Vremea c\priorilor

Vara poate fi socotitå anotimpul celui mai mic cervid din fauna noastrå. Încå din mai, încep så vinå pe lume primii iezi, iunie fiind luna în care se înregistreazå majoritatea fåtårilor la aceastå specie. Tot în Cire¿ar, cåprioarele recent devenite mame încep så se pregåteascå de o nouå nuntå, punând pe jar ¡apii cu proaspetele corni¡e curå¡ate de mo¡, gata pentru a fi întrebuin¡ate în confruntårile cu semenii socoti¡i rivali în perioada alergatului. Pentru vânåtorul responsabil, e timpul selec¡iei, låsându-se pe mai târziu, dupå încheierea rutului, tenta¡ia dobândirii trofeelor de vârf, demne de a-¿i perpetua calitatea de etalon genetic. Decapitarea valoricå a popula¡iei în plin avânt al împerecherii satisface, poate, vanitå¡i, dar våduve¿te fondul cinegetic de exponen¡i meni¡i så ridice sau måcar så påstreze valoarea nucleului; aceastå extrac¡ie prematurå conduce, de regulå, la plafonare ori chiar la regres calitativ. Pânå la urmå, totul depinde îndeosebi de bunele inten¡ii ale gestionarului terenului, de probitatea ¿i de profesionalismul personalului de specialitate. În ce må prive¿te, am un perete întreg de trofee de selec¡ie, pe care nu le-a¿ schimba nicicum pe tot atâtea medaliabile ori pe unul de mare calibru, fie el ¿i record…

Remarcabila plasticitate ecologicå a cåpriorului face ca aceastå specie så se dezvolte în mod optim din zona de stepå pânå la etajul subalpin. Prosperitatea îi este asiguratå de habitatele campestre, deluroase ¿i colinare cu suprafe¡e cultivate agricol în manierå mozaicatå, în alternan¡å cu locuri de på¿unat naturale ¿i trupuri de pådure cu structurå mixtå. La munte, consisten¡a popula¡iei de cåprior este afectatå de activitatea marilor prådåtori, îndeosebi a râsului ¿i a lupului, de prezen¡a câinilor ciobåne¿ti supranumerari, din primåvarå pânå toamna, ¿i de asprimea iernilor care împiedicå aceste erbivore selective så se hråneascå adecvat o bunå parte din an. Elocventå în acest caz este calitatea mediocrå a trofeelor, ¡apii hrånindu-se încå, aici, în sistem „de avarie” exact în perioada în care dezvoltarea coarnelor noi solicitå un aport nutritiv suplimentar. În sudul ¡årii, dar mai ales în zona de face så prefere habitatele cu un larg spectru vegetal, mozaicate, lipsite de monotonie. De¿i animal cu activitate preponderent nocturnå, auroralå ¿i crepuscularå, el poate fi descoperit hrånindu-se ¿i în timpul zilei, îndeosebi primåvara, dupå lunile de priva¡iuni ale iernii.

Acum, la începutul verii, încep så se deruleze majoritatea momentelor cruciale din via¡a speciei, începând cu fåtarea ¿i rutul. Perioada de împerechere sud-est, proliferarea din ultimele decenii a ¿acalului reprezintå un factor negativ tot mai manifest în via¡a celui mai mic cervid din fauna noastrå.

Plantivor prin excelen¡å, cåpriorul este foarte preten¡ios în alegerea hranei, caracteristic fiindu-i modul de a pa¿te din mers, cu delicate¡e ¿i meticulozitate: nu culege, ci alege. Nu ¿tii dacå månâncå sau danseazå. Martor, un neofit ar fi încredin¡at cå asistå la o reprezenta¡ie de balet agrest ¿i cå esteticul excede nutri¡iei. Parcå plutind prin vegeta¡ie, eleganta vietate ciupe¿te ici ¿i colo câte o frunzå, o inflorescen¡å, un vârf de tulpinå, un lujer, pårând a se îndestula mai mult din iluzii ¿i miresme fugare.

Evantaiul trofic al cåpriorului este amplu: frunze, inflorescen¡e, muguri, mlådi¡e, fructe ¿i semin¡e, atât din flora spontanå, cât ¿i din culturile agricole. Numai în caz de nevoie recurge la coaja unor arbu¿ti sau arbori de esen¡å moale. Acest mod extrem de selectiv de a se hråni îl a cåpriorului se întinde pe aproape tot parcursul sezonului estival ¿i poartå numele de „alergat”. Masculii cautå ¿i urmåresc cu asiduitate femelele în cålduri, mårturie a goanelor circulare prin vegeta¡ie fiind a¿a-zisele „inele de alergat” sau „hore ale ielelor”.

La aceastå specie de cervide se manifestå fenomenul de gesta¡ie latentå, dezvoltarea embrionului începând abia dupå patru luni, în decembrie, ¿i dureazå douåzeci ¿i douå de såptåmâni. Majoritatea cåprioarelor fatå în lunile mai ¿i iunie câte unul, doi sau, arareori, trei iezi, a cåror blanå, la început cafenie ¿i stropitå cu pete albe, demonstreazå elocvent avantajele homocromiei.

Începând

de acum, misterioasele

sålbåticiuni suprapun pentru o vreme nunta ¿i maternitatea, într-un spectacol extraordinar, discret ¿i vital pentru specie.

Cronica evenimentelor anun¡ate

7 iunie

ASAS organizeazå o dezbatere ¿tiin¡ificå în câmpul experimental al Sta¡iunii de la Mårcule¿ti, având ca tema Aspectetehnologicede înfiin¡areaculturilordegrâude toamnå¿ideprimåvarå.

7 iunie

La Bucure¿ti are loc cea de-a III-a edi¡ie a Conferin¡eiNa¡ionale “TineriLideripentruAgriculturå”, organizatå de Clubul Fermierilor Români.

9 iunie

NETagro organizeazå a doua edi¡ie a evenimentelor în câmp Tehnologiiesen¡iale, în Ferma NETagro din localitatea Ulmeni, jude¡ul Cålåra¿i.

16 iunie

FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå ZiuaGrâuluiBårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a treia edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz.

18 - 23 iunie

La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia se va organiza FarmConect,TârgulAgriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar la care ¿i cei din culturå mare gåsesc multe inova¡ii interesante.