Controlul bolilor la floarea-soarelui

de cel pu¡in 5 ani. Pentru condi¡iile din România, ªesan ¿i Cri¿an 1998, recomandå o pauzå de 4 - (6) 7 ani, în func¡ie de gradul de toleran¡å al hibrizilor fa¡å de aceastå boalå.

corporate mai devreme, cu atât este mai micå ¿ansa så se transmitå aceste boli la alte sole din apropiere.

Bolile care afecteazå cultura de floarea-soarelui (provocate de Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Plasmopara helianthi, Phomopsis helianthi) pot provoca pierderi de pânå la o treime din recoltå, sau chiar mai mari (Sin ¿.a. 2000).

Prevenirea atacului ¿i diminuarea efectelor atunci când s-a produs se realizeazå prin îndeplinirea unor måsuri specifice combaterii integrate. În principiu, poten¡ialul genetic al hibrizilor trebuie armonizat în mod dinamic cu condi¡iile de mediu ¿i itinerarele tehnice folosite (rota¡ia, asolamentul, fertilizarea, lucrårile solului, semånatul, controlul buruienilor, irigarea ¿i aplicarea fungicidelor ¿i insecticidelor).

Durata rota¡iei este foarte importantå în controlul bolilor. În func¡ie de severitatea atacurilor bolilor observate în anii preceden¡i, rota¡ia trebuie så fie de cel pu¡in 3-4 ani. Trebuie re¡inut faptul cå o rota¡ie mai lungå (cel pu¡in 3 ani, de¿i în multe cazuri se specificå 6-7 ani) mic¿oreazå semnificativ inciden¡a bolilor. De aceea, amplasarea culturii la nivelul fermei trebuie fåcutå pe cât mai multe parcele, astfel cå perioada de revenire så fie cât mai mare. De asemenea, trebuie practicatå ¿i rota¡ia hibrizilor pe aceea¿i solå.

Diferen¡a dintre perioadele de revenire pe aceea¿i solå se poate explica ¿i prin formele de rezisten¡å ale hibrizilor. Pentru hibrizii rezisten¡i în cazul manei sau foarte pu¡in sensibili (în cazul putregaiului alb), 3 ani sunt suficien¡i (conform CETIOM). În Statele Unite înså, se considerå cå o plantå sensibilå la putregaiul alb nu trebuie så revinå pe acela¿i teren mai repede de 4 ani (Universitatea din Dakota de Nord), iar în cazul unei infec¡ii severe durata trebuie så fie

Elementele tehnologice se pot schimba, în func¡ie de realizårile din domeniile conexe specializårii respective. În momentul când au apårut hibrizii rezisten¡i (informa¡ia CETIOM este din 2006), durata de rota¡ie a putut fi reduså (informa¡iile din Statele Unite erau din 1997, iar cele din România din 1998).

Majoritatea bolilor importante pentru floarea-soarelui sunt favorizate de densitatea mare a plantelor ¿i de dezvoltarea exageratå a sistemului foliar. De aceea, fertilizårii (în special cu azot) ¿i irigårii trebuie så li se acorde aten¡ie deosebitå.

Fertilizarea echilibratå este un factor important care poate mic¿ora inciden¡a bolilor. ªesan ¿i Cri¿an (1998) remarcå rolul fosforului, potasiului, calciului ¿i al sulfului în reducerea inciden¡ei putregaiului alb.

Un aspect important în controlul integrat al bolilor la floarea-soarelui îl constituie managementul reziduurilor vegetale. Phoma ¿i Phomopsis se dezvoltå foarte bine pe resturile vegetale care råmân dupå recoltarea florii-soarelui. De aceea, cu cât sunt mårun¡ite ¿i în-

În cazul tuturor bolilor, controlul integrat prevede distrugerea buruienilor, pentru a se crea condi¡ii mai bune de dezvoltarea plantelor de culturå ¿i de a preveni transmiterea bolilor prin buruieni. De asemenea, trebuie eliminatå ¿i samulastra, pentru a nu infecta plantele din solele vecine.

CETIOM a realizat un tabel în care se poate vedea efectul diferitelor elemente tehnice asupra dezvoltårii bolilor la floarea-soarelui.

Se observå din acest tabel cå fungicidele sunt eficiente numai pentru controlul påtårii brune (Phomopsis). (vezi tabel)

Este relevant faptul cå speciali¿tii CETIOM considerå cå fungicidele trebuie folosite în situa¡iile limitå (în special în cazurile de infec¡ie cu Phomopsis), când riscul de atac este puternic, în ciuda celorlalte måsuri de protec¡ie luate. Acest lucru se datoreazå faptului cå de multe ori tratamentele chimice sunt inutile sau nerentabile.

Desigur, pentru a renun¡a la fungicide în favoarea altor måsuri de protec¡ie a plantelor, este nevoie de încredere din partea fermierilor în organ-

Efectul diferitelor elemente tehnice asupra dezvoltårii bolilor la floarea-soarelui Elementele tehnologice Mana Phomopsis Sclerotinia (infec¡ie la) colet butonul floral calatidiu sau limiteazå foarte puternic boala ++limiteazå dezvoltarea bolii sau efectele sale - nu se cunoa¿te vreun efect ismele/instituiile care fac avertizårile bazate pe o bunå informare rezultatå din observaii efectuate în condi¡ii de produc¡ie.

CETIOM då urmåtorul exemplu: dacå un fermier a avut un atac puternic de Phomopsis în fermå ¿i nu dore¿te så utilizeze fungicide, trebuie så foloseascå un hibrid rezistent la påtarea brunå.

Dacå seamånå înså hibrizi pu¡in sensibili, va trebui, foarte probabil, så aplice un fungicid la avertizare, când plantele au 55-60 cm înål¡ime.

Pentru fiecare din bolile importante, CETIOM a dezvoltat strategii specifice, prezentate în continuare:

Controlul manei (produså de Plasmopara helianthi) poate fi influen¡at de urmåtoarele practici culturale:

1. se evitå rota¡iile scurte; floareasoarelui trebuie så revinå pe aceea¿i solå dupå cel pu¡in 3 ani;

2. este interziså cultivarea timp de doi ani consecutivi pe aceea¿i parcelå a florii-soarelui;

3. dacå pe o parcelå a fost semnalat un atac care a afectat mai mult de 30% dinte plante, este interziså cultivarea florii-soarelui pe sola respectivå în urmåtorii 3 ani;

4. semånatul se face în sol reavån (fårå exces de umiditate);

5. dacå se anun¡å ploi abundente în urmåtoarele 5 zile dupå semånat, se întârzie semånatul, deoarece excesul de umiditate favorizeazå atacul de manå;

6. Excesul de umiditate (ploi sau drenaj dificil pe terenurile argiloase) în primele 2-3 såptåmâni de la semånat måre¿te considerabil inciden¡a bolii;

7. se lucreazå solul cu aten¡ie, pentru a favoriza circula¡ia apei ¿i a aerului ¿i a evita compactarea (care reduce infiltrarea apei în sol);

8. se distruge samulastra de floareasoarelui din parcelele învecinate ¿i buruienile din familia Compositae care pot fi gazdå pentru ciupercå: cornu¡ii, albåstri¡a (Centaurea), denti¡a (Bidens tripartita);

9. se seamånå numai såmân¡å certificatå;

10. în Fran¡a nu este obligatorie tratarea tuturor semin¡elor împotriva manei, datoritå faptului cå se cultivå ¿i hibrizi cu rezisten¡å totalå la aceastå boalå;

11. anumi¡i hibrizi rezisten¡i, comercializa¡i netrata¡i;

12. metalaxilul, substan¡a activå din Apron XL, un produs eficace împotriva manei aplicat pe semin¡e, care din påcate nu se mai folose¿te, este solubil în apå ¿i poate fi spålat, în cazul unor ploi toren¡iale sau båltiri dupå semånat;

13. se pare cå în cazul mai multor rase, existå popula¡ii rezistente la metalaxil;

14. se evitå cultivarea în exclusivitate a hibrizilor cu rezisten¡å totalå la manå, pentru a nu favoriza apari¡ia unor noi rase;

15. se seamånå mai mul¡i hibrizi în exploata¡ie ¿i se realizeazå ¿i o rota¡ie a cultivarelor pe fiecare solå, pentru a preveni apari¡ia unor noi rase;

16. Întrucât niciun hibrid nu garanteazå o protec¡ie permanentå, practicile agronomice î¿i au mai mult ca niciodatå locul în lupta împotriva bolii.

În Statele Unite (Dakota de Nord), se recomandå semånatul numai atunci temperatura din sol favorizeazå cre¿terea rapidå a plantulelor. În Fran¡a acest lucru se realizeazå când temperatura este mai mare de 16oC în perioada råsåritului.

Infec¡ia produså prin transmiterea de la semin¡e este nesemnificativå. De obicei semin¡ele provenite din plantele infectate cu manå nu ajung så fie semånate (numai 0,1% din semin¡e ajung eventual så fie infectate, iar acestea de obicei sunt seci sau au MMB foarte micå, de aceea sunt eliminate în procesul de condi¡ionare). În plus, nu se certificå loturile semincere în care sunt prezente plante bolnave de manå.

Concluzii: speciali¿tii francezi de la Terres Inovia se referå la riscul de apari¡ie a manei pe fiecare parcelå. Acesta depinde de istoricul parcelei: durata rota¡iei, prezen¡a manei, hibrizii folosi¡i.

Controlul påtårii brune-cenu¿ii (produså de Phomopsis/Diaporthe helianthi) este influen¡at de urmåtoarele practici culturale:

1. se seamånå numai hibrizi rezisten¡i, foarte pu¡in sensibili sau pu¡in sensibili;

2. hibrizii rezisten¡i nu se trateazå în vegeta¡ie cu fungicide, iar la hibrizii foarte pu¡in sensibili sau pu¡in sensibili se aplicå fungicide numai la avertizare;

3. nu se depå¿e¿te densitatea de 6 plante/mp;

4. se toacå ¿i se încorporeazå tulpinile de floarea-soarelui råmase dupå recoltare, mai ales în cazul manifestårii bolii.

Påtarea brunå-cenu¿ie este o boalå foarte pågubitoare. La F