CULTURI VEGETALE
Viitorul fermei }u]uianu este deplin asigurat Când poveste¿te despre cum tatål såu, cioban, s-a stråduit så-l ¡inå la ¿coalå, cu mari eforturi, lui Gheorghe ºu¡uianu (57 de ani) i se umezesc ochii. A fåcut medicina veterinarå ¿i a profesat, la începutul anilor ‘90. A sim¡it declinul zootehniei ¿i a investit în culturå vegetalå. A cumpårat tractoare UTB noi, combine C14, a prestat servicii ¿i apoi, începând cu anul 1997, a luat teren în arendå. Foarte repede a ajuns la suprafa¡a actualå, de 4.500 de ha, întinse pe raza a patru localitå¡i. În prezent, fiii såi, Florin (35 de ani), ¿i Valentin (32 de ani), sunt co-administratori ai afacerii.
C
ând båie¡ii au terminat liceul, ºu¡uianu senior a încercat så-i îndepårteze de fermå. "Munca de aici nu e u¿oarå ¿i trebuie så-¡i placå cu adevårat, så te implici, altfel nu merge. A¿a cå le-am fåcut rost în Bucure¿ti, le-am luat apartamente, så-¿i facå fiecare drumul såu”. Florin a fåcut Finan¡e, Valentin Rela¡ii Interna¡ionale. Ulterior, înså, amândoi au decis så se întoarcå acaså, la Ar¡ari. Au terminat ¿i Agronomia. Curând vor avea ¿i brevet de pilot. Pentru cå, a¿a cum ve¡i afla în detaliu de la colegul meu, Arpad Dobre, acum au un elicopter american cu care vor efectua tratamentele ce altfel sunt imposibile. Valentin se ocupå de câmp, tehnologia de culturå, arendå, comasåri de terenuri. iar Florin de achizi¡ii de inputuri
24
¿i cereale, depozitare, valorificare cereale, achizi¡ii de utilaje, transport. ¥n total, ferma lor, Lux Com, are o flotå de 30 de camioane cu care duce cerealele în Portul Constan¡a. Amândoi ¿i-au fåcut case pe o insulå a familiei, din proximitatea punctului de lucru din Ileana - care aratå ca un sediu de fermå dichisit. Ne-au primit chiar în birourile de la Ileana, tustrei ºu¡uieni la o maså de conferin¡e. ªi-au pasat din priviri cuvântul, fiecare råspunzând atunci când avea cele mai pertinente informa¡ii. E limpede cå formeazå o echipå sudatå.
Tehnologia o faci tu, dar vecinii nu-i alegi Din suprafa¡a fermei, 40% este proprietate. “Am cumpårat aproape tot ce s-a oferit, fiind terenuri pe care le-am exploatat”, explicå Gheorghe ºu¡uianu. Cu mari dificultå¡i, au reu¿it så comaseze suprafe¡e mici ¿i astfel, în prezent, exploateazå “doar” 115 parcele, deci o medie bunicicå, de 37,4 ha/solå. Înså încå sunt mul¡i proprietari de terenuri mici care nu acceptå ofertele de comasare ¿i le dau mari båtåi de cap. “Sunt oameni care vor så lucreze 0,4 ha, pe o lungime de 1.000 de metri. Ei bine, o fac. Pun ¡åru¿i pentru delimitarea hotarului ¿i nu ai ce face - dreptul de proprietate trebuie respectat”. “Tu pui porumb, el pune floare. Vå da¡i seama cå nu vom putea folosi elicopterul în acea zonå”, puncteazå Valentin. “Unde e legea comasårii? Programele pentru sus¡inerea micilor fermieri nu sunt condi¡ionate de buna rela¡ie de vecinåtate. Dimpotrivå, respectarea amplasamentului e obligatorie. ªi-atun-
ci, procesul de fårâmi¡are a terenurilor e chiar încurajat”, revine seniorul.
Structura de culturi Structura culturilor anul acesta: 1.000 ha rapi¡å, 1.400 ha grâu, 1.500 porumb, 300 ha floare, 125 soia. Noutatea fa¡å de anul trecut este soia, introduså în asolament pentru cå sunt posibile tratamentele. Au încercat, în trecut, fårå tratamente, iar dauna a fost totalå - produc¡ie de ciulini. La anul, dacå nu se schimbå nimic în legisla¡ie, soia va dispårea din nou din structurå. Sezonul de primåvarå 2023 e primul în care folosesc iriga¡ii. Încep cu o suprafa¡å de 550 ha. Având în vedere rota¡ia, pe care au ales så o respecte, nu irigå doar porumb ¿i soia, ci ¿i rapi¡å ¿i grâu de såmân¡å. Au achizi¡ionat mare parte din necesarul de fertilizan¡i în toamna 2022, iar acest fapt a dus cheltuiala medie pe ha la 6.000 de lei. Totu¿i, nu fac rabat de la tehnologie. Încearcå så ¡inå sub control consumul prin fertilizåri faziale. Dacå sunt condi¡ii propice, merg ¿i cu a doua frac¡ie, iar atunci când cultura promite, o prime¿te chiar ¿i pe a treia. Produc¡iile medii: la grâu 6-7 t/ha, rapi¡å 3-4 t/ha, porumb 8-10, floare 3-3,5 t/ha. Teoretic, zona e bunå pentru floare, dar accidentele sunt foarte dese ¿i asta l-a determinat pe Gheorghe ºu¡uianu så renun¡e ani buni la aceastå culturå. “Am scos de tot floarea, a¿a cum am renun¡at ¿i la orz. Am încercat variante, consultându-må cu speciali¿ti ¿i folosind tehnologii de excelen¡å. Totu¿i, nu am ajuns la recoltele scontate. O problemå sunt perioadele de ar¿i¡å. Dacå acestea se întâmplå så se suprapunå cu înfloritul, nici hibrizii cu autopolenizare nu sunt salva¡i”. Profitul Agricol 18/2023
