Profitul Agricol nr. 18, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 18 din 10 mai 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 18/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Unde au dispårut despågubirile de secetå la culturile de primåvarå?

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Asocia¡iile comunicå cu guvernul prin scrisori deschise. Le trimit deschise ca så fie siguri cå le ¿i cite¿te cineva (le parcurg mai mult ziari¿tii). ¥n sens invers, dinspre guvern cåtre asocia¡ii, nu existå dialog, doar promisiuni. La începutul lui aprilie, presat de marele miting al agricultorilor, ministrul promitea rapid despågubiri de secetå pentru culturile de primåvarå. Ba le avea ¿i gata aprobate de Bruxelles, doar cå nu voia så le scoatå public. Mitingul s-a stins, asocia¡iile s-au mai despår¡it unele de altele, iar despågubirile au fost uitate. Dar actul normativ se discutå cu fermierii din decembrie anul trecut. Atunci încå nu era gata situa¡ia centralizatå a suprafe¡elor afectate. ¥n martie,înså, situa¡ia suprafe¡elor era clarå, la fel ¿i suma, 870 de milioane de lei. Unde sunt banii agricultorilor? ¥n schimb, ministrul miluie¿te masa, de parcå ar arunca un colac de salvare, cu un pumn de mårun¡i¿. Douåzeci de milioane de euro ajutoare pentru cei cu stocuri de cereale la nu ¿tiu ce datå. Dar fermierii lovi¡i de secetå nu au stocuri. Unii abia au avut grâu de arendå, dacå nu l-or fi cumpårat ¿i pe acela tot din Ucraina. Cu ce îi ajutå måsurile de sprijin pentru stocuri? Unii se plâng cå abia au bani så o ia de la capåt. Ce planuri are ministerul pentru ei? Am mai spus-o, România este o ¡arå în care autoritå¡ile guverneazå emi¡ând påreri contradictorii în timp ce societatea, profund politizatå, prizeazå propagandå.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 18/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Reducerea pre¡ului laptelui la raft Încep înscrierile pentru nu ar trebui så impacteze crescåtorii 7 Porumbul de Aur

Daea criticå proiectul legii “Copa-Cogeca” din Parlament Un Comitet de Monitorizare pentru politica agricolå

6 milioane de euro pentru usturoi

Importurile din Ucraina continuå, în schimb se blocheazå tranzitul

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Un indicator nebågat în seamå: pre¡ul uleiului de måsline În 2023, îmbunåtå¡irea recoltei va limita accesul Ucrainei în portul Constan¡a De ce nu este bine så fie prea mult galben pe ogoare

Rezerva de umiditate din sol

Creditare cu plata la recoltå

Porumbul ¿i floarea-soarelui au 2-4 frunze, grâul 50 cm, în Timi¿

Ma[ini & utilaje

Ziua Por¡ilor Deschise Saaten

Produc¡ii mari cu Lemken Azurit

Atacul afidelor în culturile de cereale påioase

Deutz-Fahr 6C, tractoare performante pentru agricultura inteligentå 44

Problemele concesionarilor cu Agen¡ia Domeniilor Statului

Cre[terea animalelor

Lipi¡anul nostru 22 a ajuns în patrimoniul UNESCO Sura de Stepå

Infolen, azotul lichid cu aplicare foliarå pentru culturile de påioase 23 Via]a companiilor Viitorul fermei ºu¡uianu este deplin asigurat

Câteva neclaritå¡i ale regulamentului de interzicere a importurilor 13

Protec¡ia financiarå a porumbului Sustenabilitatea, cuvântul de ordine al conferin¡elor FAPPR 27 pentru såmân¡å

Lactalis, un imperiu Fermierii români ar putea primi de 15 miliarde de dolari pânå la încå 89,19 milioane de euro pentru stocurile de cereale 20 Dependen¡i de importurile de carne de porc

Culturi vegetale

Daea amenin¡å cå îi va da în vileag pe fermierii care au speculat criza fluxurilor din Ucraina 12

CIECH Agro România 24 marcheazå primul an de activitate

Maschio vrea så dezvolte robo¡i

Pachet de primåvarå cu ingrediente Kubota

Încårcåtoarele Manitou, productive în ferme vegetale ¿i zootehnice 46

Recoltare de calitate ¿i economii cu Claas Lexion

37 39

Opinii Seceta ¿i “hidrogenul verde”!

Hobby Trapper de ocazie

Casa Ceaiului din Satul Regal

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Reducerea pre]ului laptelui la raft nu ar trebui s\ impacteze cresc\torii Petre Daea sus¡ine cå, în urma deciziei så scadå pre¡ul laptelui la raft, crescåtorii nu vor fi nevoi¡i så vândå mai ieftin laptele procesatorilor. Întrebat ce se întâmplå în condi¡iile în care chiar fermierii spun cå procesatorii le-au scåzut pre¡urile de preluare a laptelui, ministrul Agriculturii a råspuns: “Sub nicio formå. Urmårim aceastå situa¡ie”. Ministrul a explicat cå a avut mai multe întâlniri cu tot lan¡ul de produc¡ie, în¡elegând aici producåtorii de lapte, procesatorii ¿i retailerii, ocazie cu care au analizat care este situa¡ia privind scåderea pre¡ului la lapte pe fiecare jude¡ în parte. “S-a convenit så se facå reducerea la cele douå produse, lapte de 1,5% gråsime ¿i lapte de 3,5% gråsime. Nu la toate produsele. Am convenit cu retailerii, în prezen¡a Consiliului Concuren¡ei, institu¡ia care urmåre¿te implementarea acestei måsuri, så ne întâlnim såptåmânal", a declarat Daea. ¥ntâlnirile cu sectorul laptelui vor avea loc în fiecare zi de luni, la ora 16. “Tocmai de aceea ne-am adunat ¿i ne întâlnim în fiecare såptåmânå ca lucrurile acestea så nu se repercuteze la fermieri, så nu ne întâlnim cu aceste atitudini, zic eu, neconforme ¿i lipsite de temei, ca procesatorii så se ducå în fa¡a fermierilor cu oferte de pre¡ la preluare mai mic. Sub nicio formå, urmårim aceastå situa¡ie. Profitul Agricol 18/2023

De aceea am instituit acest mod de lucru såptåmânal, lunea la orele 16, så avem întâlnirea de lucru între cei care sunt pe lan¡ul acesta de produc¡ie ¿i cu decizia la ei, în a¿a fel încât lucrurile så fie în regula normalå pe care a stabilit-o premierul ¿i pe care ne-am angajat så o urmårim”, a adåugat oficialul MADR. To¡i retailerii din România au fost de acord så reducå, în mod voluntar, cu minimum 20%, pre¡ul laptelui de provenien¡å româneascå, de la 1 mai, a anun¡at recent Consiliul Concuren¡ei. Scåderea va dura 6 luni, din mai pânå în octombrie, ¿i teoretic ar trebui så conducå la o cre¿tere a consumului. Astfel, reducerea de cel pu¡in 20% a pre¡ului la raft se va aplica laptelui de provenien¡å româneascå care costå în prezent peste 7 lei/litru, fårå så fie inclus în vreo promo¡ie, ¿i se va împår¡i între retaileri (minimum 10%) ¿i procesatori (minimum 10%).

Arin DORNEANU

Alegeri la UNCSV Såptåmâna trecutå au avut loc alegeri la UNCSV, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal. Mircea Bålu¡å, fermier în jude¡ul Arge¿ ¿i director executiv al Cooperativei Agricole Arge¿ Biosud, a råmas pre¿edinte pentru urmåtorii 4 ani. Din Consiliul de Conducere mai fac parte Milan Kelo, vicepre¿edinte UNCSV ¿i pre¿edinte al Cooperativei Fermierul Nådlåcan din Arad; Gabriel Stanciu, pre¿edinte al Cooperativei Agricole BRAICOOP din Bråila; Mihaela Nicule¡, pre¿edinte al Cooperativei Segarcea din Dolj; Råzvan Gaidargi, pre¿edinte al Cooperativei Dobrogea Sud din Constan¡a. Tot în cadrul ¿edin¡ei, au aderat la UNCSV încå 3 cooperative, Uniunea ajungând la 54 de membri. Olanda are aprobarea UE så închidå ferme Comisia Europeanå a aprobat douå programe olandeze, cu o valoare totalå de 1,47 miliarde de euro, pentru a-i despågubi pe crescåtorii de animale care î¿i închid voluntar fermele. Motivul, autoritå¡ile vor reducå nivelul de azot. Preluarea ¿i închiderea unor ferme sunt o parte importantå în planul mai amplu de måsuri destinat rezolvårii acestei probleme. Cele 1,47 miliarde de euro vor fi folosite pentru a-i despågubi pe crescåtorii de animale care î¿i închid în mod voluntar fermele amplasate în apropiere de rezerva¡iile naturale. Ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole Ministerul Economiei are în lucru o schemå de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole, a anun¡at ministrul Economiei, Florin Spåtaru. “Vom avea, pentru procesarea produselor alimentare, o schemå la Ministerul Economiei, pentru cå ar trebui så facem separarea între produc¡ia agricolå ¿i procesarea acestor produse alimentare care, în mod normal, este un proces industrial ¿i mai pu¡in legat cu domeniul agriculturii". 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Daea critic\ proiectul legii “Copa-Cogeca” din Parlament Stârne¿te controverse un proiect de lege, aflat în dezbatere parlamentarå, pentru plata cotiza¡iilor asocia¡iilor profesionale din domeniul agricol în structurile de reprezentare de pe plan european. Unii spun cå e fåcut cu dedica¡ie. Teoretic, ar trebui så acopere un spectru larg de reprezentare, oferind ¿anse corecte de finan¡are pentru cât mai multe organiza¡ii na¡ionale ¿i pentru o prezen¡å a acestora în cât mai multe organiza¡ii europene ce pot influen¡a politicile europene. În fapt, ar urma så beneficieze doar Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i strict pentru plata cotiza¡iei la CopaCogeca. Fårå a face referire la acest aspect, un critic al proiectului de lege este ministrul Petre Daea. “Am avut trei mandate în Parla-

ment. Din nefericire, acum am putut så våd acolo o superficialitate greu de egalat. Se pun plombe acolo unde nu trebuie ¿i se stricå un drum fortificat. E o concuren¡å de amendamente care nu se leagå prin norme juridice clare, fårå respectarea tehnicii legislative ¿i fårå o finalitate care ar trebui så însemne drumul scurt spre atingerea obiectivului pe care ¡i-l propui prin actul normativ”. Daea î¿i reafirmå angajamentul de a plåti cotiza¡ia aferentå anului 2023, la Copa-Cogeca, pentru Alian¡å, ca så se evite ru¿inea unei noi “exmatriculåri” din ra¡iuni financiare. Înså admite cå, în absen¡a modificårii legisla¡iei, va fi obligat la ocolirea acesteia.

Robert VERESS

Petre Daea, ministrul Agriculturii: “Re¡ine¡i: sunt de acord så dåm ace¿ti bani, pânå se încheagå ¿i ei, pânå se pun pe picioare ¿i pot tråi din cotiza¡ii. Banii sunt în buget, iar eu, ca ordonator de credit, vreau så-i dau. Dar trebuie så existe acoperire legalå.” Ministrul ridicå ¿i câteva întrebåri adresate de Curtea de Conturi: Care sunt rezultatele concrete ale prezen¡ei asocia¡iilor la Copa-Cogeca? Care este rostul acestei plå¡i? Care sunt contribu¡iile asocia¡iilor în procesul de legiferare europeanå?

Un Comitet de Monitorizare pentru politica agricol\ Såptåmâna trecutå s-a ¡inut, la Bucure¿ti, prima reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Planul Strategic PAC 2023-2027, numele sub care func¡ioneazå oficial PNS-ul. Pre¿edintele Comitetului este Petre Daea (foto). Alåturi de ministru, la reuniune au participat pre¿edintele ASAS Valeriu Tabårå, secretarul de stat Ion Gåman, ªtefan Lucian Radu, desk officer pentru România al DG Agri, directorul general al Direc¡iei de Dezvoltare Ruralå, Dana Rebega, directorul general al Direc¡iei de Politici Agricole, Elena 8

Tatomir, directorul general al AFIR, George Chiri¡å, directori ¿i exper¡i din cadrul MADR, APIA ¿i ai altor institu¡ii subordonate. Totodatå, au participat ¿i reprezentan¡i ai asocia¡iilor ¿i federa¡iilor mai importante. Ministrul ¿i-a exprimat speran¡a ca împreunå cu to¡i actorii implica¡i så proiecteze inclusiv o Politicå Agricolå Comunå post 2027 ¿i a trasat un fel de bazå, cei 4S le spune el, care ar trebui så reprezinte pilonii viitoarei PAC: Sustenabilitate, Securitate, Stabilitate ¿i Siguran¡å. Profitul Agricol 18/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:ncep înscrierile pentru Porumbul de Aur Forumul APPR a început înscrierile pentru Porumbul de Aur 2023. Concursul, supranumit Oscarul Agriculturii, este un instrument de analizå ¿i verificare a celor mai eficiente tehnologii aplicate în cultura porumbului, dar ¿i un mijloc de promovare pentru FAPPR. “Obiectivul principal este de a dezvolta o platformå de dialog ¿i formare tehnicå pentru producåtorii de porumb”, spune Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR. Regulamentul de participare este simplu: 1. Suprafa¡a de con-

curs este de 10 ha, declaratå de participant ¿i validatå de o comisie formatå din 2 membri ai asocia¡iei; 2. Recoltarea trebuie anun¡atå cu cel pu¡in douå zile înainte, pentru a permite reprezentantului asocia¡iei så fie prezent fizic la recoltare; 3. Sunt douå categorii distincte de participare, culturå irigatå sau neirigatå. Trofeul va fi oferit, cel mai probabil, în cadrul Congresului FAPPR de anul viitor, iar câ¿tigåtorii vor beneficia de o campanie de promovare pe toatå durata anului 2024.

6 milioane de euro pentru usturoi Guvernul a aprobat, pe 4 mai, Hotårârea prin care se aprobå schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus¡inere a produc¡iei de usturoi, precum ¿i pentru stabilirea unor måsuri de verificare ¿i control al acesteia, în anul 2023, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1408/2013. HG-ul va fi implementat de cåtre direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene ¿i oficiile fitosanitare jude¡ene. “Continuåm acest Program demarat în anul 2019, care ¿i-a dovedit din plin utilitatea asigurând o produc¡ie calitativå ¿i cantitativå de usturoi românesc pentru consum. Iatå cå oferim preProfitul Agricol 18/2023

dictibilitatea de care este nevoie pentru stabilitatea producåtorilor ¿i pentru asigurarea accesului consumatorilor la produsele române¿ti, ob¡inute prin munca fermierilor no¿tri”, a declarat ministrul Petre Daea. Schema se va aplica pe întreg teritoriul României în anul 2023, iar impactul bugetar este de 29.700.000 lei, reprezentând echivalentul a maxim 6.001.200 de euro. Depunerea cererilor se va realiza pânå la data de 31 mai inclusiv, iar valorificarea produc¡iei se va face în perioada 1 iunie - 21 noiembrie.

Agricover se va lista la BVB ¥n luna mai Agricover deruleazå o ofertå publicå de ac¡iuni noi, emise ca parte a majorårii capitalului social. La finalizarea ofertei, compania vrea så solicite listarea la Bursa de Valori Bucure¿ti. Grupul Agricover a fost înfiin¡at în 2000 de cåtre Jabbar Kanani. De atunci, a atras doi ac¡ionari mari, BERD, Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare, în 2017, cu 12%, ¿i Adama, în 2019, cu 10%. Universitari olandezi în vizitå la Bucure¿ti Secretarul de stat Iulian Bucur a primit, la Bucure¿ti, o delega¡ie olandezå a Universitå¡ii de agriculturå Wageningen. Vizita face parte dintr-o listå de ac¡iuni de cooperare în domeniul educa¡iei agricole. S-a discutat despre eventualitatea unor schimburi de experien¡å între liceele agricole din România ¿i Olanda, despre sprijin în elaborarea manualelor ¿i moder nizarea curriculei. Olanda este unul din cei mai mari exportatori mondiali de produse agricole, cu peste 122 de miliarde de euro în 2022. Polonia luptå împotriva infla¡iei cu TVA Zero la alimente Polonia ar putea extinde anul viitor TVA zero la alimentele de bazå, dacå infla¡ia persistå, a anun¡at såptåmâna trecutå premierul Mateusz Morawiecki. Var¿ovia a adoptat în 2022 reduceri de taxe, de la combustibili la îngrå¿åminte, dar au trebuit så revinå în 2023 la taxele pentru benzinå, în conformitate cu reglementårile stabilite de Comisia Europeanå. Totu¿i, Bruxelles-ul a permis men¡inerea la zero a TVA la alimentele de bazå. ¥n Polonia infla¡ia a fost de 14,7% în aprilie, în scådere u¿oarå de la 16,1% în martie. Pentru Var¿ovia problema este mai complicatå, întrucât va trece prin alegeri generale în toamna acestui an. Måsura TVA Zero ar costa bugetul cel pu¡in 2,4 miliarde de dolari ¿i va fi luatå când vor fi disponibile datele privind previziunile pentru 2024, a anun¡at premierul polonez. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Importurile din Ucraina continu\, în schimb se blocheaz\ tranzitul Decizia prin care Comisia Europeanå suspendå importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å din Ucraina în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia con¡ine douå prevederi care aruncå în aer inten¡iile anun¡ate.

stfel, pe de o parte, se introduce o excep¡ie la importuri: contractele încheiate înainte de data de 2 mai pot fi derulate, în continuare, deci importurile în baza acestor contracte sunt permise. Cu alte cuvinte, dacå un anumit trader din România a avut prevederea de a antama, så zicem, un milion de tone de grâu/porumb/ floare/rapi¡å din Ucraina, acestea vor continua så intre în ¡arå. Pe de altå parte, existå contracte “în alb”, care pot fi antedatate, fårå probleme... Petre Daea admite problema, dar promite controale energice la grani¡e: “Se pot importa, în continuare, aceste cereale în baza contractelor încheiate înainte de data de 2 mai ¿i este juridic corect, fiindcå nu se pot aplica legile cu ac¡iune retroactivå. Vom avea grijå så monitorizåm atent contractele în derulare, så nu se depå¿eascå cantitå¡ile precizate. Am întrebat chiar azi: “Måi, fra¡ilor, voi cere¡i contractele acolo?”. Se poate verifica, e ¿i ANAF implicat, toate institu¡iile statului. Nu sunt singur în lupta aceasta cu toate mijloacele care pot fi folosite de fiecare cetå¡ean în dorin¡a de a câ¿tiga în fel ¿i chip”. Pe de altå parte, nu mai este permiså stocarea cerealelor din Ucraina în 10

cele cinci ¡åri. Ceea ce ne aduce la problema tranzitului prin Portul Constan¡a. Acolo, aproximativ 90% din tranzit se face în felul urmåtor: mijloacele de transport din Ucraina aduc mårfurile în Port, unde sunt stocate, încårcarea în nave fåcându-se ulterior din stocuri. Doar într-unul din zece cazuri marfa se încarcå direct din barjå în vapor. Nu existå facilitå¡i pentru ca aceste procente så se schimbe. Ca atare, tranzitul mårfurilor ucrainene prin Portul Constan¡a va fi în bunå parte blocat, pânå pe data de 5 iunie. Referitor la aceastå problemå, Daea afirmå cå i-ar fi propus câteva solu¡ii concrete omologului ucrainean, gândindu-se în special la ce va fi dupå 5 iunie, când sperå cå restric¡iile europene la importuri vor continua. Dar a refuzat så detalieze solu¡iile, nefiind încå stabilite. Clauzele din decizia Comisiei care conduc la problemele precizate mai sus au fost introduse cu dedica¡ie, considerå surse din pia¡å. La fel este cazul ¿i cu eliminarea uleiului de floarea-soarelui din varianta finalå a documentului. În varian¡a ini¡ialå, produsul apårea pe lista celor pentru care se activeazå clauza de salvgardare, alåturi de grâu, porumb ¿i floarea-soarelui.

Oficiali ai Comisiei au încercat så explice clauza care permite continuarea importurilor în cazul contractelor încheiate înainte de 2 mai: “În general, în cazul deciziilor care afecteazå pia¡a, informåm din timp agen¡ii economici despre inten¡iile noastre, astfel încât så ¿tie la ce så se a¿tepte. Aici, din cauza caracterului de urgen¡å al måsurii, nu a fost posibilå aplicarea procedurii ¿i agen¡ii economici nu s-au putut pregåti”. În acela¿i timp, chiar dacå Bruxelles-ul nu a eliminat cu totul posibilitatea reactivårii clauzei de salvgardare dupå data de 5 iunie, se insistå cå måsura adoptatå mar¡i a fost una excep¡ionalå ¿i cå se a¿teaptå o reducere a presiunii pe stocuri ¿i asupra logisticii de transport în cele cinci ¡åri. În privin¡a evaluårii de risc a celorlalte produse pentru care cele cinci state au solicitat activarea clauzei de salvgardare, am aflat cå aceasta va începe abia dupå data de 5 iunie, în baza noului regulament care va guverna importurile din Ucraina. Conform noului regulament, evaluarea de risc poate dura pânå la trei luni ¿i orice eventualå restric¡ie de import poate fi impuså abia dupå scurgerea celor trei luni - a¿adar, nu mai devreme de 5 septembrie. Oficialii Comisiei admit ¿i cå importurile din Ucraina pot continua în ¡årile din proximitate pe cåi ocolitoare, dar mizeazå pe costurile prohibitive: “E posibil ca produsele så intre întro altå ¡arå europeanå ¿i apoi så fie revândute cåtre statele cu interdic¡ie de importuri. Nu putem preîntâmpina asta, dar nici nu e credibil cå se va întâmpla a¿a, întrucât costurile de transport ar face nefezabil importul în acest circuit”.

Robert VERESS Profitul Agricol 18/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Daea amenin]\ c\ îi va da în vileag pe fermierii care au speculat criza fluxurilor din Ucraina Plå¡ile pentru compensarea pierderilor generate de supra-stocurile de grâu existente, în ferme, la 1 februarie, ¿i care se asumå cå au fost cauzate de fluxurile ucrainene, vor începe undeva dupå data de 27 mai. În paralel, ministrul Petre Daea promite un fel de asanare a pie¡ei, prin separarea fermierilor meritorii de cei care au încercat så speculeze momentul ¿i så-¿i acopere cu bani europeni ¿i na¡ionali pagubele cauzate de propriile erori de management.

“

Fermierii au ¿i ei råspunderea lor pentru ce s-a întâmplat. În momentul în care fermierul stocheazå produc¡ia, devine jucåtor la burså. La timpul potrivit voi prezenta date care dau contur unui comportament de pia¡å care ridicå semne de întrebare. În acela¿i timp, va fi o lec¡ie pentru viitor, så învå¡åm cum så ne comportåm în condi¡ii mai deosebite. Unii au ¡inut de pre¡ ¿i când grâul era 440 de euro/t. Cine a mai pomenit a¿a pre¡? A fost låcomie ¿i decizie proprie. Tu ai speculat pe pia¡å ¿i ai ie¿it prost, dar må iei la rost pe mine cå ai haina ruptå când tu ai prins-o în gard?! Voi veni cu date concrete ¿i cu situa¡ii foarte clare, cu nume ¿i cu prenume. A¡i observat cå unii cer compensa¡ii la unitatea de suprafa¡å, nu pe stocuri? Pentru a putea fugi de controlul exactitå¡ii. Pentru cå nu le-a ie¿it, unii nici nu 12

mai vor så depunå acum cereri. Îi cunosc bine pe cei care au ie¿it în fa¡å, ca såge¡ile, pentru a-mi contesta munca ¿i atitudinea! Cu datele lor må voi prezenta în fa¡a na¡iunii”, promite Daea. Vor fi compensa¡i numai fermierii care au sau au avut (la 1 februarie, în cazul grâului) stocuri din produc¡ie proprie ¿i se presupune cå nu le-au valorificat la timp din cauza fluxurilor din Ucraina. “Presiunea a venit din partea celor care s-au obi¿nuit så câ¿tige u¿or prin învârtirea produselor. Nu le dåm lor, comercian¡ilor. Unii dintre fermieri au devenit ¿i comercian¡i. ªi-au fåcut capacitå¡i de depozitare, au colectat cereale de la al¡ii pentru a le revinde ulterior. Activitatea de comer¡ trebuie så ¿io asume! Dacå ai recoltat o mie de tone de grâu ¿i ai mai cumpårat o mie de tone, iar la 1 februarie aveai o mie de tone în stoc, nu prime¿ti nimic, fiindcå acea mie de tone era acolo în urma comer¡ului”.

Un alt repro¿ pe care ministrul îl aduce unora dintre fermierii din sectorul vegetal este cå au exagerat când au criticat calitatea cerealelor din Ucraina. “Vå da¡i seama cå, în România, sunt 150.000 de fermieri care au animale ¿i au beneficiat de produsele mai ieftine de pe pia¡å. Avem 4-5.000 de fermieri care au fost afecta¡i de cerealele din Ucraina. Am stat la maså cu reprezenta¡ii unora ¿i ai altora. Cei din vegetal se plângeau cå orzul din Ucraina e de proastå calitate, cå e cu reziduuri, cå e infestat. Crescåtorii de animale le-au replicat cå orzul din Ucraina a fost chiar mai bun decât al celor care se plângeau de orzul din Ucraina. A ¿i argumentat un mare crescåtor: “Ce, eu sunt tâmpit så le dau animalelor mele orz prost, så-mi sabotez afacerea?”. 2.000 de fermieri au raportat, pânå joi, 4 mai, stocuri de grâu existente la data de 1 februarie. Ministrul refuzå så comunice suma stocurilor declarate de cei 2.000 de fermieri. Le va face publice abia dupå verificarea declara¡iilor. Procesul de verificare va începe pe 12 mai ¿i va dura 15 zile. “La verificåri se vor face calcule care ¡in cont de produc¡ia ob¡inutå în sezonul 2021-2022, conform jurnalului de recoltare, de stocul existent în momentul recoltatului, de cantitatea înmagazinatå, de intrårile ¿i ie¿irile ulterioare (vânzåri, arendå, autoconsum etc.) conform datelor contabile”. La finalul verificårilor se vor cunoa¿te atât supra-stocurile reale existente la 1 februarie, cât ¿i stocurile råmase în prezent.

Robert VERESS Profitul Agricol 18/2023

Câteva neclarit\]i ale regulamentului de interzicere a importurilor Trågând un semnal de alarmå printr-o scrisoare deschiså, Forumul APPR salutå aprobarea Regulamentului 2023/903 al Comisiei Europene, cel privind introducerea unor måsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina. O redåm mai jos, subliniind punctele esen¡iale.

“

Stipuleazå Regulamentul, în mod obligatoriu ¿i cu aplicare directå în toate statele membre, interzicerea importurilor de grâu, porumb, rapi¡å, semin¡e de floarea-soarelui, originare din Ucraina, în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia sau Ungaria pânå la data de 5 iunie 2023. Aceste importuri sunt permise în celelalte state membre. De asemenea, este permiså circula¡ia acestor mårfuri ¿i în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia, Ungaria sub regimul de tranzit vamal.” FAPPR considerå cå aprobarea acestui regulament este un moment important de con¿tientizare ¿i recunoa¿tere a faptului cå fermierii români sunt afecta¡i de criza cerealelor din Ucraina. Doar cå, în vederea protejårii intereselor producåtorilor agricoli din RomâProfitul Agricol 18/2023

nia, asocia¡ia profesionalå face o expunere a punctelor sensibile ¿i a clauzelor interpretabile ale acestui Regulament publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru solicita autoritå¡ilor române måsuri pentru preîntâmpinarea oricåror încercåri de eludare: de aplicare a inter1. Excep¡ia dic¡iei de import pentru con-

tractele semnate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament “În¡elegem cå aceastå clauzå se impune datoritå principiului neretroactivitå¡ii legii. Totu¿i, aplicarea ei poate duce u¿or la fraudarea legii dacå nu se iau måsuri suplimentare de verificare ¿i de protec¡ie, cum ar fi, de exemplu, existen¡a unui registru special pentru aceste contracte care så asigure darea de datå certå sau orice alte mijloace juridice care så asigure fårå echivoc cå aceste contracte comerciale sunt semnate ¿i parafate anterior datei de intrare în vigoare a acestui regulament.”

2. Regulamentul se aplicå, timp Perioada scurtå pentru care

de o lunå de zile, pânå la data de 5 iunie 2023. “Apreciem cå demersurile pentru prelungirea acestor interdic¡ii trebuie începute încå din acest moment deoarece trebuie evitat, în mod absolut,

depå¿irea datei de 5 iunie pentru aplicarea acestor prelungiri. În caz contrar, dacå prelungirea interdic¡iilor nu se aplicå în mod continuu ¿i neîntrerupt, tot efectul aplicårii acestui Regulament ar fi anulat ¿i de o singurå zi de neaplicare a acestor interdic¡ii. Subliniem totodatå faptul cå orice contract comercial încheiat dupå data de 2 mai 2023, dar cu perioada de livrare stipulatå dupå 5 iunie 2023 nu numai cå nu ar beneficia de prezum¡ia de bunå-credin¡å, dar devine nul ¿i nu poate fi pus în aplicare, dacå se prelungesc interdic¡iile de import.”

Eliminarea uleiului de floareasoarelui din lista produselor pentru care se interzice importul, de¿i ini¡ial produsul apårea pe lista celor pentru care se activeazå clauza de salvgardare

Datoritå clauzei care prevede ca nu mai este permiså stocarea cerealelor din Ucraina în cele cinci ¡åri, în lipsa facilitå¡ilor necesare este posibil ca Portul Constan¡a så se blocheze ca urmare a tranzitului cerealelor din Ucraina.

Arin DORNEANU 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 aprilie, a fost de 253 dolari/tonå (1.164 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 1 mai.

România FOB Constan¡a 203 euro/t (+2) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. ¥n perioada 1 - 5 mai pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Tailanda 77.700 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

61.970 tone, Nigeria 27.770 tone, Columbia 27.700 tone, Panama 23.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 307 dolari/tonå (1.412 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 1 mai. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 1 mai. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 241 240 237 235 230 August 245 241 239 237 235 Sept 247 245 243 241 239 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 309 307 305 303 301 August 297 295 293 291 289 Sept 293 291 289 287 285

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 5 mai 2023, a fost de 255 dolari/tonå (1.173 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 259 257 255 254 253 August 239 237 235 233 231 Sept 217 215 213 211 209 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

$/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 247 245 243 241 239 245 243 241 239 237

scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.142 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2023, este de 169 euro/tonå (828 lei). A crescut cu 2 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 5 mai 2023, a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 mai.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 230 euro/tonå (1.127 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/t (1.034 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2023 este de 185 euro/t (906 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 177 dolari/t (814 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 315 313 311 309 307 August 323 321 319 317 311 Sept 317 315 313 315 309 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Rouen 219 217 215 213 211 Dunquerque 219 217 215 213 211 Pallice 237 235 233 231 229 Creil FOB 217 215 213 211 209 Moselle FOB 217 215 213 211 209 Rouen FOB 269 267 261 259 257

de 217 euro/tonå (1.063 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 239 dolari/tonå (1.099 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 1 mai.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 233 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 235 233 231 229 227 237 235 233 229 227 225 223 221 219 217 Bordeaux FOB 237 235 233 231 230 Pontivy 241 239 237 235 233 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 18/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 1 - 5 mai 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 551 dolari/tonå (2.535 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 539 537 535 533 531 August 529 527 525 523 521 Sept 509 507 505 503 501

România FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 2 ) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Rouen 213 211 207 205 203 Dunquerque 207 203 201 199 197 Pontivy 209 207 205 203 201 Orz bere: Creil** 223 217 215 213 211 Moselle** 221 219 217 215 214

Rapi¡å

PREºURI

1 - 5.05.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 430 euro/tonå (2.107 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 423 euro/tonå (2.073 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 5 mai 2023, a fost de 529 dolari/tonå (2.433 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 473 dolari/tonå (2.176 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 1.177 1.157 1.147 1.145 1.139 August 1.179 1.177 1.169 1.159 1.147 Sept 1.169 1.159 1.157 1.147 1.143

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 203 euro/tonå (995 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

277.770 tone, Olanda 77.770 tone, Canada 37.770 tone, Indonezia 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 214 euro/tonå (1.049 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 481 479 477 475 473 477 475 473 471 469

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 1 - 5 mai 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 450 euro/t (2.205 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 1 mai. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în iunie 2023, pre¡ul orzului furajer este 185 dolari/t (851 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Dieppe 457 455 453 451 450

A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.117 lei). A înregistrat o scådere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 432 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Rouen 431 429 427 425 423 Dunquerque 439 437 435 433 432 Moselle 437 435 433 431 430

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 355 353 351 349 345

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iulie 569 565 563 561 559 August 533 531 529 527 525 Sept 517 513 511 509 507

Iunie Iulie

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 5 mai 2023, a fost de 345 dolari/tonå (1.587 lei). A înregistrat o scådere de 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 1 mai. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2023, este 357 euro/t (1.749 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2023, este 417 dolari/t (1.918 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 Iunie 247 245 243 241 239 Iulie 241 239 237 235 233

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 1 - 5 mai, a fost de 239 dolari/tonå (1.099 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

253 dolari/t

Profitul Agricol 18/2023

-8

255 dolari/t

-8

551 dolari/t

-8

$/t

01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 537 535 533 531 529 519 517 515 513 511

239 dolari/t

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Un indicator neb\gat în seam\> pre]ul uleiului de m\sline Din iunie 2022, pre¡ul uleiului de måsline a urcat cu aproape 60%, ajungând la aproximativ 5,4 euro per kilogram, un pre¡ record ob¡inut în contextul secetei severe din Europa, care anul trecut a afectat culturile de måsline de pe continent. Spania, cel mai important producåtor mondial de ulei de måsline, a fost în mod special afectatå. În mod obi¿nuit, fermierii spanioli produc jumåtate din uleiul de måsline de pe plan global, dar în ultimele 12 luni livrårile anuale s-au înjumåtå¡it. Seceta prelungitå din Spania va afecta ¿i produc¡ia din acest an. Martie 2023 a fost în statul iberic a doua cea

mai caldå lunå martie din acest secol ¿i a doua cea mai secetoaså, aratå datele Agen¡iei de meteorologie din Spania. ªi aprilie 2023 ar urma så fie extrem de secetoaså, nu a plouat deloc în mai mult de jumåtate din ¡arå în primele 17 zile din aceastå lunå. Conform estimårilor Comisiei Europene, seceta din Spania va înjumåtå¡i probabil produc¡ia de ulei de måsline a ¡årii anul acesta, comparativ cu 2022. În mod obi¿nuit, Spania furnizeazå aproximativ 40% din produc¡ia mondialå. Totu¿i, valurile de caniculå atunci când înfloresc måslinii ¿i seceta severå de vara trecutå au afectat recoltele. Dar seceta afecteazå ¿i Italia ¿i Portugalia,

al doilea ¿i, respectiv, al patrulea producåtor de ulei de måsline. Conform firmei italiene de analizå a datelor Centro Studi Divulga, 2022 a fost cel mai secetos pentru Italia, începând de la 1800. Doar Grecia, al treilea mare producåtor din UE, care nu este afectatå de condi¡iile meteo, se a¿teaptå la o îmbunåtå¡ire a produc¡iei, dar nu suficientå pentru a compensa declinul din Spania. Asocia¡ia Exportatorilor Spanioli Asoliva - estimeazå cå anul acesta cantitatea de ulei de måsline disponibilå pe plan global va fi cu cel pu¡in 10% mai scåzutå decât nivelul de 3,1 milioane de tone din sezonul încheiat în 2021.

Eurostat: Comer¡ul UE cu produse agricole a ajuns anul trecut la 424,7 miliarde de euro Valoarea schimburilor comerciale (importuri plus exporturi) cu produse agricole între Uniunea Europeanå ¿i restul lumii a fost, în 2022, de 424,7 miliarde de euro, cu 77,5 miliarde de euro mai mult decât în 2021, aratå datele publicate miercuri de Oficiul European de Statisticå (Eurostat).

Marea Britanie a fost principala destina¡ie pentru exporturile de produse agricole ale UE (47,8 miliarde de euro sau 21% din total), fiind urmatå de Statele Unite (13%, 29 miliarde de

euro), China (7%, 15,2 miliarde de euro), Elve¡ia (5%, 11,5 miliarde de euro), Japonia (4%, 8,3 miliarde de euro) ¿i Rusia (3%, 7 miliarde de euro).

Defalcat, UE a exportat produse agricole în valoare de 229,1 miliarde de euro ¿i a importat în valoare de 195,6 miliarde de euro, generând un surplus de 33,5 miliarde de euro. Între 2002 ¿i 2022, valoarea comer¡ului UE cu produse agricole aproape s-a triplat (de la 141,5 miliarde de euro la 424,7 miliarde de euro), echivalentul unei cre¿teri anuale medii de aproape 5,6%. În aceastå perioadå, exporturile (5,9%) au crescut mai rapid decât importurile (5,4%). 16

Total importuri produse agricole în UE> 195,6 miliarde euro

Profitul Agricol 18/2023

Pre]uri [i pie]e

:n 2023, îmbun\t\]irea recoltei va limita accesul Ucrainei în portul Constan]a O revenire a produc¡iei de cereale a României în acest an ar putea limita locul pentru livrårile de cereale ucrainene prin portul Constan¡a, sus¡ine operatorul portuar Comvex. Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale ¿i oleaginoase, a våzut cum porturile sale de la Marea Neagrå au fost blocate dupå invazia declan¿atå de Rusia în luna februarie 2022, astfel cå ¡ara fost nevoitå så gåseascå rute alternative de shipping prin ¡årile vecine membre ale Uniunii Europene. Chiar ¿i dupå acordul interna¡ional intermediat de ONU la finele lunii iulie 2022, care a dat acces Ucrainei la trei dintre porturile sale la Marea Neagrå, portul Constan¡a råmâne cea mai importantå rutå alternativå de shipping. Acordul intermediat de ONU expirå la 18 mai ¿i o prelungire nu a fost încå convenitå. Potrivit oficialilor de la Comvex, portul Constan¡a a intermediat aproape o

treime dintre exporturile de cereale ale Ucrainei, dupå invazia ruseascå, livrând 8,6 milioane de tone în 2022 ¿i 3,3 milioane de tone în primul trimestru al acestui an. “Noua recoltå româneascå pare så fie mai mare decât cea de anul trecut, ceea ce înseamnå cå va fi loc mai pu¡in pentru ucraineni. Operatorii nu îi vor prejudicia pe clien¡ii lor tradi¡ionali”, a declarat Viorel Panait, directorul Comvex, pentru Agerpres. Acesta a mai spus cå o mai bunå gestionare a traficului camioanelor ¿i reducerea congestionårii portului ar putea ajuta, în absen¡a unor noi capacitå¡i. Anul trecut, prin portul Constan¡a au fost exportate 24,01 milioane de tone de cereale. Anali¿tii firmei de consultan¡å Agritel estimeazå cå în acest an România ar urma så recolteze 10,35 milioane de tone de grâu.

Cezar Gheorghe, de la firma de consultan¡å AGRIColumn, estimeazå cå în 2023 produc¡ia de cereale de toamnå a României va depå¿i media ultimilor cinci ani, iar portul Constan¡a are nevoie de investi¡ii ¿i un sistem IT unificat pentru a gestiona aglomerarea. “Constan¡a trebuie så se concentreze pe intråri ¿i ie¿iri. Nu po¡i så bagi un elefant prin gaura cheii”, spune plastic Gheorghe. ¥n plus, mai spune el, shipping-ul prin portul Constan¡a este mai ieftin decât prin porturile Ucrainei, conform termenilor acordului interna¡ional, deoarece cozile lungi la inspec¡iile ce trebuie efectuate la Istanbul creeazå noi costuri pentru cerealele ucrainene.

Egiptul a cumpårat 120.000 de tone de grâu din România Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, responsabilå pentru achizi¡iile strategice, a cumpårat 655.000 de tone de grâu la o licita¡ie interna¡ionalå. Aceasta a fost formatå din 535.000 de tone de grâu din Rusia ¿i 120.000 de tone de grâu din România. Grâul a fost achizi¡ionat la un pre¡ FOB de 260 de dolari pe tonå, în cazul grâului din Rusia, respectiv 250 de dolari pe tonå, în cazul grâului din 18

România. Luni, GASC a cerut furnizorilor så depunå oferte FOB pentru douå perioade de livrare, 10-30 iunie ¿i/sau 1-20 iulie, iar plata ar urma så se facå la vedere (imediat) utilizând fonduri provenite de la Islamic Trade Finance Corporation (ITFC). Traderii au dezvåluit cå, în final, statul egiptean a acceptat doar douå oferte pentru grâu din România, una de la Agro Chirnogi pentru 60.000 de

tone de grâu, cu un pre¡ de 260 de dolari pe tonå, la care se adaugå 15,50 dolari reprezentând costul cu shippingul, ¿i alta tot pentru 60.000 de tone de grâu de la Olam, la un pre¡ similar. Egiptul este cel mai mare cumpåråtor mondial de grâu, un produs de bazå necesar pentru a men¡ine programul de subven¡ionare a pâinii, de care depind peste 70 de milioane dintre cei 103 de milioane de egipteni. Profitul Agricol 18/2023

Pre]uri [i pie]e

De ce nu este bine s\ fie prea mult galben pe ogoare Suprafa¡a agricolå utilizatå în anul 2020 în România a fost de aproape 13,6 milioane de hectare, din care aproape 9 milioane reprezintå teren arabil. Dar, observå Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucure¿ti, în ultimul timp este parcå prea multå culoare galbenå pe ogoare, respectiv rapi¡a.

“În ultimul timp, am mers mai mult cu ma¿ina prin ¡arå ¿i nu mi-a plåcut ce våd. Våd prea multå culoare galbenå pe ogoare, ceea ce înseamnå rapi¡a. Nu ¿tiu dacå este chiar bine pentru noi ¿i pentru securitatea alimentarå”, a spus Nicolae Istudor, la Conferin¡a anualå BNR - ASE cu tema Navigând printre crize suprapuse.

“Ca specialist în economie agrarå vå rog så îmi permite¡i så fac câteva aprecieri cu privire la criza alimentarå. ¿i încep printr-o constatare: ¡ara noastrå nu ar trebui så fie vizatå de o astfel de crizå. Adicå, fåcând o glumå ¿i vå rog så îmi permite¡i, nu vom fi nevoi¡i så mâncåm insecte, cu condi¡ia ca noi så

Profitul Agricol 18/2023

utilizåm cu inteligen¡å poten¡ialul agricol de care dispunem, prin asigurarea de materii prime pentru zootehnie ¿i industria alimentarå autohtonå ¿i prin intensificarea produc¡iei alimentare care trebuie så contribuie la cre¿terea valorii adåugate. Ceea ce înseamnå politici agricole noi, adaptate la vremuri noi. Produc¡ia agricolå a unei ¡åri reprezintå principala surså de asigurare a securitå¡ii alimentare na¡ionale, iar måsura în care securitatea alimentarå se realizeazå prin produc¡ia proprie aratå gradul de autosuficien¡å alimentarå. Gradul de autosuficien¡å alimentarå diferå de la un stat la altul în func¡ie de poten¡ialul agricol, respectiv de suprafa¡a terenului agricol.”

În ceea ce prive¿te poten¡ialul agricol, România dispune de un poten¡ial agricol ridicat demonstrat prin suprafa¡a agricolå utilizatå, care în anul 2020 a fost de aproape 13,6 milioane de hectare, din care peste 65%, adicå aproape 9 milioane de hectare, reprezintå teren arabil, conform datelor Eurostat. Datele INS aratå cå în anul 2021 produc¡ia medie la hectare a fost de

4,797 de kg pentru grâu, 5,802 kg pentru porumb, 4,408 kg pentru orz ¿i orzoaicå. Aståzi, spune Nicolae Istudor, în România gradul de autoaprovizionare este de peste 100% la cereale ¿i produse din cereale, de peste 80% la cartofi ¿i legume, lapte ¿i produse lactate, ouå, carnea de pasåre ¿i gråsimile animale ¿i vegetale. Gradul de autoaprovizionare este foarte scåzut la carnea de porc ¿i de vitå, fructe, pe¿te ¿i zahår.

Rectorul ASE-ului crede cå securitatea alimentarå a ¡årii noastre reprezintå o problemå de distribu¡ie ¿i nu de disponibilitate. ¥n aceste condi¡ii eforturile ar trebui îndreptate cåtre crearea ¿i consolidarea de organiza¡ii de profil agricol de dimensiuni optime, viabile, cu scopul realizårii de produse omogene din punct de vedere calitativ ¿i competitive din punct de vedere calitativ ¿i cantitativ. Mai mult, ar trebui realizatå ¿i implementatå o strategie de distribu¡ie eficientå a acestor produse.

Arin DORNEANU

Pre]uri [i pie]e

Fermierii români ar putea primi pân\ la înc\ 89,19 milioane de euro pentru stocurile de cereale 29,73 milioane de euro este suma ce revine României din al doilea pachet financiar de suport, în sumå globalå de 100 de milioane de euro, alocat de Comisia Europeanå, din fondul såu de urgen¡å, pentru efectele fluxurilor de mårfuri ucrainene, în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia.

ceastå sumå poate fi triplatå, ajungând la 89,19 milioane de euro, cu bani din bugetul de stat. Banii urmeazå så fie acorda¡i drept compensa¡ii pentru fermierii care au stocuri de porumb, floare ¿i rapi¡å din cauza fluxurilor ucrainene. Pentru stocurile de grâu se folosesc sumele din primul pachet de sprijin (20,1 milioane de euro, din care jumåtate bani europeni ¿i jumåtate de la bugetul na¡ional). Ministrul Petre Daea se declarå mul¡umit de acest rezultat: “Decizia este, de data aceasta, corectå ¿i reflectå efortul nostru de a explica faptul cå suma ce ne-a revenit din primul pachet de sprijin s-a bazat pe calcule care neau dezavantajat. Iatå cå acum primim cât Ungaria, Slovacia ¿i Bulgaria la un loc”. De¿i, înainte de decizia Comisiei, Daea a sugerat cå România ar merita cea mai mare sumå, întrucât a absorbit cea mai mare cantitate de cereale din Ucraina, acum afirmå cå nu are nemul¡umiri legate de faptul cå Polonia e cea care prime¿te, din nou, compen20

sa¡iile cele mai consistente. “Sigur cå se poate specula (cå e polonez comisarul pentru Agriculturå), dar raportul compensa¡iilor e apropiat de realitate”. Totu¿i, spre deosebire de primul pachet de sprijin, când nu a ezitat în a anun¡a cå suma acordatå de Comisie va fi dublatå (atunci Comisia a permis doar dublarea, acum se acceptå triplarea), Daea se fere¿te så angajeze Guvernul la cheltuiala suplimentarå: “Så vedem, întâi, stocurile, ¿i apoi vom lua o decizie”. Din cele 100 de milioane de euro, cât este valoarea totalå a sprijinului pentru cinci ¡åri, Comisia propune ca 39,33 milioane de euro så fie alocate Poloniei, 29,73 mil. euro României, 15.93 mil. euro Ungariei, 9,77 mil. euro euro Bulgariei ¿i 5,24 mil. euro Slovaciei. Propunerea va fi supuså aprobårii statelor membre în a doua jumåtate a såptåmânii viitoare. În cazul foarte probabil al unui vot favorabil, va urma o procedurå acceleratå de virare a sumelor

cåtre cele cinci state beneficiare. Miercuri, 3 mai, în cadrul unui briefing tehnic cu jurnali¿ti din cele cinci ¡åri, oficiali ai Comisiei au vorbit ¿i de investi¡ii europene în logistica celor cinci state din proximitatea Ucrainei, pentru a fluidiza coridoarele de solidaritate. “E o måsurå structuralå, pentru cå aceastå situa¡ie din Ucraina este limpede cå va mai dura, iar presiunea logisticå se men¡ine ridicatå”. Oficialii au spus cå, cel mai probabil, acest al doilea pachet de compensa¡ii pentru pierderile fermierilor este ¿i ultimul. “Nu este inten¡ia noastrå, în acest moment, så revenim cu un al treilea pachet de sprijin”. Statele membre vor trebui så informeze Comisia despre pachetele de compensare pentru fermieri stabilite pânå la sfâr¿itul lunii iunie ¿i så efectueze plå¡ile pânå la sfâr¿itul lunii septembrie.

Robert VERESS Profitul Agricol 18/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de umiditate din sol Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, intervalul 1-7 mai s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii neînsemnate din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ¡årii. Reparti¡ia pe regiuni a fost urmåtoarea: - Banat 1 - 10 litri/mp, - Dobrogea 0 - 2,7 l/mp, - Transilvania 0,2 - 35,2 l/mp, - Cri¿ana 0,6 - 23,7 l/mp, - Muntenia 0,1 - 14,4 l/mp, - Oltenia 1,5 - 10,1 l/mp, 22

- Moldova 0,5 - 20,4 l/mp, - Maramure¿ 6,9 - 40,6 l/mp. Pe 8 mai, în cultura grâului de toamnå, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din cadrul ANM, prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Munteniei ¿i a Moldovei, izolat sud-vestul ¿i estul Dobrogei. Con¡inutul de apå din sol se situeazå în limite scåzute (secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå puternicå) pe su-

prafe¡e agricole extinse din Dobrogea, local în nordul, nord-estul ¿i estul Munteniei, sudul, estul ¿i sud-estul Moldovei, izolat nord-vestul Banatului. În stratul de sol 0-20 cm în cultura de porumb, aprovizionarea cu apå prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, pe întreg teritoriul. De men¡ionat faptul cå atât pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnå, cât ¿i în stratul superficial de sol 0-20 cm pentru cultura de porumb cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în luna mai, pânå la aceastå datå, nu au adus modificåri semnificative ale rezervei de umiditate. Profitul Agricol 18/2023

CULTURI VEGETALE

Azotul lichid cu aplicare foliar\ pentru culturile de p\ioase Cultura grâului de toamnå prezintå o importan¡å deosebitå pentru agricultura din ¡ara noastrå, fiind principala culturå din asolamentele fermierilor români. Cre¿terea productivitå¡ii se poate realiza prin utilizarea unor tehnologii moderne bazate pe fertilizare echilibratå, mecanizare ¿i un bun management al bolilor ¿i dåunåtorilor. Principalele elemente cu rol major în realizarea produc¡iei finale sunt reprezentate de:  numårul de spice/m  numårul de boabe/plantå  masa a 1.000 de boabe (MMB) 2

Totodatå, pe lângå aceste elemente ce alcåtuiesc produc¡ia finalå, o importan¡a deosebitå prezintå ¿i indicii de calitate ai recoltei ob¡inute în func¡ie de care se face valorificarea produc¡iei:  masa hectolitricå (MH)  con¡inutul de proteine (%)  con¡inutul de gluten

Eficien¡a aplicårii fertilizan¡ilor în primåvarå este condi¡ionatå, pe de o parte, de felul fertilizantului (forma de azot, prezen¡a macroelementelor secundare în compozi¡ia îngrå¿åmântului cum ar fi magneziu sau sulf), iar pe de altå parte, de condi¡iile climatice din perioada de aplicare, ¿i anume cantitatea de precipita¡ii survenitå dupå fiecare aplicare. De regulå, în primåvarå, la cultura de grâu, majoritatea fermierilor frac¡ioneazå doza de azot în 3 treceri, ultima fiind fåcutå în fenofaza cuprinså între apari¡ia frunzei stindard pânå înainte de înflorire cu doze de 20-30 kg s.a. /ha. În acest stadiu are loc translocarea proteinelor sintetizate cåtre boabe ¿i sinteza amidonului. Eficien¡a ultimei treceri este condi¡ionatå în primul rând de cantitatea de precipita¡ii cåzute dupå aplicare. Statistic vorbind probabilitatea cåderii unei cantitå¡i suficiente de precipita¡ii pentru a eficientiza ultima tre-

CULTIVÅM VIITORUL! Fii cu un pas înainte cu Timac Agro! Cultivå viitorul! Solu¡ii performante adaptate fiecårei culturi. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! Profitul Agricol 18/2023

cere cu azot granulat este foarte scåzutå, de aceea cea mai bunå recomandare posibilå pentru acest stadiu este Infolen în dozå de 30 l/ha.

De ce Infolen? l Infolen stimuleazå translocarea

¿i transformarea azotului la nivel foliar l Infolen stimuleazå producerea de aminoacizi ¿i proteine l Infolen stimuleazå activitatea enzimelor implicate în metabolizarea azotului la nivel foliar l Infolen stimuleazå mobilitatea asimilatelor în floem, contribuind la umplerea mai bunå a boabelor (reduce procentul de boabe ¿i¿tave) l Infolen stimuleazå cre¿terea absorb¡iei radiculare a nutrien¡ilor (efect de pompå ) l Infolen este un produs inovator pe bazå de azot, sulf ¿i magneziu ce se aplicå în fenofaza cuprinså între apari¡ia frunzei stindard pânå înainte de înflorire la culturile de cereale påioase l Gra¡ie absorb¡iei rapide în plantå garanteazå eficien¡a chiar ¿i în condi¡ii de umiditate reduså l Optimizeazå procesele logistice în fermå

CULTURI VEGETALE

Viitorul fermei }u]uianu este deplin asigurat Când poveste¿te despre cum tatål såu, cioban, s-a stråduit så-l ¡inå la ¿coalå, cu mari eforturi, lui Gheorghe ºu¡uianu (57 de ani) i se umezesc ochii. A fåcut medicina veterinarå ¿i a profesat, la începutul anilor ‘90. A sim¡it declinul zootehniei ¿i a investit în culturå vegetalå. A cumpårat tractoare UTB noi, combine C14, a prestat servicii ¿i apoi, începând cu anul 1997, a luat teren în arendå. Foarte repede a ajuns la suprafa¡a actualå, de 4.500 de ha, întinse pe raza a patru localitå¡i. În prezent, fiii såi, Florin (35 de ani), ¿i Valentin (32 de ani), sunt co-administratori ai afacerii.

ând båie¡ii au terminat liceul, ºu¡uianu senior a încercat så-i îndepårteze de fermå. "Munca de aici nu e u¿oarå ¿i trebuie så-¡i placå cu adevårat, så te implici, altfel nu merge. A¿a cå le-am fåcut rost în Bucure¿ti, le-am luat apartamente, så-¿i facå fiecare drumul såu”. Florin a fåcut Finan¡e, Valentin Rela¡ii Interna¡ionale. Ulterior, înså, amândoi au decis så se întoarcå acaså, la Ar¡ari. Au terminat ¿i Agronomia. Curând vor avea ¿i brevet de pilot. Pentru cå, a¿a cum ve¡i afla în detaliu de la colegul meu, Arpad Dobre, acum au un elicopter american cu care vor efectua tratamentele ce altfel sunt imposibile. Valentin se ocupå de câmp, tehnologia de culturå, arendå, comasåri de terenuri. iar Florin de achizi¡ii de inputuri

¿i cereale, depozitare, valorificare cereale, achizi¡ii de utilaje, transport. ¥n total, ferma lor, Lux Com, are o flotå de 30 de camioane cu care duce cerealele în Portul Constan¡a. Amândoi ¿i-au fåcut case pe o insulå a familiei, din proximitatea punctului de lucru din Ileana - care aratå ca un sediu de fermå dichisit. Ne-au primit chiar în birourile de la Ileana, tustrei ºu¡uieni la o maså de conferin¡e. ªi-au pasat din priviri cuvântul, fiecare råspunzând atunci când avea cele mai pertinente informa¡ii. E limpede cå formeazå o echipå sudatå.

Tehnologia o faci tu, dar vecinii nu-i alegi Din suprafa¡a fermei, 40% este proprietate. “Am cumpårat aproape tot ce s-a oferit, fiind terenuri pe care le-am exploatat”, explicå Gheorghe ºu¡uianu. Cu mari dificultå¡i, au reu¿it så comaseze suprafe¡e mici ¿i astfel, în prezent, exploateazå “doar” 115 parcele, deci o medie bunicicå, de 37,4 ha/solå. Înså încå sunt mul¡i proprietari de terenuri mici care nu acceptå ofertele de comasare ¿i le dau mari båtåi de cap. “Sunt oameni care vor så lucreze 0,4 ha, pe o lungime de 1.000 de metri. Ei bine, o fac. Pun ¡åru¿i pentru delimitarea hotarului ¿i nu ai ce face - dreptul de proprietate trebuie respectat”. “Tu pui porumb, el pune floare. Vå da¡i seama cå nu vom putea folosi elicopterul în acea zonå”, puncteazå Valentin. “Unde e legea comasårii? Programele pentru sus¡inerea micilor fermieri nu sunt condi¡ionate de buna rela¡ie de vecinåtate. Dimpotrivå, respectarea amplasamentului e obligatorie. ªi-atun-

ci, procesul de fårâmi¡are a terenurilor e chiar încurajat”, revine seniorul.

Structura de culturi Structura culturilor anul acesta: 1.000 ha rapi¡å, 1.400 ha grâu, 1.500 porumb, 300 ha floare, 125 soia. Noutatea fa¡å de anul trecut este soia, introduså în asolament pentru cå sunt posibile tratamentele. Au încercat, în trecut, fårå tratamente, iar dauna a fost totalå - produc¡ie de ciulini. La anul, dacå nu se schimbå nimic în legisla¡ie, soia va dispårea din nou din structurå. Sezonul de primåvarå 2023 e primul în care folosesc iriga¡ii. Încep cu o suprafa¡å de 550 ha. Având în vedere rota¡ia, pe care au ales så o respecte, nu irigå doar porumb ¿i soia, ci ¿i rapi¡å ¿i grâu de såmân¡å. Au achizi¡ionat mare parte din necesarul de fertilizan¡i în toamna 2022, iar acest fapt a dus cheltuiala medie pe ha la 6.000 de lei. Totu¿i, nu fac rabat de la tehnologie. Încearcå så ¡inå sub control consumul prin fertilizåri faziale. Dacå sunt condi¡ii propice, merg ¿i cu a doua frac¡ie, iar atunci când cultura promite, o prime¿te chiar ¿i pe a treia. Produc¡iile medii: la grâu 6-7 t/ha, rapi¡å 3-4 t/ha, porumb 8-10, floare 3-3,5 t/ha. Teoretic, zona e bunå pentru floare, dar accidentele sunt foarte dese ¿i asta l-a determinat pe Gheorghe ºu¡uianu så renun¡e ani buni la aceastå culturå. “Am scos de tot floarea, a¿a cum am renun¡at ¿i la orz. Am încercat variante, consultându-må cu speciali¿ti ¿i folosind tehnologii de excelen¡å. Totu¿i, nu am ajuns la recoltele scontate. O problemå sunt perioadele de ar¿i¡å. Dacå acestea se întâmplå så se suprapunå cu înfloritul, nici hibrizii cu autopolenizare nu sunt salva¡i”. Profitul Agricol 18/2023

CULTURI VEGETALE

Valentin, Gheorghe [i Florin }u]uianu

Pia¡a este tot mai nesigurå Fiind “la butoane”, Valentin a pariat pe floare în 2020, våzând cât de sårac în precipita¡ii a fost sezonul toamnåiarnå 2019. Jackpot: produc¡ie medie de 3,5 t/ha, pe 700 ha. Anul urmåtor, înså, un nou rateu. Cultura s-a dezvoltat frumos, dar a venit un vânt ¿i au rezultat pierderi de 40% pe toatå suprafa¡a. Må interesez de prelucrarea terenului. “Preferåm minimul till, înså nu putem renun¡a la arat pentru culturile de primåvarå. Presiunea de dåunåtori ¿i de rozåtoare e prea mare. Încercåm så reducem aråtura din rota¡ie. Dupå 4-5 ani fårå aråturå, porumbul då aceea¿i produc¡ie. Deci, am reu¿i, în timp, så eliminåm aråtura, înså fårå substan¡e eficiente presiunea de dåunåtori se men¡ine foarte mare”, explicå Valentin. Problema acestui an, pe lângå cre¿terea costurilor globale cu 50%, e valorificarea produc¡iei. Nu doar a celei proprii, ci ¿i achizi¡ionate, fiindcå Lux Profitul Agricol 18/2023

Com face ¿i comer¡, având spa¡ii de depozitare permanente în silozuri ¿i magazii, dar ¿i posibilitatea de extindere temporarå a capacitå¡ii în silobaguri. Florin a gestionat bine situa¡ia ¿i spa¡iile de stocare sunt aproape goale acum, înainte de recoltå. Iar valorificarea s-a fåcut avantajos. Grâul, de pildå, l-au vândut la un pre¡ mediu de 300 de euro/t. Asta nu înseamnå cå nu are motive de nemul¡umire. “Este foarte multå insecuritate. Nu mai existå nicio garan¡ie în comer¡ul cu cereale, totul e loterie. Traderii, dacå achizi¡ioneazå ceva, vor cu livrare la douå-trei luni. Nu au unde så mai depoziteze. Sunt mul¡i fermieri care au cumpårat marfå din Ucraina, sunt ¿i traderi care au adus marfå. Din cauza asta, s-au lungit livrårile în Port. Am ajuns så ståm cu marfa ¿i trei-patru zile, pentru un test GMO la rapi¡å, care nu se fåcea înainte. Dacå vom continua a¿a în campanie, va fi un dezastru”. “Când cre¿te bursa, traderii måresc procentul de minus Matif. Nu mai e Matif

- 30 de euro/t, ci Matif - 35 de euro/t. Sunt sigur cå se aliniazå la pre¡uri, pentru cå niciunul nu cre¿te, chiar dacå Matif cre¿te. Invers, imediat scad”, completeazå Gheorghe ºu¡uianu. El are un mare dinte împotriva speculatorilor, care scornesc indici de calitate pentru a-i degrada marfa pe care o ¿tie de calitate excep¡ionalå. “Acum câ¡iva ani morarii cereau gluten. Azi se cere indice de plutire ¿i forma bobului. Nu ne-am apucat de procesare, considerând cå fiecare trebuie så stea pe felia lui. Am fost nevoit så dau 30.000 de euro så-mi iau granulometru. ªi vine un individ, care avea preten¡ia cå grâul meu nu are indicele bun. Îl duc la aparat ¿i se dovede¿te cå nu ¿tia så-l citeascå”. Altfel, perspectivele de produc¡ie sunt bune, gra¡ie precipita¡iilor de 350 l/mp cåzute în intervalul octombrie 2022 - aprilie 2023. Totu¿i, seniorul e re¡inut.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Sustenabilitatea, cuvântul de ordine al conferin]elor FAPPR

Caravana conferin¡elor tehnice sus¡inute de FAPPR continuå ¿i în acest an. Doar cå în 2023 tema centralå va fi Solu¡ii de sustenabilitate ¿i digitalizarea afacerii în agricultura viitorului. Conferin¡ele se vor organiza în zilele de 16 mai, la Foc¿ani, respectiv 18 mai, la Ia¿i. Prezentårile vor fi sus¡inute de angaja¡i din echipa executivå a FAPPR ¿i de delega¡i ai partenerilor Borealis LAT ¿i Nufarm. Miercuri, 10 mai, la Hotel Novotel din Bucure¿ti, are loc conferin¡a Agricultura sustenabilå în România: provocåri ¿i oportunitå¡i, organizatå de Coali¡ia România Sustenabilå, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilå al Guvernului. Vor fi trei paneluri în cadrul conferin¡ei. Nouå ne-au re¡inut aten¡ia cele douå

Profitul Agricol 18/2023

moderate de Alina Cre¡u, director executiv FAPPR, ¿i de Cristina Cionga, director adjunct al asocia¡iei. Mai mult, FAPPR face parte din “grupul de lucru” al conferin¡ei, alåturi de AIPROM, Bayer ¿i mai multe bånci. Tot în linia sustenabilitå¡ii, FAPPR a introdus un serial online de discu¡ii ¿i informa¡ii interesante, Profesioni¿ti ¿i Tehnologii Sustenabile în fermele din România. Se vorbe¿te despre ce înseamnå sustenabilitatea, care sunt solu¡iile fermierilor, cum se poate aplica agricultura digital într-o fermå. Partenerul FAPPR în buna conturare a acestui proiect digital este Bayer Crop Science.

Robert VERESS

Noul pre¿edinte al Sorghum ID Consiliul de Administra¡ie al Sorghum ID, asocia¡ia europeanå a culturii de sorg, l-a ales pre¿edinte pe fermierul francez Pierre Pagès. Prezent în conducerea organiza¡iei încå de la înfiin¡are, în 2017, Pagès prezideazå ¿i FNPSMS (Federa¡ia Na¡ionalå Francezå a Produc¡iei de Semin¡e de Porumb ¿i Sorg). În plus, este vicepre¿edinte al Euralis, pre¿edinte al Lidea ¿i vicepre¿edinte al SEMAE, o organiza¡ie interprofesionalå. Sorghum ID reune¿te aproximativ 30 de organiza¡ii ¿i companii care reprezintå diverse componente ale sectorului: produc¡ie, cercetare, alimenta¡ie. Sorghum ID va participa la cea de-a doua Conferin¡å Mondialå a Sorgului, care va avea loc în perioada 5-8 iunie 2023, la Montpelier. Ziua Grâului în Bårågan Pe 16 iunie, la Iazu, în ferma lui Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, se va organiza Ziua Grâului. Ajunså la a III-a edi¡ie, este o platformå organizatå de FAPPR pentru a prezenta genetica adaptatå condi¡iilor pedoclimatice din sud-estul ¡årii ¿i a celor mai noi tehnologii de cultivare a cerealelor påioase. Vor fi expuse 54 de soiuri de grâu ¿i orz. Tehnologiile de protec¡ia plantelor au fost oferite de Corteva. Accentul a cåzut pe fertilizantul tratament såmân¡å Ympact, despre care Vasile Folea, customer technology specialist, spunea cå a asigurat un start mult mai bun al culturii ¿i un sistem radicular adânc.

CULTURI VEGETALE

Porumbul [i floarea-soarelui au 2-4 frunze, grâul 50 cm, în Timi[ Campania de primåvarå în jude¡ul Timi¿ merge foarte bine. Totu¿i, în unele zone, însåmân¡area porumbului ¿i a florii-soarelui s-a întârziat, din cauza ploilor prea multe ¿i a umiditå¡ii exagerate pe teren. Speran¡e mari pentru 2023 În general, fermierii au reu¿it så desfå¿oare campania de pregåtirea terenurilor ¿i însåmân¡area cu succes, fiindcå au fost ¿i condi¡ii foarte bune, temperaturi ridicate, de 15-21 de grade. Au fost ¿i blocaje, în martie ¿i la începutul lunii aprilie. E adevårat cå a fost ¿i umiditate în exces în anumite zile, dar au fost ¿i zile cu soare. Astfel, situa¡ia sa compensat. Porumbul ¿i floareasoarelui au råsårit acolo unde au fost însåmân¡ate. Plantele au 2-4 frunze. În general, fermierii sunt mul¡umi¡i, sus¡ine Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå Timi¿. Situa¡ia în teren în luna mai este foarte bunå, iar speran¡ele sunt mari pentru 2023. Umiditatea este propice pentru dezvoltarea culturilor de primåvarå. Rapi¡a aratå spectaculos în Timi¿. Este înfloritå. La orzul apare spicul. Grâul este foarte bine dezvoltat, de aproape jumåtate de metru, 45-50 cm, de¿i cu unele amenin¡åri de boli ¿i dåunåtori. Sunt speran¡e mari, pentru anul agricol 2023, în jude¡ul Timi¿. Loturile experimentale de la Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin sunt însåmân¡ate cu hibrizi de la mai multe companii, dar ¿i de la SCDA Turda. Sunt sole ¿i cu doi hibrizi, Oana ¿i Andreea, crea¡i la SCDA Lovrin. Cultura de porumb era în douå - trei frunze în data de 5 mai ¿i evolueazå foarte bine, având umiditatea optimå. De douå 28

lucruri så tem cercetåtorii: så nu vinå temperaturi foarte înalte ¿i secetå. De fapt, pericolul poate apårea de la aceste douå fenomene, cu efecte devastatoare. Atunci ar fi un dezastru pentru culturå. Anul trecut, seceta a calamitat porumbul în propor¡ie de 80%, la Lovrin ¿i în toatå agricultura din jude¡.

Oana ¿i Andreea - doi hibrizi de porumb crea¡i la SCDA Lovrin În fiecare an, din laboratoaRele SCDA Lovrin, pleacå cel pu¡in douå, trei linii de perspectivå pentru omologare, la ISTIS Bucure¿ti. Dintre acestea, una sau douå sunt aprobate. Un hibrid nou de porumb scos în 2022 este Oana, iar în doi - trei ani este preconizat ca så mai fie omologat încå unul. Hibridul Andreea a fost scos cu câ¡iva ani mai devreme. Gama de hibrizi simpli crea¡i la Lovrin s-a diversificat mult, în func¡ie de materialul biologic folosit, metodele de ameliorare ¿i experimentare, precum ¿i de particularitå¡ile materialelor biologice supuse lucrårilor de ameliorare. În cadrul SCDA Lovrin, au fost crea¡i ¿i omologa¡i 6 hibrizi de porumb: HS Lovrin 196, HS Lovrin 400, HS Lovrin 415, HS Lovrin 360, HS Lovrin 390 ¿i Andreea, iar cel de-al ¿aptelea, Oana, în 2022. Pariul pentru viitorul produs

este de a rezista mai bine la secetå ¿i la violentele schimbåri climatice. De asemenea, trebuie så fie mai productiv ¿i mai calitativ, fiindcå fermierii asta î¿i doresc. Hibrizii de porumb crea¡i la SCDA Lovrin au fost aprecia¡i ¿i cultiva¡i în toatå zona de câmpie din vestul, sudul ¿i sud-vestul ¡årii. În plus, hibridul Andreea se preteazå a fi cultivat ¿i în zonele subcolinare din Banat, Oltenia ¿i Muntenia. Noile direc¡ii de cercetare ale laboratorului de ameliorare a porumbului se regåsesc în cele cinci proiecte de cercetare aflate în derulare, la care participå personalul laboratorului, format din trei cercetåtori cu studii superioare de specialitate ¿i cinci muncitori. Ace¿tia î¿i desfå¿oarå activitatea atât în câmpul experimental, cât ¿i în laborator, urmårindu-se astfel prin activitatea desfå¿uratå cre¿terea progresului genetic al noilor hibrizi, fa¡å de cei existen¡i în prezent. Hibridul Lovrin 400, creat în 1973, este cel mai vechi în culturå. La un moment dat se cultiva pe 1 milion de ha în Ucraina ¿i în România. Scopul este de a cultiva cât mai mul¡i hibrizi de porumb în loturile experimentale de la Lovrin, de la cât mai multe companii pe care speciali¿tii så îi poatå recomanda cu încredere fermierilor.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 18/2023

CULTURI VEGETALE

Atacul afidelor în culturile de cereale p\ioase Odatå cu încålzirea vreme, în culturile de cereale påioase începe så se simtå prezen¡a afidelor. Atacuri semnificative sunt semnalate în Transilvania, dar, cât de curând, insectele vor putea fi observate în toate zonele, la examinarea frunzelor ¿i spicelor. Pe lângå paguba cauzatå prin în¡epare ¿i extragerea sucului celular, afidele sunt vectori pentru viroze precum virusul piticirii grâului (WDV wheat dwarf virus) sau virusul îngålbenirii ¿i piticirii orzului (BYDV-barley yellow dwarf virus). Împotriva acestora nu existå solu¡ii.

Ca atare, pentru a scåpa de pericolul virozelor, afidele trebuie bine combåtute, atât toamna, cât ¿i primåvara. Dacå nu se intervine energic, imediat dupå observarea atacului, afidele formeazå colonii, care provoacå debilitarea ¿i uscarea plantelor. Solu¡ii recomandate de Alcedo pentru combaterea afidelor sunt Faster Delta sau Faster Gold 50 EC. Faster Delta este un piretroid de sintezå care ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, afectând sistemul nervos al insectelor. Are efect repelent ¿i de ¿oc, inhibând nutri¡ia insectelor. Are o durata de protec¡ie in cultura de 7 - 10 zile, indiferent de stadiul de vegeta¡ie.

Doza recomandatå este de 0,3 l/ha. Se vor aplica tratamente la avertizare, la apari¡ia adul¡ilor ¿i larvelor sau la depå¿irea pragului economic de dåunare, în func¡ie de dåunåtor. Substan¡a activå din Faster Gold 50 EC face parte din genera¡ia a treia de piretroizi de sintezå, care se caracterizeazå printr-o mai mare foto-stabilitate ¿i o mai accentuatå activitate insecticidå decât a grupelor precedente. Insecticidul ac¡ioneazå asupra sistemului nervos al insectelor, atât al celor adulte, cât ¿i al larvelor. Doza recomandatå este de 0,1 l/ha, tratamentele aplicându-se în timpul vegeta¡iei, respectând un interval de 14-21 zile între aplicåri.

Ziua Por]ilor Deschise Saaten Pe 22 ¿i 23 mai, între orele 9 ¿i 17, Saaten Union România organizeazå, în câmpul demonstrativ de la Drajna, Ziua Por¡ilor Deschise, dedicatå culturilor de toamnå.

Programul începe cu un tur printre sole ¿i prezentarea soiurilor de grâu, orz, triticale, secarå, a hibrizilor de grâu, rapi¡å, continuå cu atelierele tehnice, a amestecurilor Viterra ¿i se încheie cu prezentarea tehnologiilor aplicate cu produse de protec¡ia plantelor de la Nufarm. Loca¡ia câmpului demonstrativ 30

Saaten este în jud. Cålåra¿i, la aproximativ 4 km dupå ie¿irea din Drajna Nouå cåtre Slobozia. ¥ncå din anul 1992, Saaten Union România investe¿te în cercetarea ¿i întelegerea cât mai bunå a evolu¡iei nevoilor din agriculturå. Iar aceste in-

vesti¡ii ¿i cercetåri constante le permite så livreze material genetic pentru toate culturile importante: grâu, orz, triticale, floarea-soarelui, porumb, rapi¡å, leguminoase, culturi verzi.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 18/2023

CULTURI VEGETALE

Problemele concesionarilor cu Agen]ia Domeniilor Statului Såptåmâna trecutå, la Timi¿oara, în prezen¡a prefectului de Timi¿, a vicepre¿edintelui Consiliul Jude¡ean Timi¿ ¿i a directorului general al ADS, George Sava, venit anume de la Bucure¿ti, a avut loc întâlnirea fermierilor concesionari din jude¡ele Timi¿, Arad, Alba, Hunedoara, Cara¿-Severin, Bihor, Sålaj, Cluj, Satu Mare ¿i Maramure¿.

copul reuniunii a fost dezbaterea problemelor cu care se confruntå fermierii ¿i propunerea unor solu¡ii realiste care så le u¿ureze activitatea. De aceea, s-a insistat pe ideea ca aceste comisii jude¡ene de fond funciar så colaboreze mult mai bine pe baza legii pentru a fi rezolvate drepturile de proprietate ale fermierilor. Astfel, Prefectura Timi¿ ¿i CJT au promis tot sprijinul pentru solu¡ionarea dificilelor chestiuni funciare ce persistå de peste 30 de ani. Din påcate, realitatea este mult mai complicatå, fiindcå nu existå destul påmânt. Dacå ADS a avut la înfiin¡are 1.400.000 de ha, în 2023 mai are 320.000 de ha, din care terenuri destinate agriculturii numai 280.000 de ha. "Sunt probleme de fond funciar destul de complicate, iar legile specifice au mu¿cat din terenurile de proprietate privatå ¿i publicå a statului român, uneori pe lege, alteori pe lângå lege. Justi¡ia încearcå så î¿i facå treaba, dar procesele dureazå adesea chiar zeci de ani”, a declarat George Savu. Sprijinul vine ¿i de la Programul Na¡ional de Carte Funciarå, iar acolo 32

unde este respectat, problemele sunt rezolvate mult mai u¿or, indiferent dacå ¡in de proprietatea privatå sau publicå. În 2023 se va face licita¡ie pentru cadastrarea a 100.000 de ha. A¿a se va ¿ti cu exactitate cât de mare e suprafa¡a de teren aflatå în exploatarea fermierilor concesionari. Existå numai o eviden¡å scripticå ¿i digitalizarea fåcutå de APIA. Deja s-au stabilit jude¡ele ¿i terenurile care urmeazå a fi cadastrate.

Adrian Gali¡iu, specialist în cadastru din Timi¿oara, crede cå de fapt cea mai mare problemå o reprezintå minusurile de suprafa¡å, de aceea acestea nu mai pot fi compensate pe teritoriul unei localitå¡i. Prin urmare, Comisia Jude¡eanå de Fond Funciar Timi¿ trebuie så facå transferuri de teren din proprietatea altor primårii, O altå problemå care s-a cerut a fi rezolvatå, tot cu sprijinul fermierilor concesionari, este Carta de Calitate a Terenurilor. Studiile OSPA sunt numai pe 15 ani. Pânå acum, a fost întocmitå aceastå cartå de calitate numai pentru 6.000 de ha. Dar, prin Planul Na¡ional Strategic, vor fi deschise linii de finan¡are ¿i pentru stabilirea calitå¡ii solului. În acest sens, vor fi punctaje care se vor stabili. Atunci, se va ¿ti ¿i ce înseamnå arendå ¿i cuantumul ei ¿i multe altele. Fiindcå sunt cazuri când un teren figureazå pe hârtie ca livadå, dar în realitate este o superbå fânea¡å sau în acte scrie pomi fructiferi, iar acolo este pådure sau teren arabil de 20 de ani. “Trebuie så ajungem så spunem cu exactitate: aici este teren arabil sau nu!”, a mai atras aten¡ia directorul ADS.

ceea ce este de cele mai multe ori imposibil, fiindcå nu mai existå påmânt nicåieri.

Adam Cråciunescu, proprietarul Cramei Aramic din Silagiu-Buzia¿, cu vii întinse pe 46 de hectare, a prezentat douå probleme cu care el se confruntå. Prin anii '80, fostul regim comunist a dat ordin så se defri¿eze multå pådure pentru a se face loc terenurilor agricole, dar acestea nu au fost niciodatå cultivate ¿i au råmas pârloage. De-a lungul anilor, s-a refåcut vegeta¡ia forestierå. Pådurea a crescut înapoi. Avantajul este cå ace¿ti copaci conservå foarte bine dealurile, mai ales în zona Buzia¿ - Silagiu ¿i nu mai au loc alunecåri de teren în perioada inunda¡iilor. Dar existå ¿i mult teren pârloagå, nelucrat ¿i neconcesionat, care stå neproductiv de 30 de ani. “Solu¡ia este så schimbe categoria de folosin¡å, så se dea un act normativ ¿i så fie recunoscute ca pådure måcar o parte din aceste zone. Pådurea este foarte utilå, fiindcå acei copaci întåresc terenurile ¿i apårå satele de alunecårile de teren din aval. Mai mult, în zona de deal Silagiu-Buzia¿ se pot face numai culturi de vi¡å-de-vie. Problema este cå nu existå o procedurå corectå pentru schimbarea categoriei de folosin¡å a terenurilor. Speciali¿tii de la OSPA Timi¿ trebuie så intervinå ¿i så facå cercetåri clare, fiindcå nu existå procedurå în acest moment de cadastrare”, a conchis Cråciunescu. O altå problemå ridicatå de Cråciunescu a fost în legåturå cu arenda. Aceasta ar fi trebuit så se stabileascå în cereale ¿i pentru vie, dar nu e corect ca pre¡ul så se fixeze dupå bursa de cereale din Chicago ori Paris. El a explicat cå atunci când s-au fåProfitul Agricol 18/2023

CULTURI VEGETALE

Timi¿, a atras aten¡ia cå, pe måsura 4.1, programele AFIR de accesare a fondurilor europene îi dezavantajeazå pe proprietari. Se poate vorbi chiar de o discriminare, în raport cu statul român. “Mi se pare nedrept ca så fim depuncta¡i pe principiu proprietå¡ii. Astfel, suntem dezavantaja¡i la absorb¡ia fondurilor europene. Cerem ca în fa¡a Autoritå¡ii de Management din cadrul Ministerului Agriculturii så fim proteja¡i în legåturå cu aceste proceduri de depunctare a proprietarilor priva¡i”, a declarat Irimescu. Mai mult, el a solicitat adaptarea regulilor ca fermierii så poatå comasa cu u¿urin¡å suprafe¡ele de teren pentru a putea fi mai eficien¡i în munca pe care o presteazå. Fermå lui Irimescu se întinde pe 154 de hectare cu destina¡ia livadå, iar în mijloc se aflå 20 de ha cu destina¡ia på¿une. La 2 km se aflå o altå suprafa¡å cu destina¡ie livadå. “Practic, noi trebuie så traversåm o Bogdan Irimescu, administratorul livadå pentru a ne hråni animalele pe a douå societå¡i agricole în Cenad, på¿une. E adevårat cå sunt suprafe¡ele

cut contractele, în urmå cu 20 de ani, nu era o burså a cerealelor aici, dar acum existå. Mai mult, în mai 2023, a scåzut ¿i pre¡ul cerealelor, dar concesionarii plåtesc tot la nivelul din octombrie noiembrie 2022. Fermierul a mai aten¡ionat cå ceea ce trebuie så se în¡eleagå este faptul cå vi¡a-de-vie este un bun imobil, ca o caså. Deci nu poate fi mutat. De aceea el a cerut så se gåseascå o procedurå de compensare. “Eu nu pot fugi cu via de acolo. Cel care a cultivat porumb sau floare poate så-¿i ia cultura la final de sezon ¿i så plece. Este clar cå via este un bun imobil. Vå rog så gåsi¡i pe sectorul pomicolviticol o procedurå mult mai realistå. Ne lua¡i via dacå nu plåtim. Så se stabileascå clar: via, rådåcina ¿i pomii sunt bunuri imobile, exact ca ¿i o clådire. Aici trebuie så fie o procedurå adaptatå la situa¡ia actualå”, a cerut fermierul.

Profitul Agricol 18/2023

Guvernul României are în lucru un act normativ care så autorizeze ADS så desfå¿oare sisteme de producere a energiei regenerabile pe terenurile neproductive. Existå foarte multe pârloage, påmânt de categoria a cincea, care nu pot fi utilizate în agriculturå. Prin urmare, actul normativ va prevede cu exactitate cum vor putea fermierii så instaleze pe terenurile neproductive sau slab productive capacitå¡i de producere a energiei verzi regenerabile. ¥n plus, se va pune o limitå de 50 de ha din suprafa¡å de¡inutå în categoria neproductivå. “Vom da posibilitatea fermierilor så facå asta, cu o singurå condi¡ie: pe acele terenuri så se negocieze o altå concesiune, så aibå o altå redeven¡å”, a spus Sava. “Asta nu înseamnå cå pe cele 20.000 de ha prevåzute în aceastå spe¡å vor fi montate numai fotovoltaice ¿i nu va mai fi fåcutå agriculturå deloc”, a aten¡ionat ¿eful ADS. noastre, care fac parte din contract, ¿i ar trebui fåcut un schimb în interesul fermei. Astfel så putem fuziona eficient în practicå”, a aten¡ionat omul. “O så încercåm så gåsim o solu¡ie, dar nu promit. S-a dovedit cå proprietarii priva¡i sunt cei mai buni administratori în domeniul agricol. De aceea vrem så le oferim tot sprijinul”, a conchis George Sava.

Gheorghe MIRON

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Jean-Michel Besnier

Emmanuel Besnier

Marie Besnier Beauvalot

Lactalis, un imperiu de 15 miliarde de dolari Fran¡a este ¡ara unde tråie¿te cel mai bogat om al planetei, cea mai bogatå femeie ¿i acum are ¿i cea mai mare avere fåcutå din lactate.

parcursul a trei genera¡ii, familia Besnier a transformat o micå firmå care producea brânzeturi artizanale în ceea ce aståzi numim simplu Lactalis, una din cele mai mari companii alimentare ale lumii. Cei trei fra¡i care de¡in Groupe Lactalis, Jean-Michel (55 de ani), Emmanuel (52) ¿i Marie (42), au o avere combinatå de 14,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Averea lor o depå¿e¿te pe cea a canadianului Lino Saputo, fondatorul 34

producåtorului canadian de brânzå Saputo, ¿i cea a americanului Jim Leprino, pre¿edintele celui mai mare producåtor mondial de brânzå mozzarella, dar este mult mai micå decât cea a magnatului luxului Bernard Arnault, estimatå la 205 miliarde de dolari, sau a mo¿tenitoarei imperiului L'Oreal SA, Francoise Bettencourt Meyers, estimatå la 94,7 miliarde de dolari.

În ultimele såptåmâni au crescut înså presiunile asupra familiei Besniers în contextul infla¡iei accelerate, astfel cå guvernul francez i-a încurajat pe producåtorii de alimente så reducå pre¡urile.

Averea familiei Besnier este un exemplu al amprentei globale a miliardarilor francezi, care au transformat mici opera¡iuni în gigan¡i industriali prin expansiune ¿i achizi¡ii. Fran¡a a ajuns så domine industria mondialå a luxului prin companii precum LVMH ¿i Hermes International, în timp ce familia Dassault are un cuvânt de spus în industria avia¡iei, iar familia Saades în industria de shipping.

Infla¡ia a dus la o cre¿tere cu 28% a veniturilor Lactalis anul trecut, pânå la 28,3 miliarde de euro, în timp ce costurile mai mari au redus profitul net cu 14%, pânå la 384 milioane de euro, ¿i marja de profit la 1,4%. Aceste performan¡e au fåcut din Lactalis a zecea mare companie alimentarå din lume, în func¡ie de vânzåri, devansând rivalul Danone, dar în urma Heineken.

“Trebuie så vedem acest lucru în supermarketuri în cel mai scurt timp posibil”, a declarat såptåmâna trecutå premierul Elisabeth Borne.

Profitul Agricol 18/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dependen]i de importurile de carne de porc “Dupå apari¡ia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone, a¿a cum reiese din datele Institutului de Statisticå”, afirmå Daniel Botånoiu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România (AFR). România este dependentå de importuri de produse agroalimentare de strictå necesitate, pânå la limita de a ne afecta grav securitatea alimentarå. Carnea de porc este centrul icebergului, crede Daniel Botånoiu. “Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obliga¡i så importåm produse alimentare de la partenerii europeni, dar ¿i de pe pie¡e ter¡e. Asta a fåcut ca ¿i în anul agricol 2021/2022, România så realizeze un deficit comercial foarte mare. Importåm în special carne de porc, tåiatå ¿i în viu. Acest lucru imprimå riscuri majore cu privire la securitatea alimentarå ¿i nu numai”, a declarat pre¿edintele AFR, într-un interviu pentru Agerpres. Botånoiu spune cå situa¡ia balan¡ei comerciale pe produse agroalimentare trebuie tratatå serios. “Realizåm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependen¡i de importurile de produse alimentare.” Statistic, numårul porcilor crescu¡i anul trecut în fermele române¿ti a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revolu¡ie ¿i de 7 ori fa¡å de anul 2000. Transformat în bani, aståzi România importå anual carne de porc de peste 750 milioane de euro. Daniel Botånoiu crede cå nu sunt fire¿ti importuri atât de masive de carne de porc în situa¡ia în care suntem primii producåtori de porumb boabe la nivel european. 36

Aståzi, doar o cincime (20%) din carnea de porc pe care au cumpårat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceastå cincime,

Daniel Bot\noiu, pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

doar jumåtate sunt animale nåscute ¿i crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperå ¿i suinele crescute în gospodårii pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scådere în ultimii ani.

Porcul, în declin în toatå Europa "Este o tendin¡å descrescåtoare ce se poate observa în ultimul deceniu la nivelul UE, România consemnând între 2022 ¿i 2012 unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale popula¡iei de porcine. Popula¡ia de porci a scåzut în 2022 cu 5,9% în UE, România consemnând al treilea cel mai mare declin procentual dintre ¡årile blocului comunitar, de 34,9%, dupå Slovacia - 39,74% ¿i Lituania - 36,28%. România a pierdut într-un deceniu 1,8 milioane de porci, de

la 5,2 milioane de animale în 2012 ajungând la 3,4 milioane în 2022”, a punctat pre¿edintele AFR. Pe de altå parte, Botånoiu a men¡ionat cå în timp ce numårul de purcei a scåzut constant, pre¡ul a crescut, începând cu luna noiembrie 2022: de la 53 euro (pre¡ de burså, fårå transport ¿i marja producåtorului) în noiembrie 2022, a ajuns la aproape 78 euro în februarie 2023, 86 euro în martie, pânå la o medie europeanå de aproape 88 euro, dar adåugând transportul ¿i marja producåtorului, pre¡ul depå¿e¿te 115 euro/cap.

O strategie pentru ferme de reproduc¡ie Statele membre mari producåtoare de purcei, printre care Germania, Olanda sau Danemarca, ¿i-au schimbat politica. Ori au redus numårul de purcei, ori preferå så livreze pe pia¡a asiaticå, indicå Botånoiu. România este net importatoare de purcei ¿i în curând nu va mai avea de unde så cumpere. ªeptelul de scroafe sa redus drastic din cauza pestei porcine africane. Pentru a ne produce singuri 80% din purcei, avem nevoie de ferme mari, cu 3.000-5.000 de scroafe. De aceea, spune pre¿edintele AFR, o prioritate pentru guvernan¡i ar trebui så fie încurajarea investi¡iilor în fermele de reproduc¡ie. “Avem un minus uria¿ care va fi greu de recuperat, sunt necesari mul¡i ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere så investeascå în ferme de reproduc¡ie”, a concluzionat pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botånoiu.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 18/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Lipi]anul nostru a ajuns în patrimoniul UNESCO George Mierli¡å coordoneazå Direc¡ia de Cre¿tere, Exploatare ¿i Ameliorare a Cabalinelor de Raså de la Romsilva. Adus de PNL la cai, spune cå a reu¿it så taie pofta celor de la UDMR, care voiau så controleze din nou Herghelia Na¡ionalå, cum au fåcut dupå 1996, când caii de raså au ajuns în pragul dispari¡iei. În ultima vreme, s-a reparat George Mierli]\ câte ceva: Herghelia Na¡ionalå are campion mondial la curse, - Ce calitå¡i trebuie så aibå un mânz noi le promovåm ¿i ob¡inem urma¿i de calitate. ca så fie promovat? dar un armåsar pursânge Avem ¿i puncte slabe: efectivele unor - În primul rând, trebuie certificatå prime¿te subven¡ie cât o oaie... originea lui. Facem teste ADN ¿i efectuåm teste energetice minime. O comisie din cadrul Federa¡iei Ecvestre Române, la care ne-am afiliat ¿i noi, stabile¿te aceste teste. Dupå constatarea erghelia Na¡ionalå se mânperforman¡elor, mânjii ajung în Herghedre¿te cu o istorie are începe lia Na¡ionalå. undeva în 1870. Atunci s-au La 1 decembrie 2022, am fost proînfiin¡at primele 4 herghelii, la Lucina, mova¡i pentru Calul Lipi¡an în patrimoniul Rådåu¡i, Jegålia ¿i Cislåu. Atunci, în imaterial UNESCO. În lume existå doar 1870, caii erau ai armatei, pentru cor7 ¡åri care cresc rasa Lipi¡anå, dar Româpurile de cavalerie. De atunci, situa¡ia snia este singurul stat din lume care a schimbat complet. de¡ine Lipi¡anul în robå neagrå. Lipi¡anul este un cal de culoare des- Domnule director, în ce stadiu se chiså, predominant de culoare albå. Prin mai aflå aståzi Herghelia Na¡ionalå? ameliorare geneticå, am ob¡inut aceste - În prezent, Herghelia Na¡ionalå este exemplare de Lipi¡an negru. Avem la locul unde se ob¡ine progres genetic penherghelia din Beclean un nucleu de acest tru caii de raså. Acum avem 12 herghelii fel - 28 de iepe-mamå. Vom cre¿te efec¿i 4 depozite de armåsari. Romsilva a tivele. preluat Herghelia Na¡ionalå în 2002 ¿i Acest cal are un aspect deosebit, cu administreazå acest patrimoniu valoros o reac¡ie semnificativå la dresaj. Din cele din punct de vedere istoric ¿i genetic. O8 linii existente în lume, noi avem 7 linii datå cu desfiin¡area Societå¡ii Na¡ionale pure de Lipi¡an. Rezultatele ameliorårii a Cailor de Raså, Romsilva a preluat se våd în timp. Rezisten¡a, consumul enefectiv întregul patrimoniu - terenurile ¿i ergetic, distribuirea energiei, råspunsul fermele. Avem un efectiv de 2.620 de cai, la dresaje se manifestå în timp, pe parrepartiza¡i în cele 16 subunitå¡i. Dupå cursul multor ani de lucru. Dupå ce î¿i promovarea testelor de energie, caii demonstreazå aceste însu¿iri genetice, tineri ajung în Herghelia Na¡ionalå.

Profitul Agricol 18/2023

rase sunt relativ mici, sub 100 de iepemamå la anumite rase, din cele 13 rase pe care le cre¿tem noi. La efective a¿a mici, performan¡a este relativ reduså pentru cå baza de selec¡ie e foarte micå. Noi cre¿tem organizat efectivele, selectiv, nu haotic. Prin rigoarea cu care urmårim aceste selec¡ii, contribuim la dezvoltarea Hergheliei Na¡ionale ¿i a nucleelor de cabaline din mediul privat. Prin depozitele noastre de montå publicå, încercåm så facem acest transfer de progres genetic. - Cum vå explica¡i cå majoritatea primarilor din comune nu apeleazå la Romsilva pentru armåsari de montå publicå? - Este adevårat. Pu¡ine primårii au apelat la noi. În acest an, nu am depå¿it 10 comune. Noi verificåm condi¡iile materiale ¿i veterinare în care vor fi primi¡i armåsarii de montå. Noi ducem armåsarul la omul respectiv. Trebuie så aibå grajd, så aibå un contract cu un medic veterinar, deci så fie afiliat unei cricumscrip¡ii. Verificåm periodic armåsarul nostru ca så ¿tim cå F

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR este între¡inut în condi¡ii bune. - În ce måsurå hergheliile Romsilva ob¡in venituri din agrement sau din filmåri? - ªi noi ne-am gândit la aceste surse de venituri din evenimente, turism ecvestru, echita¡ie. - Altfel, calul î¿i månâncå pre¡ul. E adevårat? - Da, este un proverb cu mult substrat. Avem solicitåri ¿i tarife petru filmåri, închiriem cai pentru evenimente cu tråsurå. Cei mai solicita¡i sunt lipi¡anii negri. Ca så deplasåm o tråsurå cu doi cai de la Beclean la Bucure¿ti înseamnå un cost pe care solicitantul trebuie så-l suporte. În total, avem 2.600 de cai, un efectiv dublu fa¡å de anul 1930. Cele mai pure rase de cai. Am creat rase în ¡arå: Calul de sport românesc, Semigreul românesc. De¡inem cai specifici României: Hu¡ul, Calul de Bucovina. De aici a ¿i plecat tendin¡a de cre¿tere intensivå a calului. Toate statele importau cai de la români pentru cavaleria folositå în råzboaie. România avea ¿i condi¡ii propice pentru cre¿terea cailor. Eu sunt din Humureni, comuna Lunge¿ti, Vâlcea ¿i bunicii aveau cai. Cålåream fårå ¿a, fårå nimic...

Târgu-Mure¿. Am depå¿it diferendele cu ANZ ¿i facem o bazå de date genetice pentru caii no¿tri. Nu va mai fi nevoie så ¡inem cei 600 de armåsari pentru montå publicå dacå vom face depozit de material seminal ¿i vom putea trimite paietele, fårå så transportåm armåsarii. Am avut o discu¡ie cu directorul Bîrcå de la ANZ pe aceastå temå pentru depozitul de material seminal. Vrem så trimitem la un curs de formare doi medici veterinari din Herghelie pentru a deprinde tehnica recoltårii, împaietårii ¿i a transferului de embrioni.

- Ce performan¡e a ob¡inut Herghelia Na¡ionalå în ultimul timp? - În anul 2022, am reu¿it performan¡a så omologåm ¿i så autorizåm Hipodromul Mangalia. Organizåm derbiuri în 2023 pe hipodrom, în special în perioada estivalå, dar ¿i concursuri de anduran¡å sau de promovare a cailor tineri în Herghelia Na¡ionalå. - Revenim ¿i noi la atmosfera din perioada interbelicå, cu pariuri? - Organizåm derbiuri fårå bilete pentru to¡i vizitatorii. Turi¿tii pot veni u¿or, direct de pe plajå. Avem 6 competi¡ii în aceastå varå. Începem pariurile. Pentru rasa Calul de sport românesc, avem 48 de iepe-mamå ¿i 9 armåsari pepinieri. Aducem în acest an alte 15 exemplare promovate în Herghelia Na¡ionalå. Cel pu¡in 15 mânji din cele 48 de iepe vom promova în Herghelia Na¡ionalå. 38

- Cât a costat hipodromul? - Sub un milion de euro. Am fåcut tribunele, pistele, am recondi¡ionat patru grajduri cu boxe pentru testare anti-doping, boxe pentru invita¡i... Vor participa herghelii din ¡arå ¿i din afarå la competi¡ii. Noi le facem publicitate. Este singurul loc în care noi putem så prezentåm valoarea energeticå a acestor cai ob¡inu¡i timp de mai mul¡i ani. - Ce rezultate a¡i ob¡inut prin infuzia geneticå de la Jegålia? - De cinci ani facem infuzie geneticå pe Calul de sport românesc ¿i continuåm în 2023. Am folosit armåsari care au ob¡inut performan¡e la competi¡ii interna¡ionale. Importåm paietele cu material seminal din Fran¡a. Vrem så avem efectivul complet pentru pariuri. Unul din armåsarii no¿tri este Icar, a ajuns campion mondial în 2022. El are infuzie geneticå 50/50%, adicå mama este din rasa Cal de sport românesc, cu armåsar din Fran¡a, tot cal de sport. Îl pregåtim ¿i în acest an. Dacå repetå performan¡a, îl trecem printre armåsarii pepinieri ca så-l folosim pentru herghelia noastrå. De¡inem ¿i locul întâi la concursul de atelaje pe ¡arå. Am vrut så fim pe harta cre¿terii cailor... - Ave¡i deja baza de laborator pentru recoltare? A¡i depå¿it neîn¡elegerile cu ANZ? - Avem un centru de recoltare la

- Adicå trebuie så învå¡åm ce am uitat fiindcå românii fåceau transfer de embrioni încå din 1978... - Baza materialå o avem la Mure¿, mai trebuie doar partea tehnicå. - Ce subven¡ii are acum calul? - Primim pentru iepele-mamå, pentru armåsarii de montå publicå, pentru armåsarii pepinieri câte 50 de lei pe cap. Mai luåm ¿i subven¡ia pe teren - 100 de lei pe hectar. Am mai primit o subven¡ie pe motorinå... Probabil a fost o neîn¡elegere la Ministerul Agriculturii ¿i nu toate rasele primesc subven¡ie. Iau sprijin popula¡iile vulnerabile. La noi, rasele care au sub 100 de iepe-mamå pot fi considerate vulnerabile. Era bine dacå primeam pentru toate cele 13 rase. În prezent, primim subven¡ii pentru 380 de cai, din totalul de 2621. Nu existå sprijin cuplat zootehnic. La iepele-mamå, avem obliga¡ia så dåm doi mânji la 5 ani. - Ce perspective are calul în România? Cum vede¡i aceastå specie peste 50 de ani? - Eu zic cå este în cre¿tere. Au scåzut efectivele dramatic dupå råzboi. Pânå în 1971, când s-a înfiin¡at acel centru republican pentru cre¿terea calului de raså, efectivele au stagnat. Dupå 1971, viziunea s-a schimbat ¿i efectivele s-au mårit. Crescåtorii s-au ghidat dupå progresul genetic prin ameliorarea raselor ¿i, dacå vor avea aceea¿i viziune, viitorul nu sunå råu... Profitul Agricol 18/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Sura de Step\ Valoarea Surei de Stepå constå în structura ei de gene, spune Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. Aståzi, Sta¡iunea Dancu mai are 48 de exemplare, din care 3 tauri. Sura de Stepå a stat la baza încruci¿årilor de absorb¡ie pentru formarea ¿i ameliorarea raselor române¿ti: Bål¡ata cu Negru Româneascå, Bål¡ata cu Ro¿u Româneascå ¿i Brunå. Existå carte de raså pentru Sura de Stepå româneascå, pe care o conduce Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci din cadrul Sta¡iunii Dancu. Cum este banca de gene de la Suceava, nu ai voie så umbli la ele. ªi acest nucleu de Surå de Stepå trebuie påstrat a¿a cum este el. Genele sunt aur. Cine de¡ine genetica mondialå are un fel de armå atomicå. “În 1995, la adunarea generalå FAO de la Roma, s-a pus problema ca unele ¡åri så preia zestrea geneticå a lumii pe motivul cå ¡årile sårace nu le pot valorifica. Trebuiau så ajungå la marile companii. Nu au fost de acord. Materialul genetic la porc ¿i la pasåre îl cumpåråm tot. Am avut trirasialul de Comtim ¿i terarasialul de Peri¿, iar acum nu mai avem nimic. De asta e important så facem aceste nuclee”, explicå Tabårå.

ura de Stepå prime¿te bani conform pachetului 8, Måsura 10 pe agro-mediu: 200 de euro pe Unitate Vitå Mare. La Holstein, sprijinul cuplat a fost anul trecut de 360 de euro pe vacå pânå la 250 de capete, se adaugå ANT cu 67,25 de euro, sprijinul pentru covid, pentru råzboiul din Ucraina, sprijinul pe lapte. “Sprijinul pentru Sura de Stepå este foarte pu¡in. Nu acoperå nici necesarul de fân. Autoritå¡ile nu se preocupå de aceastå raså. Nu mai existå nuclee române¿ti în ¡arå. Au fost importate mai multe exemplare din Ungaria, dar e altceva, aceea provine din Sura de Transilvania, încruci¿atå cu Piemonteza”,

Profitul Agricol 18/2023

Ion Nistor, inspector la Agen]ia Na]ional\ de Zootehnie

spune Vasile Vintilå, ¿eful fermei zootehnice Dancu. El î¿i propune så punå Sura de Stepå în condi¡ii naturale, unde s-a format ea, într-o tabårå de varå. Registrul Genealogic se aflå înså în impas la Dancu din motive administrative.

on Nistor crede cå este inutil så folosim paiete de la taurii de Surå de Stepå, conservate la ANZ în azot lichid, fiindcå taurii nu au fost testa¡i. “La Dancu avem tauri de Surå testa¡i. Tåura¿ii ob¡inu¡i din însåmân¡åri pot fi promova¡i ¿i testa¡i în continuare. De ce så testezi tauri de 100 de ani? Alexoiu a recoltat materialul seminal ¿i, când s-a construit semtestul de la Ia¿i, a luat paietele ¿i le-a dus la ANZ. Deci rezerva de spermå de la ANZ este de la taurii din Mårgineni. Exemplarele adunate de doctorul Vasile Pachi¡anu la ferma lui Culi¡å Tårâ¡å de la Zåne¿ti au ajuns la abator. Am salvat trei vaci de la Zåne¿ti. Am luat trei genera¡ii de-acolo, fiica, bunica ¿i stråbunica, ¿i le-am adus la Dancu. Am gåsit în¡elegere la conducere, am tåiat to¡i taurii de Surå pentru cå nu aveau origine atestatå ¿i acum se fac

numai însåmân¡åri cu material seminal de la taur ameliorator de Surå, acreditat de ANZ. Avem acum 2 tåura¿i proveni¡i din acel taur testat. Am fost la TCE 3Brazi ¿i am luat toate dozele de Surå de-acolo, altfel le aruncau. To¡i taurii au fost tåia¡i ¿i importå material seminal din Germania. E påcat, må doare sufletul... Statul român ¿ia luat mâna de pe zootehnie. Vå dau zubven¡ie, v-ajunge! ¿i cu asta ce-am fåcut?” se plânge Ion Nistor. A lucrat 44 de ani în cercetarea taurinelor. “Am bonitat peste 50.000 de vaci Holstein la via¡a mea. Bål¡ata Româneascå cu Ro¿u nu mai existå din 1996. Eram la ANZ ¿i aveam material seminal din vechii no¿tri tauri. În România nu mai existå nici picior de Bål¡atå Româneascå. Totul este numai Bål¡atå germanå, austriacå, ungureascå... A venit BVN ¿i a preluat toatå activitatea. Nu este pic de genå nici în Bål¡ata cu Negru Româneascå. Dacå scåpåm din mânå ¿i Sura, atunci e vai de noi. Putem duce la semtest tåura¿ii, dar cineva trebuie så se ocupe.”

Viorel PATRICHI 39

VIA}A

COMPANIILOR CIECH Agro România marcheaz\ primul an de activitate CIECH Agro România, divizia agro a grupului CIECH, ¿i-a crescut vânzårile în 2022, primul såu an integral de func¡ionare pe pia¡a româneascå, cu 45% fa¡å de anul anterior. “Seceta severå ¿i presiunea în cre¿tere din partea concuren¡ei au fost provocårile majore cu care s-a confruntat CIECH Agro România în primul såu an de activitate. Pentru 2023, obiectivele noastre cheie sunt extinderea echipei de vânzåri ¿i marketing ¿i dezvoltarea re¡elei de distribu¡ie la nivel regional ¿i local. Ca urmare, avem în plan continuarea cre¿terii vânzårilor în ritm rapid”, a declarat Wojciech Babski, CEO al grupului. Compania estimeazå cå pia¡a produselor de protec¡ie a plantelor va cre¿te cu aproximativ 3-4% anual în urmåtoarea perioadå. Datoritå pozi¡iei puternice a agriculturii în economia româneascå, perspectivele de cre¿tere în continuare a pie¡ei sunt considerate stabile, în pofida provocårilor Pactului Ecologic European. În prezent, CIECH Agro România î¿i dezvoltå distribu¡ia ¿i ¡inte¿te extinderea cotei de pia¡å la 2-3% pe segmentul erbicidelor neselective. Compania propune în prezent un portofoliu de 15 produse, care sunt vândute printr-o re¡ea de distribuitori na¡ionali ¿i regionali. În primul an de func¡ionare pe pia¡a din România, CIECH Agro ¿i-a înfiin¡at ¿i o echipå localå de vânzåri, în curs de extindere în momentul de fa¡å pentru a acoperi tot teritoriul ¡årii. 40

Portofoliul con¡ine programe de protec¡ie pentru cereale, pentru protejarea porumbului ¿i o noutate pentru floareasoarelui - Halvetic. Acesta este un produs de protec¡ie a plantelor împotriva buruienilor bazat pe tehnologia BGT (Bette Glyphosate Technology), înregistrat în Polonia de CIECH în februarie 2021. BGT permite produsului så-¿i

men¡inå eficacitatea actualå, reducând în acela¿i timp doza de ingredient activ la hectar la jumåtate comparativ cu standardul de pia¡å existent. Halvetic, cel mai bine vândut produs al CIECH în anul 2022, are cu 50% mai pu¡in ingredient activ cu aceea¿i eficacitate ¿i eficien¡å ca tradi¡ionalul ¿i binecunoscutul glifosat.

Cåtålin Gherasim este noul Director General al CIECH Agro România, începând din ianuarie 2023. În aceastå calitate coordoneazå toate opera¡iunile companiei din România. Este absolvent al Universitå¡ii “Alexandru Ioan Cuza” din Ia¿i. Înainte de a se alåtura companiei CIECH Agro România, Cåtålin Gherasim a fost Director Comercial la Chemirol Agro România. Profitul Agricol 18/2023

VIA}A COMPANIILOR

Protec]ia financiar\ a porumbului pentru s\mân]\ Agra Asiguråri, specializatå în domeniul asigurårilor agricole, anun¡å lansarea unui nou produs de asigurare dedicat fermierilor care vor så-¿i asigure cultura de porumb pentru såmân¡å împotriva riscurilor atmosferice. Datele Agra aratå cå, în România, sunt cultivate cu loturi semincere pentru producerea de porumb såmân¡å aproximativ 21.000 hectare. Ponderea cea mai mare o de¡ine Bråila, cu 12.244 ha, 40% din suprafa¡a totalå. De aceea, începând cu primåvara anului 2023, Agra Asiguråri lanseazå aceastå asigurare specialå, dedicatå cultivatorilor de loturi semincere pentru producere porumb såmân¡å.

În cadrul acestui produs de asigurare, în func¡ie de tehnologia aplicatå de fiecare producåtor, riscurile atmosferice î¿i fac apari¡ia, putând så producå daune ireversibile loturilor semincere de la semånat, råsårirea plantelor pe întreaga perioadå de vegeta¡ie ¿i pânå la recoltat. De asemenea, în fazele premergåtoare semånatului, începând cu germina¡ia boabelor ¿i pânå la råsårirea primelor plante, se pot produce daune ireversibile. Despågubirile acordate în cazul culturii porumb såmân¡å în aceste faze de vegeta¡ie pot ajunge pânå la 20% din suma asiguratå per hectar, limita fiind 3.000 lei/ha, cu condi¡ia ca

suprafe¡ele despågubite så fie reîntoarse. În perioada activå de vegeta¡ie, despågubirile pot så atingå pânå la aproximativ 55% din suma asiguratå aleaså, în func¡ie de faza de vegeta¡ie, gradul de afectare al culturii ¿i riscurile care au produs dauna. “Porumbul pentru såmân¡å” este un produs de asigurare complex, menit så vinå în sprijinul fermierilor români în lupta cu multiplele riscuri care le pot afecta culturile agricole. Informa¡iile despre subscriere, condi¡iile de acoperire ¿i despågubiri pot fi gåsite pe pagina companiei, la sec¡iunea produse.

Creditare cu plata la recolt\

Adina China Birta, manager general Tarfin România

Profitul Agricol 18/2023

Tarfin, companie specializatå în finan¡åri în agriculturå, anun¡å un produs financiar conceput så råspundå nevoilor micilor producåtori agricoli care nu au statut de persoanå juridicå. Noua solu¡ie de creditare Tarfin este digitalizatå ¿i oferå op¡iunea de platå la recoltå. Aceasta se adreseazå doar fermierilor care nu au statut de persoanå juridicå ¿i lucreazå sub 20 de hectare, activi în segmentul horticulturii sau al culturilor tradi¡ionale (grâu, porumb sau floareasoarelui). Cu acest produs financiar, Tarfin a reu¿it så ob¡inå încrederea a peste 150 de distribuitori de inputuri agricole, oferind solu¡ii financiare cu impact asupra a peste 39.000 de hectare de teren agricol. Solu¡ia este foarte rapidå, fermierii având de urmat un proces de înscriere simplu ¿i intuitiv, exclusiv online. Prin intermediul distribuitorului de la care

urmeazå så achizi¡ioneze produsele, ace¿tia încarcå în platforma Tarfin copia actului de identitate ¿i a certificatul de producåtor sau declara¡ia APIA. Un mare avantaj pentru micii producåtori este acela cå ratele pe care le vor achita sunt sezoniere, fiind stabilite în func¡ie de nevoile fermierilor. “Încå de la intrarea pe pia¡a din România ne-am concentrat så în¡elegem cât mai bine nevoile fermierilor. Noul produs de finan¡are lansat vine în sprijinul micilor fermieri ¿i producåtori care nu au acces la formele tradi¡ionale de finan¡are, astfel încât ace¿tia så poatå ajunge mai u¿or la recoltele planificate, fie cå este vorba despre legume sau cereale. Ne propunem så contribuim la cre¿terea standardului social din mediul rural, unde agricultura este o activitate economicå de bazå”, a declarat Adina China Birta, manager general Tarfin România. 41

MA{INI & UTILAJE Agri-Alian¡a: sta¡ie mobilå de triere ¿i tratare semin¡e Agri-Alian¡a are în portofoliu sta¡ii de triere ¿i tratare a semin¡elor ¿i a livrat recent într-o fermå din Cålåra¿i echipamentul mobil Dorez TD355, cu o capacitate de 5-8 t/h. Sta¡ia dispune de 18 site pentru trierea orzului, mazårii ¿i grâului, este montatå pe un ¿asiu-remorcå, semipurtat, u¿or de tractat de un tractor agricol. Are un by-pass între selector ¿i ma¿ina de tratat, un ¿nec cu colector sub trior ¿i un elevator cu înål¡ime reglabilå pentru evacuarea semin¡elor în big-bag sau vrac. Dicor Land: ofertå promo¡ionalå la semånåtori Dicor Land desfå¿oarå în aceastå perioadå o campanie promo¡ionalå la achizi¡ia de semånåtori Maschio Gaspardo MT6, de 14.890 euro pe echipament, în limita stocului disponibil. Pozi¡ia coborâtå a sistemului pneumatic de distribu¡ie în vid, foarte aproape de brazda de semånat, garanteazå o precizie ridicatå a distan¡ei de plasare a semin¡elor (cu 70 cm între rânduri), în timp ce adâncimea constantå este asiguratå de douå ro¡i de copiere independente. IPSO Agriculturå: avantajele tractoarelor John Deere 8R IPSO Agriculturå a livrat recent în jude¡ul Tulcea douå tractoare John Deere 8R, de 340, respectiv 410 CP, echipate cu sistemul de ghidare AutoTrac, ce asigurå confort, eficien¡å ¿i economii la înfiin¡area culturilor. Avantajele unui tractor 8R: mai pu¡ine treceri ¿i reducerea numårului de suprapuneri ¿i omisiuni, reducerea costurilor de produc¡ie cu pânå la 8%, cre¿terea productivitå¡ii cu pânå la 14%, controlul sec¡iunilor, monitorizare prin sistemul JdLink a parametrilor de func¡ionare ¿i a consumului de carburant. 42

Produc]ii mari cu Lemken Azurit Dicor Land a organizat recent o demonstra¡ie în câmp la ferma AgralMixt din comuna Andrie¿eni, jud. Ia¿i. A fost puså la lucru o semånåtoare Lemken din gama Azurit, care poate efectua semånatul culturilor prå¿itoare cu tehnologia DeltaRow. Prin aceasta, semin¡ele sunt dispuse alternativ (în zigzag), iar spa¡iul de nutri¡ie al plantelor care råsar poate cre¿te cu pânå la 70%.

peciali¿tii Dicor Land le-au explicat fermierilor invita¡i cå Azurit este o semånåtoare de precizie care creeazå condi¡iile pentru ob¡inerea unor randamente mari atât la semånat, cu economii de carburant, cât ¿i la recoltare, prin radamente mari. Semånåtorile din gama Azurit pot fi comandate cu echipåri pentru semånat pe 4-12 rânduri ¿i cu distan¡e variate între rânduri. Este important de ¿tiu cå Azurit efectueazå ¿i aplicarea de îngrå¿åmânt, printr-un dublu bråzdar cu discuri. Aceastå fertilizare fixatå sub såmân¡å, a¿adar sub rådåcinå, sus¡ine cre¿terea optimå a plantelor, ceea ce asigurå substan¡ele nutritive pentru germinare ¿i cre¿tere.

Dupå fertilizare, brazdele în care urmeazå så se semene sunt consolidate printr-o tehnologie inovatoare Lemken, folosind bråzdare trapezoidale, ¿i abia dupå aceea såmân¡a este plasatå în sol. Pe lângå aceastå tehnologie, Azurit poate fi combinatå cu alte utilaje care så asigure, dintr-o singurå trecere, mai multe opera¡iuni în timpul semånatului. Semånåtoarea oferå o dozare foarte bunå a semin¡elor chiar ¿i la viteze mari de lucru. Presiunea pozitivå din sistem transferå semin¡ele din unitatea de dozare la rândul de semin¡e printr-un tub de semånat. Doi senzori optici monitorizeazå cantitatea de semin¡e, astfel încât acestea ajung controlat în unitå¡ile de dozare. Dispunerea controlatå ¿i preciså a semin¡elor în sistemul DeltaRow oferå fiecårei plante în parte cu pânå la 70% mai mult spa¡iu de nutri¡ie ¿i o dezvoltare mai bunå în primele faze de vegeta¡ie. De asemenea, tehnologia oferå plantelor acces mai facil la luminå, acoperirea mai rapidå a solului ¿i odatå cu acest lucru ¿i “sufocarea” buruienilor. Semånåtoarea Azurit poate fi comandatå op¡ional cu MicroHub, un buncår cu o capacitate de 200 l, pentru administrarea microelementelor simultan cu semånatul.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18/2023

MA{INI & UTILAJE

Maschio vrea s\ dezvolte robo]i

Deutz-Fahr agricultura

Consiliul de Administra¡ie al Maschio Gaspardo a anun¡at rezultatele financiare pentru 2022, în cre¿tere fa¡å de 2021. Cifra de afaceri a ajuns la 460 milioane euro, cu 19% în plus fa¡å de 388 milioane în 2021, iar profitul net consolidat a fost de 26,2 milioane de euro, cu 32% mai mult decât în 2021, când a fost de 19,8 milioane de euro.

Tractoarele Deutz-Fahr ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i productivitatea în fermele din România, iar când aceste calitå¡i vin “la pachet” cu echipåri pentru agricultura inteligentå, tot mai mul¡i agricultori opteazå pentru ele.

aschio Gaspardo a reînceput anul trecut så facå achizi¡ii, ca o confirmare a soliditå¡ii companiei, iar în noiembrie 2022 a devenit ac¡ionar al companiei Free Green Nature. Free Green Nature este un start-up

Mirco Maschio, Andrea Maschio [i Luigi De Puppi

al cårui obiect de activitate este dezvoltarea, proiectarea ¿i produc¡ia de ma¿ini de înaltå tehnologie, în special echipamente mecatronice, sisteme robotice pentru agriculturå ¿i ma¿ini pentru controlul virusurilor ¿i bacteriilor. Primul proiect realizat de Free Green Nature constå în dezvoltarea Icaro X4, un robot care trateazå podgoriile cu raze UV-C. Astfel se reduce impactul asupra mediului cu pânå la 90% în compara¡ie cu tratamentele cu produse chimice. Achizi¡ia a permis Maschio Gaspardo så-¿i extindå gama de produse, så intre pe segmentul robo¡ilor pentru viticulturå ¿i så dobândeascå noi cuno¿tin¡e într-un domeniu foarte specific, al mecatronicii. “Sunt extrem de încântat de rezultatele record ale situa¡iilor noastre financiare. Achizi¡ia Free Green Nature a confirmat direc¡ia companiei noastre cåtre dezvoltarea tehnologicå”, a spus Mirco Maschio. “Am avut un an pozitiv datoritå unei munci în echipå. În 2023, Maschio Gaspardo continuå så lucreze pentru a-¿i måri cota de pia¡å ¿i a crea oportunitå¡i pentru intrarea pe noi pie¡e”, a precizat Andrea Maschio. “Compania se aflå aståzi în condi¡ii financiare ¿i economice foarte solide ¿i se pregåte¿te, prin achizi¡ii ulterioare, så profite de oportunitå¡ile pie¡ei de utilaje agricole”, a spus Luigi De Puppi, CEO Maschio Gaspardo.

Arpad DOBRE

in gama de tractoare Deutz-Fahr importatå de NHR Agropartners se remarcå seria 6C, lansatå anul trecut în ¡ara noastrå, cu puteri pânå la 143 CP, la care se adaugå o gamå de 3 tipuri de transmisii: PowerShift, RC Shift - transmisie complet robotizatå, ¿i TTV - transmisie cu varia¡ie continuå, sisteme hidraulice puternice cu pompe de detectare a sarcinii ¿i o serie de op¡iuni. Seria include 3 modele: 6115C, 6125C ¿i 6135C, dotate motoare Deutz Stage V cu 4 cilindri, cu puteri de la 120 CP la 6115C, pânå la 136 CP la 6135C. În timpul lucrårilor agricole care necesitå prizå de putere ¿i transport, toate modelele oferå un plus de putere, generând pânå la 7 CP mai mult, astfel cå modelul 6135C poate dezvolta pânå la 143 CP.

Trei tipuri de transmisii Cum spuneam, seria de tractoare DeutzFahr 6C poate fi echipatå cu 3 tipuri diferite de transmisie: - Powershift cu 3 trepte de vitezå, cu 4 sau 5 game, este dezvoltatå pentru a råspunde tuturor nevoilor de bazå la lucrårile agricole sau transport. - RVshift se bazeazå pe un concept complet Powershift ¿i oferå 20 de trepte înainte ¿i 16 trepte înapoi cu func¡ie automatå Powershift (APS). Profitul Agricol 18/2023

MA{INI & UTILAJE

6C, tractoare performante pentru inteligent\

Transmisia poate fi echipatå ¿i cu un supercreeper (reductor al vitezei de deplasare) care acoperå viteze mai mici de 100 m/h. RVShift permite tractoarelor din seria 6C så accelereze rapid, la tura¡ii economice ale motorului, economisind combustibil. Viteza de 40 km/h este atinså la mai pu¡in de 1.650 rpm pentru a asigura un consum minim de motorinå. Transmisia permite schimbåri rapide ¿i neîntrerupte ale treptelor, precum ¿i posibilitatea de a “såri treptele”, pentru o accelerare mai rapidå. RVshift oferå posibilitatea schimbårii rapide între

vitezele pe câmp ¿i pe drum, printr-o simplå apåsare a unui buton de pe cotierå. - TTV permite o gamå de viteze, de la 0,02 la 50 km/h, acolo unde permite legea. Func¡ia PowerZero, împreunå cu frâna de parcare hidraulicå (HPB) ¿i frâna pe toate cele 4 ro¡i garanteazå un nivel ridicat de siguran¡å în orice condi¡ii. Modelele seriei 6C dispun de o capacitate de ridicare mare atât pe fa¡å, cât ¿i pe spate. Ridicåtorul hidraulic pe fa¡å are o capacitate de 3.000 kg ¿i poate fi echipat cu prizå de 1.000 rpm. Cel de pe

spate ridicå pânå la 7.000 kg ¿i oferå pânå la 4 tura¡ii la priza de putere. Op¡ional, toate modelele pot fi dotate cu o prizå de putere sincronå, propor¡ionalå cu viteza de deplasare, cu ax independent. În plus, Noua Seria 6C este disponibilå din fabricå cu un kit pregåtit pentru încårcåtor frontal, complet integrat pe tractor, care poate fi manipulat foarte u¿or un joystick mecanic sau electronic amplasat pe cotierå. Agricultura 4.0 este nu doar “la modå”, cât, mai ales, foarte necesarå, iar noua serie 6C are o serie de sisteme digitale. Terminalul iMonitor permite operatorului så controleze toate func¡iile tractorului. Op¡iunea de telemetrie complet integratå permite întoarcerea automatå la capåt de rând sau la operarea cu încårcåtorul frontal. Tractoarele Deutz-Fahr 6C pot fi echipate ¿i cu frânå hidraulicå de motor (HEB) ¿i cu anvelope pentru culturi cu garda la sol mare, de pânå la 505 mm.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18/2023

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\toarele Manitou, productive în ferme vegetale [i zootehnice IPSO Agriculturå, importator al mårcii Manitou în România, continuå livrårile de ma¿ini agricole ¿i a adus recent în curtea unui fermier din Buzåu un încårcåtor cu bra¡ telescopic Manitou MLT 737 130 PS + Premium. Acest utilaj se adapteazå u¿or la opera¡iunile din fermå ¿i poate fi folosit eficient ¿i productiv în diferite medii de lucru, fie cå este utilizat la câmp, la descårcarea big-bag-urilor cu såmân¡å sau fertilizan¡i, fie în fermå la manipularea balo¡ilor sau în exploata¡ii zootehnice. Câteva date tehnice care eviden¡iazå principalele atuuri ale acestui model de încårcåtor: - înål¡ime maximå de lucru - 7 m; - capacitate maximå de ridicare 3.700 kg; - motor economic ¿i fiabil, de 130 CP;

- transmisie semi-automatå powershift. Modelul MLT 737 130 PS + Premium este echipat cu frâne cu discuri imersate în baia de ulei, are o pompå hidraulicå cu debit variabil de 150 l/min ¿i un rezervor de ulei hidraulic de 141 l. Încårcåtorul are o cabinå ergonomicå, cu un nivel al zgomotului de doar

69 dB, are în echiparea standard furci ¿i cupå ¿i poate fi dotat cu o gamå extinså de ata¿amente. În plus, fiecare utilaj nou Manitou: - vine cu o garan¡ie incluså de 2 ani sau 2.000 de ore; - este conectat online ¿i poate fi localizat ¿i monitorizat cu ajutorul aplica¡iilor mobile.

Pachet de prim\var\ cu ingrediente Kubota Kubota are ma¿ini ¿i utilaje pentru orice tip de fermå, iar Agri-Alian¡a, importator al mårcii în România, a adus recent într-o fermå pomicolå din Dâmbovi¡a un pachet de primåvarå care va spori productivitatea, concomitent cu optimizarea costurilor. Pachetul portocaliu con¡ine: un tractor Kubota L1-382 Rops echipat cu un încårcåtor frontal MX C3 ¿i o cupå MX BMSC 150, un cadru pentru pale¡i MX TRC 800, un sistem de greutå¡i pe spate MX M250 ¿i o remorcå DEVES GVL20. Este de men¡ionat cå tractorul Kubota L1-382 Rops a fost achizi¡ionat cu garan¡ia extinså de 5 ani ¿i are urmå46

toarele caracteristici: transmisie mecanicå, putere nominalå a motorului - 38 CP, ro¡i agricole fa¡å model 7-16, respectiv 11.2-24 pe spate, lå¡ime maximå: 1.300 mm. Încårcåtorul frontal MX C3 dispune de sistem de cuplare rapidå ¿i are o înål¡ime maximå la punctul de pivotare de 2.600 mm. Înål¡imea de descårcare este de 2.400 mm, iar capacitatea de ridicare este de 740 kg. Cupa multifunc¡ionalå MX BMSC 150 are o lå¡ime de 1.500 mm ¿i o capacitate de 387 l. Cadrul pentru pale¡i MX TRC 800 are o lå¡ime de 1.180 mm ¿i capacitate de 800 kg. Remorca DEVES GVL20 are lungi-

mea de 2,5 m, lå¡imea de 1,5 m ¿i obloane de 0,35 m înål¡ime ¿i o capacitate de 2.000 kg. Remorca oferå mai multe posibilitå¡i de basculare hidraulicå: spate, stânga, dreapta. Dispune de frânå de parcare ¿i semnalizare rutierå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18/2023

MA{INI & UTILAJE

Recoltare de calitate [i economii - direc¡ie Dynamic Steering etc., - o cabinå mai mare. Alte echipåri performante: - tobå de alimentare segmentatå pentru sistemul de treierat APS Synflow Hybrid - buncår de 15.000 l - Motorul care echipeazå seria Lexion 8700 genereazå cu 41 CP mai mult, ajungând la 626 CP. - tub pivotant pentru descårcare mai preciså la debite de descårcare ridicate (de pânå la 180 l/s). - cabinå nouå cu spa¡iu generos, vizibilitate optimizatå ¿i scaun pivotant pentru operator. - GPS Pilot nou cu terminalul CEMIS 1200 pentru conducere automatizatå ¿i documenta¡ie online.

Vârful de lance al combinelor Claas este gama Lexion, produså atât la Harsewinkel, în Germania, cât ¿i la Omaha, în SUA. Premiatå anul trecut la Salonul Interna¡ional al Ma¿inilor Agricole de la Paris (SIMA), gama Claas Lexion, printre care se numårå ¿i Lexion 8700, vine în acest an cu o serie de noutå¡i care aduc performan¡e sporite, calitate superioarå a recoltårii cerealelor, costuri reduse ¿i consum scåzut de carburant.

rintre dotårile tehnice care îmbunåtå¡esc productivitatea în ferme se numårå: - noul terminal CEMIS 1200 cu noul GPS Pilot, - optimizarea performan¡elor ¿i a fluxului de material recoltat,

Profitul Agricol 18/2023

MA{INI & UTILAJE

cu Claas Lexion - CEMOS Connect pentru utilizarea optimizatå a flotelor CEMOS Auto Header pentru reglarea automatå a hederului Vario în timpul recoltatului. ªi pentru cå tot am vorbit de CEMOS, e momentul så oferim detalii despre aceste func¡ii noi, care u¿ureazå mult munca operatorului, dispun de conexiune digitalå cu alte utilaje (tractoare cu remorci, combine) ¿i asigurå în final o recoltare eficientå ¿i la calitate superioarå. CEMOS Dialog permite calibrarea mai preciså a senzorilor de pierderi ¿i ghideazå operatorul pas cu pas prin întregul proces de calibrare, pentru prevenirea erorilor de måsurare ¿i de introducere a datelor. CEMOS Connect pentru utilizarea

Profitul Agricol 18/2023

în flote se bazeazå pe principiul emi¡åtorului ¿i receptorului, iar datele de configurare CEMOS pot fi transferate fie de la combinå la alte utilaje, fie prin aplica¡ia Telematics cåtre un dispozitiv mobil, cum ar fi un smartphone. CEMOS Auto Header optimizeazå automat lungimea platformei, înål¡imea rabatorului ¿i pozi¡ia orizontalå a rabatorului în func¡ie de înål¡imea recoltei måsurate de Field Scanner instalat în acoperi¿ul cabinei.

Dotåri de top Curå¡area îmbunåtå¡itå a cerealelor, ajustarea automatå la pante ¿i suprafe¡e înclinate ¿i mårirea vitezei de înaintare sunt posibile prin trac¡iunea integralå

Power Trac ¿i prin reglarea electricå Auto Slope. Operatorul are întotdeauna sub control cele mai importante func¡ii ale combinei ¿i poate memora în terminalul ce echipeazå utilajul pânå la ¿apte setåri individuale pentru recoltare, prin intermediul manetei multifunc¡ionale CMotion. În plus, terminalul CEMIS 1200 permite gestionarea inclusiv online a comenzilor ¿i a documenta¡iei. Sistemul de direc¡ie dinamicå Dynamic Steering oferå operatorului un plus de confort. Este disponibil op¡ional, reduce numårul de rota¡ii ale volanului cu 40% ¿i u¿ureazå efectuarea virajelor capåtul solei.

Arpad DOBRE

LOCURI DE MUNC|

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMÅTOARELOR POSTURI:  1 POST - CONSILIER JURIDIC II în data de 23.05.2023 - termen-limitå pentru depunerea dosarului: 12.05.2023, ora 15:00 - studii superioare de lungå duratå absolvite cu diplomå sau echivalentå în domeniul ¿tiin¡elor juridice; vechime în domeniu - min. 2 ani; - så fie înscris în corpul consilierilor juridici

 1 POST - TEHNICIAN AGRICOL II - (Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor) - în data de 23.05.2023 Termen-limitå pentru depunerea dosarului: 12.05.2023, ora 15:00 - studii medii în domeniul agricol cu diplomå de bacalaureat; vechime în domeniu - min. 6 luni

 1 POST - ASISTENT CS Stagiar - (Laboratorul ameliorare in pentru fibrå) - în data de 30.05.2023 Termen-limitå pentru depunerea dosarului: 22.05.2023, ora 15:00 - studii superioare de specialitate cu diplomå de licen¡å - media de absolvire min. 8; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå

 1 POST - ANALIST AJUTOR II - în data de 30.05.2023 - termen-limitå pentru depunerea dosarului: 22.05.2023, ora 15:00 - studii medii cu diplomå de bacalaureat, profil informaticå; vechime în domeniu: min. 6 luni Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.018 - Secretariat, 0721.325.665 - Director adjunct ¿tiin¡ific (pemtru postul de Asistent CS) www.scdalivada.ro

Profitul Agricol 18/2023

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Seceta [i “hidrogenul verde”! S

ecetele din ultima perioadå devin din ce în ce mai frecvente din cauza schimbårilor climatice, iar aceastå tendin¡å este posibil så se înråutå¡eascå, potrivit studiilor. O echipå de cercetåtori de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, a aråtat cå secetele rapide care se dezvoltå sunt “noul normal”, ceea ce face pregåtirea pivind impactul lor mult mai dificilå. Secetele clasice au nevoie de luni de zile pentru a se dezvolta, dar secetele rapide din ultimii ani se pot dezvolta în câteva såptåmâni. Aceste secete sunt cauzate de un nivel extrem de scåzut de precipita¡ii combinat cu o evaporare ridicatå, ceea ce duce la eliminarea rapidå a apei din sol.

ercetåtorii de la Universitatea din Southampton au vrut så evalueze modul în care se dezvoltå aceste secete rapide în diferite scenarii de emisie de carbon. Schimbårile climatice au gråbit efectiv debutul secetei, de¿i variazå între diferitele regiuni, iar în ultimii 64 de ani a existat o schimbare globalå cåtre secete rapide mult mai frecvente. Tranzi¡ia de la secetå lentå la secetå rapidå este mai vizibilå în Asia de Est ¿i de Nord, Europa, Sahara ¿i coasta de vest a Americii de Sud. În zone precum estul Americii de Nord, Asia de Sud-Est ¿i Australia de Nord, aceste secete nu au fost atât de comune, dar, cu toate acestea, viteza de apari¡ie a lor a crescut. Autorii nu au gåsit nicio dovadå de Profitul Agricol 18/2023

secetå rapidå în Amazon ¿i Africa de Vest. De fapt, în Amazon, secetele lente au devenit mai frecvente în ultimii ani. Pe måsurå ce ne îndreptåm cåtre un viitor mai cald, secetele fulgeråtoare devin “noul normal”. Cantitå¡ile de emisii mai mari ar duce la un risc mai mare de secetå rapidå cu debut mai rapid, care reprezintå o provocare majorå pentru adaptarea la climå, spun cercetatorii.

ceste secete rapide pot afecta ecosistemele mai mult decât secetele lente, deoarece animalele ¿i plantele nu au suficient timp pentru a se adapta la o lipså bruscå de apå ¿i resurse. În plus, prognoza acestor secete este mai dificil de realizat, deoarece modelele actuale folosesc scale de timp îndelungate. Avem nevoie de noi abordåri pentru a detecta aceste secete rapide cât mai curând posibil, precum ¿i de o mai bunå în¡elegere a modului în care mediul va fi afectat.

n urmå cu exact un secol, a fost propuså ideea producerii hidrogenului verde. Miliardele de euro “turnate” de Uniunea Europeanå nu pot schimba ¿tiin¡a, care timp de 100 de ani a împiedicat producerea acesteia. În 1865, britanicul William Stanley Jevons din “The Coal Question” era îngrijorat pentru cå succesul motorului cu abur perfec¡ionat de James Watt, care consuma mai pu¡inå energie, avea så favorizeze înmul¡irea acestuia ¿i så

provoace astfel o cerere tot mai mare de cårbune, ceea ce ar duce la epuizarea rezervelor britanice de cårbune (a¿anumitul paradox al lui Jevons). Cincizeci ¿i opt de ani mai târziu, John Haldane, un genetician ¿i biolog britanic, a ¡inut un discurs în care a refuzat så accepte cå anun¡ul epuizårii minelor de cårbune din Marea Britanie ar putea duce la pråbu¿irea civiliza¡iei industriale. De¿i biolog, a vrut så propunå idei care vor fi denumite aståzi politicå energeticå pentru a contracara catastrofa anun¡atå la care se pare cå to¡i au cedat. Vå aminte¿te asta de ceva? El ¿i-a imaginat crearea unei re¡ele de turbine eoliene pentru a produce energie electricå prin care så se genereze hidrogen prin electroliza apei. A fost prima propunere concretå pentru un proces bazat pe combina¡ia de energii regenerabile ¿i hidrogen. Un secol mai târziu, este fascinant så observåm cå problemele fuseserå deja bine identificate de Haldane, deoarece dificultå¡ile intrinseci ale sectorului hidrogenului sunt bine cunoscute ¿i preced de mult atât crizele petroliere din anii 1970, cât ¿i cadrul luptei împotriva schimbårilor climatice.

aldane credea cå energia hidroelectricå nu este un înlocuitor valid pentru cårbune din cauza poten¡ialului såu scåzut în Marea Britanie, a fluctua¡iilor sezoniere ¿i a distribu¡iei spoF radice. El a avut în vedere mai 51

OPINIE bine exploatarea vântului, care este inepuizabilå, de¿i a descris-o deja drept energie intermitentå. El a crezut cå problema electricitå¡ii în Anglia ar putea fi rezolvatå prin valorificarea vântului prin acoperirea ¡årii cu ¿iruri de turbine eoliene metalice care ac¡ioneazå cu motoare electrice care, la rândul lor, vor furniza un curent de foarte înaltå tensiune re¡elelor electrice mari. Asemenea germanilor de aståzi, care trebuie så-¿i gestioneze “excesul de electricitate”, profesorul de la Cambridge cåuta, prin urmare, o modalitate de a stoca energia într-o formå la fel de practicå precum cårbunele sau petrolul. El a crezut cå stocarea ar putea fi fåcutå folosind baterii de stocare ieftine, “care ne vor permite så transformåm energia eolianå intermitentå în energie electricå continuå”.

Vå aminte¿te asta de ceva? Dar Haldane a fost mai convins de stocarea sub formå de hidrogen decât în baterii. El a propus så instaleze instala¡ii electrolitice de apå pentru a produce hidrogen ¿i oxigen, care atunci când sunt “lichefiate ar fi depozitate în rezervoare mari, probabil îngropate în påmânt”. El este, de asemenea, proiectantul de oxicombustie, care a redevenit la modå pentru o perioadå scurtå în jurul anului 2010, astfel încât CO2 generat de arderea combustibililor fosili så nu fie diluat în azotul din aer ¿i, a¿a, captarea CO2 ar fi mai u¿oarå pentru a fi depozitatå.

n pionier, Haldane ¿tia cå Sir William Grove a inventat celula de combustibil în 1838 ¿i s-a gândit så o foloseascå pentru a genera electricitate din hidrogen. Era prea devreme, pentru cå a durat pânå în 1932 ca Francis Thomas Bacon så construiascå prima pilå de combustibil cu hidrogen. Vå aminte¿te asta de ceva? Haldane era, de asemenea, con¿tient de provocarea densitå¡ii energetice a hidrogenului, uria¿å în stare lichidå ¿i scåzutå în stare gazoaså. Prin urmare, s-a gândit så-l depoziteze în rezervoare pentru a-l putea folosi într-o formå adecvatå. El încheie prezentarea viziunii sale futuriste despre hidrogen amintind “cå nu se va produce fum sau cenu¿å”. Asta este ceea ce ni se vinde aståzi ca un avantaj. Acum un secol nu exista social media, dar circulau idei. Nazi¿tii au studiat conceptul futurist al lui Haldane. Cartea “Tehnologie ¿i economie în al treilea Reich” a dr. Franz Lawaczeck publicatå în 1933 prezintå conceptul de producere a hidrogenului din energia eolianå, dar îl respinge, deoarece arderea hidrogenului este un nonsens chimic, industrial ¿i economic.

n 1933, pre¡ul hidrogenului utopic, care încå nu se numea verde, era prohibitiv în compara¡ie cu energia produså industrial

din cårbune, care era materia primå a chimiei. Atunci, ca ¿i acum, arderea hidrogenului este ca ¿i cum ai arde o geantå Louis Vuitton pentru a te încålzi. De la dezvoltarea extraordinarå a energiei nucleare în anii 1960, Comisia Europeanå a întreprins cercetåri în temeiul Tratatului Euratom la noul såu Centru Comun de Cercetare de la Ispra (Italia). Oficialul european Cesare Marchetti, strålucit fondator al cercetårii moderne pe hidrogen, a în¡eles rapid din câteva calcule elementare cå electroliza consumå mult prea multå energie pentru a disocia molecula de apå. Acest mod este o fundåturå.

awaczeck explicå chiar cå electroliza la temperaturå înaltå, care este acum prezentatå ca o posibilå modalitate de a depå¿i dezavantajele acestei metode de disociere a apei, este la fel de iluzorie. Schimbårile climatice nu i-a fåcut pe ingineri de¿tep¡i; este chiar jignitor så pretinzi cå aståzi inginerii sunt mai de¿tep¡i decât cei din trecut. Legile fizicii ¿i chimiei sunt imuabile. Miliardele cheltuite de Comisia Europeanå pentru a produce hidrogen verde nu vor schimba nimic, fiind bani arunca¡i în vânt. Ideile geniale ale lui John Haldane sunt încå valabile dupå un secol, a¿a cå hidrogenul va råmâne energia viitorului.

Profitul Agricol 18/2023

PAGINA DE HOBBY Trapper de ocazie Adolescent fiind, devoram cu aviditate cår¡ile marilor exploratori ¿i vânåtori, români ¿i stråini – Mihai Tican-Rumano, Emil Racovi¡å, August von Spiess, cap de listå fiind însemnårile lui Gray Owl, englezul prigonitor ¿i apoi ocrotitor de castori, naturalizat în Canada, ¿i cele ale ofi¡erului rus Arseniev, din expedi¡iile sale în taigaua Extremului Orient, alåturi de pitorescul bå¿tina¿ Dersu Uzala. Fårå excep¡ie, nativii din zonele sålbatice, tenebroase ¿i fascinante de pe toate continentele aveau un numitor comun: tråiau în comuniune cu natura ¿i de pe urma ei, fiind buni vânåtori, în primul rând „trapperi”. Respectivul anglicism îi desemneazå pe utilizatorii capcanelor în activitatea cinegeticå ¿i presupune ridicarea la nivel de artå a unui me¿te¿ug vechi de când lumea.

Aceastå adevåratå castå a breslei a cunoscut ¿i la noi o lungå perioadå de glorie, dispårând înså încet, aproape de zilele noastre, odatå cu scåderea interesului semenilor pentru blånurile naturale, adicå a restrângerii pie¡ei de desfacere. Ultimii resemna¡i ai tagmei s-au stins pe rând, luând cu ei ¿i ¿tiin¡a a¿ezårii teascurilor pentru jderi, a „fierului” pentru râs ¿i lup, a „måiestriilor” pentru vulpe ¿i bursuc, a gropilor ¿i a pâlniilor pentru mistre¡. Dar mirajul acestora încå dåinuie. Stråbunicul meu matern Pantelimon Prindei, odinioarå staroste al paznicilor de vânåtoare din bazinul Demåcu¿ei, sub Obcina Feredeului, a prins în capcanå o sumedenie de lupi, dar cel evocat în revista „Bucovina Forestierå” nr. 2/1943 a fost de-a dreptul uria¿: 2,5 metri lungime ¿i 82 de kilograme greutate. Dupå cum se men¡ioneazå în articol, blana acelui „ståpân al codrilor Moldovi¡ei, urmårit de mul¡i ani, a fost donatå (…) muzeului silvic ce se organizeazå în Palatul Mitropoliei din Cernåu¡i”. Din påcate, Profitul Agricol 18/2023

mo¿ul meu mi-a transmis numai pasiunea, nu ¿i me¿te¿ugul… Peste ani, m-am confruntat adesea cu nevoia de a aplica precepte ale îndeletnicirii de „trapper”, fie ele ¿i adaptate la rigorile modestei gospodårii rurale, nicidecum în adâncul pådurii. În comunitate, intru¿ii patrupezi sunt de

talie reduså, începând cu bietul ¿oarece ¿i terminând, în cel mai spectaculos caz, cu vulpea, atraså de irezistibilele påsåri de curte. Cele mai teribile pietre de încercare råmân înså mustelidele, vârfuri de lance fiind dihorul ¿i jderulde-piatrå sau beica, obi¿nui¡i så-¿i facå veacul prin poduri, ¿uri, fânare ¿i alte atenanse, adicå pe lângå casa omului. Conflictul de interese este evident, dar cum så alungi ace¿ti prådåtori nocturni decât cu capcane, de¿i legea te îngråde¿te în privin¡a utilizårii curselor, iar pu¿ca, dacå ai, nu poate fi folositå decât în fondul cinegetic, cu autoriza¡ie dupå canoane.

Mi-am achizi¡ionat o curså tip ladå, neletalå, din plaså de sârmå, de firmå. Am capturat cu ea doar arici, mai mul¡i sau pe acela¿i de câteva ori, eliberându-i în grådinå, teferi. Jderul ori dihorul nu se låsase amågit u¿or de oul proaspåt a¿ezat ca nadå, astfel cå pro-

dusele gåinilor mele au continuat så fie dijmuite sistematic, direct din cuib. Fierarii de altådatå, fåuritori de capcane, ¿i-au mutat demult covåliile peste apa Styxului, silindu-må så apelez la pia¡a liberå. Singura acceptabilå, de sorginte ucraineanå, s-a dovedit o curså cu fålci, înså nedin¡ate, probabil pentru ¿obolani mai slabi de vârtute. M-am gândit cå, odatå prins, ho¡ul, eliberându-se, se demobilizeazå. Ra-

¡ionament gre¿it: diminea¡a, oul lipsea, dar capcana era neatinså. Exasperat, am instalat o camerå de înregistrare în preajmå, måcar så identific intrusul. Într-adevår, un jder de toatå frumuse¡ea se strecoarå ca un ¿arpe pe deasupra cuibarului, înha¡å oul, fårå så atingå påmântul ¿i nici pedala cursei, dupå care, cu el în gurå, se retrage så-l savureze în tihnå, în podul grajdului dezafectat al vecinului, unde î¿i are, cu siguran¡å, re¿edin¡a. Convins, ca ¿i George Co¿buc, cå „Nimic nu-i mai de râs ca plânsul în ochii unui luptåtor”, voi continua råzboiul de gherilå, cu orice risc. Vorba în¡eleptului dintr-o anecdotå clasicå: „Eu idei a¿ mai avea, dar nu ¿tiu câte gåini mai råmân”. Deocamdatå, ouåle livrate zilnic nu par så fie decât un soi de (sper, temporarå) taxå de protec¡ie, ca în filmele cu mafio¡i.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22-23 mai La Drajna va avea loc evenimentul dedicat culturilor de toamnå Ziua Por¡ilor Deschise, Saaten-Union România 2023. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 16 iunie FAPPR - Mândru cå sunt fermier ¿i Corteva Agriscience organizeazå a III-a edi¡ie Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i noile tehnologii adaptate pentru culturile de grâu ¿i orz. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

Casa Ceaiului din Satul Regal În prezen¡a Majestå¡ii Sale Custodele Coroanei, Margareta, ¿i a ASR Principele Radu, a fost deschiså publicului Casa Ceaiului din Satul Regal de la Såvâr¿in, în 29 aprilie. Casa Ceaiului este cea mai mare clådire din Satul Regal (300 de metri påtra¡i) ¿i a fost ridicatå în secolul al XIXlea. Lucrårile de restaurare au început la 5 iulie 2021 ¿i s-au încheiat la 1 mai 2022, când clådirea a fost inauguratå de Majestatea Sa Custodele Coroanei ¿i de Alte¡a Sa Regalå Principele Radu. Casa Ceaiului a fost creatå pentru a întregi ospitalitatea oferitå vizitatorilor domeniului. Ei vor putea servi cafea, ceai, råcoritoare, guståri ¿i pråjituri. Sala Ceaiului este, totodatå, un spa¡iu cultural ¿i educa¡ional, gåzduind expozi¡ii, lec¡ii deschise, reuniuni ¿i evenimente publice. Odatå cu deschiderea la public a Satului Regal ¿i a parcul în ziua de 29 aprilie, Casa Ceaiului va sta la dispozi¡ia publicului în fiecare såptåmânå în zilele de vineri, sâmbåtå ¿i duminicå. Toatå

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale. 54

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Då puteri depline unui sol; 2) Debit mårit – Cap de hering! 3) Gåsit dupå o spargere – 9 10 Oficiu de prevederi; 4) Vârfuri de atac – Dau dovadå de un înalt nivel; 5) Are nevoie de o mânå de ajutor – Împrå¿tie vraja. 6) Telegrafice! – Circuite de vitezå; 7) A da strålucire – Råzbit de frig; 8) Afla¡i în curså; 9) Debut în culturå – Unitatea unui colectiv; 10) Trimiteri de zile mari.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 2 3

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

lumea care trece pragul domeniului va dori så aibå o gustare, o pråjiturå, o cafea sau un ceai. Mai mult decât atât, gustårile oferite în ceainårie vor fi produse de laboratoare ¿i brutårii locale ¿i toate vor respecta re¡ete tradi¡ionale ¿i vor folosi ingrediente bio.

4 5

VERTICAL: 1) Produs pentru hrana vitelor – Forma¡ie de 8 nunta¿i; 2) Luat la ochi – Notå de trecere! 3) 9 Stau în cumpånå – Båtut la Teheran; 4) Nucleu de azot! – Trec multe cu vederea; 5) O 10 femeie cinstitå – Disc de ghea¡å; 6) Curat la Solu¡ia careului din Nr. 17/2023 munte – Încheieri la haine; 7) Ajutor de boalå ORIZONTAL: BOTANIST - C; RIALI - PIPA; – Însemnat cu ziua; 8) Sunt în rând cu ATU - TARTOR; ZARE - CEAPA; D - IOTA - NUC; ceilal¡i; 9) Factor de decizie; 10) Pica¡i la AV - LENTILA; RADIATA - AT; PREPARATI; examenul de drept. 7

TOANA - LEIT; ARGINTARIE.

Profitul Agricol 18/2023

Profitul Agricol nr. 18, din 2023

Articles inside

Casa Ceaiului din Satul Regal

Trapper de ocazie

Seceta [i “hidrogenul verde”!

ORGANIZEAZÅ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMÅTOARELOR POSTURI:

cu Claas Lexion

Recoltare de calitate [i economii

Pachet de prim\var\ cu ingrediente Kubota

Înc\rc\toarele Manitou, productive în ferme vegetale [i zootehnice

6C, tractoare performante pentru inteligent\

Deutz-Fahr agricultura

Maschio vrea s\ dezvolte robo]i

Produc]ii mari

MA{INI & UTILAJE

Creditare cu plata la recolt\

Protec]ia financiar\ a porumbului pentru s\mân]\

COMPANIILOR CIECH Agro România marcheaz\ primul an de activitate

Sura de Step\

C R E { T E R E A A N I M A L E LO R

Lipi]anul nostru a ajuns în patrimoniul UNESCO

Dependen]i de importurile de carne de porc

CRE{TEREA ANIMALELOR Lactalis, un imperiu de 15 miliarde de dolari

Problemele concesionarilor cu Agen]ia Domeniilor Statului

Ziua Por]ilor Deschise Saaten

Atacul afidelor în culturile de cereale p\ioase

Porumbul [i floarea-soarelui au 2-4 frunze, grâul 50 cm, în Timi[

Sustenabilitatea, cuvântul de ordine al conferin]elor FAPPR

Viitorul fermei }u]uianu este deplin asigurat

Azotul lichid cu aplicare foliar\ pentru culturile de p\ioase

VEGETALE Rezerva de umiditate din sol

Fermierii români ar putea primi

De ce nu este bine s\ fie prea mult galben pe ogoare

:n 2023, îmbun\t\]irea recoltei va limita accesul Ucrainei în portul Constan]a

Pre]uri [i pie]e Un indicator neb\gat în seam\> pre]ul uleiului de m\sline

Pre]uri [i Pie]e

Daea amenin]\ c\ îi va da în vileag pe fermierii care au speculat

Importurile din Ucraina continu\, în schimb se blocheaz\ tranzitul

6 milioane de euro pentru usturoi

:ncep înscrierile pentru Porumbul de Aur

Un Comitet de Monitorizare pentru politica agricol\

Daea critic\ proiectul legii “Copa-Cogeca” din Parlament

S|PT|MÂNII Reducerea pre]ului laptelui la raft nu ar trebui s\ impacteze cresc\torii

Unde au dispårut despågubirile de secetå la culturile de primåvarå?