CRE{TEREA
ANIMALELOR FCBR doneaz\ porumb pentru cresc\torii din sud Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România doneazå porumb pentru crescåtorii de vaci din partea de sud a ¡årii, care au fost grav afecta¡i de secetå, anun¡å Claudiu Frânc, pre¿edintele organiza¡ie. FCBR a luat aceastå decizie cu prilejul unei reuniuni care a avut loc la Alba Iulia, pe data de 8 septembrie. “Am luat o hot\râre la Alba Iulia, s\-i ajut\m pe fermierii din sud. Ajutorul va fi acordat cresc\torilor care au în jur de 3050 de vaci. La noi în Ardeal s-a f\cut ceva porumb. Adun\m porumb de la colegii no[tri, iar fermierii din sud trebuie doar s\-[i pl\teasc\ transportul. Vom identifica fermele [i le vom da o cantitate de porumb ca s\ ias\ din iarn\. Sper\m s\ adun\m vreo 400 de tone de porumb pe care s\-l don\m. Din cauza secetei, pentru vac\ [i pentru oaie, trebuie transportate volume mari de fibroase [i e foarte costisitor. Un tir de fân are 9 tone. Îl duci 300 de kilometri x 6 lei pe kilometru, dus-întors, trebuie s\ pl\te[ti 1.800 de lei. Cost\ transportul mai mult decât fânul”, spune Claudiu Frânc. La adunarea generalå de la Alba Iulia, au participat 70 de conducåtori de asocia¡ii din toatå ¡ara. “Fermierii au vrut så afle ce se mai întâmplå pe lumea asta. Trebuia o sintezå a evenimentelor care s-au petrecut. Am discutat despre ultima variantå de ajutor pentru fermierii afecta¡i de pandemie. A fost cea mai bunå variantå pe care puteam s-o ob¡inem. Pe 15 septembrie am avut o întâlnire cu ministrul Adrian Oros la Mure¿ ca så vedem ce facem cu crescåtorii care au de la 5 la 90 de vaci, care fuseserå ui36
ta¡i. Ei intrå pe Måsura 21, dar pe bani europeni pentru despågubiri. Deja au început så depunå cererile. Pe la sfâr¿itul lui noiembrie, vor primi banii”, a spus Claudiu Frânc. Problemele reproduc¡iei la toate speciile au generat tensiuni în rândurile crescåtorilor. “Am discutat ¿i despre legisla¡ia reproduc¡iei. Vom vorbi despre Ordinul 180 såptåmâna viitoare. Activitatea de reproduc¡ie trebuie deciså de fermier. Eu sper cå au în¡eles ¿i cei de la Registrele Genealogice cå fermierul decide la el în grajd. El trebuie så hotårascå ¿i så-¿i asume råspunderea dacå î¿i ¡ine animalele în raså curatå ¿i doar pentru efectivul de raså curatå, pentru care respectå legisla¡ia reproduc¡iei, toate regulile de registru. El poate så facå metisare dacå dore¿te, va primi sprijin cuplat zootehnic, care nu poate fi condi¡ionat de apartenen¡a la un registru genealogic. Acest sprijin se då pentru un sector aflat în dificultate. Or, ¿i vaca metiså, ¿i vaca de raså purå din registru se aflå în dificultate. Ca så pot depå¿i dificultatea, trebuie så le acordåm sprijin pentru cå metisarea cre¿te produc¡ia. Toate vacile vor primi sprijin cuplat, fårå så fie legate de registrele genealogice.
Sigur cå vom face ni¿te calcule foarte serioase ca så vedem dacå vaca ¡inutå în raså purå poate suporta pierderile pentru fermier, care sunt mai mari. Se va vedea dacå ar fi nevoie de un sprijin mare prin SCZ pentru rasa purå. În ferma mea comercialå, eu pot så am un lot de animale în raså curatå - elita din fermå, care-mi asigurå materialul biologic ca så pot face ¿i metisare ca så-mi asigur performan¡a economicå. Este absolut logic”. Ordinul 180 se referå la autorizarea reproducåtorilor ¿i pårerile sunt foarte împår¡ite. “Oierii ¿i-au selectat berbecii din cele mai bune oi. Au avut grijå så-¿i schimbe berbecii ca så evite consangvinizarea. Acum a apårut ¿i scrapia. Trebuie analiza ADN ¿i este un lucru foarte bun. Înså a veni cu autorizarea pråsilei proprii în fermele de vaci este altceva. La vacå avem cea mai performantå tehnicå de inseminare. Råmân cu montå naturalå zonele defavorizate ¿i vacile pentru carne. Inseminarea este prea costisitoare pentru rasele de car ne. Putem så dirijåm tauri certifica¡i pentru taberele de varå. Pentru berbeci au umblat hârtiile, nu animalele. ªi oierii trebuie så fie mult mai serio¿i”. Crescåtorii repro¿eazå lipsa de comunicare din partea autoritå¡ilor. “Circulå prea multe informa¡ii neverificate, avertizeazå doctorul Frânc. De exemplu, am discutat situa¡ia fermierilor cu 90-100 de vaci, care primeau numai 73 de euro pe cap. Cei care primeau doar bani europeni trebuiau så aibå numai Profitul Agricol 36/2020