Profitul Agricol nr. 36, din 30 septembrie 2020

nr. 36 din 30 septembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 36/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Såmân¡å de scandal

Redactori

Sunt destule care pot fi repro¿ate conducerii liberale de la Ministerul Agriculturii.

Dar så vedem cå sunt ¿i lucruri care s-au schimbat în mai bine.

De pildå, s-a cizelat felul în care asocia¡iile profesionale comunicå cu politicul.

Au råmas în trecut listele lungi de revendicåri (din care unele complet imposibile). Trecute una sub alta pe o foaie A4, câte 10-15 de-a valma, le agitau liderii ca pe sfintele scrieri: subven¡ie la motorinå mai mare, subven¡ie pe hectar ca în Europa, Camere Agricole ca la noi, nu ca în Europa, câini mai mul¡i la stânå, un amestec de cereri ca o ¿aorma cu de toate, cum se zice la mine pe stradå.

Aståzi asocia¡iile au învå¡at metehnele politicienilor: le place så li se dea legea (sau ordonan¡a, cåci fiecåruia i se då dupå func¡ie) gata scriså, ei doar så o semneze. ªi asocia¡iile (e drept, nu toate) s-au cam conformat. Cu buza arså de nevoi, unii au scris un proiect pentru contractul de arendå måcar pe 15 ani, dacå nu pe 30; al¡ii au cåutat så stabileascå un contact, o negociere, cu marii asiguratori, doar doar or gåsi o formulå så prindå în poli¡ele lor ¿i seceta; al¡ii au luat la puricat, cu pixul în mânå, fiecare ordin de ministru în parte, cå ¿i a gåsi hibele tot un fel de muncå de låmurire este.

Modul de a face politicå agricolå s-a schimbat aproape cu totul de la Elena Sporea ¿i Adrian Rådulescu încoace. Aståzi asocia¡iile cele mai solide sunt cel mai pu¡in gålågioase. Liderii ACCPT de la Ia¿i (Emil Bålteanu) ¿i de la Ialomi¡a (Costin Telehuz), de¿i diferi¡i ca vârstå, au cam aceea¿i atitudine. Nici pe Claudiu Frânc de la FCBR nu-l vede¡i agitându-se revolu¡ionar.

Lor nu le place så stea în stradå, strigând lozinci. Preferå discu¡iile transparente.

Preferå så se aplece asupra problemei înainte de a o lansa în public. ªtiu ¿i ei cå nu îl pot sili pe un ministru så facå ce nu poate, dar îl pot încuraja så facå tot ce poate... De aceea sunt ¿i mai pu¡in prizabili de presa mare, dornicå de scandal, de sânge ¿i ¡a¡e.

Sigur, mai este loc ¿i pentru lideri col¡o¿i ¿i gålågio¿i. Dar probabil pe termen lung politica de tip Sitaru va câ¿tiga în fa¡a scandalului de moment. A¿a a fost ¿i în alegerile astea...

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 36/2020

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Cre[terea animalelor

Evenimentele s\pt\m=nii Agricultorii ¿i alegerile Alian¡a pentru Agriculturå s-a decis: este de acord cu starea de calamitate Asocia¡ia Fermierilor cere ¿i ea OUG pentru calamitate ¿i pentru plata ratelor

7 8

8

FCBR doneazå porumb ARCPA: Ordonan¡a pune în pericol 36 rela¡ia comercialå a urmåtorilor ani 9 pentru crescåtorii din sud De ce activitatea Agricultura se implicå crescåtorilor de Bazna în promovarea biotehnologiilor 10 ¿i Mangali¡a este blocatå Agricover anun¡å un program de burse de patru luni?

38 pentru tinerii din familii de fermieri 10

Ma[ini & utilaje Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de soia: 370 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 68,5 mil. tone

12

14 16 16

Aplicarea îngrå¿åmântului lichid pentru ameliorarea con¡inutului de humus din sol Start bun pentru hibrizii de rapi¡å Pioneer Pierderi la recoltare Provocårile secetei în produc¡ia de semin¡e Liviu Oros,

APA Bråila a scris un PNS mai mic

“O cooperativå trebuie perceputå ca o afacere care ar trebui så se dezvolte”

Culturi vegetale O produc¡ie ridicatå începe cu o fertilizare adecvatå 20 Recomandårile FMC pentru cultura de rapi¡å în perioada de toamnå 22 Tehnologiile integrate - totul pare posibil, dar nimic nu este sigur 24

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

28 29 30

Asociere profesional\

Asocia]ii profesionale 18

26

Claas ¿i Amazone, testate la maximum în condi¡ii de secetå 40 Fertilizare preciså cu gama Kverneland Exacta 42

pre¿edinte Cooperativa Agricolå Cri¿ana Lact:

32

44

Magazin

Agricultura digital\ Bayer cautå aplican¡i pentru Grants4Ag Apelul APPR pentru proiecte sub egida Demeter

Oportunitå¡i în crizå: Silviu Mihai ¿i-a luat combina Ideal 9T la pre¡ de Ideal 8

34 35

Bibanul, salvatorul pescarului de råpitori, din Deltå...

La cerbi, încå pe “muget” Cu ochii în 13-14

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Agricultorii [i alegerile Drago¿ Soare a ie¿it, la Slobozia Drago¿ Soare, candidatul PNL, este noul primar al municipiului Slobozia. A câ¿tigat la o micå diferen¡å în fa¡a lui Alexandru Potor, fost secretar de stat de la Agriculturå, candidat al PSD. Drago¿ Soare a fondat Sanagro, o afacere de 6 milioane de euro, cu 25 de angaja¡i, lucreazå 1.000 hectare, distribuie inputuri ¿i are o re¡ea de fitofarmacii. El ¿i-a propus ca în 2024, la Slobozia, så fie organizat cel mai mare târg de agriculturå din ¡arå. Prima edi¡ie ar urma så aibå loc chiar anul viitor.

Planurile sale depind înså de sprijinul consiliului local. Cifrele nu aratå încurajator: PSD - 31,54%, PNL 26,64%, Pro România - 19,43%.

Totu¿i, noul primar considerå cå va putea ob¡ine o majoritate care så-i sus¡inå planurile.

Bi¡å Råcman nu a reu¿it Bi¡å Råcman a ob¡inut postul de consilier local la Putineiu. A candidat ¿i la func¡ia de primar, dar a avut cu aproximativ 200 de voturi mai pu¡in fa¡å de cele 800 ale câ¿tigåtorului.

A auzit cå s-ar fi acordat în ultima vreme ¿i 200 de vize de flotant, fapt ce ar fi putut înclina balan¡a spre câ¿tigåtor. Este totu¿i mul¡umit de rezultat întrucât astfel va putea så participe måcar o datå pe lunå la ¿edin¡e ¿i-l va putea privi în ochi pe primarul cu care are conflicte profesionale mai vechi.

Nici Avram Fi¡iu nu a convins Subsecretar de stat la agriculturå, Avram Fi¡iu a avut de dus o luptå grea pentru primåria Cluj-Napoca. A candiProfitul Agricol 36/2020

dat din partea PMP ¿i a sperat cå va convinge electoratul cu conceptul de ora¿-capitalå europeanå verde. A ob¡inut 1,47% din voturi. Emil Boc a câ¿tigat cu 74%. Oare în ce rela¡ii se întoarce la minister, dupå aceastå aventurå politicå împotriva partidului de guvernåmânt?

Spiridon, un primar liberal în Vaslui Cristian Spiridon este noul primar al comunei Pogana, jud. Vaslui. Lucreazå 400 ha ¿i are 106.000 gåini ouåtoare în douå ferme. Conduce 32 de angaja¡i ¿i a implementat mai multe proiecte europene, din care douå în valoare de peste douå milioane de euro. Alimentarea cu apå ¿i gaz este pe lista de prioritå¡i, alåturi de asfaltarea tuturor drumurilor din localitate.

Soveja, pe harta investi¡iilor de succes Ionu¡ Filimon a câ¿tigat postul de primar al comunei Soveja, jude¡ul Vrancea, din partea PNL. El a beneficiat de sus¡inerea transparentå a lui Nicu¿or ªerban. Soveja este locul de na¿tere al fermierului. El inten¡ioneazå så dezvolte o afacere acolo ¿i så punå localitatea pe harta investi¡iilor de succes. Acum are toate motivele...

Ionu¡ Popa nu a reu¿it så ob¡inå voturile necesare pentru func¡ia de primar al comunei Mâr¿a, jud. Giurgiu, dar va ocupa func¡ia de consilier local din partea PNL.

Adrian MIHAI

Ludovic Orban vrea så måreascå redeven¡ele ADS? Pe 24 septembrie, la începutul ¿edin¡ei de Guvern, avea loc obi¿nuita paså dintre prim-ministru ¿i membrii cabinetului. De data asta, la încasare, George Scarlat, secretar de stat la Agriculturå.

Scarlat a adus în discu¡ie cadrul legal pentru ca ADS så poatå da pânå la 50 de hectare în arendå tinerilor.

Pe fazå, Ludovic Orban i-a atras aten¡ia cå redeven¡ele plåtite de unele societå¡i sunt mai mici de un sfert din cât se plåte¿te uzual de cåtre proprietarii de teren care nu au terenuri de la ADS. Poate vå mai uita¡i un pic pe contractele acelea, i-a sugerat Orban lui Scarlat. Replica lui Gerorge Scarlat a dezvåluit un plan bine conturat în minister, ¿i despre care se vorbe¿te prea pu¡in în public: “Am alocat bani pentru a face bonitarea terenurilor ce apar¡in domeniului public sau privat al statului, astfel încât, conform contractului, så putem så ridicåm nivelul redeven¡ei.” Sigur, meritå så re¡inem ¿i cå Guvernul a aprobat hotårârea prin care tinerii pot primi câte 50 de hectare de teren.

Såptåmâna Europeanå a Biotehnologiilor De pe 28 septembrie pânå pe 2 octombrie, în mediul online (de când cu pandemia, cele mai interesante evenimente par så aibå loc mai mult pe internet) se va ¡ine Såptåmâna Europeanå a Biotehnologiilor. Prima datå a avut loc în 2013, marcând 60 de ani de la descoperirea ADN-ului (1953). De atunci, organizatorii cautå så aducå în fa¡å antreprenori din zona biotech atât din agriculturå, dar ¿i din sånåtate umanå, chimie sau industria medicamentului. La nivel european existå ¿i un consiliu al asocia¡iilor na¡ionale, care reune¿te 15 ¡åri ¿i 1.800 de companii din domeniul biotehnologiilor. Ca o particularitate, evenimentul acesta dedicat celor mai noi tehnologii agricole este sus¡inut ¿i de o funda¡ie ecologistå.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Alian]a pentru Agricultur\ s-a decis>

este de acord cu starea de calamitate Scriam såptåmâna trecutå cå proiectul ordonan¡ei de urgen¡å prin care se instituie calamitatea la nivelul jude¡elor, fårå så ¡inå cont de situa¡ia realå din fiecare fermå, stârne¿te controverse mai ales din partea agricultorilor, când ei trebuiau så fie de fapt beneficiarii måsurii.

De

pildå, Alexandru Baciu (LAPAR) ar fi vrut ca måsura så fie ¡intitå doar spre cei cu situa¡ii grave. Altfel, spune fermierul din Cålåra¿i, pot apårea abuzuri, ¿i nici asta nu este normal.

Nicolae Sitaru crede în continuare cå o astfel de modalitate de a scåpa de datorii, pasându-le distribuitorilor de inputuri, nu este chiar o solu¡ie liberalå. ¥ntre timp, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, care reune¿te APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, a stabilit o linie unitarå ¿i cere Guvernului, printr-o scrisoare deschiså, så dea curs ¿i Ordonan¡ei privind starea de calamitate, ¿i celei privind amânarea ratelor.

Argumente pentru OUG privind starea de calamitate: Producåtorii agricoli au dovedit cå nu sunt råu-platnici, nici nu doresc så le fie ¿terse cu buretele datoriile.

Nimeni nu urmåre¿te exonerarea totalå, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri sau a celor de livråri recolte. În urmåtoarele luni vor apårea statisticile în care se va vedea gradul de onorare a contractelor, cantitatea de marfå ce a råmas în ¡arå, mai ales cå 8

fermierii sunt direct interesa¡i în dezvoltarea procesårii.

Realitatea aratå cå solu¡iile identificate ¿i propuse de fermieri nu au fost acceptate de cåtre partenerii din interiorul lan¡ului de achizi¡ionare cereale ¿i oleaginoase.

Restabilirea încrederii între jucåtorii din agribusiness ¿i repornirea motoarelor în vederea pregåtirii viitorului sezon agricol se pot face doar dacå vor mai exista fermierii în viitorul apropiat.

Avem nevoie de solu¡ii urgente, iar aceastå OUG va reglementa rezonabil cazurile de imposibilitate de executare contractualå.

Starea de calamitate så fie recunoscutå pentru fermierii care de¡in Procese-verbale de constatare ¿i evaluare a pagubelor la culturile agricole, corespunzåtor cu gradul de calamitate cuprins în acestea ¿i asimilatå ¿i pentru ter¡ii fermierilor, afecta¡i indirect, precum furnizorii ¿i clien¡ii, pentru evitarea eventualelor råspunderi contractuale ¿i sanc¡iuni pe care le pot avea cu to¡ii în rela¡iile comerciale, în anul agricol afectat de calamitate.

Argumente pentru OUG privind amânarea ratelor Alian¡a a fåcut numeroase solicitåri ¿i demersuri cåtre MADR, MFP, Guvern så sus¡inå, în rela¡ia cu BNR ¿i ARB (Asocia¡ia Românå a Båncilor), identificarea, aprobarea ¿i implementarea în regim de urgen¡å a unei måsuri legislative pentru amânarea plå¡ii ratelor scadente la creditele capital de lucru contractate de fermierii calamita¡i de la institu¡iile de credit ¿i institu¡ii financiare nebancare, astfel încât så nu fie afecta¡i prin retrogradåri de scoring determinate de factori incontrolabili.

Cunoa¿tem solu¡iile negocierilor individuale, între bancå ¿i client, pentru depå¿irea situa¡iei actuale, înså discutåm despre cca. 20.000 fermieri afecta¡i, pe o suprafa¡å de 2,7 milioane ha care necesitå o solu¡ie legalå unitarå.

Discu¡iile individuale necesitå timp îndelungat, cheltuieli ¿i garan¡ii suplimentare, care uneori nu mai sunt ¿i, finalmente, o restructurare a creditelor va pune în pericol continuarea activitå¡ii agricole.

Asocia¡ia Fermierilor cere ¿i Asocia¡ia Fermierilor din România solicitå responsabilizarea de urgen¡å a aparatului administrativ, dar ¿i demararea tuturor proceselor necesare legiferårii secetei pedologice drept caz de for¡å majorå. De asemenea, este necesar ca fermerii så aibå posibilitatea solicitårii amânårii ratelor. Nu dorim anularea acestora, doar o solu¡ie pentru a evita posibilitatea falimentului.

Asocia¡ia Fermierilor din România atrage aten¡ia cå situa¡ia generalå este una extrem de gravå, numårul fermierilor, dar ¿i suprafe¡ele afectate fiind de naturå a prefigura un dezastru economic. În cazul în care fermierii vor fi executa¡i silit pentru nerespectarea cantitå¡ilor Profitul Agricol 36/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

ARCPA> Ordonan]a pune în pericol rela]ia comercial\ a urm\torilor ani Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole (ARCPA) a reac¡ionat ¿i ea, dar în sens opus.

Traderii enumerå câteva probleme pe care le-ar pune declararea stårii de calamitate ¿i solicitå retragerea din circuitul legislativ a acestei propuneri de Ordonan¡å de Urgen¡å.

“Suntem cu to¡ii con¿tien¡i cå traversåm un an agricol dificil, înså declararea stårii de calamitate prin OUG ar avea drept consecin¡å directå nerespectarea angajamentelor contractuale existente între comercian¡i ¿i fermieri.

Prin urmare, încrederea dintre principalii parteneri ai lan¡ului cerealelor ar fi iremediabil afectatå. În aceastå situa¡ie, pre-finan¡area fermierilor de cåtre comercian¡i ar deveni imposibilå. Viitorii ani agricoli ai României sunt în pericol”, transmitea Vasile Varvaroi, pre¿edintele ARCPA ¿i manager general Cargill.

Asocia¡ia traderilor reune¿te 13 companii al cåror principal obiect de activitate este comercializarea ¿i exportul pe pia¡a mondialå, care cumpårå peste 50% din produc¡ia agricolå a României.

Membrii ARCPA spun cå au luat act cu extremå îngrijorare de postarea proiectului de OUG pe site-ul Ministerului Agriculturii ¿i considerå cå solu¡iile necesare depå¿irii situa¡iilor speciale trebuie identificate în interiorul lan¡ului de aprovizionare cu cereale, ¿i nu în afara acestuia.

ARCPA î¿i exprimå convingerea cå principalul obiectiv al momentului devine restabilirea încrederii între jucåtorii din pia¡a cerealelor ¿i repornirea motoarelor în vederea pregåtirii viitorului sezon agricol, solicitând, în acest sens, Ministerului Agriculturii retragerea de urgen¡å din circuitul legislativ a propunerii de OUG referitoare la declararea stårii de calamitate.

ea OUG pentru calamitate ¿i pentru plata ratelor de cereale contractate, fårå ca ace¿tia så aibå posibilitatea de a se apåra prin invocarea cazului de for¡å majorå, ne vom gåsi în situa¡ia în care exploata¡iile agricole vor trece în proprietatea marilor corpora¡ii.

Este imperios necesar så se ac¡ioneze cu celeritate, atât culturile de primåvarå, cât ¿i cele de toamnå fiind afectate într-o propor¡ie de pânå la 30% sau chiar 100%.

De asemenea, este necesar så se ofere fermierilor posibilitatea invocårii cazului de for¡å majorå, având în vedere cå negocierile cu privire la obliga¡iile nerespectate au început deja, fermierii fiind amenin¡a¡i cu executarea garan¡iilor depuse ¿i cu falimentul.

Consideråm cå orice întârziere în Profitul Agricol 36/2020

legiferarea OUG nu va face altceva decât så vulnerabilizeze sectorul agricol, så punå în pericol exploata¡iile ¿i så conducå invariabil la falimentul foarte multor fermieri.

Este necesar ca rezultatele centralizårii de la Centrul Operativ pentru Situa¡ii de Urgen¡å din cadrul Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale så fie analizate pentru a se în¡elege amploarea fenomenului, ¿i måsurile så fie luate pentru a da o ¿anså fermierilor de bunå de credin¡å afecta¡i.

pagini de Andrei OSTROVEANU

APA Bråila, pro ordonan¡å, dar cu rezolvarea lacunelor De la Bråila vin primele sublinieri de ordin juridic vizavi de Ordonan¡a privind starea de calamitate. ¥n primul rând, nu poate så se aplice retroactiv, observå APA Bråila.

Retroactivitatea este o caracteristicå a legii penale, ¿i atunci doar cu condi¡ia så fie mai favorabilå. Astfel, ordonan¡a nu se aplicå contractelor încheiate în toamna lui 2019 sau primåvara 2020.

Nefiind definitå clar nici sintagma de contract comercial, se poate în¡elege cå se va aplica tuturor tipurilor de contracte, inclusiv celor comerciale de vânzare de inputuri, comer¡ cu cereale, sau chiar contractelor bancare sau de leasing, doar cå acestea din urmå au reglementåri specifice, avizate de BNR. O observa¡ie tot juridicå: deocamdatå nici Codul Civil nu reglementeazå for¡a majorå, fiind låsatå la latitudinea pår¡ilor.

Ordonan¡a nu define¿te clar nici întinderea anului agricol sau a campaniei agricole ¿i nici nu existå o altå prevedere legalå referitor la aceasta.

O altå men¡iune ¡ine de modul de transfer al for¡ei majore de la fermier cåtre furnizor sau companii comerciante de cereale. Dacå fermierul se presupune a fi acoperit în fa¡a riscului de neexecutare, ceilal¡i contractan¡i nu vor putea invoca nimic la rândul lor, ci vor råmâne expu¿i riscului de neplatå în raport cu furnizorii lor.

Un exemplu concret: un furnizor de inputuri nu va putea încasa banii de la un fermier calamitat pe motiv de for¡å majorå, dar el la rândul lui trebuie så î¿i plåteascå furnizorii, nefiind în drept de a invoca ¿i el for¡a majorå.

O eventualå adoptare a acestei OUG, spune APA Bråila, o va face aplicabilå doar pânå la atacarea ei la Curtea Constitu¡ionalå.

Dacå, ulterior, ordonan¡a va fi declaratå neconstitu¡ionalå, toate actele rezultate din aplicarea ei vor fi declarate nule ¿i situa¡ia va reveni la starea ini¡ialå, ceea ce va însemna haos în agriculturå.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Agricultura se implic\ în promovarea biotehnologiilor Vineri, pe 25 septembrie, APPR organiza la Bucure¿ti o dezbatere asupra inova¡iilor în ameliorarea plantelor, cu speakeri invita¡i atât în persoanå, cât ¿i online, din Europa ¿i din Statele Unite.

Partenerii demersului au fost AgroBioTechRom, asocia¡ia producåtorilor ¿i utilizatorilor de biotehnologii agricole, AISR, alian¡a industriei semin¡elor, cu sprijinul USDA, al Ambasadei SUA ¿i al EuropaBio. Moderatorul, Cristina Cionga, reprezentantul pentru afaceri europene al Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb, ¿i-

a asumat o misiune dificilå, mai ales în mediul online, prin excelen¡å ecologist ¿i cu slabe cenzuri de limbaj.

Dar lucrurile s-au desfå¿urat firesc, iar conferin¡a APPR ¿i a atins scopul, de a comunica pertinent despre inovarea în domeniul biotehnologiilor.

A fost, dacå vre¡i, ¿i un semnal de alarmå tras de APPR, cå societatea urbanå tråie¿te într-o stare de dulce ipocrizie ¿i nu vrea så accepte cå trebuie så sus¡inem agricultura prin utilizarea unor descoperiri cât mai noi.

“Temeiul ¿tiin¡ific trebuie så primeze în legiferarea unor solu¡ii ¿i rezultate

pentru fermierii no¿tri”, spunea, dupå eveniment, Cristina Cionga.

Am re¡inut ¿i pozi¡ia tran¿antå a ambasadorului SUA, când a abordat frontal subiectul Chinei, care a preluat controlul asupra unor por¡iuni mari din sectorul interna¡ional al cårnii de porc.

Sigur, inten¡ia ambasadorului Adrian Zuckerman era så punå în prim-planul discu¡iilor companiile americane, subliniind în primul rând numele Corteva, dar a amintit ¿i de alte companii americane cu o prezen¡å sus¡inutå în România.

Pânå la urmå, este ¿i acesta un fel de a face lobby.

Agricover anun]\ un program de burse pentru tinerii din familii de fermieri Grupul Agricover lanseazå programul Burse Agricover 2020, în valoare de 100.000 de euro.

Vor fi oferite 10 burse de studiu pentru tinerii fermieri care doresc så asigure continuitatea afacerii de familie ¿i så se specializeze urmând cursurile celei de-a doua serii a programului Tineri Lideri pentru Agriculturå (2020-2021), al Clubului Fermierilor.

Cele 10 burse de studiu acoperå integral costurile educa¡ionale, de transport, cazare ¿i maså, valoarea individualå fiind de 10.000 de euro, pentru un an de zile.

Pânå pe 12 octombrie inclusiv, tinerii din familii de fermieri care exploateazå pânå la 400 de hectare, care au pânå în 35 de ani, care au absolvit o fa10

cultate sau sunt încå studen¡i, se pot înscrie în competi¡ie.

Lansat în noiembrie 2019, programul Tineri Lideri pentru Agriculturå al Clubului Fermierilor Români are ca obiectiv pregåtirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesionalå a intereselor agriculturii române¿ti în structurile administra¡iei publice din România ¿i de la Bruxelles, asigurarea continuitå¡ii afacerilor, dobândirea de competen¡e de business ¿i comunicare, cât ¿i implicarea în proiecte de responsabilitate socialå.

“Anul acesta, programul Tineri Lideri pentru Agriculturå va certifica prima serie de absolven¡i ¿i va începe o nouå sesiune de cursuri având înscri¿i un numårul dublu de tineri dornici så se specializeze”, declara Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului.

“Cei zece bursieri Agricover se alåturå tinerilor recruta¡i de Club, cu to¡ii urmând så beneficieze de o experien¡å educa¡ionalå complexå, unicå, bazatå pe dezvoltarea abilitå¡ilor de afaceri ¿i individuale, care adreseazå cele trei obiective majore ale programului: cre¿terea competitivitå¡ii, asigurarea succesiunii ¿i continuitå¡ii afacerilor, leadership ¿i reprezentare.

Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregåtirea prezentului, astfel încât avem încredere cå programele noastre vor clådi o funda¡ie solidå pentru agricultura inovativå a viitorului”.

Pentru cei doritori, criteriile de selec¡ie sunt disponibile pe pagina de web agricover.ro.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 36/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 14 septembrie.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Taiwan 97.570 tone, Indonezia 85.170 tone, Mexic 77.070 tone, Coreea de Sud 37.070 tone ¿i Japonia 17.770 tone.

FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2) 916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020. ¥n såptåmâna 14 - 18 septembrie pre¡ul grâului a crescut pe toate bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 289 dolari/tonå (1.185 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

14.09 119 117 114

15.09 121 119 115

16.09 123 120 116

17.09 124 121 117

18.09 125 123 119 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

14.09 193 199 201

15.09 194 200 203

16.09 17.09 18.09 195 197 199 201 203 205 204 205 207

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 213 dolari/tonå (873 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.09 Rouen 181 Dunquerque 181 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 173 Rouen FOB 189

15.09 16.09 183 185 185 177 185 187 181 183 174 175 190 191

Nov Dec Mar

15.09 209 210 211

16.09 210 211 212

România

17.09 211 213 214

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 septembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 157 euro/tonå (754 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei). A crescut cu 7 euro/tonå ¿i råmâne cel mai

Nov Dec Mar

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.09 Bordeaux 149 Pallice 151 Rhin 153 Bordeaux FOB 151 Pontivy 170

12

$/t

15.09 16.09 17.09 18.09 125 127 129 131 129 130 133 137 134 135 137 139 euro/t

15.09 16.09 17.09 18.09 150 151 153 157 152 153 155 159 154 155 157 159 153 155 157 159 171 173 175 177

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie, este de 171 dolari/tonå (684 lei), mai mare cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

14.09 123 127 133

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie 2020, a fost de 171 dolari/t (701 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

18.09 213 215 217

FOB Constan¡a 183 euro/t (+ 4) 897 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 190 euro/tonå (931

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2020 este de 175 dolari/t (717 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

18.09 189 190 190 187 179 195

fost de 167 dolari/tonå (668 lei), cu o cre¿tere de 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 195 euro/tonå (955 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

lei), în cre¿tere cu 9 euro/tonå.

euro/t 17.09 187 187 189 185 177 193

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 14.09 207 209 210

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 179 euro/tonå (877 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (763 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 159 euro/tonå (763 lei), cu o cre¿tere de 2 euro/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 150 dolari/tonå (600 lei), fa¡å de 149 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 8.09.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 143 144 145 147 150 144 145 147 149 151

Profitul Agricol 36/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 14 - 18 septembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 369 dolari/tonå (1.513 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 septembrie.

Principalele destina¡ii: OCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

14.09 335 333 337

15.09 337 335 339

$/t 16.09 339 337 340

17.09 340 340 341

18.09 341 341 343

România FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 15.09 152 154 165 163

16.09 153 155 167 165

17.09 155 157 169 169

18.09 157 159 171 173

163 165 167 169 163 165 167 169

Sorg

PREºURI 14 - 18.09.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 septembrie 2020, a fost de 173 dolari/tonå (709 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 331 dolari/tonå (1.357 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 325 dolari/tonå (1.332 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

14.09 715 711 712

15.09 16.09 17.09 717 719 720 713 715 717 715 717 719

$/t 18.09 721 719 723

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 157 euro/tonå (769 lei).

Orz

14.09 Rouen 151 Dunquerque 153 Moselle 163 Pontivy 161 Orz bere: Creil** 159 Moselle** 161

landa 107.770 tone, China 97.770 tone, Bangladesh 77.770 tone, Indonezia 71.770 tone ¿i Mexic 37.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 169 euro/tonå (828 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 septembrie.

Argentina: pentru livrare în octombrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 179 dolari/t (758 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 177.770 tone ¿i Taiwan 9.170 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 167 169 170 171 173 175 177 179 181 185

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 319 320 321 323 325 329 330 331 333 335

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Nov Dec

cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna octombrie, este de 335 dolari/tonå (1.373 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 18 sept., a fost de 349 dolari/tonå (1.531 lei), în

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna octombrie 2020, a fost de 347 dolari/t (1.423 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 341 343 345 347 349

euro/t

14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 Dieppe 339 341 343 345 347

Rapi¡å

mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 379 euro/tonå (1.857 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 sept.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 381 euro/tonå (1.867 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 14 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 377 euro/tonå (1.847 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

14.09 Rouen 369 Dunquerque 373 Moselle 371

18.09 377 381 379

Nov Ian Mar

15.09 371 375 373

16.09 373 377 375

17.09 375 379 377

14.09 375 383 389

15.09 377 385 390

16.09 379 387 391

17.09 381 389 393

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

289 dolari/t

Profitul Agricol 36/2020

+8

167 dolari/t

+2

$/t

14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 325 327 329 330 331 331 332 333 334 335

369 dolari/t

+8

173 dolari/t

$/t 18.09 385 391 395

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

370 de milioane de tone (3), Filipine (3), Iran (2,4), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 370 milioane tone, cu 33 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de 2019/20.

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (133 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (117, mai mult cu 20 mil. tone), Argentina (53,5, în cre¿tere cu 3,5 mil. de tone), China (17,5), India (11), Paraguay (10) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (98 milioane tone), SUA (59), Brazilia (45,5), Argentina (42), UE (16), India (10), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (85 milioane tone, mai pu¡in cu 8,5 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (58 mil. tone, cu 8 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7,5) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (99 milioane tone)), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,6) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 93,5 milioane tone, fa¡å de 96 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 252 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47), Argentina (35), Brazilia (32), UE (12,6) ¿i India (8 mil. t).

14

ºårile mari producåtoare sunt China (17,5 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone).

ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), Iran (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (5). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (12 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda

ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (7,5), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2,4). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (1,2 mil. tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,2 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone, egale cu cele din anul 2019/20.

Brazilia: Produc¡ia de soia a crescut cu 7 milioane de tone USDA prognozeazå produc¡ia de soia la un record de 133 milioane tone, mai mare cu 7 mil. tone fa¡å de sezonul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 38,6 milioane hectare, în cre¿tere cu 1,7 mil. ha. Produc¡ia medie este de 3,45 tone/hectar, cu 1% mai mare fa¡å de anul trecut. Este al doilea cel mai mare randament înregistrat, dupå recordul de 3,47 t/ha din sezonul 2017/18.

Semånatul a debutat pe 11 septembrie, în Paraná, ¿i pe 16 septembrie, în Mato Grosso. Debutul ploilor va determina în mare måsurå perioada semånatului în statele centrale. ¥n ultimii 6 ani (2013/14 - 2018/19), USDA a revizuit produc¡ia de soia pentru a compara ajustårile fåcute de CONAB - o agen¡ie din Ministerul Agriculturii din Brazilia -, cu metodologia lor de calcul. Motivul principal al modificårilor a fost de a corecta discrepan¡ele dintre stocurile declarate de CONAB ¿i datele prelucrate de anali¿tii americani.

Profitul Agricol 36/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 68,5 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 68,5 milioane tone, aproape egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19,5 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 1 mil. de tone fa¡å de anul 2019/20.

Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,6) ¿i India (8).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,3).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1), UE (0,68 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 38 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (5,4), India (4), Japonia (1,3).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 38,5 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,9 mil. tone.

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 0,9 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,3), China (6), Canada (4,2), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 27,5 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (3).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,3 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,7 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (40.000 tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 1,9 mil. tone, mai mici cu 0,4 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 54 milioane tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (16,5 milioane tone), Rusia (13,5), UE (10) ¿i Argentina (3,3 mil. tone).

Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 54 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16,5), Rusia (14) ¿i UE (10).

Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,7 milioane tone.

Stocurile mondiale sunt estimate la 2,6 milioane tone, cu 0,1 mil. tone mai mari decât cele din anul 2019/20.

la 22 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (8 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone).

Comer¡ul mondial atinge cifra de 8,8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,65 mil. t).

Marii importatori sunt UE (3,2 milioane tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7,2 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,3 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

Comer¡ul mondial este evaluat la 11,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (7 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,5 mil. tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1 mil. de tone.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone.

16

Profitul Agricol 36/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

APA Br\ila a scris un PNS mai mic La jumåtatea lunii septembrie, Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli Bråila a transmis ministerului un plan de måsuri privind agricultura. ¥ntins pe 56 de pagini, este unul dintre cele mai consistente documente programatice scris de o asocia¡ie profesionalå. Autorul lui a fost ªtefan Gheorghi¡å, fermier cu 600 de hectare. Dar, supus deciziei celor din Asocia¡ia jude¡eanå, a fost asumat în întregime ca un act al celor de la Bråila. ªi a¿a a ¿i fost distribuit autoritå¡ilor.

La

întocmirea Planului de dezvoltare privind agricultura 2021-2027, Gheorghi¡å a pornit de la analiza Swot întocmitå de Ministerul Agriculturii, analizå care trebuie så stea la baza viitorului Plan Na¡ional Strategic.

Principalele probleme pe care le-a avut în vedere au fost cele de produc¡ie: nu producem suficientå carne de porc, nu procesåm destul lapte în fabrici mici sau medii, nu avem suficiente solu¡ii interne pentru produc¡ia de grâu, porumb, rapi¡å sau floarea-soarelui, ¿i depindem de bunåvoin¡a pie¡elor externe, nu producem destulå soia câtå am putea vinde, nici grâu durum, nici orez, nici alte culturi de ni¿å.

Din analiza ministerului, subliniazå câteva probleme, cum ar fi productivitatea scåzutå a muncitorilor în agriculturå (de 4 ori sub media UE), ponderea mare a exploata¡iilor foarte mici (¿i mai ales existen¡a unui procent prea mare de gospodårii de subzisten¡å), sisteme de iriga¡ii degradate, exportul excesiv de materii prime (ceea ce nu ar fi tocmai råu dacå nu ar fi dublat de un import în cre¿tere de produse procesate), o fertilitate scåzutå a suprafe¡elor arabile

18

(42,57% conform ICPA), slaba gestionare a riscurilor de mediu, inexisten¡a unui sistem de colectare ¿i depozitare pentru legume ¿i fructe, manageri de fermå destul de în vârstå fa¡å de media europeanå etc.

Autorul propune mai întâi ob¡inerea unui model de stabilitate, care så aibå la bazå siguran¡a investi¡iei în agriculturå, o solvabilitate bancarå, o predictibilitate a activitå¡ii ¿i apoi o dezvoltare a fermei în alte direc¡ii.

“

Arenda så fie stabilitå pe baza unor indicatori de bonitate a terenurilor fixa¡i prin lege, iar nivelul maxim ¿i minim så fie stabilit tot de stat, în baza acestor indicatori.

“

Piatra de temelie ar fi arenda pe termen lung, o propunere mai veche a Asocia¡iei de la Bråila, urmatå de întårirea rolului cooperativelor, investi¡ii în procesare, achizi¡ia de tehnologii performante ¿i controlul amprentei de carbon. Ultima meritå o abordare punctualå, separat de textul de fa¡å, dar, în linii mari, este vorba de posibilitatea ca fermierii så primeascå bani mai mul¡i pentru blocarea carbonului în sol pentru o anumitå perioadå de timp.

Gheorghi¡å mai avanseazå ¿i solu¡ia unui sprijin mai consistent pentru achizi¡ia de teren agricol, concomitent cu o legisla¡ie pentru comasarea parcelelor.

Iar ca toate acestea så ducå la stabilitatea venitului unui fermier, ar trebui realizat un pol de asiguråri agricole care så cuprindå seceta, epidemiile, inunda¡iile, lucruri pe care societå¡ile de asiguråri nu prea se gråbesc aståzi så le prindå în poli¡e.

Este o idee inspiratå din modelul spaniol de asiguråri, AgroSeguro, ¿i cere impunerea obligativitå¡ii ca to¡i fermierii så-¿i asigure riscurile.

Aplicabilitatea pe zone se poate face propor¡ional cu procentul de risc, adicå în zonele secetoase valoarea poli¡ei va fi mai mare decât pentru zonele mai pu¡in afectate. Despågubirile vor acoperi maxim 65-70% din cheltuielile directe de infiin¡are sau exploatare. Bugetul de Stat nu va suporta decât 20% din valoarea primei de asigurare, calculând la o medie de 50 de euro pe hectar, cu toate riscurile incluse.

Nu este de ignorat nici propunerea folosirii Rezervei de Stat ca jucåtor activ în pia¡å, care så poatå interveni în anii în care pre¡urile se pråbu¿esc.

Pe la începutul aderårii europene, mecanismul pre¡ului de interven¡ie în pia¡å era privit cu interes. ¥ntre timp s-a diluat, iar acum lipse¿te cu desåvâr¿ire dintre mecanismele de protec¡ie a fermierului.

La fel, nu este lipsitå de interes nici propunerea de eliminare a impozitului pe venit pentru salaria¡ii din agriculturå, ceea ce ar putea face mai atractivå munca în ferme. Aici Gheorghi¡å propune o plafonare a salariilor care sunt exceptate de la plata impozitului, la 700 de euro pentru cei slab califica¡i ¿i 1200 de euro pentru speciali¿ti. ªi nu am ajuns decât la jumåtatea lucrårii. Dar mai trebuie så men¡ionez o clasificare a fermelor, dupå dimensiuni ¿i sector de activitate (este evidentå nevoia de corelare între cei doi indicatori), un proiect horticol destul de consistent, inclusiv propunerea unui credit cu dobândå subven¡ionatå pentru construc¡ia de sere ¿i solarii încålzite, cu sublinierea autorului pe încålzite, ¿i acordarea unor ajutoare de stat de 50% pentru construirea de spa¡ii de colectare/procesare fructe ¿i legume.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 36/2020

CULTURI

VEGETALE

O produc]ie ridicat\ începe cu o fertilizare adecvat\ ing. Mihaela RADU NATUREVO

Toatå agricultura României se aflå într-o situa¡ie fårå precedent. În primul rând, ne confruntåm cu virusul SARS COV-2, problemå generalå la nivel mondial, iar în al doilea rând, o mare parte dintre fermieri s-au confruntat cu o secetå nemaiîntâlnitå din 1946 - 1947.

Cu provocåri agresive, fermierii sunt obi¿nui¡i, dar responsabilitatea noastrå, a tuturor, este så ne îndreptåm aten¡ia cåtre o agriculturå adaptatå acestor condi¡ii, care sunt din ce în ce mai dificile. Ne aflåm în plinå campanie de semånat cerealele påioase ¿i acum este momentul så abordåm o altå strategie pentru o siguran¡å mai mare a recoltelor din 2021. Prin utilizarea tehnologiilor clasice, o mare parte din fermieri au în¡eles cå acestea nu se adapteazå actualelor schimbåri climatice ¿i, astfel, nivelul produc¡iilor este scåzut.

La începutul unui nou an agricol este momentul så alegem inteligent fertilizarea adecvatå. O hranå echilibratå pentru plante este similarå cu nutri¡ia omului. Atunci când ne hrånim corespunzåtor ¿i echilibrat, organismul uman, dar ¿i plantele beneficiazå de o stare excelenTå. Nutri¡ia echilibratå se realizeazå în concordan¡å cu necesarul plantelor. Surplusul de fertilizan¡i înseamnå ineficientå economicå.

Selec¡ia de fertilizan¡i pentru urmåtorul an agricol este necesitate.

Naturevo recomandå reorientarea de la îngrå¿åmintele clasice, din cauza pierderilor ridicate de substan¡e ac20

tive. Îngrå¿åmintele cu eliberare controlatå reprezintå solu¡ia modernå ¿i are la bazå ani întregi de cercetare.

Acestea sunt adaptate condi¡iilor actuale de mediu ¿i de produc¡ie, cu care se confruntå fermierii.

Experien¡a confirmå cå îngrå¿åmintele inteligente råmân cea mai bunå variantå de fertilizare. Îngrå¿åmintele clasice sunt expuse la pierderea azotului prin volatilizare sau levigare ¿i blocarea celorlal¡i nutrien¡i. În România, alternan¡a temperaturilor foarte ridicate cu cele scåzute ¿i perioadele scurte cu precipita¡ii abundente au loc din ce în ce mai des ¿i neprevåzut, ducând la pierderea azotului prin levigare sau evaporare ¿i blocarea altor nutrien¡i.

Produsele Naturevo cu inhibitor de nitrificare DMPP (Novatec Classic) au procesul de nitrificare încetinit (transformarea din NH4 în NO3 are loc în câteva såptåmâni), iar azotul nitric eliberat mai lent. Ca urmare, disponibilitatea azotului este adaptatå suplimentar la cerin¡ele plantelor, eficien¡a azotului ¿i a celorlalte elemente nutritive din compozi¡ia îngrå¡åmintelor este crescutå.

Pentru fertilizarea din primåvarå, men¡inem aceea¿i linie a unei fertilizåri inteligente ¿i venim în întâmpinarea fermierilor cu uree ce con¡ine inhibitori de ureazå - Nexur, Nexur S, AirTek ¿i inhibitori de nitrificare din gama NG. Produsele cu inhibitori de nitrificare ¿i de ureazå depå¿esc performan¡a îngrå¿åmintelor clasice, chiar cu doze mai reduse la hectar.

Inhibitorii din îngrå¿åmintele pe care Naturevo le are în portofoliu, cum

ar fi DMPP, NBPT, NPPT, NGuard, sunt de mult cunoscu¡i pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferå ¿i cantitå¡ile de nitra¡i/nitri¡i în sol.

Plantele au nevoie ca fenofazele så se desfå¿oare mult mai repede, pentru a trece de multiplele perioade critice. În afarå de solu¡ia de stimulare a semin¡elor, odatå cu tratamentul clasic, avem la îndemânå un instrument cu valori multiple: Basfoliar Triple Flo - un fertilizant cu Zn - 33%, Mn - 22% ¿i Cu - 9%.

Culturile de rapi¡å au nevoie de o fertilizare cu bor în toamnå pentru a se evita cråparea tulpinilor ¿i instalarea unor boli foarte periculoase precum Phoma, Verticillium, Botrytis etc. Borul måre¿te rezisten¡a plantelor la ger cu 23°C. Nu toate tipurile de bor sunt la fel de u¿or asimilabile pentru plante. Produsele cu bor care au în compozi¡ie polioli sunt cele care fac diferen¡a.

Poliolii reprezintå un complex de substan¡e organice, ob¡inu¡i din sfecla de zahår, cu efecte stimulatoare pentru toate procesele fiziologice din plante ¿i de transfer accelerat al borului în plante; Polyactiv B este un produs care a fåcut diferen¡a în cultura de rapi¡å, de cereale, aplicat atât în toamnå, cât ¿i în primåvarå.

Astfel, oferta de produse Naturevo pentru fermierii care vor så aplice tehnologii performante este diversificatå ¿i adaptatå unei agriculturi în schimbare.

Nu este u¿or så renun¡åm la obiceiurile vechi ¿i så aplicåm ceva modern, dar când o facem, culturilor vor råsplåti prin produc¡ii ridicate ¿i profitabile.

Echipa Naturevo vå ajutå så face¡i lucrurile diferit!

Profitul Agricol 36/2020

CULTURI VEGETALE

Recomand\rile FMC pentru cultura de rapi]\ în perioada de toamn\ Precipita¡iile cåzute în ultima perioadå au încurajat fermierii din majoritatea zonelor ¡årii så înceapå lucrårile pentru semånatul rapi¡ei.

C

ombaterea buruienilor este un prim pas în ob¡inerea unor recolte bogate atât din punct de vedere cantitativ, cât ¿i calitativ.

Cunoa¿terea istoricului fiecårei sole privind rezerva de buruieni oferå posibilitatea fiecårui fermier de a alege cea mai bunå solu¡ie de combatere (tipul de erbicid, spectrul de combatere).

Pentru fermierii care aleg varianta erbicidårii în preemergen¡å, FMC recomandå erbicidele Comand ¿i/sau Nero, iar pentru aceia care doresc så aibå ¿i alternativa erbicidårii în postemergen¡å timpurie, vå recomandåm erbicidele Succesor Pro ¿i/sau Gajus.

Salsa este un erbicid postemergent pentru controlul buruienilor cu frunzå latå, inclusiv speciile greu de controlat, precum Sinapis arvensis - mu¿tarul sålbatic, Calepina irregularis - calepina, Thlaspi arvense - punguli¡a, Descurainia sophia - voinicica, Capsella bursa pastoris - traista ciobanului, Geranium spp - ciocul berzei, Sonchus arvensis susaiul, Stellaria media - rocoina, Matricaria inodora - romani¡a sau Papaver rhoeas - macul.

Produsul se poate aplica toamna sau primåvara devreme, dar recomandarea este så se aplice în faza timpurie de cre¿tere a buruienilor (2-4 frunze), pentru a ob¡ine o eficien¡å maximå.

Erbicidul Salsa este selectiv pentru cultura de rapi¡å, indiferent de soiul sau hibridul cultivat, nu restric¡ioneazå rota¡ia culturilor ¿i permite semånatul 22

culturilor de primåvarå în cazul compromiterii culturii de rapi¡å peste iarnå.

Pentru un control eficient al buruienilor graminee anuale ¿i perene, vå recomandåm erbicidele antigramineice Targa Max ¿i Fusilade Max. Erbicidul Targa Max con¡ine substan¡a activå quizalofop-p-etil 100g/l; se aplicå în doza de 0,4-0.5 l/ha pentru combaterea buruienilor monocotilele anuale ¿i, respectiv, de 0.6-0,75 l/ha pentru monocotilele perene.

Erbicidul Fusilade Max con¡ine substan¡a activå fluazifop-p-butil 125g/l; se aplicå în doza de 0,75-1,0 l/ha pentru combaterea buruienilor monocotilele anuale ¿i, respectiv, de 1-1,5 l/ha pentru monocotilele perene.

Fungicidul Riza combate bolile ce pot apårea în toamnå (ex. Phoma lingam - putregaiul negru) - fungicid sistemic cu spectru larg ¿i ac¡iune protectivå, curativå ¿i eradicantå - efect secundar de regulator de cre¿tere Atacul dåunåtorilor asupra plantelor în curs de råsårire ¿i al plåntu¡elor abia råsårite poate duce la compromiterea culturii. Pentru combaterea dåunåtorilor din cultura de rapi¡å care atacå toamna: viespea rapi¡ei - Athalia rosae, puricii cruciferelor - Philotreta spp. sau, mai nou, fluturele alb al verzei - Pieris brassicae, FMC vå recomandå tratamente cu insecticidele Vantex 60 CS sau Karis 10 CS.

SeaMaxx: solu¡ie de extract natural din alge marine, bogatå în hormoni de cre¿tere ¿i al¡i compu¿i organici care stimuleazå cre¿terea ¿i metabolismul plantelor; este formulat împreunå cu o serie de macro ¿i microelemente, care men¡in balan¡a nutritivå a plantelor, în special în momentele de cre¿tere intenså ¿i consum ridicat de hranå.

Rapsin: o combina¡ie unicå din elementele bor, mangan, molibden ¿i zinc, cu azot ¿i sulf adåugate, pentru fertilizarea foliarå a rapi¡ei, care ajutå la o asimilare ¿i absorb¡ie mai bunå a elementelor nutritive, dar ¿i o utilizare mai eficientå a acestora în procesele metabolice.

Bo-La: fertilizant foliar cu bor (B) ¿i molibden (Mo), în formularea sa fiind folositå tehnologia ADS (Advanced Delivery System). Astfel se asigurå o eliberare mult mai bunå a nutrien¡ilor în frunzå ¿i o solubilitate în apå de 100%.

FMC

Întregul portofoliu de produse de protec¡ie ¿i nutri¡ie a plantelor dezvoltat de FMC poate fi gåsit pe site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro.

Tot aici gåsi¡i ¿i datele de contact ale tuturor reprezentan¡ilor de vânzåri ai FMC, gata så vå ajute cu råspunsuri la toate întrebårile pe care le ave¡i.

Profitul Agricol 36/2020

CULTURI VEGETALE

Tehnologiile integrate - totul pare posibil, dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Tehnologiile integrate reprezintå o abordare complexå a itinerarelor tehnice, care presupune ob¡inerea unui profit rezonabil prin combinarea elementelor tehnologice precum rota¡ia culturilor, lucrårile solului, cultivare (soiuri ¿i hibrizi) adecvate ¿i utilizarea atentå a inputurilor.

T

ehnologiile integrate nu sunt elaborate întotdeauna foarte riguros din punct de vedere ¿tiin¡ific. De aceea, unii fermieri adoptå practici curioase, cu eficacitate destul de mare uneori, rezultate din observa¡ii fåcute cu aten¡ie.

Din acest motiv, activitatea membrilor AIDER (Agricultura Integratå Durabilå Economic Rentabilå) în România este salutarå. Variante ale tehnologiilor integrate sunt testate ¿i apoi optimizate pentru a fi utilizate de membrii asocia¡iei. Când toatå lumea este mul¡umitå, aceste tehnologii se fac publice, din påcate numai prin for¡e proprii, datoritå în exclusivitate altruismului membrilor AIDER. Dar trebuie så insiståm, deoarece tehnologiile integrate sunt se pare, singura cale de urmat, atunci când politicile agricole sunt puternic influen¡ate de opinia publicå, uneori destul de agresivå, dar neinformatå suficient.

Dupå interzicerea utilizårii neonicotinoidelor, mul¡i fermieri a¿teptau apari¡ia unei variante pe deplin înlocuitoare. Dar nu a fost a¿a!

De la sosirea lui pe pia¡å, noul produs, Lumiposa, a fost etichetat, chiar de cåtre firma producåtoare, Corteva, ca element de bazå în controlul integrat al dåunåtorilor la rapi¡å. Are un rol, impor-

24

150.000 ha în Regatul Unit.

Tehnologii integrate, tehnologii integrate, dar cum s-au ales dupå interzicerea neonicotinoidelor?

1. Rota¡ia - Unii fermieri au mårit durata rota¡iei la 5-6 ani, - Dar al¡ii au påstrat-o la 3 ani, pentru cå rapi¡a a fost o culturå foarte profitabilå. O mare parte a produc¡iei era vândutå în Uniunea Europeanå pentru producerea biodieselului. Dupå Brexit, s-ar putea schimba pre¡ul de vânzare.

Dupå cum se vede, ¿i la case mai mari se întâmplå så se vândå materii prime, fårå plusvaloare adåugatå.

- În Statele Unite ¿i Canada, purecii din genul Phyllotreta nu sunt influen¡a¡i de rota¡ie, deoarece parcurg distan¡e mari în zbor.

tant, dar limitat.

Motivul este urmåtorul: la rapi¡å putem spune cå avem “câte parcele, atâtea obiceie”… tehnice.

Din acest motiv, un produs care: - controleazå de la råsårire la 4-5 frunze, pureci, mu¿te ¿i omizi (Delia radicum, Psylliodes spp. Philotreta spp., Athalia rosae ), - este nou ¿i de aceea nu s-au manifestat fenomene de rezisten¡å, - nu afecteazå fauna utilå cum ar fi buburuzele (Coccinella spp.), lucru cu atât mai important, cu cât s-au observat popula¡ii rezistente de afide la piretroizi, - såmân¡a tratatå cu Lumiposa poate fi påstratå 18 luni în condi¡ii adecvate, fårå så-¿i piardå germina¡ia ¿i vigoarea, - protejeazå în faza de cotiledoane când atacul purecilor poate fi foarte pågubitor, sistemul foliar nu este dezvoltat, iar eficacitatea insecticidele foliare care se aplicå prin stropire este foarte micå.

Acest produs nu poate acoperi variantele extreme ale unor tehnologii integrate.

2. Alegerea hibrizilor - Trebuie så aibå ritm de cre¿tere puternic toamna.

- Dar nu trebuie så aibå loc alungirea hipocotilului.

- Trebuie så aibå ritm rapid de cre¿tere în primåvarå, pentru a nu permite larvelor de Psylliodes, aflate în tulpinå så distrugå meristemele care determinå ramificarea plantelor.

Din 2014, fermierii francezi ¿i britanici nu au mai putut folosi neonicotinoide pentru tratarea semin¡elor de rapi¡å.

Måsurile pe care le-au luat pentru a suplini lipsa tratamentului la semin¡e, au avut efectul scontat. Produc¡ia medie pe ¡arå a fost aceea¿i, dar suprafe¡ele au fost în schimb afectate, reducerile fiind de cca. 11.000 ha în Fran¡a ¿i de ºara

3. Momentul semånatului - Ca så scape de atacul purecilor, plantulele de rapi¡å provenite din semin¡e netratate, trebuie så acumuleze o sumå de 500 grade utile, cu baza 0oC (100oC pentru råsårit ¿i 400oC pânå la 4Fran¡a

Regatul Unit

Perioada

2011-2013

2016-2018

2011-2013

2016-2018

Suprafa¡a medie (ha)

1.533.269

1.522475

725.165

574.667

Diferen¡ele între media anilor (ha) Produc¡ia medie (kg/ha) Diferen¡ele între media anilor cu (2011-2013) ¿i fårå neonicotinoide (2016-2018)

10795 3296

150498 3305 9

3425

3458 33

Profitul Agricol 36/2020

CULTURI VEGETALE

dar nimic nu este sigur

Phyllotreta atra Larve de Psylliodes chrysocephala

5 frunze). În acest caz, dacå este umiditate corespunzåtoare, plantulele ajung în fenofaza de 4-5 frunze, înainte de sosirea purecilor în parcelå. În Fran¡a, råsårirea trebuie så aibå loc pânå la 5 septembrie, iar în 20 septembrie så fie în 4 frunze.

- Dacå se seamånå foarte devreme, când este umiditate în sol, la mijlocul lui august de exemplu, plantele pot depå¿i perioada de sensibilitate la atacul puricilor, care survine în luna septembrie.

- Dacå semin¡ele au fost tratate corect, iar råsårirea este rapidå ¿i uniformå, atacul puricilor este mai pu¡in pågubitor, la semånatul în septembrie.

4. Densitatea influen¡eazå grosimea tulpinilor ¿i astfel toleran¡a la atacul larvelor de: - În Regatul Unit se recomandå 60 b.g./mp pentru hibrizi ¿i 80 b.g./mp la soiuri. Primåvara, densitatea optimå trebuie så fie 30-50 plante/mp.

- În Fran¡a, densitatea recomandatå

la intrarea în iarnå nu depå¿e¿te 35 plante/mp.

5. Pregåtirea patului germinativ - Lucrårile solului duc la distrugerea larvelor ¿i a pupelor reducându-se astfel rezerva biologicå a dåunåtorilor (Prof.

Ro¿ca I.). Popula¡ia de Delia poate fi reduså în mod drastic prin aråturå.

- Plantulele verzi pe un teren “negru” (prelucrat prin aråturå) sunt “¡inte” u¿or de reperat de cåtre purici.

- Semånatul direct în miri¿te dezavantajeazå purecii, deoarece miri¿tea înaltå ¿i resturile vegetale de la suprafa¡å îi dezorienteazå.

- Dar semånatul ¿i råsårirea uniformå este mai dificil de realizat la semånatul direct, din cauza resturilor vegetale care îngreuneazå plasarea uniformå a semin¡elor mici de rapi¡å.

6. Derutarea bio-agresorilor - Distan¡ele mai mari între rânduri, de 20-35 cm, deruteazå purecii, în com-

“UE alocå prioritar banii pentru proiecte de cercetare în direc¡ia combaterii biologice, ¿i cercetåtorii din Vest se adapteazå la acest trend.

Dar nu am våzut studii de caz serioase realizate în condi¡ii de agriculturå intensivå. ªi în niciun caz nu în condi¡iile de la noi.”

Emil Georgescu, cercetåtor protec¡ia plantelor, INCDA Fundulea Profitul Agricol 36/2020

Concluzii Tehnologiile integrate încercate de fermierii britanici ¿i francezi au fåcut fa¡å timp de câ¡iva ani absen¡ei neonicotinoidelor.

Deocamdatå doar Lumiposa, insecticid din noua genera¡ie este în prima linie în controlul dåunåtorilor din primele fenofaze. Nu este singura modalitate de apårare, dar este una din cele mai importante.

Pentru a nu reinventa tehnologii optimizate deja, trebuie sprijinitå organiza¡ie AIDER, måcar în transmiterea rezultatelor. para¡ie cu cea de 12,5 cm.

- Culturile asociate (rapi¡å cu hri¿cå, cu leguminoase de primåvarå -care înghea¡å iarna), cu mu¿tar etc., reduc atacul purecilor.

- În Regatul Unit, când s-a comparat efectul tratamentului cu Lumiposa cu asocierea dintre rapi¡å ¿i mu¿tar, în ceea ce prive¿te numårul de larve de Psylliodes gåsite primåvara în tulpini sau pe¡ioluri, varianta câ¿tigåtoare a fost asocierea dintre rapi¡å ¿i mu¿tar.

- Lumiposa a întrecut amestecul dintre rapi¡å ¿i leguminoase.

- Dar speciile asociate rapi¡ei, ar putea fi concurente puternice pentru apå.

- Iar în Fran¡a nu au fost observate diferen¡e, indiferent de compozi¡ia asocierii.

- Se recomandå distrugerea samulastrei de rapi¡å din solele învecinate celei semånate de curând, numai dupå ce plantele au depå¿it fenofaza de 5 frunze, altfel, purecii ar migra de pe samulastrå pe plantele semånate.

7. Fertilizatå echilibratå - pe rând cu semin¡ele, - lateral ¿i sub rândul de semin¡e, cu amestec de azot ¿i fosfor, - biostimulatori la semånat, deoarece între 2-5 frunze, rapi¡a are un ritm mai mic de cre¿tere.

- cu azot ¿i microelemente în timpul vegeta¡iei.

25

CULTURI VEGETALE

Aplicarea îngr\[\mântului lichid pentru ameliorarea con]inutului de humus din sol Produsul fertilizant lichid de tip UAN produs de Azomure¿ este o solu¡ie apoaså care con¡ine 32% azot (15,5% din azotat de amoniu ¿i 16,5% din uree). Valoarea fertilizantå vine din con¡inutul ridicat de substan¡å activå, din caracterul 100% solubil al acesteia ¿i din stabilitatea solu¡iei - nu existå risc de cristalizare la påstrare ¿i manipulare, la temperaturi mai mari de 0°C. Produsul are un pH de 7,5 ± 0,5.

UAN are aplicåri în diverse faze de vegeta¡ie, ¿i este potrivit atât pentru cerealele påioase, cât ¿i pentru floareasoarelui, porumb ¿i sfecla de zahår. Se poate aplica cu lucrårile de pregåtire a patului germinativ, peste resturile vegetale înainte de încorporare, ca fertilizare fazialå între rândurile de prå¿itoare sau foliar în concentra¡ie de maxim 1,5% substan¡å activå.

Dupå recoltare, pentru favorizarea descompunerii prin humificare a resturilor vegetale råmase pe suprafa¡a terenului recoltat, se recomandå aplicarea UAN în cantitatea de 110 - 150 l/ha. Înainte de aplicare, ca lucråri de pregåtire a solului se face o trecere cu un disc sau cu un dezmiri¿titor pentru tocarea ¿i mårun¡irea resturilor vege-

26

tale. Urmeazå aplicarea UAN în cantitatea mai sus men¡ionatå ¿i apoi tehnologia aferentå pregåtirii terenului, ¿i anume aråturile de toamnå. Toate acestea ajutå la descompunerea cât mai bunå a materialului vegetal ¿i la intrarea lui în circuitul solului.

Fertilizantul astfel aplicat ¿i încorporat împreunå cu resturile vegetale asigurå nutri¡ia de bazå pentru microorganismele care produc humusul în sol. În prima fazå aceste microorganisme consumå azot ca surså de energie pentru digerarea celulozei ¿i ligninei introduse în abunden¡å în microecosistemul din sol cu resturile vegetale încorporate.

Dupå recoltare este pu¡in probabil ca azotul necesar acestui proces så fie disponibil, fapt care cauzeazå fenomenul numit “foamea de azot”. Acest fenomen îngreuneazå substan¡ial humificarea materiei organice, contribuind astfel la pierderi de humus ¿i de elemente nutritive ¿i la degradarea structurii solului.

Pentru descompunerea resturilor vegetale microbiomul din sol trebuie så aibå la dispozi¡ie surså corespunzåtoare de azot ¿i este important så încercåm så diferen¡iem necesarul de azot în func¡ie de tipul resturilor vegetale råmase pe miri¿te. Cel mai important factor care define¿te de fapt ritmul/viteza descompunerii este raportul între

con¡inutul de carbon ¿i azot (C/N) al resturilor vegetale.

Resturile cu con¡inut relativ redus de carbon, dar cu con¡inut mai mare de azot, adicå raport C/N sub valoarea de 30/1, se descompun u¿or. De exemplu, în cazul resturilor de lucernå sau trifoi în condi¡ii favorabile humificarea se poate desfå¿ura chiar ¿i într-un singur an agricol. În schimb, resturile påioaselor, cât ¿i cocenii råma¿i dupå porumb sau floarea-soarelui, cu raport ridicat C/N ce depå¿e¿te de regulå valoarea de 80/1, se descompun mult mai greu ¿i anevoios. Raportul C/N este influen¡at ¿i de gradul de maturitate a plantelor, cele tinere având raportul mai scåzut decât cel mature sau uscate.

Referindu-ne la culturile de câmp care se recolteazå la maturitate deplinå, se în¡elege de la sine cå se impune necesitatea de a sus¡ine procesele biologice care descompun resturile vegetale ¿i în acela¿i timp regenereazå humusul consumat prin mineralizare.

Din resturile vegetale reciclate prin încorporare în stratul fertil 60-80% se transformå în CO2, 3-8% se va regåsi în corpul microorganismelor solului ¿i 1535% va reprezenta materia organicå din sol din care aproximativ jumåtate va fi HUMUS.

Azomure[

Profitul Agricol 36/2020

CULTURI VEGETALE

Start bun pentru hibrizii de rapi]\ Pioneer Compania Corteva Agriscience este unul dintre cei mai importan¡i producåtori ¿i distribuitori de såmân¡å pentru fermierii din România. An de an, suprafe¡ele însåmân¡ate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å sunt în cre¿tere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei cautå så råspundå provocårilor pe care le întâmpinå fermierii ¿i så ofere hibrizi cât mai performan¡i.

În

ceea ce prive¿te portofoliul de rapi¡å, compania pune la dispozi¡ia fermierilor hibrizi adapta¡i condi¡iilor de culturå din ¡ara noastrå, fapt demonstrat ¿i de produc¡iile oferite în acest an, unul critic pentru agriculturå, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225.

De altfel, ace¿ti hibrizi au fost printre alegerile fermierilor ¿i în aceastå toamnå, iar în jude¡ul Mure¿ culturile recent înfiin¡ate au råsårit deja ¿i se prezintå foarte bine. Acest lucru este sus¡inut de fermierii Octavian Li¡ ¿i Vlad Ster, care ¿i în campania de recoltat din acest an au ob¡inut rezultate foarte bune ¿i au devenit fermieri campioni la rapi¡å cu hibrizi Pioneer.

Hibridul PT225 se numårå printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul ¡årii, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar ¿i 4.500 kg/ha, o produc¡ie-record în condi¡iile în care mul¡i agricultori au întors culturile ori au ob¡inut produc¡ii extrem de slabe.

Este ¿i cazul inginerului Vlad Ster din cadrul societå¡ii Ceragrim Ungheni, motiv pentru care ¿i în aceastå 28

toamnå a mizat pe acest hibrid, iar cultura înfiin¡atå în data de 10 septembrie este deja råsåritå.

A ales ¿i al¡i hibrizi Pioneer în aceastå toamnå, pentru cå an de an face teståri ¿i alege hibrizii care îi oferå cele mai bune rezultate. “În prezent cultura aratå foarte bine, înså pentru noi ¿i campania aceasta a fost foarte bunå, de¿i credeam culturile compromise, am fost uimi¡i în primåvarå ¿i apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 ¿i PT225, pe care i-am semånat dupå grâu, ori dupå porumb pentru siloz. În general pregåtim terenul cu un disc greu, cu Tigerul ¿i freza. Anul trecut am semånat pe 13 septembrie, iar plantele au råsårit în jur de 14 octombrie. La semånat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrå¿åmânt triplu 15, apoi am mai administrat în primåvarå 250 kg/ha de uree ¿i 150 kg/ha de îngrå¿åmânt pe bazå de sulf ¿i azot. Cultura a primit 8 tratamente cu insecticide ¿i fungicide, precum ¿i 2 erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august ¿i chiar am ob¡inut o produc¡ie nesperat de bunå”, a precizat Vlad Ster.

tå toamnå cu hibrizii PT275 ¿i PT264, care deja au råsårit.

Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul cå ¿i în campania trecutå hibrizii Pioneer au performat la el în fermå. Cea mai bunå produc¡ie a ob¡inut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha.

“Anul trecut am semånat dupå grâu 130 hectare cu rapi¡å. Terenul a fost dezmiri¿tit, scarificat, pregåtit cu discul ¿i am semånat în perioada 28 august - 3 septembrie, apoi am tåvålugit. Am fertilizat cultura în toamnå cu 400 kg/ha de îngrå¿åmânt triplu 14 cu Sulf 7%, în martie am aplicat uree - 150 kg/ha ¿i în aprilie am administrat încå un îngrå¿åmânt pe baza de azot ¿i sulf -120 kg/ha.

Cultura a primit 5 tratamente ¿i 2 erbicide. În condi¡iile campaniei dificile, pot spune cå am ob¡inut o produc¡ie bunå, sunt foarte mul¡umit”, a declarat fermierul campion Octavian Li¡.

De¿i mul¡i tind så nu mai acorde aten¡ie rapi¡ei, reprezentan¡ii Corteva Agriscience îi îndeamnå pe fermieri så semene aceastå plantå pentru cå, dincolo de produc¡iile pe care le poate oferi, este ¿i o bunå culturå premergåtoare.

Corteva

În cadrul societå¡ii Alex Prodexim, Octavian Li¡ lucreazå 480 ha, dintre care 150 ha au fost semånate în aceasProfitul Agricol 36/2020

CULTURI VEGETALE

Pierderi la recoltare Pierderi de calitate la batozare Reglajul distan¡ei dintre båtåtor ¿i contrabåtåtor. Distan¡a dintre båtåtor ¿i contrabåtåtor ¿i viteza båtåtorului determinå cantitatea de boabe sparte ¿i cantitatea de ¿tiule¡i incomplet treiera¡i.

Distan¡ele de 30 mm la intrare ¿i de 15 mm la ie¿ire sunt potrivite pentru hibrizii timpurii, care se treierå bine în aceste condi¡ii. Aceste distan¡e trebuie mårite cu 5-10 mm pentru hibrizii târzii, la care ¿tiule¡ii sunt mai mari. În cazul hibrizilor mai greu de treierat, distan¡ele pot fi mic¿orate la 25 mm la intrare ¿i 12 mm la ie¿ire.

Pierderi la sol Metodå de estimare a pierderilor.

Este foarte important pentru agricultor så cunoascå nivelul aproximativ al pierderilor, astfel încât så poatå interveni rapid.

Pentru a evalua pierderile de ¿tiule¡i, se vor numåra ¿tiule¡ii normali nerecolta¡i de pe un rând pe lungimea de 50 m.

Pentru determinarea pierderilor de boabe, se numårå boabele cåzute pe o suprafa¡å de 1 m² (intervalul dintre douå rânduri pe o lungime egalå cu raportul dintre 1 ¿i distan¡a între rânduri. Pentru distan¡a dintre rânduri de 0,7 m, lungimea intervalului dintre rânduri este de 1 m /0,7 m = 1,428 m).

ulterioarå, al cårui scop este acela de a stabili mai bine tehnologia specificå pentru un hibrid dat, în condi¡ii pedoclimatice particulare. Într-adevår, mai ales masa a o mie de boabe (MMB) - nu indicå doar modul în care “func¡ioneazå” planta la sfâr¿itul Tipul pierderilor ªtiule¡i întregi cåzu¡i pe 1 rând cu lungimea de 50 m (distan¡a între rânduri de 80 cm) Boabe/m²

ciclului de vegeta¡ie, ci reflectå ¿i o “sintezå” a întregului istoric al culturii. MMB este, mai ales, rezultanta numårului de boabe pe m², determinat de densitatea plantelor care au supravie¡uit tuturor tipurilor de stres.

Numår 5 10 15 100 150

Pierderi (t/ha la 15% umiditate) 0,2 0,4 0,6 0,32 0,48

Cartea de identitate a hibrizilor> MMB [i nr. de boabe/m² sunt corelate

2

Boabele cåzute pe rând, la baza tulpinilor, constituie în parte pierderile rezultate în urma treieratului de la recoltare; cele observate între rânduri sunt pierderile rezultate în urma curå¡årii.

Pentru un control precis, trebuie reluate aceste numåråtori în diferite locuri ale parcelei ¿i verificate cu aten¡ie tulpinile ¿i frunzele.

0 - sub densitate; 1 - final MMB max.; 2 - produc¡ie max.; 3 - produc¡ie max.; 4 - densitate prea mare

Evaluarea componentelor de produc¡ie Evaluarea componentelor de produc¡ie este un element de diagnosticare Profitul Agricol 36/2020

Nr. maxim de boabe/m² care poate suporta MMB maximå

Produc¡ie optimå Compensare perfectå între densitate (nr. de boabe/m²) ¿i umplerea boabelor (MMB)

29

CULTURI VEGETALE

Provoc\rile secetei în produc]ia de semin]e Anul acesta, compania Germina, fosta Semrom Muntenia, a avut contractatå cea mai mare suprafa¡å de loturi de grâu ¿i orz, aproximativ 1.600 ha.

Acestea se aflau înså mai ales în Cålåra¿i, Ialomi¡a ¿i Bråila, jude¡e grav afectate de secetå. În Giurgiu, zonå în care s-au ob¡inut produc¡ii mai bune, loturile au fost pu¡ine.

Iuliana Cernat, director general Germina

“Culturile aråtau excep¡ional în februarie, nu ¿tiam unde o så primim toatå marfa, pentru cå în sta¡iile noastre procesåm pentru noi, dar ¿i pentru ter¡i”, î¿i aminte¿te Iuliana Cernat, director general al companiei. Pårea cå numai produc¡ia proprie este de 10.000 tone. Seceta ¿i înghe¡ul târziu au bulversat planurile. Foarte multe suprafe¡e au fost calamitate în totalitate. O parte din produc¡ie nu a avut indicii de calitate pentru certificare. ºinta companiei era ca 35% din suprafa¡å så fie cultivatå în sistem irigat. Nici aici nu au fost produc¡iile scontate. Multe loturi au fost irigate cu tamburi, iar unii fermieri au mutat instala¡iile la culturile de primåvarå în încercarea de a salva aceste culturi. La finalul campaniei, produc¡ia avea så fie de doar 1.600 tone.

Managerii au reac¡ionat rapid. Våzând produc¡iile slabe ¿i-au îndreptat aten¡ia spre vestul ¡årii. Diferen¡a de stoc a fost acoperitå prin contracte încheiate în luna mai cu fermieri care au cultivat baza ¿i nu inten¡ionau så certifice såmân¡a. “A fost ¿i sus¡inerea inspectoratului astfel încât så acoperim diferen¡a de productie nerealizatå”, spune Cernat. Chiar dacå fermierii au fost în¡elegåtori ¿i au cerut doar un mic bonus fa¡å de pre¡ul de consum, pro30

duc¡ia a presupus costuri suplimentare. În plus, nici portofoliul de semin¡e nu a fost cel dorit. Doar soiul Glosa a mai fost disponibil în pia¡å.

Nici recuperarea banilor din pia¡å nu este simplå. Gradul de încasare la rata 1 este de 30%. Într-un an normal, la acest moment era 80%. S-au fåcut ree¿alonåri care så le permitå fermierilor så achite facturile din veniturile aduse de porumb, floarea-soarelui ¿i din despågubirile guvernamentale primite pentru secetå. Astfel, ar trebui ca procentul de cel pu¡in 80% så fie atins în martie-aprilie.

Planul de måsuri pentru a trece prin aceastå situa¡ie dificilå este complex.

Compania va încerca så ia expunere mai micå pe Dobrogea. Nu e u¿or, întrucât aceea este pia¡a tradi¡ionalå a companiei ¿i de acolo vin cele mai mari comenzi de påioase. Pentru a compensa, Germina va extinde spre vestul ¡årii zona de acoperire pentru distribu¡ia de inputuri.

Loturile de producere de såmân¡å vor fi restrânse anul viitor la un sfert, cu precådere la irigat. Va fi schimbat ¿i modelul de contract, astfel încât så fie garantatå efectuarea iriga¡iilor.

Anul viitor Germina va realiza o platformå tehnologicå de promovare în sud, în care va fi prezentat întreg portofoliul propriu de produse ¿i semin¡e.

Produc¡ia de grâu din 2021, afectatå din start Germina a început campania de toamnå în iulie cu o cantitate de aproximativ 5.000 de tone de såmân¡å de påioase, nivel similar cu cel înregistrat în ultimii doi ani. “Avem sentimentul cå fermierii sunt reticen¡i så mai foloseascå såmân¡å certificatå pentru cå vor så facå o economie”, spune managerul. Ea în¡elege nevoie fermierilor de a reduce costurile, dar considerå cå decizia poate afecta grav produc¡ia de anul urmåtor. “Noi am våzut, în ultimii, câmpuri cultivate cu såmân¡å salvatå din diverse surse.

Randamentele sunt foarte mici”, remarcå Iuliana Cernat. Considerå cå, pentru client, “o variantå mai bunå decât så renun¡e la calitatea semin¡ei este o negociere mai avantajoaså a pre¡ului ¿i realizarea unui plan pe termen mediu privind plata”. Ea admite cå sunt ¿i fermieri care reu¿esc så proceseze singuri såmân¡a C1 sau chiar C2 cu rezultate bune. De regulå înså, ace¿tia sunt fermieri mari.

“Nu avem solu¡ii miraculoase. Cred cå ar trebui så avem mai mult curaj, så ie¿im din zona de confort, så facem proiecte noi”, conchide managerul.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 36/2020

ASOCIERE PROFESIONAL|

Liviu Oros, pre[edinte Cooperativa Agricol\ Cri[ana Lact>

“O cooperativ\ trebuie perceput\ ca o afacere care ar trebui s\ se dezvolte” Continuåm seria articolelor prin care vå prezentåm exemple de bune practici din rândul cooperativelor agricole ¿i al grupurilor de producåtori din România cu un nou exemplu de succes: Cri¿ana Lact.

Î

nfiin¡atå în cursul anului trecut în cadrul proiectului AGRICOOP “Servicii de consiliere acordate producåtorilor agricoli în vederea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii formelor asociative în sectorul agricol”, proiect cofinan¡at din FEADR prin PNDR 2014-2020 - Måsura 2, Cooperativa Agricolå Cri¿ana Lact a raportat deja la sfâr¿itul anului 2019 o cifrå de afaceri de 648.570 euro ¿i continuå pe un trend ascendent dezvoltarea sa ca formå asociativå de succes în România.

“Precedentele de înfiin¡are a unei cooperative care au existat în trecut au e¿uat din lipsa infrastructurii, a logisticii ¿i a resurselor necesare. Majoritatea membrilor sunt înscri¿i în COP la asocia¡ia care efectueazå controlul. În acest fel au beneficiat de ceea ce le lipsea la momentul când au dorit så înfiin¡eze cooperativa: infrastructura IT ¿i capital uman de specialitate (management). La acestea s-a mai adåugat ¿i expertiza consilierului AGRICOOP, în colaborare cu care directorul nostru executiv a lucrat la tot ceea ce înseamnå acte de înfiin¡are”, a precizat doamna Brînda¿. Întrebat care au fost problemele cu care s-au confruntat membrii cooperativei la înfiin¡are, domnul Liviu Oros a precizat cå nu au fost probleme, totul decurgând rapid ¿i normal.

Acesta ne-a spus, de asemenea, cå, dupå finalizarea documenta¡iei de înre-

gistrare a cooperativei, totul a fost preluat de cåtre directorul executiv, angajat al cooperativei, care are specialitatea de managementul organiza¡iilor ¿i care s-a consultat cu exper¡ii proiectului AGRICOOP. Pentru a-¿i atinge principalul obiectiv, respectiv acela de a ob¡ine un pre¡ mai bun pentru lapte, pre¿edintele cooperativei se implicå îndeosebi în negocierea contractelor de vânzare a produc¡iei de lapte, în timp ce vicepre¿edintele cooperativei se ocupå de partea de achizi¡ii ¿i vânzare de inputuri pentru membri ¿i non-membri.

Totu¿i, tendin¡a spre obiectivele personale ale firmelor proprii ale membrilor din cooperativå, care înclinå deciziile mai mult spre câ¿tigul propriu, fårå a analiza impactul per general asupra cooperativei, råmâne o provocare.

Aceastå tendin¡å este dublatå ¿i de slaba în¡elegere a ceea ce înseamnå cu

Pentru a afla cât mai multe despre modul în care membrii cooperatori au decis så se asocieze ¿i så dezvolte împreunå o afacere comunå de tip cooperativå agricolå, am stat de vorbå cu Viviana Brînda¿, manager al cooperativei, ¿i Liviu Oros, pre¿edintele acesteia. Întreba¡i care a fost motiva¡ia înfiin¡årii cooperativei, cei doi ne-au råspuns cå ob¡inerea unui pre¡ mai bun pentru lapte a fost principala motiva¡ie. “Au mai fost tentative de înfiin¡are a unei cooperative, dar s-a renun¡at din motive punctuale”, ne-a declarat doamna Viviana Brînda¿.

32

Profitul Agricol 36/2020

ASOCIERE PROFESIONAL|

“ “Angajamentul pe care membrii unei cooperative agricole ¿i-l iau la înfiin¡are ar trebui så fie angajamentul fa¡å de construirea unui «business» care func¡ioneazå ca un sistem independent ¿i atunci când proprietarul nu este prezent, generând profitabilitate pentru acesta.”

“ adevårat avantajele cooperativei ¿i lipsa de experien¡å a membrilor cooperatori.

“Cooperativa agricolå trebuie så fie perceputå ca o afacere care ar trebui så se dezvolte, så aducå un plus de valoare pie¡ei pe care o deserve¿te ¿i implicit membrilor såi. Angajamentul pe care membrii unei cooperative agricole ¿i-l iau la înfiin¡are ar trebui så fie angajamentul fa¡å de construirea unui “business” care func¡ioneazå ca un sistem independent ¿i atunci când proprietarul nu este prezent, generând profitabilitate pentru acesta”, a precizat domnul Oros.

Chiar ¿i a¿a, exerci¡iul financiar de pânå acum al cooperativei agricole Cri¿ana Lact, la care se adaugå ¿i un prim contract de finan¡are europeanå pe måsura 9.1, accesatå tot cu sprijinul proiectului AGRICOOP, dar ¿i demersurile pentru construirea unui centru de colectare lapte ¿i investi¡ii în valoare de 207.826,99 lei, aratå cå membrii cooperativei au în¡eles cå existå importante avantaje ale lui “împreunå”.

Avantajele pe care le oferå cooperativa agricolå membrilor såi sunt: achizi¡ii de inputuri la pre¡uri avantajoase, posi-

bilitatea de achitare la încasare a facturii de lapte, sprijin financiar pentru membri astfel încât ace¿tia så poatå desfå¿ura activitatea în parametri optimi chiar dacå s-a încasat doar 80% din factura de lapte, platå par¡ialå în avans a facturii dacå se solicitå acest lucru ¿.a.

Managementul Cri¿ana Lact are în perspectivå dezvoltarea cooperativei pe cele douå direc¡ii: calitatea ¿i cantitatea laptelui ca materie primå, astfel încât cooperativa så devinå un partener de încredere pentru toate pår¡ile implicate. Cei doi reprezentan¡i ai cooperativei sus¡in cå acest lucru se va putea realiza, oferindu-le membrilor expertizå ¿i consultan¡å de specialitate în func¡ie de fiecare fermå în parte.

“Este important ca fiecare membru så-¿i gestioneze ferma dupå statistici, dupå lucruri concrete, testate, ¿i nu dupå ureche sau dupå principiul «merge ¿i a¿a»”, a subliniat pre¿edintele cooperativei.

Aceastå perspectivå de dezvoltare este completatå de inten¡ia de a dezvolta totodatå diverse proiecte destinate consumatorului final în vederea educårii ¿i con¿tientizårii acestuia de existen¡a fermelor locale, încurajând achizi¡ia de produse direct de la fermieri pentru a men¡ine for¡a de muncå din zonå.

Participarea membrilor la diverse cursuri de formare ¿i calificare ¿i traninguri hands-on pentru dezvoltarea competen¡elor de lucru cu tehnologia informa¡iei ¿i calculatorul este ¿i ea o prioritate în perspectivå a managementului coperativei Cri¿ana Lact. În viitor, cooperativa ¡inte¿te cre¿terea ¿i vânzarea de bovine ¿i tauri pentru export ¿i dezvoltarea centrului de colectare a laptelui, ca investi¡ii realizate din fonduri europene.

Cri¿ana Lact Cooperativa agricolå Adresa: Oradea, Str. Navigatorilor nr. 43A, jude¡ul Bihor Email: crisanalact.coop@gmail.com Sector agricol: produc¡ie lapte bovine materie primå Anul înfiin¡årii: 2019 Numår de membri: 14 Numår de salaria¡i: 1 salariat, 2 colaboratori Suprafa¡a de¡inutå de membrii cooperatori: 1.900 ha.

Cifrå de afaceri realizatå la 31 decembrie 2019: 3.126.124,02 lei (aprox. 648.570 euro).

Numår de animale: aprox. 900 animale Active de¡inute de cooperativå: 136.920 lei (centru colectare în proces de finalizare) Activitatea principalå la 31.12.2019: vânzarea produc¡iei membrilor (procent aproximativ din total cifrå afaceri: 95%) ¿i activitå¡i de tip abator bovine reforme (procent aproximativ din total cifrå afaceri: 5%) Prin proiectul AGRICOOP se oferå sprijin fermierilor ce doresc så se asocieze în cooperative agricole sau grupuri de producåtori. Sprijinul acordat constå în determinarea fermierilor så se asocieze, prin prezentarea avantajelor cooperativelor, întocmirea dosarului în vederea înregistrårii la Registrul Comer¡ului, realizarea unui plan de afaceri, depunerea cererilor de finan¡are, consiliere contabilå, juridicå, oferirea de facilitå¡i la comercializare, consiliere tehnicå ¿i de management.

Pentru informa¡ii accesa¡i www.agricoop.ro sau pagina de facebook Agricoop.

Profitul Agricol 36/2020

33

AGRICULTURA

DIGITAL| Expozi¡ia de agriculturå Space s-a desfå¿urat doar online ¥ntre 15 ¿i 18 septembrie, francezii au testat ideea unei expozi¡ii complet online. Este vorba de Space 2020, care nu a putut avea loc în câmp din cauza pandemiei. Nu este u¿or pentru un eveniment care atrågea 100.000 de vizitatori så renun¡e la desfå¿urarea obi¿nuitå. A¿a cå organizatorii Space au pus la punct un website special, pe care au putut fi prezentate 800 de noutå¡i, s-au ¡inut 85 de conferin¡e, sau acordat premii, au rulat filmule¡e publicitare, iar privitorii puteau interac¡iona. Pentru cei care nu au avut timp så stea în direct, au fost lansate câteva podecasturi, mai ales dintre cele tehnice, cu noutå¡i în practicile de cre¿tere a animalelor, a ma¿inilor agricole etc. Pânå ¿i licita¡ia de animale Holstein ¿i Montbeliarde s-a ¡inut online, cu 19 juninci vândute pentru 86.000 de euro.

Expozi¡ia de la Cremona va deveni una hibrid ¥n numele unei organizåri responsabile ¿i sigure, expozi¡ia de animale de la Cremona se va ¡ine mai mult în mediul online decât fa¡å în fa¡å.

Aceastå formå de expozi¡ie hibrid este solu¡ia gåsitå de organizatori în vremea pandemiei. Spa¡iul expozi¡ional de la Cremona va fi pregåtit par¡ial pentru o expozi¡ie realå, de pe 3 pânå pe 5 decembrie, dar accesul publicului va fi drastic redus. ¥n schimb, vor fi încurajate participårile online. Pe internet se vor muta toate seminariile ¿i workshopurile. ªi prezentårile de animale se vor face direct din fermå, crescåtorii nemaiparticipând la demonstra¡iile din ring. Vor fi premiate cele mai frumoase exemplare de Holstein ¿i Jersey.

34

Bayer caut\ aplican]i pentru Grants4Ag Grants4Ag este formula prin care gigantul Bayer oferå sprijin financiar pentru abordåri noi ¿i tehnologii inovative în cercetarea culturilor.

I

ntroduså în 2015, Grants4Ag oferå acum sprijin financiar ¿i ¿tiin¡ific pentru solu¡ii inovative în toate domeniile de cercetare ¿i dezvoltare din Divizia Crop Science. Termenul limitå pentru depunerea proiectelor este 31 octombrie.

Programele anterioare Grants4 au atras propuneri de top în domenii de ni¿å, în special biotehnologii ¿i produse biologice, spun oficialii Bayer Crop Science. De anul acesta Grants4Ag se extinde pentru a ajunge la un numår mai mare de solicitan¡i poten¡iali ¿i, prin urmare, la inova¡ii cât mai diverse.

Nu existå cerin¡e formale de raportare, iar solicitan¡ii î¿i påstreazå dreptul de proprietate asupra oricårei propri-

etå¡i intelectuale dezvoltate. În plus, fa¡å de subven¡iile obi¿nuite oferite de Bayer (care sunt cuprinse între 5.000 ¿i 15.000 de euro), fiecare beneficiar va fi asociat cu un om de ¿tiin¡å din cadrul Bayer care va oferi îndrumåri ¿i feedback cu privire la proiect.

Beneficiarii anteriori ai grantului spun cå aceastå abordare diferen¡iazå Grants4 de programele tradi¡ionale de finan¡are. În total, programul de granturi de anul trecut a primit aplica¡ii din 17 ¡åri din întreaga lume. Au fost acordate în total 21 de subven¡ii.

Pentru perioada de depunere a Grants4Ag 2020, Bayer colaboreazå cu Halo, o platformå care ajutå companiile så se conecteze cu oamenii de ¿tiin¡å printr-o interfa¡å intuitivå ¿i simplificatå.

Detalii complete despre solu¡iile cåutate de cåtre programele Grants4Ag, procesul ¿i regulile de depunere a aplica¡iilor sunt disponibile la halo.science/company/bayer-crop-science.

Profitul Agricol 36/2020

AGRICULTURA DIGITAL|

Apelul APPR pentru proiecte sub egida Demeter Demeter, proiectul principal european pentru transformare digitalå în domeniul agriculturii, anun¡å deschiderea primei sesiuni de depunere de proiecte ¿i invitå to¡i doritorii så participe. ¥n România, proiectul Demeter este implementat de APPR, cu sprijinul Siveco. Se nume¿te Platformå-suport IOT (internetul lucrurilor) pentru gestionarea deciziilor legate de cultura porumbului. ¥n Uniunea Europeanå, în proiectul Demeter sunt implica¡i în jur de 6.000 de fermieri, cu peste 38.000 de echipamente ¿i senzori instala¡i în ferme.

Apelul APPR are ca scop atragerea ¿i implicarea acelor startup-uri sau IMM-uri care au produse tehnologice care pot fi implementate în cadrul sectorului de agri-business.

Profitul Agricol 36/2020

Demeter va finan¡a integrarea ¿i interoperabilitatea acestor solu¡ii tehnologice. Astfel de aplica¡ii vor måri ¿i îmbogå¡i rezerva de oferte ¿i op¡iuni tehnologice în cadrul proiectului, stimulând crearea unor solu¡ii speciale adaptate nevoilor utilizatorilor finali, care så-i ajute så depå¿eascå provocårile cu care se confruntå în diferite culturi agricole.

Subiecte pentru proiecte: - Lucrårile solului ¿i monitorizarea umiditå¡ii; - Aplica¡ie foto interoperabilå Geo Tagged; - ISOBUS enabler; - Solu¡ii de tip blockchain pentru aplica¡ii în agriculturå; - Integrarea proceselor de business (IPB) Demeter.

Cu un buget total de 300.000 euro, se preconizeazå cå vor fi selectate 812 aplica¡ii.

Un proiect poate primi maxim 30.000 de euro. Depunerile se primesc pânå pe 18 noiembrie (la ora 17 se închide posibilitatea de a participa la proiect). Apoi, între 19 noiembrie ¿i 31 decembrie se va face o evaluare ¿i o selec¡ie a proiectelor ce vor primi finan¡are.

“Cercetarea ¿i monitorizarea câmpurilor este necesarå pentru a identifica problemele din timp. Se vor identifica problemele legate de råsårire, deficien¡e de azot, apari¡ia dåunåtorilor, apari¡ia bolilor, apari¡ia buruienilor, efectele stresului hidric”, spunea Cristina Cionga, APPR.

Andrei OSTROVEANU

35

CRE{TEREA

ANIMALELOR FCBR doneaz\ porumb pentru cresc\torii din sud Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România doneazå porumb pentru crescåtorii de vaci din partea de sud a ¡årii, care au fost grav afecta¡i de secetå, anun¡å Claudiu Frânc, pre¿edintele organiza¡ie. FCBR a luat aceastå decizie cu prilejul unei reuniuni care a avut loc la Alba Iulia, pe data de 8 septembrie.

“Am luat o hot\râre la Alba Iulia, s\-i ajut\m pe fermierii din sud. Ajutorul va fi acordat cresc\torilor care au în jur de 3050 de vaci. La noi în Ardeal s-a f\cut ceva porumb. Adun\m porumb de la colegii no[tri, iar fermierii din sud trebuie doar s\-[i pl\teasc\ transportul. Vom identifica fermele [i le vom da o cantitate de porumb ca s\ ias\ din iarn\. Sper\m s\ adun\m vreo 400 de tone de porumb pe care s\-l don\m. Din cauza secetei, pentru vac\ [i pentru oaie, trebuie transportate volume mari de fibroase [i e foarte costisitor. Un tir de fân are 9 tone. Îl duci 300 de kilometri x 6 lei pe kilometru, dus-întors, trebuie s\ pl\te[ti 1.800 de lei. Cost\ transportul mai mult decât fânul”, spune Claudiu Frânc.

La adunarea generalå de la Alba Iulia, au participat 70 de conducåtori de asocia¡ii din toatå ¡ara.

“Fermierii au vrut så afle ce se mai întâmplå pe lumea asta. Trebuia o sintezå a evenimentelor care s-au petrecut. Am discutat despre ultima variantå de ajutor pentru fermierii afecta¡i de pandemie. A fost cea mai bunå variantå pe care puteam s-o ob¡inem.

Pe 15 septembrie am avut o întâlnire cu ministrul Adrian Oros la Mure¿ ca så vedem ce facem cu crescåtorii care au de la 5 la 90 de vaci, care fuseserå ui36

ta¡i. Ei intrå pe Måsura 21, dar pe bani europeni pentru despågubiri. Deja au început så depunå cererile. Pe la sfâr¿itul lui noiembrie, vor primi banii”, a spus Claudiu Frânc.

Problemele reproduc¡iei la toate speciile au generat tensiuni în rândurile crescåtorilor. “Am discutat ¿i despre legisla¡ia reproduc¡iei. Vom vorbi despre Ordinul 180 såptåmâna viitoare.

Activitatea de reproduc¡ie trebuie deciså de fermier. Eu sper cå au în¡eles ¿i cei de la Registrele Genealogice cå fermierul decide la el în grajd. El trebuie så hotårascå ¿i så-¿i asume råspunderea dacå î¿i ¡ine animalele în raså curatå ¿i doar pentru efectivul de raså curatå, pentru care respectå legisla¡ia reproduc¡iei, toate regulile de registru. El poate så facå metisare dacå dore¿te, va primi sprijin cuplat zootehnic, care nu poate fi condi¡ionat de apartenen¡a la un registru genealogic.

Acest sprijin se då pentru un sector aflat în dificultate. Or, ¿i vaca metiså, ¿i vaca de raså purå din registru se aflå în dificultate. Ca så pot depå¿i dificultatea, trebuie så le acordåm sprijin pentru cå metisarea cre¿te produc¡ia. Toate vacile vor primi sprijin cuplat, fårå så fie legate de registrele genealogice.

Sigur cå vom face ni¿te calcule foarte serioase ca så vedem dacå vaca ¡inutå în raså purå poate suporta pierderile pentru fermier, care sunt mai mari. Se va vedea dacå ar fi nevoie de un sprijin mare prin SCZ pentru rasa purå. În ferma mea comercialå, eu pot så am un lot de animale în raså curatå - elita din fermå, care-mi asigurå materialul biologic ca så pot face ¿i metisare ca så-mi asigur performan¡a economicå. Este absolut logic”.

Ordinul 180 se referå la autorizarea reproducåtorilor ¿i pårerile sunt foarte împår¡ite. “Oierii ¿i-au selectat berbecii din cele mai bune oi. Au avut grijå så-¿i schimbe berbecii ca så evite consangvinizarea. Acum a apårut ¿i scrapia. Trebuie analiza ADN ¿i este un lucru foarte bun. Înså a veni cu autorizarea pråsilei proprii în fermele de vaci este altceva.

La vacå avem cea mai performantå tehnicå de inseminare. Råmân cu montå naturalå zonele defavorizate ¿i vacile pentru carne. Inseminarea este prea costisitoare pentru rasele de car ne.

Putem så dirijåm tauri certifica¡i pentru taberele de varå. Pentru berbeci au umblat hârtiile, nu animalele. ªi oierii trebuie så fie mult mai serio¿i”.

Crescåtorii repro¿eazå lipsa de comunicare din partea autoritå¡ilor. “Circulå prea multe informa¡ii neverificate, avertizeazå doctorul Frânc. De exemplu, am discutat situa¡ia fermierilor cu 90-100 de vaci, care primeau numai 73 de euro pe cap. Cei care primeau doar bani europeni trebuiau så aibå numai Profitul Agricol 36/2020

vacile, produ¿ii så fie înregistra¡i, iar în ordonan¡å animalul trebuia så aibå 24 de luni ¿i atât. Trebuie mai multå coeren¡å. Noi am modificat documentele ¿i s-a våzut cå nu au scåzut banii nimånui.

Pe site-ul MADR, s-a modificat abia peste 3 såptåmâni, când a apårut ordonan¡a. Ce pot så mai creadå oamenii?

Pe de altå parte, avem multe probleme la Bruxelles, acum se plåmådesc documentele ¿i noi nu suntem acolo. De douå luni, nu s-au plåtit cotiza¡iile la

Profitul Agricol 36/2020

COOP, e treaba ministerului cå s-a angajat prin lege så plåteascå. Trebuie så fim acolo fiindcå se discutå relaxarea regulamentului privind sanc¡iunile care ne aduc mari prejudicii.

România este ¡ara cu fermierii cei mai sanc¡iona¡i pentru cå nu putem îndeplini prevederile din cauza specificitå¡ii din agricultura noastrå. Noi vrem doar derogåri. Se discutå acum perioada de reten¡ie la vacå. S-a prelungit termenul de depunere a cererii ¿i s-a dus perioada de reten¡ie pânå la 15 decem-

brie. Din 15 decembrie, nu mai taie nimeni vaci. Fermierii din sud nu pot så taie vacile de reformå, nu mai au furaje ¿i trebuie så ¡inå vacile pânå pe 15 decembrie. Lipsa furajelor este un caz de for¡å majorå, trebuie så se ¡inå seama de acest lucru. Nu au fermierii bani så cumpere furaje de la sute de kilometri”, a spus Claudiu Frânc.

Elaborarea noului program comunitar nu va aduce modificårile dorite de fermierii care dau performan¡å. Data de referin¡å råmâne ca un blestem. “Nu avem ce face. Suntem 7 ¡åri în aceastå situa¡ie. ªansa noastrå este cå vom putea stabili data de referin¡å. Mai repede de 2023 nu intråm pe noul program. Nu avem regulamentele”. Prin urmare, båie¡ii de¿tep¡i vor putea så taie vacile a doua zi ¿i vor primi subven¡ie încå mul¡i ani, iar fermierii care vor dori så creascå efectivele nu vor lua niciun cent în plus”.

Viorel PATRICHI

37

CRE{TEREA ANIMALELOR

De ce activitatea cresc\torilor de Bazna [i Mangali]a este blocat\ de patru luni?

“Legea rasei autohtone spune clar: un produs care este realizat din carne de Bazna ¿i Mangali¡a trebuie så aibå acea etichetå de protec¡ie datå de asocia¡ie.

Dar, în condi¡iile în care fermele noastre nu sunt låsate nici så vândå animale, cum så ajungem la procesare?"

Asocia¡ia crescåtorilor de suine autohtone Bazna ¿i Mangali¡a, cu sediul în Arad, atrage aten¡ia cå întreaga activitate este blocatå, cu risc de faliment, din cauzå cå noile måsuri de biosecuritate a¿teaptå de 4 luni så fie aprobate de ANSVSA.

Costina Maria Dan, secretar general al Asocia¡iei crescåtorilor de suine Bazna ¿i Mangali¡a Arad

Ing. Costina Maria Dan, secretarul general al asocia¡iei, a explicat cå programul de livrare a purceilor a fost ciuntit ¿i modificat, dar acum este bun ¿i în folosul fermierilor.

Crescåtorii de suine sunt de acord cu suma de 1.200 de lei care se oferå pe scroafå cu condi¡ia ca fermele så fie persoane juridice ¿i så vândå minim 4 purcelu¿i la fiecare scroafå.

“Ca så po¡i vinde un porc dintr-un jude¡ în altul, î¡i trebuie acel acord, unul cere, iar celålalt oferå, dar nu se mai dau acordurile interjude¡ene. Atunci nu numai livrarea purceilor, ci ¿i a porcilor în general este blocatå în momentul de fa¡å”, a mai spus Maria Dan.

“Programul este bun a¿a cum e, dar aici apare o altå mare problemå: ordinul nr. 20, privind måsurile de biosecuritate, ne blocheazå tot programul, de patru luni. Noi am vrea så fie modificat, conform propunerilor înaintate de ANSVSA care stau pe site de mai multe luni”, spune Costina Maria Dan. În aceste condi¡ii fermele nu pot deveni exploata¡ii de tip A. În consecin¡å, dacå nu sunt de tip A, nu au dreptul så se înscrie în programul de livrare a purceilor ¿i pierde toatå lumea.

Fermierii trag un semnal de alarmå ¿i spun cå to¡i se aflå într-o situa¡ie foarte gravå, fiindcå este blocatå întreaga activitate. De aici derivå ¿i faptul cå nu se mai poate face livrarea purcelu¿ilor, fiindcå nu se mai dau acordurile interjude¡ene, iar de câteva luni sunt ¿i mai restric¡ionate livrårile, astfel, fermierii riscå så ajungå în faliment.

Fermierii mai spun cå programul de livrare a purceilor a ie¿it foarte bine, ca ¿i legea de finan¡are pe care au a¿teptat-o. Ei au ie¿it bine ¿i cu legea rasei autohtone, dar toate sunt blocate. Atât programul, cât ¿i legea Mangali¡ei ¿i Baznei nr. 118 din 2020, care oferå finan¡are fermelor, din 2021, sunt bune, condi¡ia este ca cel care depune proiectul så fie fermå de tip A. “Putem face asta, dar suntem bloca¡i. Aici intrå ¿i protec¡ia consumatorului în joc. Legea rasei autohtone spune clar: un produs care este realizat din carne de Bazna ¿i Mangali¡a trebuie så aibå acea etichetå de protec¡ie datå de asocia¡ie. Dar, în condi¡iile în care fermele noastre nu sunt låsate nici så vândå animale, cum så ajungem la procesare? Toate se leagå.

Legile sunt justificate ¿i noi vrem så le respectåm, dar nu putem func¡iona,

38

suntem bloca¡i”, aten¡ioneazå Costina Maria Dan. În aceste condi¡ii vestea bunå vine chiar de la ANSVSA. Institu¡ia a dat asiguråri, de¿i verbale, cå va rezolva problema, pânå la sfâr¿itul lunii septembrie 2020, privind noile måsuri de biosecuritate în fermele de porci. Documentele vor fi semnate, în data de 28 septembrie, iar måsurile noi de biosecuritate pe care fermierii le a¿teaptå cu disperare vor fi aprobate.

Crescåtorii de suine sperå cå totul va fi bine. “Atunci, ordinul nr. 20 va dispare ¿i nu ne va mai încurca, dacå vor fi aprobate noile måsuri de biosecuritate, iar situa¡ia va intra în normal ¿i crescåtorii de porci î¿i vor putea urma activitatea. Totu¿i, dupå aprobare, normele trebuie så fie trimise la Monitorul Oficial pentru a fi publicate. Numai atunci ele vor intra în vigoare ¿i, cu siguran¡å, vor dispårea toate necazurile crescåtorilor de porci Bazna ¿i Mangali¡a”, a conchis Costina Maria Dan.

Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest Profitul Agricol 36/2020

MA{INI & UTILAJE Claas [i Amazone, testate la maximum în condi]ii de secet\

Când tractoarele de mare putere ¿i echipamentele care prelucreazå eficient miri¿tea ¿i conservå apa în sol sunt aduse laolaltå, rezultå o demonstra¡ie reu¿itå în câmp. A¿a s-a întâmplat ¿i în cadrul evenimentului Claas Tractor Experience Days 2020, organizat de Claas Regional Center South East Europe pe o solå a fermei Elsit din Orezu, Ialomi¡a. Acolo au fost puse la lucru tractoarele Xerion Trac TS 5000 ¿i Axion 960 Terra Trac, la care au fost ata¿ate echipamente de prelucrare a solului Amazone Catros, Certos ¿i Ceus.

E

venimentul s-a desfå¿urat pe durata a 5 zile, primele 4 fiind dedicate trainingului pentru dealerii Claas din România. În a cincea zi au fost invita¡i zeci de fermieri så vadå la lucru cele douå puternice tractoare care au fost testate la maximum, la fel ¿i utilajele Amazone, în condi¡iile în care påmântul era tare ca piatra.

Cu toate acestea, atât tractoarele Claas, cât ¿i echipamentele Amazone au rezistat cu brio la testele de anduran¡å, iar speciali¿tii celor douå companii, printre care George Måndi¡å, manager de produs Claas, respectiv Cornel Chiuaru, specialist Amazone România, au fost efectiv asalta¡i cu întrebåri privind detaliile tehnice ¿i performan¡ele acestor utilaje agricole.

40

Xerion Trac TS Claas produce în prezent douå modele, Xerion Trac TS 4500 ¿i 5000, ambele cu motoare Mercedes, de 490 CP ¿i, respectiv, 530 CP. ªenilele au o lå¡ime de 762 mm ¿i måresc cu 25% suprafa¡a de contact cu solul a utilajului, comparativ cu cea mai mare anvelopå simplå.

Suprafa¡a respectivå, de câte 1,18 mp la fiecare ¿enilå, spore¿te trac¡iunea indiferent de tipul de teren ¿i reduce în foarte mare måsurå tasarea.

George Måndi¡å spune cå modelul Xerion Trac TS 5000 testat la demonstra¡ia în câmp nu este un tractor articulat. Are un ¿asiu fix, iar sistemul de direc¡ie permite virajul fie doar cu puntea fa¡å, fie împreunå cu puntea spate.

“Când unghiul de virare pe puntea spate depå¿e¿te 50 de grade, se activeazå automat ¿i sistemul de direc¡ie pe puntea spate, iar tractorul vireazå cu ambele pun¡i.”

Un alt atu al acestui model de tractor îl reprezintå distribuirea optimå a greutå¡ii, respectiv 50% pe partea din fa¡å ¿i 50% pe partea din spate, fapt ce maximizeazå trac¡iunea ¿i optimizeazå consumul de carburant.

La distribuirea propor¡ionalå a greutå¡ii contribuie ¿i amplasarea transmisiei CMatic sub cabinå, în aceea¿i zonå aflându-se ¿i rezervorul de motorinå de 740 litri, cel suplimentar, de 190 litri, precum ¿i rezervorul de AdBlue, de 80 litri. Tractorul este echipat cu terminalul cu ecran tactil Cebis, care afi¿eazå în timp real to¡i parametrii utilajului.

Sistemul de post-tratare a gazelor de e¿apament include catalizatorul de oxidare diesel (DOC), filtrul de particule diesel (DPF) ¿i sistemul de reducere cataliticå selectivå (SCR).

Profitul Agricol 36/2020

MA{INI & UTILAJE Claas a prezentat noi utilaje ¿i echipamente Compania Claas a anun¡at o serie de noi utilaje, echipamente ¿i echipåri din portofoliul såu. Au fost detaliate noile func¡ii ce pot fi accesate la tractorul Axion 900, dotat acum cu motor Stage V ¿i cu sistemul multifunc¡ional CEMOS, la care se adaugå ¿i îmbunåtå¡iri la CTIC - echipamentul de control al presiunii în pneuri.

Axion Terra Trac Claas oferå douå modele de tractoare Axion cu ¿enile pe puntea spate: Terra Trac 930 ¿i Terra Trac 960, cu motor FPT, de 462 CP. Sistemul de ¿enile Terra Trac cu suspensie e bazat pe tehnologia utilizatå de Claas la combinele de recoltat.

Asigurå o trac¡iune ridicatå indiferent de condi¡iile de sol sau de teren ¿i permite utilizarea la viteze foarte mici a implementelor tractate sau ata¿ate.

Axion 960 Terra Trac combinå avantajele unui tractor ¿enilat la trac¡iune ¿i protec¡ia solului cu nivelul de confort al unui tractor conven¡ional. ªenilele asigurå permanent o suprafa¡å maximå de contact cu solul.

Tractorul poate fi condus confortabil ¿i eficient atât pe ¿osea, cât ¿i pe câmp, chiar ¿i la viteze de pânå la 40 km/h, iar ¿enilele pot efectua manevre strânse de virare.

Prin sistemul Terra Trac este posibilå ajustarea gårzii la sol a tractorului, într-un interval de 120 mm, prin sistemul CEBIS, ceea ce permite setarea punctului de trac¡iune al unui implement ata¿at în pozi¡ia optimå, deasupra punctului de cuplare, de exemplu. În func¡ie de cerin¡e, fermierii pot comanda acest tractor cu ¿enile cu lå¡imi de 457, 635, 735 ¿i 890 mm, iar lå¡imea exterioarå a tractorului va råmâne sub limita de 3 metri.

Arpad DOBRE

La prezentare a venit ¿i fermierul Gheorghe Gurlui, administratorul Agri-Sol, care se învecineazå cu ferma Elsit, la care a avut loc demonstra¡ia organizatå de Claas.

Gurlui lucreazå 1.300 ha teren, cu suprafe¡e aflate în trei jude¡e: Ialomi¡a, Cålåra¿i ¿i Ilfov. Evident, a fost afectat puternic de secetå.

“Toamna trecutå am semånat 500 ha porumb, iar în primåvarå am mai semånat 550 ha porumb ¿i 170 de floarea-soarelui. La grâu, pe suprafe¡ele din Ilfov am ob¡inut 5.000 kg în medie la hectar, dar în rest, aceastå culturå mia fost calamitatå între 40 ¿i 100%, la fel ¿i la porumb, iar unde s-a mai fåcut, am recoltat în medie tot 5.000 kg/ha.”

Nu are sisteme de iriga¡ii, iar solu¡ia pentru a påstra apa în sol a fost så facå lucråri de minimum tillage, cu semånat direct în miri¿te sau utilizarea cultivatoarelor înainte de semånat, iar periodic a efectuat ¿i lucråri de scarificare. “Seceta ne obligå så facem lucråri minime de prelucrare a solului, dar este nevoie de utilaje performante.

Recomand utilizarea acestora, precum cele aduse de Claas ¿i de Amazone la demonstra¡ie, deoarece, în lipsa iriga¡iilor, sunt singurele în måsurå så pregåteascå bine terenul, påstrând cât de cât apa în sol.”

Profitul Agricol 36/2020

De asemenea, au fost prezentate noile încårcåtoare frontale autopropulsate Torion 738 T Sinus ¿i Torion 1511, cu motor Stage V. Am aflat detalii ¿i despre seria de cositoare Disco 10 ¿i Disco 100, remorcile Cargos, sistemul CEMIS 700 ¿i noul heder pentru recoltarea porumbului furajer Orbis 900.

Au fost prezentate cele mai noi tehnologii EASY- cartarea randamentului cu senzorul NIR, precum ¿i sistemul complex DataConnect, de interconectare a utilajelor provenite de la mai mul¡i producåtori.

Amånunte ¿i detalii tehnice, în numerele viitoare ale revistei Profitul Agricol.

IPSO Agriculturå: Eficien¡å cu scarificatorul Bednar Terraland IPSO Agriculturå propune utilizarea în aceastå perioadå a scarificatorului Bednar Terraland. Printre beneficii se numårå prelucrarea rapidå, calitativå, de adâncime a solului într-o singurå trecere (solul va fi afânat ¿i bulgårii de påmânt vor fi sfårâma¡i), mai multå apå ¿i mai mult aer în sol în urma prelucrårii (aerul påtrunde în sol ¿i sparge straturile impermeabile, permi¡ând rådåcinilor så påtrundå mai adânc).

41

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare precis\ cu gama Kverneland Exacta Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta garanteazå împrå¿tierea optimå a fertilizantului, utilizarea cantitå¡ii exacte de nutrien¡i ¿i evitarea suprapunerilor, sunt u¿or de operat ¿i pot fi utilizate ani la rând fårå probleme tehnice.

A

groConcept pune la dispozi¡ia fermierilor o gamå largå de ma¿ini de fertilizat din gama Exacta, adaptate la cerin¡ele din fiecare fermå în parte.

Exacta EL este o ma¿inå de fertilizat compactå, destinatå în mod special (dar nu numai) tractoarelor mici.

Poate avea buncåre de la 700 l pânå la 1.400 l ¿i poate fertiliza pe o lå¡ime de pânå la 21 m.

Exacta CL are dimensiuni medii, cu lå¡imi de lucru de pânå la 28 m, capacitatea buncårului fiind de la 1.100 l pânå la 2.000 l.

Exacta HL este un model de mare capacitate, cu un buncår cu un volum de pânå la 3.900 litri ¿i o lå¡ime maximå de împrå¿tiere de 54 m.

Exacta CL EW ¿i Exacta TL sunt distribuitoare cu sisteme de cântårire, cantitatea aplicatå fiind corelatå cu viteza de deplasare. Cu ajutorul senzorului de referin¡å, unic în domeniu, acestea vor corecta în mod automat sistemul de cântårire în func¡ie de înclinåri ¿i de ¿ocuri, pentru o acurate¡e ridicatå pe terenurile cu denivelåri.

Exacta CL EW, cu o celulå de cântårire de 10 tone, are volume de buncår de la 1.100 l la 2.000 l, cu lå¡imi de lucru de pânå la 28 m.

Exacta TL are o capacitate mai mare, cu 4 celule de cântårire de 5 tone ¿i cu buncåre de la 1.875 la 3.900 l, ¿i poate lucra pe lå¡imi de pânå la 54 m.

Exacta CL GeoSpread ¿i Exacta TL GeoSpread realizeazå controlul sec¡iunii cu sec¡iuni de minim 1 metru. Cu maximum 14 sec¡iuni (Exacta CL GeoSpread) sau 24 de sec¡iuni (Exacta TL GeoSpread), suprapunerea inutilå este setatå la un minim absolut.

Exacta CL GeoSpread, cu 4 celule de cântårire, dispune de buncåre de 1.100 l sau 1.300 de l, iar cu extensii,

Ma¿inile de fertilizat Exacta dispun de sistemul CentreFlow, prin care îngrå¿åmântul prime¿te o u¿oarå accelerare ini¡ialå ce previne fragmentarea granulelor la impactul cu paletele, påstrându-se astfel caracteristicile organice ale produsului.

Punctul de descårcare este reglabil, permi¡ând adaptarea setårilor în func¡ie de proprietå¡ile îngrå¿åmântului. A¿adar, fårå impact, fårå fragmentare, fårå praf, iar punctul central de eliberare, accelerarea linå ¿i for¡a centrifugå accelereazå fertilizantul pânå la viteza discului înainte de a ajunge în palete. Un alt atu al gamei Exacta îl reprezintå acurate¡ea garantatå pe plan înclinat. Fertilizantul intrå în contact cu paletele întotdeauna în acela¿i punct, chiar ¿i pe plan înclinat, ¿i se deplaseazå pe întreaga lungime a paletei. La acestea se adaugå ¿i un model de împrå¿tiere precis, prin care fertilizantul este eliberat prin cele 8 palete pe disc cu o frecven¡å ridicatå, pentru a ob¡ine un debit constant ¿i un model de împrå¿tiere regulat. Acest lucru este extrem de important atunci când se lucreazå cu viteze ridicate ¿i se împrå¿tie cantitå¡i mari de fertilizant.

capacitatea ajunge pânå la 2.450 l sau 2.800 l.

Exacta TL GeoSpread are, de asemenea, 4 celule de cântårire ¿i un senzor de referin¡å, cu buncåre de la 1.875 pânå la 3.900 l, lå¡imea maximå de împrå¿tiere fiind de 54 de metri.

Arpad DOBRE

42

Profitul Agricol 36/2020

MA{INI [i UTILAJE

Oportunit\]i în criz\> Silviu Mihai [i-a luat combina Ideal 9T la pre] Am participat, joi, 24 septembrie, la prima recoltå de porumb cu Ideal 9T, combina vârf de gamå de la Massey Ferguson, în ferma de 1.500 ha Silcomar 2000, din Iazu, Ialomi¡a. Administratorul Silviu Mihai ¿i-a dorit ini¡ial modelul Ideal 8, înså, beneficiind de o reducere substan¡ialå de pre¡, a optat finalmente pentru "monstrul" care poate recolta într-o singurå zi, cât combinele de 300 CP reu¿esc så adune în trei zile.

Î

ntre ferma Silcomar 2000 ¿i General Leasing, distribuitorul Massey Ferguson în România, existå o bunå colaborare, de douå decenii. Discu¡iile dintre fra¡ii Silviu ¿i Marius Mihai ¿i echipa conduså de Victor Sandu, directorul General Leasing, pentru achizi¡ia unui combine Ideal 8, au început în primele luni ale anului, când seceta ¿i pandemia încå nu apucaserå så schimbe totul. Concomitent, un fermier vecin negocia achizi¡ia modelului vârf de gamå, Ideal 9T (litera T vine de la track - ¿enilå). Pusese ochii pe o combinå cu dotåri complete, care, fiindcå participase la demonstra¡ii în Italia ¿i avea 120 de ore de func¡ionare la bord, avea un pre¡ redus fa¡å de cel de listå.

Au venit înså pandemia ¿i seceta, iar discu¡iile s-au oprit. Ca mul¡i al¡i fermieri, atât fra¡ii Mihai, cât ¿i vecinul lor, au decis cå achizi¡iile trebuie så a¿tepte vremuri mai bune. Înså echipa General Leasing s-a mobilizat: “Am ob¡inut pentru România reduceri considerabile de pre¡, precum ¿i condi¡ii mult mai avantajoase de finan¡are decât cele practicate în anii anteriori”, spune Victor Sandu.

“Pur ¿i simplu, mi-au fåcut o ofertå pe care nu am putut-o refuza”, mårturise¿te Silviu Mihai. 450.000 de euro pe o combinå care ar fi costat, în mod normal, 600.000 de euro, este, într-adevår, o ofertå cu care nu te întâlne¿ti în vremuri obi¿nuite. Dupå ce au dat la buy-back o combinå Laverda, achizi¡ionatå tot de la General Leasing, în urmå cu opt ani, lui 44

¿i fratelui såu le-au råmas de achitat ceva mai mult de 350.000 de euro, în rate întinse pe ¿apte ani, începând din 2022, cu o dobândå anualå de doar 1,5%, prin Deutsche Leasing.

Våzând ce ofertå a ratat din cauza refuzului såu categoric, fermierul vecin s-a råzgândit acum ¿i a reluat discu¡iile cu General Leasing, urmând a achizi¡iona o combinå identicå, înså la un pre¡ ceva mai mare, întrucât e vorba de un exemplar cu ¿i mai pu¡ine ore lucrate la bord.

A contat ¿i faptul cå, în cazul fra¡ilor Mihai, atât distribuitorul cât ¿i producåtorul au fost dispu¿i la mai multe concesii, dorindu-¿i neapårat så “spargå ghea¡a” în vremuri de restri¿te. Va fi a patra combinå Ideal 9T vândutå de General Leasing în România. Pare pu¡in, înså, la nivel global, anul trecut au fost produse doar 200 de exemplare din gama Ideal, care a fost lansatå în anul 2017 ¿i con¡ine, actualmente, modelele Ideal 7, Ideal 8, Ideal 9 ¿i Ideal 9T, urmând ca anul viitor så

se alåture Ideal 10, cu motor ceva mai puternic decât al combinei Ideal 9/9T. Pre¡urile acestor combine par foarte mari, dar Alexandru Antonesei, managerul de produse Massey Ferguson ne atrage aten¡ia asupra unui aspect uimitor: doar cheltuielile de proiectare s-au cifrat la 200 de milioane de euro (!), întrucât gama Ideal a fost regânditå de la zero. Proiectarea a durat patru ani, iar perioada de teståri al¡i trei ani. Socotind o medie generoaså de 500.000 de euro/combinå, Massey Ferguson ar fi strâns din vânzåri anul trecut o sumå cât jumåtate din costurile de proiectare. Drumul e lung pânå la amortizarea costurilor ¿i trecerea pe profit.

Chiar dacå nu ¿i-a dorit neapårat o combinå a¿a de mare, Silviu Mihai e mul¡umit de confortul psihic pe care i-l oferå gândul cå, ¿i dacå

Profitul Agricol 36/2020

MA{INI [i UTILAJE

de Ideal 8 vor fi probleme în viitor cu for¡a de muncå calificatå, el va avea nevoie de un singur operator în loc de trei, iar acel operator poate fi chiar el însu¿i.

Pânå una-alta, operatorul Ideal 9T din ferma Silcomar 2000 este Gigel Zlotea, om cu 20 de ani de experien¡å în lucrul cu combine Laverda, Massey Ferguson, John Deere, Claas, C14M. I-au fost suficiente ¿apte ore la volanul Ideal 9T, pentru a da verdictul: “Este, de departe, cea mai bunå! Este mult mai silen¡ioaså, mai u¿or de manevrat”.

Ca parte a contractului de achizi¡ie, fermierul ¿i operatorul combinei beneficiazå de training

Profitul Agricol 36/2020

gratuit în Italia, timp de o såptåmânå: douå zile pregåtire teoreticå (inclusiv simulatoare) ¿i restul pregåtire practicå. Din cauza pandemiei, trainingul s-a efectuat în fermå. Înså, când condi¡iile o vor permite, Silviu Mihai ¿i Gigel Zlotea vor petrece o såptåmânå la fabrica Massey Ferguson din Italia, într-un schimb de experien¡å ¿i de completare a studiilor.

Sumarizate de Victor Sandu, atuurile combinei Ideal 9T sunt productivitatea ¿i reducerea costurilor cu recoltatul.

Robert VERESS

Alexandru Antonesei oferå detaliile: - Viteza superioarå de recoltare. În primele 30 de minute de operare în ferma Silcomar 2000, într-un lan de porumb ce a fost irigat, produc¡iile variind între 7 ¿i 10 t/ha, s-au recoltat 4 ha, cu o vitezå de deplasare de 7,5-8 km/h, în modul de lucru manual. Productivitatea medie a fost de 60 t/orå ¿i e sigur cå atât viteza de lucru cât ¿i productivitatea vor cre¿te odatå cu intrarea în modul de lucru automat.

- Motorul MAN 15,2 l, cu 647 CP, dezvoltå o mare putere de lucru, în condi¡iile unui consum redus, de chiar sub 1,5 l/t recoltatå.

- Sistemul Axial Flow e dotat cu douå rotoare, fiecare rotor are lungimea de 4,84 m cea mai mare de pe pia¡å, fapt care ajutå ca materialul så petreacå mai mult timp pe rotor, astfel încât så nu se producå spårturi, iar boabele så fie curå¡ate mai mult.

- ªenila are suprafa¡a de aproape 4 mp, ceea ce înseamnå o repartizare uniformå a greutå¡ii combinei pe sol, deci grad redus de compactare a solului.

- Combina este dotatå cu sistemul de senzori Ideal Harvest, care depisteazå fluxul de material care intrå în combinå, pregåtind rotoarele, sitele, vânturåtorul, astfel încât reglajele automate se fac în timp real, rezultând în buncår o calitate superioarå a materialului recoltat, reducându-se pierderile.

- Buncårul este de 17.100 l, cu un debit descårcarte de 210 l/s; în func¡ie de greutatea hectolitricå, se pot acumula în buncår 14 -14,5 t, maså ce se descarcå în 80 de secunde.

- Fermierul vede, în timp real, pe telefon, tot ce se întâmplå pe combinå, poate analiza to¡i parametri. Combina este dotatå cu un sistem de comunica¡ii cu un sim interna¡ional cu transmisie de date, cu abonament pe trei ani inclus gratuit. Orice eroare este notificatå instantaneu pe telefon. Datele sunt transmise ¿i în centrul de service General Leasing, unde un angajat specialist le monitorizeazå permanent ¿i contacteazå imediat fermierul în caz de eroare. Codul de eroare e pe categorii: minor, mediu, major. Cu un simplu click pe codul de eroare se intrå în programul de service, care oferå ¿i solu¡ia de remediere. Solu¡ia poate fi simplå ¿i se comunicå de îndatå fermierului, evitându-se costuri suplimentare cu deplasarea echipei tehnice în fermå.

45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein.

Origine Fran¡a.

Tel.: 0742.791.400 Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc.

Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier.

Tel.: 0760.535.848 Vând capre. Merei, jude¡ul Buzåu. Rela¡ii la Tel.: 0728.128.876

Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an.

Tel.: 0735.519.119 Vând 35 capete berbecu¡i crotalia¡i. Pre¡ negociabil.

Cara¿ Severin.

Tel.: 0757.690.899 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Orbeasca, Teleorman.

Tel.: 0720.856.492 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea.

Tel.: 0788.866.642 Vând miceliu Cham pignon din import, ambal-

at la pungi de 3 litri.

Tel.: 0720.068.592 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Asiguråm montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb.

Tel.: 0368.452.057 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri.

Pre¡: 20.000 euro.

Tel.: 0748.066.789

Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare.

Tel.: 0773.332.628 SC vinde prelatå pentru acoperit balo¡i, cereale, lemne. Diferite dimensiuni.

Pre¡: 7 lei/mp.

Tel.: 0737.572.763 FERME, TERENURI

Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine cu capacitatea de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, fosa septicå dejec¡ii animale, apå, spa¡iu pentru personal.

Tel.: 0744.681.502 Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu suprafa¡a de 26.000 mp, construc¡ii ¿i caså de vacan¡å.

Tel.: 0722.222.872

Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008: suprafa¡a utilå 1.000 mp (adåpost cu boxe, adapåtori, încålzire, salå de muls, încåperi pentru brânzeturi.

Suprafa¡a împrejmuitå este de 8.000 mp: post trafo, centralå cu gaze, pu¡ forat, sta¡ie epurare, fânar, platforme pentru depozitarea gunoiului etc. Ferma lucreazå 92 ha de teren.

Tel.: 0756.337.095 Fermå vegetalå din jud. Cålåra¿i, 500 ha culturå mare, ANGAJEZÅ tehnician/ inginer agronom cu experien¡å în câmp, cu atribute administrative, de organizare ¿i de conducere. Exclus lucrul în regim de consultan¡å.

Cazare asiguratå.

Rela¡ii la Tel.: 0735.519.119

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

46

Profitul Agricol 36/2020

LOCURI DE MUNCÅ S.C MIG VAS DISTRIBU}IE S.R.L, companie româneasc\, cu distribu]ie la nivel na]ional de semin]e, pesticide, îngr\[\minte, regulatori de cre[tere,

ANGAJEAZ| REPREZENTAN}I V+NZ|RI (ingineri agronomi sau agen]i de vânzare) pentru jude]ele> C\l\ra[i, Ialomi]a, Giurgiu Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei MIG VAS DISTRIBUTIE SRL; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

Oferta societå¡ii: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de munca decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru; - Perfec¡ionare profesionalå continuå; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Cerin¡e: - Studii în domeniul agricol constituie avantaj; - Competen¡e: PC, permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitate de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmite¡i C.V. pe adresa migvasdistributie@yahoo.com sau pe fax: 0242.332.801

1 Commercial Seed Representative for Romania & Moldova

RECRUITS

1 Commercial Seed Representative for Hungary

Our customer is a highly specialized multinational breeder of high added value field crops seeds.

We represent the genetics arm of a global multinational group in agribusiness sector.

We are looking for an experienced (5-10 years) Agronomist with: - proven business development & B2B sales skills - deep knowledge of the national seeds sector and the distribution - a very good level of English and IT literacy + driving license B Very motivating and competitive comp&ben package for this country level responsibility. florin.constatin@agxecutive.com / (+40)743.488.019 Profitul Agricol 36/2020

47

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Bibanul, La undi]\,salvatorul pescarului de r\pitori, din Delt\... [i nu numai!

Toamna s-a instalat pe nesim¡ite, dându-le de lucru pescarilor cu nåluci.

Chiar ¿i în Deltå, unde, cel pu¡in teoretic, se pot prinde aproape toate speciile de råpitori de la noi: somn, ¿tiucå, ¿alåu, avat ¿i, cu voia voastrå, ultimul pe listå, dar primul la treabå – bibanul! Noi ne-am orientat spre canalele mai adânci. Aici apa este ceva mai rece, cåci la peste 26OC pe¿tii nu se prea hrånesc, cu atât mai pu¡ini så atace vreo nålucå!

Ce deosebe¿te pescuitul pe canale de acela pe lacuri ¿i bål¡i? Totul se desfå¿oarå mai aproape, la scarå mai micå, adâncimile ¿i structurile submerse trebuind cercetate cu mai multå aten¡ie ¿i råbdare. Pescuim la biban la twister, fie shad, fie vierme dintre cele mai mici, ori cicadå... tot micå. Vå mai aminti¡i cå pe vremuri pescuitul la biban însemna neapårat rotativå?! De mult mi-am propus ca, atunci când dau de cârdul de dunga¡i, så fac un test. Så încerc alternativ când cu o nålucå, când cu celelalte ¿i, dupå câte 20-30 de lansåri în aceea¿i Pescuie¿ti, pescuie¿ti, dar mai ¿i cite¿ti!

Plåcerea pescuitului se completeazå cu cea a pregåtirii ustensilelor. Citind, po¡i afla detalii, secrete, despre specii de pe¿ti, tehnici potrivite, alegerea ¿i pregåtirea ustensilelor, tainele ac¡iunii nålucilor... Orice detaliu nou poate însemna ¿ansa unei partide reu¿ite.

Po¡i comanda la tel.: 0744.310.190 sau pe virgiltarus50@gmail.com un set de 4 cår¡i la doar 39 lei, taxe po¿tale incluse. Partida urmåtoare este aproape - o po¡i pregåti ¿i citind!

Vre¡i så face¡i surprizå unui prieten?

Trimite¡i 39 lei în contul RO77 INGB0000999900131251, ºåru¿ Victor Virgil, ING Bank Bucure¿ti.

48

zonå, så compar rezultatele! În toamna asta sigur o fac! Pe canal folosesc twistere mici, de 2-3 cm, pe jiguri u¿oare – de 2-3 g, la capåtul unui fir textil 0,08 – 0,10 mm, pe mulinetå micå – exemplu Daiwa seria 1000, ¿i vargå rapidå, foarte u¿oarå – Savage Gear Finezze, 192 cm, putere 3-12 g. Lanseazå u¿or ¿i precis, oferå un control permanent al nålucii, iar lupta cu pe¿tele este o plåcere! Asta nu înseamnå cå dacå vå intrå un avat, ori o

¿tiucå, jucåria nu face fa¡å! Pe lac folosi¡i o vargå de 2,10 – 2,40 m, rapidå, ac¡iune 5-22 g, cu mulinetå din clasa urmåtoare ¿i, eventual, fir cu 2 - 3 sutimi mai gros din cauza brådi¿ului, ¿i mai pu¡in a eventualilor pe¿ti mari. Pute¡i pescui de pe mal. Din barcå este mai simplu, mai eficient. De obicei, la confluen¡e ¿i la ie¿irea (intrarea) în lacuri sunt locurile de vânåtoare preferate de bibani în func¡ie de curent. Ce înseamnå asta? Dacå apa intrå din lac în canal, cu apa vin ¿i baboii vâna¡i de vårga¡i! Aici vom pescui lansând spre larg ¿i trågând spre canal.

Cåuta¡i jigul de greutatea cea mai micå la care ave¡i control asupra twisterului, cåci în apa ce abia trece de metru un jig de 2 g permite nålucii så coboare mai încet, dând timp bibanilor så atace. Nu lansa¡i departe – uneori bibanii se prind “sub barcå” ¿i încerca¡i så exploata¡i maxim structurile ¿i configura¡ia fundului apei.

Câteva lansåri fårå rezultat!? Schimba¡i locul, sau twisterul, sau amândouå, cåci cu pescarul n-ave¡i ce face! Atâta poate!

A¡i nimerit un loc unde vå nåpådesc bibanii mici? Schimba¡i-l! Noi vrem bibani mari – de la 22 cm în sus, pentru fileuri! Carnea de biban este, de departe, cea mai gustoaså ¿i cu mai pu¡ine oase... Insista¡i, meritå!

Super Tarte cu carne de biban Ca så nu vå mai chinui¡i cu ¡epi ¿i solzi greu de curå¡at, când apa în care a¡i pus piper boabe, sare ¿i ceva o¡et då în clocot, pune¡i bibanii så fiarbå câteva minute. Îi scoate¡i, desprinde¡i pielea cu tot cu solzi, apoi scoate¡i carnea de pe oase. Påstra¡i la frigider ¿i face¡i tarte cu pâine pråjitå, maionezå, piper... Îmi povesti¡i dupå!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 36/2020

La cerbi, ;nc\ pe “muget” Intråm în octombrie pe fondul ultimelor ecouri ale boncåluitului cerbilor nobili ¿i al primelor mugete ale lopåtarilor, la vremea rutului. Pe culmi, brumele deja au devenit obi¿nuite, iar acum coboarå, pas cu pas, cåtre ¿esuri.

Grosul prepeli¡elor a luat calea bejeniei, dupå rândunele ¿i cocostârci, fårå så ne fi oferit în aceastå toamnå prilejul de a le plimba pe cåtare emo¡ia zborului precipitat. Micile noastre puseuri prohibi¡ioniste fac înså deliciul vecinilor, care se bucurå fårå rezerve, nestingheri¡i, de bel¿ugul nea¿teptat al pasajului autumnal. Nu peste multå vreme, vor începe så vinå dinspre miazånoapte gâ¿tele, în valuri, la adåpostul întunericului, pânå târziu, în noiembrie.

Deocamdatå, boncåluitul încå aprinde pasiuni. Sonurile misterioase invitå la adåstare în observatoare înalte sau la locuri de trecere consacrate, hå¡a¿uri ¿i poiene, unde alaiurile de nuntå ale cerbilor se aratå în zori sau în amurg, înainte de a se dizolva în penumbra pådurii.

Mai råmâne, a¿adar, cel pu¡in o såptåmânå pentru pânda sau apropiatul „pe muget” de taurul râvnit care se manifestå sonor, la lårgime sau în cetatea lui silvestrå. Råspunzându-i cu me¿te¿ug din corn sau din scoicå, îl putem ademeni, aducându-l în båtaia eficace a carabinei, îl putem deturna de pe traseul såu matinal de retragere la odihnå ori îl putem ¡ine pe loc în timp ce ne apropiem cu mare aten¡ie la vreascuri ¿i cu vânt din fa¡å, în cazul în care îl vedem nehotårât în a accepta provocarea rivalului nevåzut ¿i a-¿i påråsi fortårea¡a vegetalå. Pe måsura mic¿orårii distan¡ei, chemåtoarea trebuie så tacå, pentru a se evita vreo notå falså, în stare så ne zådårniceascå eforturile prin punerea pe fugå a întregului alai nup¡ial. În plus, pauzele de muget au darul de a spori presiunea asupra ståpânului de cârd, alimentându-i curiozitatea ¿i fåcându-l, Profitul Agricol 36/2020

adesea, så se urneascå, la bånuiala cå rivalul pregetå, socotindu-se inferior. Tot acest duel al nervilor are savoarea lui, mai ales dacå se încheie cu o izbândå vânåtoreascå.

aprig ¿i pu¿cå agerå (sau invers), ¿i-a propus så-¿i caute primul cerb dupå consumarea boncåluitului. E, într-adevår, un pariu cu ¿ansa ¿i cu for¡ele proprii, dar care se lipse¿te de vraja nop¡ilor înste-

Zilele trecute, un cunoscut tocmai ¿ia adjudecat în acest fel trofeul râvnit (¿aisprezece impar), în greutate de peste douåsprezece kilograme ¿i cu un punctaj provizoriu de 222 puncte CIC, în bazinul Râ¿tei. Taurul vârstnic, intrat deja în declin, avea ramura ochiului stâng fracturatå, semn cå-¿i apårase pânå atunci cu îndârjire de uzurpatori haremul.

Op¡iunea mai incitantå – de¿i mai pu¡in spectaculoaså – este aceea a alegerii ca perioadå de vânare a cerbilor dupå încheierea boncåluitului, „pe tåcute”, ¡inând seama cå multe fonduri cinegetice nu î¿i epuizeazå în acest råstimp relativ scurt cota de recoltå aprobatå. Sezonul îngåduit de lege pentru vânarea masculilor din specia cerb comun se întinde, pentru exemplarele de selec¡ie, între 1 septembrie ¿i 31 decembrie, iar pentru cele de trofeu, între 10 septembrie ¿i 15 noiembrie.

Camaradul meu Bogdan, condei

late, când orga pådurii reverbereazå glasul cerbilor, din culme în culme. Intrând adânc în toamnå, te bizui, în schimb, pe me¿te¿ugul propriu în a descifra urmele taurilor afla¡i la refacere dupå risipa de energie din timpul împerecherii. Acum, sunt în cåutarea poienelor ¿i a fâne¡elor menite så-i pregåteascå pentru intrarea în iarnå. Mai cu seamå la munte, anotimpul hibernal durând aproape o jumåtate de an, o bunå condi¡ie fizicå le poate asigura supravie¡uirea, în pofida hranei neîndestulåtoare ¿i a prådåtorilor de tot felul. În toamna aceasta, norocul le stå în fågete, unde crengile sunt doldora de jir, semn de bunåstare pentru toate sålbåticiunile pådurii, de la bursuc pânå la urs.

Miezul gras al semin¡elor cu trei muchii, a¿ternut la poalele arborilor în covor ruginiu, e o adevåratå manå cereascå pentru toatå suflarea codrului.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 14.10.2020

George Sava 2.10.1975, fost secretar general adjunct MADR Ilie Van 3.10.1951, pre¿edinte UCPR, prof. univ. USAMV Bucure¿ti Claudiu Frânc 3.10.1962, pre¿edinte Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine Violeta Niculae 4.10.1971, director inovare KWS Dan Florin Iorgu 4.10.1980, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - MADR Ofelia Nalbant 5.10.1966, director Agrium Agroport România Mihail Dumitru 8.10.1947, director general Institutul de Pedologie Radu Zezeanu 8.10.1948, Euro Starsem Vasile Iosif 9.10.1963, director general FMC Agro Teodor Mihalcea 10.10.1956, director tehnic IBNA Balote¿ti, fost secretar de stat Raluca Bo¡an 10.10.1980, director marketing, Syngenta Gabriel Ristea 11.10.1964, manager regional vânzåri Claas Ionela Camelia Iliu¡å 11.10.1976, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR Nicu¿or ªerban 12.10.1959, pre¿edinte Clubul Fermierilor Români, fermier Agroserv Måriu¡a Andrei Barabulea 12.10.1969, director Direc¡ia Economicå ANIF Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar Adelina Popescu 15.10.1941, fost ministru adjunct 50

Cu ochii în 13-14 Cea mai mare fermå acoperitå va fi construitå în Abu Dhabi Cea mai mare fermå acoperitå din lume, cu o suprafa¡å cultivabilå de 160.000 de metri påtra¡i, va fi construitå în Abu Dhabi.

Este o investi¡ie de 177 milioane de dolari, ob¡inu¡i printr-o asociere dintre o firmå olandezå ¿i una localå. Ferma va produce pânå la 10.000 de tone de alimente anual, în special varietå¡i de salatå ¿i alte legume verzi. Ferma va utiliza doar 5% din necesarul de apå al unei ferme conven¡ionale ¿i emisiile de gaze cu efect de serå vor fi cu 40% mai mici.

Animalele de fermå din UE polueazå mai mult decât ma¿inile Un mit bântuie internetul. Conform unui studiu Greenpeace, animalele de fermå din Uniunea Europeanå ar produce mai multe gaze cu efect de serå decât autovehiculele. Conform date disponibile, animalele emit 502 milioane de tone de dioxid de carbon anual, fa¡å de 656 milioane de tone emise de ma¿ini. Raportul Greenpeace calculeazå înså ¿i emisiile indirecte, de exemplu, cele asociate cu produc¡ia de furaje, totalul emisiilor fiind de 704 milioane de tone de dioxid de carbon.

Camera Lorzilor impune standarde alimentare Camera Lorzilor din Parlamentul britanic a adoptat douå amendamente la Legea Agriculturii. Toate alimentele de import vor trebui så respecte standardele impuse producåtorilor din Regatul Unit.

Amendamentele au fost sus¡inute ¿i de organiza¡iile fermierilor, care se tem cå vor fi dezavantaja¡i prin semnarea de tratate comerciale cu SUA ¿i alte state, dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå. Legea va fi trimiså din nou în Camera Comunelor, care a respins deja o propunere similarå.

Un producåtor de carne luptå împotriva defri¿årilor Gigantul brazilian JBS (de numele cåruia se leagå ni¿te råsunåtoare scandaluri de corup¡ie la cel mai înalt nivel) a anun¡at cå-¿i va monitoriza întreg lan¡ul de aprovizionare pentru a elimina furnizorii care cresc animale în zone defri¿ate ilegal în bazinul Amazonului.

JBS este cel mai mare procesator de carne din lume ¿i spune cå va aloca 35 de milioane de dolari într-un fond destinat comunitå¡ilor din bazinul Amazonului.

ORIZONTAL: 1) Stropitoare pentru gazon – Gras la corp; 2) A ie¿i la atac – Precipitat în reac¡ii; 3) Vorbit pe la col¡uri! – Achitå pe 9 10 loc; 4) Bloc cu apå rece – Face trimiteri; 5) Rezultat bun la strânsul fructelor – Gata de plecare; 6) Puncte deschise... de manichiurå – Se gåse¿te prin apropiere; 7) Aflate în bunå stare; 8) Tratatå cu nåmol; 9) Vecine de caså la ¡arå – Surprizå de propor¡ii; 10) Lumea filmului de altådatå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

2

3

4

5

6

7

8

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 35/2020 ORIZONTAL: PAPARA - CAI; ELAN - SCAUN; SCRIPCAR - C; MAG - IEPURE; EL - PETITOR; TIMORAT - TC; NURI - OPIU; BAT - TENISI; O - ADORATOR; INTARATARE.

VERTICAL: 1) Foaie de plåcintå servitå cu sare ¿i piper – Intrat în rezervå; 2) Alegeri libere – Difuzare în premierå... la radio!

3) Luat la mijloc! – Fustangiu cu reputa¡ie de zgârcit; 4) Scoate aurul din pungå – Sfâr¿e¿te in cuptor; 5) ºinutul sticle¡ilor; 6) Închiså fårå ¿anse de scåpare; 7) A termina înghe¡ata – Salvator la inunda¡ii; 8) Face agude – Cu pa¿i înainte; 9) Caracter lipsit de verticalitate – Ridicå piciorul; 10) O mare consumatoare.

Profitul Agricol 36/2020