Ziua Porumbului, edi¡ia a XI-a

CULTURI VEGETALE

Ziua Porumbului, edi]ia a XI-a!

Din cauza pandemiei ¿i a secetei, Ziua Porumbului în ferma lui Nicolae Sitaru, la Ialomi¡a, a fost atipicå. Evenimentul a fost mai mult unul politico-mediatic ¿i mai pu¡in de socializare ¿i schimb de experien¡å, ca în anii trecu¡i. E o amintire frumoaså numårul record de 1.500 de fermieri vizitatori. De data aceasta la Orezu - Ialomi¡a au fost invita¡i doar câ¡iva mari fermieri, vechi cunoscu¡i ai gazdei. Totu¿i, cei interesa¡i au putut viziona live tot ce s-a vorbit la fa¡a locului, pe pagina de Facebook a revistei Profitul Agricol.

Tipicul evenimentului a råmas, în li nii mari, acela¿i. Nicolae Sitaru l-a în tâmpinat pe ministrul Adrian Oros la intrarea în coridorul creat de combine, fix în mijlocul câmpului de testare. Dupå schimbul normal de polite¡uri ¿i câteva declara¡ii introductive, amândoi s-au în dreptat spre cortul cu studio pentru talk-show, trecând pe la fiecare dintre standurile companiilor partenere.

Majoritatea companiilor s-au mul¡u - mit så puncteze cå, în lipsa apei, genetica nu poa te face minuni. La fiecare, ministrul dådea din cap în¡elegåtor ¿i invoca programul de gestionare a apei, în care se vor in ves ti ¿ase miliarde de euro, pânå în 2026.

Un dialog interesant s-a consemnat la standul KWS. Tomel Petrache, directorul de marketing, a punctat cå cei ¿a se hibrizi cu care KWS a participat la tes tele pentru Ziua Porumbului au fost crea¡i în România, de cercetåtori români.

“Anul acesta ¿i anul viitor investim 7 milioane de euro într-o sta¡ie de semin ¡e nouå”, a mai dezvåluit Petrache. ¥n loc de obi¿nuitele laude în asemenea situa¡ii, ministrul Oros ¿i-a exprimat nemul¡umirea cå speciali¿tii din companii nu conlucreazå suficient cu speciali¿tii din institutele de cercetare ¿i din universitå¡i. De parcå pia¡a semin¡elor nu ar fi una concu ren¡i alå, ci o mare horå a unirii între multina¡ionale ¿i sta tul român.

Odatå ajun¿i în cortul-studio, Sitaru ¿i Oros s-au a¿ezat pe un podium, în so¡i¡i de Alexandru Stånescu, pre¿e dintele Comisiei pentru Agri culturå din Camera Deputa¡ilor, Valeriu Tabårå, pre ¿edinte ASAS, Mihai Gheorghe, di rectorul comercial al Bayer, ¿i de fermierul Marin Nedu, membru de nådejde al APPR.

Moderatorul discu¡iilor, Alina Cre¡u, director executiv APPR, a început prin a preciza cå scopul organizårii Zilei Po - rumbului chiar ¿i în aceste condi¡ii vitrege este de a aråta cå fermierii sunt solidari ¿i cå pot continua så comunice eficient chiar ¿i când întâlnirile în câmp nu mai sunt posibile.

Încå råmâne de våzut dacå aceastå clamatå solidaritate a fermierilor va duce la rezultate concrete semnificative. În schimb, despre un alt tip de solidaritate, una chiar pragmaticå, a vorbit Mihai Gheorghe, Bayer.

“Sectorul de inputuri acordå fermie - rilor români un termen de platå mai mare comparativ cu cel de care beneficiazå

fermierii din alte state europene, unde nu existå termen de platå mai mare de 90 de zile. Sectorul va continua så facå acest lucru, pentru a sus¡ine agricultura României, chit cå nu suntem într-un an catastrofal, sunt zone din ¡arå în care sau ob¡inut produc¡ii.”

Referindu-se apoi strict la compania pe care o reprezintå, Mihai Gheorghe a afirmat cå Bayer de¡ine în România cea mai modernå fabricå a sa din Europa de procesare a semin¡elor, o investi¡ie de peste 70 de milioane de euro, cå produce såmân¡å pe 8-10.000 ha, având contracte directe cu peste 200 de fermieri. “Producem în România 30% din såmân¡a comercializatå de Bayer în Europa”. Bayer finan¡eazå ¿i 700 de ha de loturi experimentale.

Nicolae Sitaru a trecut în revistå, scurt, efectele secetei asupra loturilor de la Ziua Porumbului: produc¡ii înce pând cu 710 kg/ha, ajungând la 5.700 kg/ha, cu o medie de doar 2.200 kg/ha. Dar despre toate aceste produc¡ii am scris pe larg în numrul trecut al revistei. “E un an complicat, care ne va în vå¡a så fim mai precau¡i cu cheltuirea banilor”, a conchis el. Apoi, a sugerat cå un plan na¡ional de iriga¡ii ar trebui så se focalizeze pe necesitatea acumulårii apei în timpul iernii.

Valeriu Tabårå i-a ¡inut isonul, invo - când modelul de succes al Spaniei.

“Canalul Siret-Bårågan e mai important decât orice autostradå. Sistemele de iriga¡ii så fie declarate de importan¡å strategicå. ªi atunci se va putea impune arendatorilor obligativitatea de a permite lucrårile de irigare, fiindcå ¡in de securitatea alimentarå”.

Ministrul nu a zis nici da, nici ba dupå pozi¡iile exprimate de Sitaru ¿i Tabårå. ªi-a våzut de discursul pregåtit.

“În perioada urmåtoare, prima prio - ritate a Agriculturii trebuie så fie aceea a gestionårii apei”. (Ulterior, a afirmat cå “prima prioritate” ar trebui så fie “producåtorii ¿i procesatorii”, înså nu a avut replicå atunci când Marin Nedu a întrebat de ce nu poate accesa nicio formå de sprijin, de¿i tocmai construie¿te o unitate de panifica¡ie).

Oros a promis cå la finele lunii oc - tombrie se va trimite Comisiei Euro pene

fundamentarea proiectului referitor la direc¡iile de cheltuire a celor 6 mi liarde de euro din Programul de Cre¿ tere a Rezilien¡ei ¿i Relansare Econo micå: iriga¡ii, lucråri de desecare-dre naj, combaterea eroziunii solului, prevenirea de¿ertificårii, sistemul na¡ional antigrindinå ¿i cre¿terea precipita¡iilor.

Marin Nedu a criticat tendin¡a de cre¿tere a densitå¡ii la semånat, pe care o pune pe seama presiunii exercitate de furnizorii de geneticå.

“Singura måsurå care a avut ceva eficien¡å anul acesta a fost reducerea densitå¡ii. Eu, cu o normå de semånat de 45.000 de plante/ha, am scos o produc¡ie de 2,5 t/ha, în schimb, vecinii mei, care au însåmân¡at 70-80 de mii de plante/ha, nu au fåcut niciun bob de porumb. Cred cå ar fi bine ca cercetarea så insiste pe aceste aspecte ¿i pe måsurile de conservare a apei în sol. 2020 ar trebui så fie un an ¿coalå, så se analizeze eficien¡a iriga¡iilor, modul de organizare al iriga¡iilor, comasarea te re nurilor, cadastrarea terenurilor. Tere nul meu este pulverizat în microparcele. Din aceastå cauzå, ¿i dacå a¿ vrea, nu a¿ avea cum face un sistem de iriga¡ii pe cont propriu”.

În premierå, Sitaru a oferit public câteva informa¡ii despre Fondul de Risc în Agriculturå, un proiect la care Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare lu creazå de ceva vreme.

Acesta ar urma så fie un fond mutual aparte, fårå administrator. Conform propunerii Alian¡ei, fermierii ar urma ca, în mod voluntar, în anii agricoli buni, så plaseze sume variabile.

Sitaru a vorbit, orientativ, de 100 de euro/ha, într-un cont, la Trezorerie. În con tabilitate, ace¿ti bani ar apårea drept cheltuialå. Statul se va putea folosi de ei, cu condi¡ia de a-i permite fermierului såi acceseze în anii seceto¿i, când va avea pagube consemnate oficial, de comisiile constituite în acest scop. În aceste situa¡ii, banii ar fi contabiliza¡i ca o formå de venit. Iar pe lângå banii strân¿i în cont s-ar primi ¿i o sumå suport din fonduri europene.

“Practic, ar fi o formå de a te ajuta singur, evitându-se costurile mari de administrare a unui fond mutual clasic”, a argumentat Sitaru.

Înså, a devenit evident cå va fi greu, dacå nu imposibil de gåsit suport politic pentru acest proiect.

Adrian Oros a opinat cå "trebuie copiate modelele care func¡ioneazå în UE, nu så inventåm noi ceva aparte".

Iar Alexandru Stånescu a fost chiar mai explicit împotriva ideii de desfiin ¡are a societå¡ii de administrare a fondului mutual. “Fondul Mutual va fi o entitate privatå, a fermierilor. Va fi gestionatå, într-adevår, de oameni plåti¡i, dar în bugetul fondului sunt cheltuieli de administrare, chiar ¿i cheltuieli de înfiin¡are - bani europeni”.

Robert VERESS

29