Informa]ii, pur [i simplu

Horia-Victor H|LM|JAN StelianFOLIC|

Produc¡ii mari la rapi¡å se pot ob¡ine acum cu densitå¡i ce par mici, între 2030 p/mp, cu condi¡ia ca plantele så fie uniform distribuite. Råsårirea ¿i apoi cre¿terea uniformå sunt avantajate de utilizarea semånåtorilor de precizie.

Dacå fermierii nu au semånåtori de precizie care pot lucra cu distan¡e între rânduri de 40-50-60 cm, sunt nevoi¡i så foloseascå variantele cu 70-80 cm, utilizate la porumb ¿i floarea-soarelui.

Cristian Isvoranu a ob¡inut la Sfin¡e¿ti, jud. Teleorman, o produc¡ie de 5,5 t/ha, folosind såmân¡å de la Bayer calibratå, “drajatå”, cu MMB mare, semånatå cu Monosem, 70 cm distan¡a între rânduri (dr), dar numai pe sole bine aprovizionate cu apå ¿i azot.

Nelu Voinea remarca faptul cå fermierii care au nevoie de informa¡ii trebuie så caute sfaturi avizate la consultan¡i sau så accepte riscul dat de expunerea printr-o solicitare pe Facebook. De pe re¡elele sociale pot primi rezultate punctuale, ob¡inute în condi¡ii specifice, dar nespecificate, care pot face mai mult råu decât bine. De aceea, informa¡iile trebuie foarte bine selectate.

Varianta cu consultan¡i este cea mai sigurå. Dar, din påcate, doar în alte ¡åri. Noi nu suntem încå pregåti¡i mental pentru a plåti consultan¡a profitabilå. În primul rând, pentru cå este poate destul de greu de gåsit, dar ea existå.

Din acest motiv ne-am propus så vå oferim filtre de utilizare pentru informa¡iile pe care le consideråm importante. Ele pot aduce profit sau pierderi, în func¡ie de modul în care acestea sunt în¡elese sau aplicate.

Vom analiza sumar alegerile tehno- logice de anul trecut ale lui Cristian Isvoranu, un tânår agronom, care i-au adus produc¡ii de 4,5 t/ha la neirigat ¿i 5,5 t/ha la irigat, pe o suprafa¡å de ha, în comuna Sfin¡e¿ti, jud. Teleorman.

Rota¡ia . A ales grâul. Se recolteazå devreme, ar fi putut semåna o culturå intermediarå, cel pu¡in pe suprafa¡a irigatå. Deocamdatå, experimenteazå pe suprafe¡e mici amestecuri cu leguminoase.

Managementul resturilor vegetale, probleme posibile la o cantitate mare de paie, de 9 t/ha. Acestea au împiedicat efectuarea corectå a pra¿ilelor.

Nu sunt boli comune ¿i nici acelea¿i specii de dåunåtori, se pot reduce cantitå¡ile de produse pentru protec¡ia plantelor, conform cerin¡elor Pactului verde european.

Pregåtirea patului germinativ A folosit o schemå de semånat cu 70 cm între rânduri, care are câteva avantaje, dar are douå cerin¡e foarte restrictive: nu se pot folosi distan¡ele între rânduri de 70 sau 80 cm, dacå sola nu este foarte bine aprovizionatå cu apå ¿i azot.

De aceea, patul germinativ a fost pregåtit în iulie ¿i semånatul s-a fåcut în 4 septembrie, la câteva zile dupå o ploaie de 45 l.

Pentru a avea umiditate suficientå, ultimele suprafe¡e semånate au fost cele irigate.

¥n noile GAEC uri sunt interzise aråturile de varå ca ogor. În condi¡ii speciale se poate ara pe maxim 15% din suprafa¡a fermei. Aråtura va fi efectuatå cu maxim 2 såptåmâni înainte de semånat, fapt ce poate duce la eventuale probleme legate de uniformitatea patului germinativ în lipsa apei.

Decompactare la 30 cm. Rådåcina pivotantå a rapi¡ei poate absorbi cantitå¡i suficiente de apå cu nutrien¡i pe timp de secetå, numai dacå lungimea rådåcinilor depå¿e¿te 40 cm adâncime.

Decompactoarele “scarificå” solul pe o adâncime asemånåtoare cu o aråturå adâncå, favorizând astfel cre¿terea în adâncime a pivotului.

Toate lucrårile se încheie cu tåvålugire, inclusiv semånatul, pentru a måri descompunerea paielor ¿i refacerea capilaritå¡ii.

Fertilizarea cu azot. La distan¡a între rânduri 70 cm, sola trebuie så fie bine aprovizionatå cu azot. Produc¡ia scontatå este de peste 4, t/ha la neirigat. Azotul necesar pentru 4 t/ha este de cca. 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha).

Aceastå valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific este se pare ceva mai ridicat (65 kg N/tonå) decât cel din Codul de bune practici de noi (51 kg N/tonå, Borlan ¿i colab., 1994).

Fertilizarea s-a fåcut baza analizelor agrochimice, care au aråtat o bunå aprovizionare cu fosfor mobil ¿i medie cu azot. Doza de îngrå¿åminte aplicate trebuie så completeze aportul solului, pentru a atinge valoarea necesarului de azot.

Aportul solului este compus din azotul rezidual, în cantitate de 36 kg N/ha, care a råmas de la cultura premergåtoare de grâu, pentru cå nu a putut fi imobilizat de cåtre microorganisme. Când produc¡ia la planta premergåtoare este mare, cre¿te ¿i azotul rezidual.

În timpul vegeta¡iei, din materia organicå a solului se mineralizeazå câteva zeci de kg de humus. Din analizele agrochimice, rezultå cå se pot mineraliza anual câte 40 kg N.

Aportul solului în acest caz este de 76 kg N/ha (36 kg N/ha + 40 kg N/ha).

Doza aplicatå este alcåtuitå din douå tipuri de fertilizare starter (DAP ¿i microgranulate) ¿i uree, în total 172 kg N/ha. 160 kg/ha de DAP (29 kg N/ha ¿i 74 kg P2O5/ha) au fost pozi¡ionate la 3 cm sub ¿i 3 cm lateral de rând, în timp ce 21 kg/ha îngrå¿åminte microgranulate

16:40 (3,36 kg N/ha + 8,4 kg P2O5/ha) au fost aplicate pe rând cu semin¡ele.

Cele 140 kg N/ha sub formå de uree au fost aplicate primåvara. De regulå se recomandå ca dozele mai mari de 100 kg N/ha så se aplice frac¡ionat.

Plantele de rapi¡å au avut la dispozi¡ie cca 250 kg N/ha (76 kg N/ha din sol ¿i 172 kg N/ha din îngrå¿åminte).

Semånatul. Densitatea trebuie så asigure interceptarea a 95% din radia¡ia solarå. Densitatea variazå în limite foarte largi. Datoritå capacitå¡ii mari de ramificare, la soiurile utilizate înainte de 199, nu se ob¡ineau diferen¡e semnificative de produc¡ie în intervalul de densitate cuprins între 35 - 160 plante/mp sau între norme de semånat de 4,5 -11 kg/ha.

Într-un material publicat în Oleoscope, nr. 83/2005, speciali¿ti francezi recomandå påstrarea culturii începând cu densitå¡i cuprinse între 5 - 10 plante/mp, iar cei englezi, de la 5 pl/mp.

Produc¡iile mari la rapi¡å se ob¡in acum cu densitå¡i mici, dar sigure de 25-35 pl/mp.

O regulå generalå pentru rapi¡å. Oricare ar fi densitatea, pe metrul liniar trebuie så fie cel mult 10-15 plante.

Uniformitatea råsåririi este esen¡ialå la densitå¡ile (foarte) mici. Depinde de vreme ¿i de calitatea semånatului. A semånat în 4 septembrie, dupå o ploaie de 45 l/mp. În 4 zile au råsårit toate plantulele. A început cu sola neirigatå. La irigat a aplicat 3 udåri de 280 mc/ha doar toamna.

Semånåtoarea. În timp ce în urmå cu 20-30 de ani fermieri din toatå lumea mai semånau încå pânå la 80-100 b.g.l/mp, unii producåtori de rapi¡å francezi semånau 15 boabe/mp cu semånåtoarea de precizie la 50 cm între rânduri. Rapi¡a se poate semåna la 12,537,5 cm între rânduri cu semånåtorile de cereale ¿i nu sunt diferen¡e semnificative. Se mai poate semåna cu distan¡a între rânduri de 45-50 cm cu semånåtori de precizie, folosite ¿i la sfecla pentru zahår sau floarea-soarelui (60 cm distan¡a între rânduri). ªi în ultimul rând, la 70-80 cm, cu semånåtoarea de precizie pentru porumb.

Fermierii care au semånat rapi¡a la 70 cm între rânduri au fåcut-o din mai multe motive. Au semånåtori de precizie la care nu se poate varia distan¡a între rânduri ¿i nu doresc så se complice semånând în douå treceri, pentru a reduce distan¡a la jumåtate.

Isvoranu are o rela¡ie excelentå cu reprezentan¡ii Monosem, care i-au furnizat discurile speciale pentru semånat rapi¡å ¿i, cu Bayer, care i-a pus la dispozi¡ie semin¡e calibrate ¿i “drajate”.

Rota¡ia produselor pentru protec¡ia plantelor

Trebuie optimizatå rota¡ia erbicidelor, fungicidelor ¿i insecticidelor pe aceea¿i solå. Pentru a nu apårea fenomene de rezisten¡å, se evitå utilizarea produselor din aceea¿i claså ¿i cu acela¿i mod de ac¡iune.

Dacå vorbim de glifosat, trebuie folosite dozele recomandate de cåtre producåtor. Subdozårile duc în prima fazå la toleran¡e, ca mai apoi så aparå rezisten¡e la doze normale. Atunci singura solu¡ie este folosirea altor formulåri sau alte substan¡e omologate.

Din cauza cantitå¡ii mari de paie nu s-a putut prå¿i, dispårând astfel un argument destul de important pentru utilizarea controlului mecanic al buruienilor. A folosit un erbicid preemergent ¿i un antigramineic cu dozå micå, iar în primåvarå a folosit un alt antigramineic ¿i un produs împotriva buruienilor cu frunzå latå. La revenirea pe aceea¿i parcelå a rapi¡ei, dupå 2-5 ani în cadrul rota¡iei, hibrizii nu trebuie så aibå acela¿i tip de rezisten¡å la Phoma Azotul necesar pentru o produc¡ie 4 t/ha este de cca 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha). Aceastå valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific la actualele cultivare este, se pare, ceva mai ridicat (65 kg N/tonå) decât cel din Codul de bune practici (51 kg N/tonå), Borlan ¿i colab., 1994).

Formula de calcul pentru azotul rezidual este:

N rez kg/ha = Pp 9 t/ha * 26,5 kg N/t *0,15 = 36 kg N/ha în care Pp este produc¡ia plantei premergåtoare, Csp, consumul specific al plantei premergåtoare, grâul în cazul de fa¡å este de 26,5 kg/tonå, Iar krem are valoarea 0,15 pentru neleguminoase ¿i 0,35 pentru leguminoase: (Cod bune practici 2005).