Agriplanta> cre[te interesul pentru Zootehnica Show

Prin eforturi consecvente, Corina Mare¿ a reu¿it ¿i în acest an så aducå la târgul Agriplanta de la Fundulea ¿i un salon de zootehnie. Pentru cå numårul animalelor a crescut la Zootehnica Show, cortul devenise neîncåpåtor, iar numårul vizitatorilor a fost pe måsurå.

Rasa Holstein a fost reprezentatå de animale aduse de doi crescåtori consacra¡i. Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon) a expus 6 animale: douå vaci cu lapte ¿i patru juninci, iar Nicu¿or ªerban de la Måriu¡a (Ialomi¡a) a adus douå juninci, pe care le-a ¿i vândut.

“Este un târg nemaipomenit pentru oamenii foarte boga¡i. Cei såraci stau ¿i se uitå”, constatå doctorul Mihai Petcu.

Asocia¡ia Aberdeen Angus a adus în stand nouå vaci Angus din fermele sudului ¿i nu numai. Cele mai frumoase exemplare proveneau din ferma lui Sever¿i Costel Popa de la Rociu, jude¡ul Arge¿.

Constantin Singer este crescåtor de vaci Angus la ferma Golåe¿ti din jude¡ul Ia¿i ¿i este asociat cu Cornel Pintiliiciuc. Ei lucreazå 700 de hectare de teren ¿i îngrijesc 100 de vaci Angus.

“Facem numai selec¡ie ¿i ameliorare, nu vindem animale pentru abator. La fel procedåm ¿i la oi, avem Ille de France ¿i Suffolk. Vindem de Pa¿ti numai minus-variantele. Am cumpårat oile Ille de France de la Mihai Ba¿tea din Rânze¿ti. Aici am venit cu doi tåura¿i Angus. Un taur se vinde cu 2.500 de euro, dar am dat ¿i cu 4.000.”

Compania Cri¿an 1 de la Gherla a venit cu doi tauri Angus.

Oierii au avut cele mai multe boxe. Cele mai numeroase exemplare proveneau de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Palas Constan¡a. Directorul general Radu Råducu a stat aproape mereu printre îngrijitori.

“Este un târg care se profileazå tot mai puternic pentru partea de sud a ¡årii ¿i e bine cå vin tot mai multe animale”, apreciazå Radu Råducu. A venit cu rasele create de Palas timp de o via¡å de om: rasa de lapte Palas, rasa prolificå Palas, rasa de carne Palas, Merinos de Palas.

Ceilal¡i crescåtori au etalat rasa ºurcanå Oache¿å sau Breazå (Ion Enache, Cålugåreni, Giurgiu), Cap Negru de Teleorman (Florin Barbålatå, Furcule¿ti, Teleorman).

Mihai Ba¿tea din Rânze¿ti, Vaslui, cre¿te împreunå cu tatål lui 500 de oi din rasa Ille de France ¿i, chiar dacå e foarte tânår, este vicepre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor, care de¡ine registrul genealogic pentru aceastå raså.

Pre¿edintele Asocia¡iei este Valentin Artimon din Cålåra¿i, care a adus o boxå de oi Ille de France. Existå 43 de ferme cu oi Ille de France, în 27 de jude¡e.

“Eu cred cå Agriplanta-Romagrotec a depå¿it prin diversitate Indagra de la Bucure¿ti. A crescut interesul pentru tehnologiile din zootehnie”, spune Constantin Anghel de la Independen¡a, jude¡ul Cålåra¿i.

Asocia¡ia Caprirom a prezentat mai multe rase de capre: Boer, Anglo-Nubianå (Mirel Istrate, Tåmådåul Mare, Cålå ra¿i, sau Tonel Agapie, Radovan, Cålåra¿i), Carpatinå (Ionel Bålå¿oiu, Lude¿ti, Dâmbovi¡a), Alpinå Francezå (Valentin Toma, Dascålu, Ilfov).

Membrii Asocia¡iei au constituit o cooperativå cu 100 de membri pentru o mai bunå valorificare a produselor din fermele existente în Dâmbovi¡a, Olt, Giurgiu, Teleorman ¿i Dolj. Crescåtorii de¡in împreunå 15.000 de oi ¿i capre. Aceastå cooperativå a organizat la târg o degustare de brânzeturi afumate din lapte de oaie ¿i de caprå.

Interesul tot mai mare al oamenilor din toae categoriile pentru animalele de raså ar putea deveni un stimul serios pentru organizatori, mai ales cå au început så vinå la Agriplanta-Romagrotec tot mai multe firme care aduc utilaje pentru zootehnie: de la cositoare mecanice ¿i balotiere la remorci furajere ¿i robo¡i de muls.

Viorel PATRICHI

Daniela Cristescu, de la Grain Bags, ne-a prezentat noutå¡ile din domeniu, utilajele aduse în România pentru conservarea furajelor ¿i a cerealelor, inclusiv încårcåtorul de furaje RT5000, seria 5009. Utilajul provine din Germania. Are o capacitate de încårcare de 20-50 de tone pe orå. Tractorul trebuie så aibå o putere de 80-100 CP. Sacul pentru furaj are un diametru de 1,98 metri.

“Am lansat produse montane la Agriplanta, spune Georgiana Udrescu , pre¿edinta Coopera tivei Agricole Caprirom Sud-Muntenia. Crescåtorii au nevoie de consultan¡å pentru accesarea proiectelor europene. Din påcate, fondurile europene nu ajung la micii crescåtori, la fermele lor de familie, pentru cå ei «nu sunt eligibili», ca så beneficieze numai cei mari de fonduri. De aceea, copiii micilor crescåtori pleacå din sate, nu mai vor så tråiascå în lipsuri, ca pårin¡ii lor.

Mi-a¿ dori så colectåm laptele din fermele membrilor ¿i så procesåm singuri produsele, dar fårå bani nu se poate. Cei care au conceput Planul Na¡ional Strategic trebuie så vinå spre fermieri, iar nu invers. Ei aruncå toatå vina pe Comisia Europeanå pentru tot ce nu func¡ioneazå în agriculturå. Crescåtorii no¿tri au de toate în gospodåriile lor ¿i trebuie så-i ajutåm så poatå vinde toate produsele lor atât de diversificate, inclusiv muråturi. Eu a¿a våd cooperativa”.