Un proiect pentru promovarea cre¿terii suinelor

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un proiect pentru promovarea cre[terii suinelor

Adrian Balaban, coordonatorul Cooperativei Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, a construit o fabricå pentru procesarea boabelor de soia pe teritoriul comunei Glodeanu-Sili¿tea din jude¡ul Buzåu. Aceasta va satisface necesarul de ¿rot de soia pentru crescåtorii din cooperativå ¿i pentru al¡i fermieri din sud.

“Noi vrem så oferim consumatorilor un produs 100% românesc”, explicå Adrian Balaban. Chiar dacå firma noastrå de geneticå este din altå ¡arå, noi pro ducem geneticå proprie: avem scroa fele noastre, vierii no¿tri - bunici, stråbunici, pårin¡i. Ne aflåm în cea mai mare zonå cerealierå din România ¿i e påcat så nu facem acest lucru. De jur împrejurul nostru, sunt zeci de mii de hectare. De aceea, am realizat aceastå fabricå de procesat soia în cadrul companiei noastre”.

“Anul trecut, am cumpårat mii de to ne de soia de la doi cultivatori din zona noastrå. Noi cåutam porumb ¿i am descoperit ¿i cultivatori de soia. Atunci am decis så facem fabrica. Folosim acum numai ¿roturi de soia din zonå, nu mai importåm. În SUA, existå fermieri care nici nu mai recolteazå toatå soia fiindcå nu mai au ce face cu ea.

Noi folosim anual 10-12.000 de tone de ¿roturi de soia. Au apårut crescåtori care vor så cumpere ¿roturi de la noi. Am conceput fabrica de procesare ca så nu mai avem fluctua¡ii a¿a de mari la pre¡urile ¿rotului. Astfel, avem o anume regularitate în aprovizionare. Cu 3-4 ani în urmå, ¿rotul de soia ajunsese la 300- 400 de dolari tona”, spune Balaban.

Toate piesele au fost fabricate în SUA

Fabrica produce încå din iunie 2020. Acoperå tot necesarul Cooperativei Sili¿tea, cu o singurå linie de procesare.

“Avem în plan så construim alte do uå linii. Toate utilajele provin de la compania INSTA-PRO International din SUA ¿i sunt extrem de fiabile. Din cauza pandemiei, tehnicienii americani nu au putut veni ¿i am instalat utilajele singuri.

Investi¡ia se ridicå la 2 milioane de euro pe ansamblu. Totul a fost construit cu bani împrumuta¡i din bånci ¿i cu for¡e proprii”, spune Adrian Balaban.

Uleiul care rezultå din procesare es te vândut crescåtorilor de påsåri, tot pentru furaje. Fermele de porci utilizeazå cantitå¡i mai mici de ulei pentru furajare.

Fabrica de ¿roturi lucreazå în trei schimburi, un singur om pe schimb. Are o capacitate de depozitare de 24.000 de tone, construitå cu cei de la Privé, ¿i se va extinde la 30.000 de tone.

Mihai Constantin, tehnologul fabri cii, este inginer chimist. “Boabele de soia se aduc cu transportoarele în bun cårultampon. În prima fazå, se macinå, se extrudeazå, printr-un tratament termic, sub presiune. Prin încålzire la 135 de grade Celsius, se modificå proteinele din boabe ¿i dispar factorii anti-nutri¡ionali. Apoi se face presarea la cald. Dupå care se separå mecanic ule iul de ¿rotul de soia. Nu folosim substan¡e chimice. Boabele de soia au un con¡inut de 21% ulei, iar ¿rotul mai are doar 6-7% ulei”.

Instala¡ia se poate adapta ¿i pentru floarea-soarelui, dar mai este necesarå o preså fiindcå rezultå mai mult ulei ca la soia.

“Toate piesele sunt fabricate în SUA, chiar ¿i motoarele Toshiba. Am våzut fabrici extrem de simple pentru furaje în SUA, care nu se opreau niciodatå”, spune Adrian Balaban.

Ministerul Mediului trebuie så-i sus¡inå pe crescåtori

Cooperativa ¿i-au început activitatea în 2006, prin achizi¡ionarea fermei de reproduc¡ie de la Cåzåne¿ti. Pesta porcinå

Ministerul Agriculturii le-a promis crescåtorilor cå vor primi 100 de euro pentru UVM ca så depå¿eascå astfel dificultå¡ile create de covid.

“Pandemia ne-a afectat foarte puternic. Germania nu a mai putut exporta spre China, dar abia acum a reluat tratativele cu Beijingul. Avem pandemie de pestå porcinå africanå, România este o ¡arå endemicå. Avem o pia¡å complet dezorganizatå, afectatå grav de secetå. Toate aceste lucruri submineazå cre¿terea porcului. Vântul ¿i canicula au uscat tot porumbul din Bårågan. Când începe recoltarea, vrem så cumpåråm porumb de unde vom gåsi”.

africanå a fost o lec¡ie cumplitå pentru fermieri ¿i mul¡i vor så-¿i mute fermele cât mai departe de localitå¡i.

“În perioada 2006-2010, am observat cå este un avantaj så modernizezi o fermå veche fiindcå ai infrastructura, dar marele dezavantaj este apropierea de sat. ªi am decis så construim cât mai departe de sate. Am avut în vedere apropierea de sursele de cereale, ca så nu cheltuim prea mult pe transport. A¿a am construit în jurul comunei GlodeanuSili¿tea, jude¡ul Buzåu.

Principala boalå de care må feream atunci era boala lui Aujeszky fiindcå se transmite foarte u¿or dinspre sate spre ferme. Este o boalå viralå foarte periculoaså. Cåutåm så construim cât mai departe de sate, la minim 10 kilometri de orice a¿ezare. Nu må tem de pesta porcinå africanå fiindcå vom tråi cu ea

zeci de ani. Am identificat câteva locuri ¿i vom dezvolta ferme acolo”, spune Adrian Balaban.

“Noi avem nevoie så dezvoltåm fer - me cât mai multe ¿i cât mai repede. Pe de altå parte, normele de mediu trebuie respectate. Sistemul cu filtre de spålare a aerului de amoniac pårea o fantasmagorie cu zece ani în urmå.

Sistemul abia apåruse în Elve¡ia ¿i în Olanda. El necesitå ni¿te construc¡ii suplimentare ¿i fermele noastre se pot adapta. Mai devreme sau mai târziu, vom ajunge ¿i noi acolo, nu este o tichie de mårgåritar.

Întrebarea este cine plåte¿te? Scan - dalul declan¿at la abatorul din Ger ma nia închis din cauza pandemiei a ridicat din nou costurile pentru mediu.

Statul ar trebui så subven¡ioneze aceastå politicå. Ministerul Mediului nu a participat niciodatå la finan¡area teh - nologiilor de curå¡are a aerului. Noi evacuåm milioane de metri cubi de aer într-un an. Så filtrezi fiecare metru cub de aer necesitå cheltuieli. Dacå acum nu ne acoperim cheltuielile de cre¿tere, dacå vom adåuga 10 cen¡i pe kilogramul de carne pentru filtrarea aerului, ne låsåm de afaceri”.

“Nu am primit despågubirile nici dupå cinci luni”

Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Sui ne de la Cåzåne¿ti de¡ine aproape 7.000 de scroafe.

Ing. Constantin MIHAI, tehnologul fabri cii (stânga), [i Adrian BALABAN, coordonatorul Cooperativei Sili[tea Produc]ie Suine C\z\ne[ti, Ialomi]a

“Eu am 1.300 de scroafe. Vrem så repornim în 2021 ferma de la GlodeanuSili¿tea, închiså din cauza PPA. Am ucis atunci 7.500 de scroafe. Produ ceam acolo purcei de 25 de kilograme. De pe 17 aprilie, când le-am eutanasiat, nu am primit încå despågubirile, de¿i au trecut peste 5 luni.

La începutul anului, purceii au fost foarte scumpi. Un maxim istoric de 120 de euro. Foarte mul¡i fermieri au re nun¡at så mai populeze. Pre¡ul purceilor a început så creascå. Fermierii nu mai au încredere. Dacå te blocheazå când porcii ajung la 100 de kilograme, e¿ti falit. Nu ai nicio ¿anså. Am a¿teptat cu porcii ¿i 65 de zile ¿i costul de produc¡ie a fost dublu fa¡å de pre¡ul de vânzare. Dacå porcul ajunge la 160-200 de kilograme, nu-l mai cumpårå nimeni. Eu nu vând porci gra¿i la popula¡ie”, explicå fermierul.

Specialistul este tot mai sceptic în ce prive¿te combaterea pestei porcine africane de la noi.

“Vom scåpa de pesta porcinå afri - canå peste 30 de ani. Pentru cå nu se face nimic. Câtå vreme în crescåtoriile la negru au mai mul¡i porci decât fermele comerciale, nu se va face nimic. Ne vom reveni la o situa¡ie normalå peste vreo 30 de ani. Vaccinarea porcilor domestici este interziså în Europa. Se va admite numai vaccinarea mis tre¡ilor. Riscul råmâne în continuare.”

Viorel PATRICHI

41