Viitorul fermei }u]uianu este deplin asigurat

Când poveste¿te despre cum tatål såu, cioban, s-a stråduit så-l ¡inå la ¿coalå, cu mari eforturi, lui Gheorghe ºu¡uianu (57 de ani) i se umezesc ochii. A fåcut medicina veterinarå ¿i a profesat, la începutul anilor ‘90. A sim¡it declinul zootehniei ¿i a investit în culturå vegetalå. A cumpårat tractoare UTB noi, combine C14, a prestat servicii ¿i apoi, începând cu anul 1997, a luat teren în arendå. Foarte repede a ajuns la suprafa¡a actualå, de 4.500 de ha, întinse pe raza a patru localitå¡i. În prezent, fiii såi, Florin (35 de ani), ¿i Valentin (32 de ani), sunt co-administratori ai afacerii.

¿i cereale, depozitare, valorificare cereale, achizi¡ii de utilaje, transport. ¥n total, ferma lor, Lux Com, are o flotå de 30 de camioane cu care duce cerealele în Portul Constan¡a.

Amândoi ¿i-au fåcut case pe o insulå a familiei, din proximitatea punctului de lucru din Ileana - care aratå ca un sediu de fermå dichisit.

Ne-au primit chiar în birourile de la Ileana, tustrei ºu¡uieni la o maså de conferin¡e. ªi-au pasat din priviri cuvântul, fiecare råspunzând atunci când avea cele mai pertinente informa¡ii. E limpede cå formeazå o echipå sudatå.

Tehnologia o faci tu, dar vecinii nu-i alegi ci, procesul de fårâmi¡are a terenurilor e chiar încurajat”, revine seniorul.

Din suprafa¡a fermei, 40% este proprietate.

“Am cumpårat aproape tot ce s-a oferit, fiind terenuri pe care le-am exploatat”, explicå Gheorghe ºu¡uianu.

Structura de culturi

Structura culturilor anul acesta: 1.000 ha rapi¡å, 1.400 ha grâu, 1.500 porumb, 300 ha floare, 125 soia.

Noutatea fa¡å de anul trecut este soia, introduså în asolament pentru cå sunt posibile tratamentele. Au încercat, în trecut, fårå tratamente, iar dauna a fost totalå - produc¡ie de ciulini. La anul, dacå nu se schimbå nimic în legisla¡ie, soia va dispårea din nou din structurå. Sezonul de primåvarå 2023 e primul în care folosesc iriga¡ii. Încep cu o suprafa¡å de 550 ha. Având în vedere rota¡ia, pe care au ales så o respecte, nu irigå doar porumb ¿i soia, ci ¿i rapi¡å ¿i grâu de såmân¡å.

Când båie¡ii au terminat liceul, ºu¡uianu senior a încercat så-i îndepårteze de fermå.

"Munca de aici nu e u¿oarå ¿i trebuie så-¡i placå cu adevårat, så te implici, altfel nu merge. A¿a cå le-am fåcut rost în Bucure¿ti, le-am luat apartamente, så-¿i facå fiecare drumul såu”.

Florin a fåcut Finan¡e, ValentinRela¡ii Interna¡ionale. Ulterior, înså, amândoi au decis så se întoarcå acaså, la Ar¡ari. Au terminat ¿i Agronomia. Curând vor avea ¿i brevet de pilot. Pentru cå, a¿a cum ve¡i afla în detaliu de la colegul meu, Arpad Dobre, acum au un elicopter american cu care vor efectua tratamentele ce altfel sunt imposibile.

Valentin se ocupå de câmp, tehnologia de culturå, arendå, comasåri de terenuri. iar Florin de achizi¡ii de inputuri

Cu mari dificultå¡i, au reu¿it så comaseze suprafe¡e mici ¿i astfel, în prezent, exploateazå “doar” 115 parcele, deci o medie bunicicå, de 37,4 ha/solå. Înså încå sunt mul¡i proprietari de terenuri mici care nu acceptå ofertele de comasare ¿i le dau mari båtåi de cap.

“Sunt oameni care vor så lucreze 0,4 ha, pe o lungime de 1.000 de metri. Ei bine, o fac. Pun ¡åru¿i pentru delimitarea hotarului ¿i nu ai ce face - dreptul de proprietate trebuie respectat”.

“Tu pui porumb, el pune floare. Vå da¡i seama cå nu vom putea folosi elicopterul în acea zonå”, puncteazå Valentin.

“Unde e legea comasårii? Programele pentru sus¡inerea micilor fermieri nu sunt condi¡ionate de buna rela¡ie de vecinåtate. Dimpotrivå, respectarea amplasamentului e obligatorie. ªi-atun-

Au achizi¡ionat mare parte din necesarul de fertilizan¡i în toamna 2022, iar acest fapt a dus cheltuiala medie pe ha la 6.000 de lei. Totu¿i, nu fac rabat de la tehnologie. Încearcå så ¡inå sub control consumul prin fertilizåri faziale. Dacå sunt condi¡ii propice, merg ¿i cu a doua frac¡ie, iar atunci când cultura promite, o prime¿te chiar ¿i pe a treia.

Produc¡iile medii: la grâu 6-7 t/ha, rapi¡å 3-4 t/ha, porumb 8-10, floare 3-3,5 t/ha. Teoretic, zona e bunå pentru floare, dar accidentele sunt foarte dese ¿i asta l-a determinat pe Gheorghe ºu¡uianu så renun¡e ani buni la aceastå culturå.

“Am scos de tot floarea, a¿a cum am renun¡at ¿i la orz. Am încercat variante, consultându-må cu speciali¿ti ¿i folosind tehnologii de excelen¡å. Totu¿i, nu am ajuns la recoltele scontate. O problemå sunt perioadele de ar¿i¡å. Dacå acestea se întâmplå så se suprapunå cu înfloritul, nici hibrizii cu autopolenizare nu sunt salva¡i”.

Pia¡a este tot mai nesigurå

Fiind “la butoane”, Valentin a pariat pe floare în 2020, våzând cât de sårac în precipita¡ii a fost sezonul toamnåiarnå 2019. Jackpot: produc¡ie medie de 3,5 t/ha, pe 700 ha.

Anul urmåtor, înså, un nou rateu. Cultura s-a dezvoltat frumos, dar a venit un vânt ¿i au rezultat pierderi de 40% pe toatå suprafa¡a.

Må interesez de prelucrarea terenului.

“Preferåm minimul till, înså nu putem renun¡a la arat pentru culturile de primåvarå. Presiunea de dåunåtori ¿i de rozåtoare e prea mare. Încercåm så reducem aråtura din rota¡ie. Dupå 4-5 ani fårå aråturå, porumbul då aceea¿i produc¡ie. Deci, am reu¿i, în timp, så eliminåm aråtura, înså fårå substan¡e eficiente presiunea de dåunåtori se men¡ine foarte mare”, explicå Valentin.

Problema acestui an, pe lângå cre¿terea costurilor globale cu 50%, e valorificarea produc¡iei. Nu doar a celei proprii, ci ¿i achizi¡ionate, fiindcå Lux

Com face ¿i comer¡, având spa¡ii de depozitare permanente în silozuri ¿i magazii, dar ¿i posibilitatea de extindere temporarå a capacitå¡ii în silobaguri.

Florin a gestionat bine situa¡ia ¿i spa¡iile de stocare sunt aproape goale acum, înainte de recoltå. Iar valorificarea s-a fåcut avantajos. Grâul, de pildå, l-au vândut la un pre¡ mediu de 300 de euro/t. Asta nu înseamnå cå nu are motive de nemul¡umire.

“Este foarte multå insecuritate. Nu mai existå nicio garan¡ie în comer¡ul cu cereale, totul e loterie. Traderii, dacå achizi¡ioneazå ceva, vor cu livrare la douå-trei luni. Nu au unde så mai depoziteze. Sunt mul¡i fermieri care au cumpårat marfå din Ucraina, sunt ¿i traderi care au adus marfå. Din cauza asta, s-au lungit livrårile în Port. Am ajuns så ståm cu marfa ¿i trei-patru zile, pentru un test GMO la rapi¡å, care nu se fåcea înainte. Dacå vom continua a¿a în campanie, va fi un dezastru”.

“Când cre¿te bursa, traderii måresc procentul de minus Matif. Nu mai e Matif

- 30 de euro/t, ci Matif - 35 de euro/t. Sunt sigur cå se aliniazå la pre¡uri, pentru cå niciunul nu cre¿te, chiar dacå Matif cre¿te. Invers, imediat scad”, completeazå Gheorghe ºu¡uianu.

El are un mare dinte împotriva speculatorilor, care scornesc indici de calitate pentru a-i degrada marfa pe care o ¿tie de calitate excep¡ionalå.

“Acum câ¡iva ani morarii cereau gluten. Azi se cere indice de plutire ¿i forma bobului. Nu ne-am apucat de procesare, considerând cå fiecare trebuie så stea pe felia lui. Am fost nevoit så dau 30.000 de euro så-mi iau granulometru. ªi vine un individ, care avea preten¡ia cå grâul meu nu are indicele bun. Îl duc la aparat ¿i se dovede¿te cå nu ¿tia så-l citeascå”.

Altfel, perspectivele de produc¡ie sunt bune, gra¡ie precipita¡iilor de 350 l/mp cåzute în intervalul octombrie 2022 - aprilie 2023. Totu¿i, seniorul e re¡inut.