Cei de la APIA nu au mai venit så constate calamitå¡ile pentru cå au plecat ¿i ei la mare. Mi-au repro¿at cå nu am a¿teptat så se usuce porumbul.”

Claudiu Davi¡oiu cheltuie¿te 3.000 de lei pentru înfiin¡area unui hectar de porumb, iar Guvernul le då fermierilor 700 de lei despågubiri la hectar. Înså nici Guvernul nu mai are de unde så dea, cu atâtea cheltuieli neprevåzute din cauza dezastrelor.

“Culturile nu se pot asigura pentru secetå, reaminte¿te fermierul. Asigura - torii nu vor så piardå banii. Camere agri cole? Nu ne trebuie Camere Agri - cole. Ele vor deveni Direc¡iile Agricole de azi cu deosebirea cå noi, fermierii, le vom plåti. De ce nu dau Direc¡iile Agricole la APIA, ca så nu se mai calce pe picioare?”

Este o vreme a supårårilor pentru cres cåtorii no¿tri - mari sau mici. Au råmas singuri cu animalele lor, între cer ¿i påmântul uscat. Cum så faci zoo tehnie performantå fårå iriga¡ii într-un asemenea climat? Iriga¡iile sunt la fel de importante ca autostråzile.

Viorel PATRICHI