APA Bråila a scris un PNS mai mic

ASOCIA}II PROFESIONALE

APA Br\ila a scris un PNS mai mic

La jumåtatea lunii septembrie, Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli Bråila a transmis ministerului un plan de måsuri privind agricultura. ¥ntins pe 56 de pagini, este unul dintre cele mai consistente documente programatice scris de o asocia¡ie profesionalå. Autorul lui a fost ªtefan Gheorghi¡å, fermier cu 600 de hectare. Dar, supus deciziei celor din Asocia¡ia jude¡eanå, a fost asumat în întregime ca un act al celor de la Bråila. ªi a¿a a ¿i fost distribuit autoritå¡ilor.

La întocmirea Planului de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, Gheor ghi ¡å a pornit de la analiza Swot în tocmitå de Ministerul Agriculturii, analizå care trebuie så stea la baza viitorului Plan Na¡ional Strategic.

Principalele probleme pe care le-a avut în vedere au fost cele de produc¡ie: nu producem suficientå carne de porc, nu procesåm destul lapte în fabrici mici sau medii, nu avem suficiente solu¡ii in - terne pentru produc¡ia de grâu, porumb, rapi¡å sau floarea-soarelui, ¿i depindem de bunåvoin¡a pie¡elor externe, nu producem destulå soia câtå am putea vin - de, nici grâu durum, nici orez, nici alte culturi de ni¿å.

Din analiza ministerului, subliniazå câteva probleme, cum ar fi productivitatea scåzutå a muncitorilor în agriculturå (de 4 ori sub media UE), ponderea mare a exploata¡iilor foarte mici (¿i mai ales existen¡a unui procent prea mare de gospodårii de subzisten¡å), sisteme de iriga¡ii degradate, exportul excesiv de materii prime (ceea ce nu ar fi tocmai råu dacå nu ar fi dublat de un import în cre¿tere de produse procesate), o fertilitate scåzutå a suprafe¡elor arabile (42,57% conform ICPA), slaba gestio - nare a riscurilor de mediu, inexisten¡a unui sistem de colectare ¿i depozitare pentru legume ¿i fructe, manageri de fermå destul de în vârstå fa¡å de media europeanå etc.

Autorul propune mai întâi ob¡inerea unui model de stabilitate, care så aibå la bazå siguran¡a investi¡iei în agriculturå, o solvabilitate bancarå, o predictibilitate a activitå¡ii ¿i apoi o dezvoltare a fermei în alte direc¡ii.

“Arenda så fie stabilitå pe baza unor indicatori de bonitate a terenurilor fixa¡i prin lege, iar nivelul maxim ¿i minim så fie stabilit tot de stat, în baza acestor indicatori.

“

Piatra de temelie ar fi arenda pe termen lung, o propunere mai veche a Aso cia¡iei de la Bråila, urmatå de întå - rirea rolului cooperativelor, investi¡ii în procesare, achizi¡ia de tehnologii performante ¿i controlul amprentei de carbon. Ultima meritå o abordare punctualå, separat de textul de fa¡å, dar, în linii mari, este vorba de posibilitatea ca fermierii så primeascå bani mai mul¡i pentru blocarea carbonului în sol pentru o anumitå perioadå de timp.

Gheorghi¡å mai avanseazå ¿i solu ¡ia unui sprijin mai consistent pentru a - chizi¡ia de teren agricol, concomitent cu o legisla¡ie pentru comasarea parce lelor.

Iar ca toate acestea så ducå la stabilitatea venitului unui fermier, ar trebui realizat un pol de asiguråri agricole care så cuprindå seceta, epidemiile, inunda¡iile, lucruri pe care societå¡ile de asiguråri nu prea se gråbesc aståzi så le prindå în poli¡e.

Este o idee inspiratå din modelul spaniol de asiguråri, AgroSeguro, ¿i cere impunerea obligativitå¡ii ca to¡i fermierii så-¿i asigure riscurile.

Aplicabilitatea pe zone se poate face propor¡ional cu procentul de risc, adicå în zonele secetoase valoarea poli¡ei va fi mai mare decât pentru zo nele mai pu¡in afectate. Despågubirile vor acoperi maxim 65-70% din cheltuielile directe de infiin¡are sau exploa tare. Bugetul de Stat nu va suporta decât 20% din valoarea primei de asigurare, calculând la o medie de 50 de euro pe hectar, cu toate riscurile incluse.

Nu este de ignorat nici propunerea folosirii Rezervei de Stat ca jucåtor activ în pia¡å, care så poatå interveni în anii în care pre¡urile se pråbu¿esc.

Pe la începutul aderårii europene, mecanismul pre¡ului de interven¡ie în pia¡å era privit cu interes. ¥ntre timp s-a diluat, iar acum lipse¿te cu desåvâr¿ire dintre mecanismele de protec¡ie a fermierului.

La fel, nu este lipsitå de interes nici propunerea de eliminare a impozitului pe venit pentru salaria¡ii din agriculturå, ceea ce ar putea face mai atractivå munca în ferme. Aici Gheorghi¡å propune o plafonare a salariilor care sunt exceptate de la plata impozitului, la 700 de euro pentru cei slab califica¡i ¿i 1200 de euro pentru speciali¿ti. ªi nu am ajuns decât la jumåtatea lucrårii. Dar mai trebuie så men¡ionez o clasificare a fermelor, dupå dimensiuni ¿i sector de activitate (este evidentå nevoia de corelare între cei doi indicatori), un proiect horticol destul de consistent, inclusiv propunerea unui credit cu dobândå subven¡ionatå pentru construc¡ia de sere ¿i solarii încålzite, cu sublinierea autorului pe încålzite, ¿i acordarea unor ajutoare de stat de 50% pentru construirea de spa¡ii de colec - tare/procesare fructe ¿i legume.

Andrei OSTROVEANU