Starea câmpului în zonele cele mai afectate de secet\

Ploile cåzute în prima decadå a lunii aprilie au rezolvat, temporar, problema deficitului de apå din stratul superficial al solului, în cea mai mare parte a ¡årii.

Culturile de toamnå au primit un respiro, iar cele de primåvarå pot fi înfiin¡ate cu succes, acolo unde acest lucru nu s-a realizat deja. Înså deficitul cumulat în profunzime persistå, a¿a cå suntem departe de situa¡ia în care am putea spune cå suntem “cu sacii în cåru¡å”.

Am discutat despre aceste aspecte ¿i altele cu cinci fermieri din zonele aride din sudul ¿i sud-estul ¡årii. În general, råmân optimi¿ti, profitul mai e posibil chiar ¿i în condi¡iile vitrege de anul acesta.

Zona costierå a Constan¡ei råmâne între cele mai aride din ¡arå. Dacå în alte regiuni au cåzut 30-40-50 l/mp, în primele zile ale lunii aprilie aici abia sau adunat 8 l, care au avut ceva mai mult decât un efect de rouå. Iar aceste mici ploi vin dupå precipita¡ii de doar 120 l/mp cumulate între 1 septembrie 2022 ¿i 31 martie 2023 - 6 luni!

“Din påcate, nu scåpåm de al¡i dåu nåtori. Avem atac de påsåri ¿i de rozåtoare. Perdelele agro-forestiere pe care le-am înfiin¡at au clar un rol benefic, dar ne oferå ¿i un surplus de biodiversitate...”

Totu¿i, Dumitru Manole, fermierul din Amzacea(800 ha), jude¡ul Constan¡a, se declarå mul¡umit ¿i cu atât.

“Så nu-l mâniem pe Atotputernic. Mai sunt anun¡ate ni¿te ploi ¿i, deocamdatå, situa¡ia e încå bunå”.

Manole a început campania de semånat în prima decadå a lunii martie, cu floarea-soarelui ¿i soia, care au råsårit ¿i au trecut cu bine peste zilele cu temperaturi scåzute. Ulterior, a semånat ¿i porumbul, care a început så germineze. Mai sunt câteva zile reci, dar apoi vremea se va încålzi. Având culturile a¿a de avansate (în compara¡ie cu ale fermierilor din alte regiuni ale ¡årii), Manole le-a pus la adåpost de atacul de Tanymecus, care ar fi putut produce pagube chiar ¿i în condi¡iile în care semin¡ele au putut fi tratate cu neonicotinoide.

Vasile Datcu, lucreazå 250 de ha la Måxineni, în jude¡ul Bråila. Acum, cå nu mai conduce APA, are mai mult timp pentru proiectele personale.

E mul¡umit cå a plouat, de¿i cu o umbrå de regret, fiindcå precipita¡iile au fost înso¡ite de temperaturi foarte scåzute, astfel cå pomii din curtea casei sale sunt afecta¡i ¿i e improbabil cå vor mai lega.

Au cåzut peste 20 de litri ¿i mai erau anun¡ate ploi în zilele urmåtoare (discu¡ia a fost joi, 6 aprilie).

“Fårå aceste ploi, situa¡ia ar fi fost mai proastå decât cea din 2020. Suntem la un deficit de 400 l/mp, cumulat în ultimii doi ani”.

Nu a semånat nimic ¿i se bucurå cå n-a fåcut-o, fiindcå la ultima testare avea minus trei grade în påmânt.

Înså culturile de toamnå se prezintå bine, iar dacå va mai