FCBR doneazå porumb pentru crescåtorii din sud

CRE{TEREA ANIMALELOR

FCBR doneaz\ porumb pentru cresc\torii din sud

Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România doneazå porumb pentru crescåtorii de vaci din partea de sud a ¡årii, care au fost grav afecta¡i de secetå, anun¡å Claudiu Frânc, pre¿edintele organiza¡ie. FCBR a luat aceastå decizie cu prilejul unei reuniuni care a avut loc la Alba Iulia, pe data de 8 septembrie.

“Am luat o hot\râre la Alba Iulia, s\-i ajut\m pe fermierii din sud. Ajutorul va fi acordat cresc\torilor care au în jur de 30- 50 de vaci. La noi în Ardeal s-a f\cut ceva porumb. Adun\m porumb de la colegii no[tri, iar fermierii din sud trebuie doar s\-[i pl\teasc\ transportul. Vom identifica fermele [i le vom da o cantitate de porumb ca s\ ias\ din iarn\. Sper\m s\ adun\m vreo 400 de tone de porumb pe care s\-l don\m. Din cauza secetei, pentru vac\ [i pentru oaie, trebuie transportate volume mari de fibroase [i e foarte costisitor. Un tir de fân are 9 tone. Îl duci 300 de kilometri x 6 lei pe kilometru, dus-întors, trebuie s\ pl\te[ti 1.800 de lei. Cost\ transportul mai mult decât fânul”, spune Claudiu Frânc.

La adunarea generalå de la Alba Iulia, au participat 70 de conducåtori de asocia¡ii din toatå ¡ara.

“Fermierii au vrut så afle ce se mai întâmplå pe lumea asta. Trebuia o sintezå a evenimentelor care s-au petrecut. Am discutat despre ultima variantå de ajutor pentru fermierii afecta¡i de pandemie. A fost cea mai bunå variantå pe care puteam s-o ob¡inem.

Pe 15 septembrie am avut o întâlnire cu ministrul Adrian Oros la Mure¿ ca så vedem ce facem cu crescåtorii care au de la 5 la 90 de vaci, care fuseserå ui - 36 ta¡i. Ei intrå pe Måsura 21, dar pe bani eu ropeni pentru despågubiri. Deja au început så depunå cererile. Pe la sfâr - ¿itul lui noiembrie, vor primi banii”, a spus Claudiu Frânc.

Problemele reproduc¡iei la toate spe ciile au generat tensiuni în rândurile crescåtorilor. “Am discutat ¿i despre legisla¡ia reproduc¡iei. Vom vorbi des - pre Ordinul 180 såptåmâna viitoare.

Activitatea de reproduc¡ie trebuie deciså de fermier. Eu sper cå au în¡eles ¿i cei de la Registrele Genealogice cå fermierul decide la el în grajd. El trebuie så hotårascå ¿i så-¿i asume råspunderea dacå î¿i ¡ine animalele în raså curatå ¿i doar pentru efectivul de raså curatå, pentru care respectå legisla¡ia reproduc¡iei, toate regulile de registru. El poate så facå metisare dacå dore¿te, va primi sprijin cuplat zootehnic, care nu poate fi condi¡ionat de apartenen¡a la un registru genealogic.

Acest sprijin se då pentru un sector aflat în dificultate. Or, ¿i vaca metiså, ¿i vaca de raså purå din registru se aflå în dificultate. Ca så pot depå¿i dificultatea, trebuie så le acordåm sprijin pentru cå metisarea cre¿te produc¡ia. Toate vacile vor primi sprijin cuplat, fårå så fie legate de registrele genealogice.

Sigur cå vom face ni¿te calcule foar - te serioase ca så vedem dacå vaca ¡inu - tå în raså purå poate suporta pierderile pentru fermier, care sunt mai mari. Se va vedea dacå ar fi nevoie de un sprijin mare prin SCZ pentru rasa purå. În fer - ma mea comercialå, eu pot så am un lot de animale în raså curatå - elita din fer - må, care-mi asigurå materialul biologic ca så pot face ¿i metisare ca så-mi asi - gur performan¡a economicå. Este absolut logic”.

Ordinul 180 se referå la autorizarea reproducåtorilor ¿i pårerile sunt foarte împår¡ite. “Oierii ¿i-au selectat berbecii din cele mai bune oi. Au avut grijå så-¿i schimbe berbecii ca så evite consang - vinizarea. Acum a apårut ¿i scra pia. Trebuie analiza ADN ¿i este un lu cru foarte bun. Înså a veni cu autorizarea pråsilei proprii în fermele de vaci este altceva. La vacå avem cea mai performantå tehnicå de inseminare. Rå mân cu montå naturalå zonele defavo rizate ¿i vacile pentru carne. Inse mi na rea este prea costisitoare pentru rasele de car ne. Putem så dirijåm tauri certifica¡i pen tru taberele de varå. Pentru ber beci au umblat hârtiile, nu animalele. ªi oierii trebuie så fie mult mai serio¿i”.

Crescåtorii repro¿eazå lipsa de co - municare din partea autoritå¡ilor. “Cir - culå prea multe informa¡ii neverificate, avertizeazå doctorul Frânc. De exemplu, am discutat situa¡ia fermierilor cu 90-100 de vaci, care primeau numai 73 de euro pe cap. Cei care pri meau doar bani europeni trebuiau så aibå numai

vacile, produ¿ii så fie înregistra¡i, iar în ordonan¡å animalul trebuia så aibå 24 de luni ¿i atât. Trebuie mai multå coe - ren¡å. Noi am modificat documentele ¿i s-a våzut cå nu au scåzut banii nimånui. Pe site-ul MADR, s-a modificat abia peste 3 såptåmâni, când a apårut ordonan¡a. Ce pot så mai creadå oamenii?

Pe de altå parte, avem multe pro - bleme la Bruxelles, acum se plåmådesc documentele ¿i noi nu suntem acolo. De douå luni, nu s-au plåtit cotiza¡iile la

COOP, e treaba ministerului cå s-a angajat prin lege så plåteascå. Trebuie så fim acolo fiindcå se discutå relaxarea regulamentului privind sanc¡iunile care ne aduc mari prejudicii.

România este ¡ara cu fermierii cei mai sanc¡iona¡i pentru cå nu putem îndeplini prevederile din cauza specificitå¡ii din agricultura noastrå. Noi vrem doar derogåri. Se discutå acum perioada de reten¡ie la vacå. S-a prelungit termenul de depunere a cererii ¿i s-a dus perioada de reten¡ie pânå la 15 decembrie. Din 15 decembrie, nu mai taie nimeni vaci. Fermierii din sud nu pot så taie vacile de reformå, nu mai au furaje ¿i trebuie så ¡inå vacile pânå pe 15 decembrie. Lipsa furajelor este un caz de for¡å majorå, trebuie så se ¡inå seama de acest lucru. Nu au fermierii bani så cumpere furaje de la sute de kilometri”, a spus Claudiu Frânc.

Elaborarea noului program comunitar nu va aduce modificårile dorite de fermierii care dau performan¡å. Data de referin¡å råmâne ca un blestem. “Nu a - vem ce face. Suntem 7 ¡åri în aceastå si tua¡ie. ªansa noastrå este cå vom pu - tea stabili data de referin¡å. Mai repe de de 2023 nu intråm pe noul program. Nu avem regulamentele”. Prin urmare, bå - ie¡ii de¿tep¡i vor putea så taie vacile a do ua zi ¿i vor primi subven¡ie încå mul¡i ani, iar fermierii care vor dori så creas - cå efectivele nu vor lua niciun cent în plus”.

Viorel PATRICHI