Secretul performan]elor de la Sta]iunea Dancu

Sta¡iunea de la Dancu folose¿te doar material seminal de la tauri Holstein de top ¿i vinde juninci pentru alte ferme. ¥n fapt, Dancu este deja o fermå de elitå prin rezultatele ei.

“ Ne orientåm spre cre¿terea longevitå¡ii productive a vacilor noastre. De aceea, rasa noastrå este mai robustå, vacile au picioare foarte puternice. Rezistå în medie la noi 3,6 - 3,8 lacta¡ii. România are nevoie de o re¡ea de ameliorare proprie, ceea ce nu înseamnå cå am fi contra importurilor de geneticå. Preferåm taurii genomici", explicå Vasile Vintilå, ¿eful fermei zootehnice

Sta¡iunea de¡ine trei rase de taurine. Bål¡atacuNegruRomâneascå a consacrat-o ca fermå de elitå, prin produc¡ia de lapte ¿i prin cercetarea în domeniu.

“Nucleul î¿i are originea într-un import de juninci din Danemarca din anul

1968, când s-au adus la Dancu peste 80 de juninci din rasa Frizå Danezå, spune Vasile Vintilå. Era o raså mai robustå, cu membre bune, rezistentå la exploatarea intensivå din România. S-a lucrat numai cu material seminal congelat, provenit de la linii genetice valoroase din Europa ¿i de peste Ocean. Avem 655 de taurine, din care 339 de vaci la muls, 95 de juninci, 40 de vi¡ele montate. Nu ne propunem s-o dezvoltåm prea mult. Dancu vine juninci ¿i tauri fermierilor interesa¡i, de preferat crescåtorilor mici ¿i mijlocii.

A doua raså este Fleckvieh sau Bål¡atå Româneascå. Provine din tulpina taurilor de raså Simmental.

A fost introduså la Dancu la finele anului 2014, în cadrul unui program comun cu Republica Moldova ¿i Ucraina. S-au importat 50 de juninci din zona Bavaria, Germania. Crescåtorii germani pun la vânzare doar ce le prisose¿te. Avem la Dancu 105 capete, din care 48 de vaci la muls, 14 juninci, 6 vi¡ele montate.

A treia raså este Sura de Stepå, tradi¡ionalå, româneascå, rusticå, în dezvoltarea cåreia omul a intervenit foarte pu¡in. A stat la baza încruci¿årilor de absorb¡ie în scopul formårii raselor locale de taurine - Bål¡atå cu Negru Româ neascå, Bål¡atå Româneascå ¿i Bruna. Prezintå un fond genetic foarte valoros în ce prive¿te rezisten¡a la boli ¿i intemperii.

Niciodatå Sura de Stepå nu va face tuberculozå sau leucozå, nu necesitå adåposturi speciale. Poate sta numai pe på¿une, cu excep¡ia unor intervaluri scurte, mai umede ¿i mai geroase. Este vaca bunicilor ¿i stråbunicilor no¿tri, care se cre¿tea în aproape toate gospodåriile ¡åråne¿ti. Dådea zilnic 4-5 litri de lapte pentru hrana familiei, dar era ¿i puså la jug. Apare în celebrele tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, boii de povarå din armatå erau din rasa Surå de Stepå.

Aståzi, mai avem 45 de vaci Surå de Stepå ¿i 3 tauri.

“Ne propunem så ducem acest nucleu în condi¡ii de mediu natural, unde s-a format de-a lungul istoriei. Amenajåm o på¿une cu gard electric, cu surså de apå ¿i umbrar, dar vor veni în fermå în sezonul rece”, spune Vintilå.

Sta¡iunea Dancu a fost fondatå în 1981. Nu are datorii istorice. Produc¡iile fermei i-au asigurat viabilitatea economicå. Se mândresc cå au vaci care produc peste 70 de litri pe zi. O vacå a dat peste 100.000 de litri de lapte în toatå via¡a ei productivå.

Economistul Iosif Albert este noul director al Sta¡iunii Dancu dupå plecarea profesorului ªteofil Creangå. Lucreazå acolo din 1986. A fost 36 de ani contabil-¿ef ¿i director economic.

“În toatå aceastå perioadå, nu miam dorit så câ¿tigåm, cât mi-am dorit så nu pierdem. Sursele de finan¡are au fost veniturile proprii ¿i subven¡iile care au venit dupå reorganizarea sta¡iunii ca institu¡ie publicå. Sta¡iunea Dancu a fost remarcatå printre primele 3 unitå¡i ale ASAS din peste 90 de unitå¡i aflate în subordine.”

În ultimii 10 ani, Sta¡iunea a investit aproximativ 50 de milioane de lei, adicå peste 10 milioane de euro. Unele fonduri au venit de la Uniunea Europeanå, iar altele din vânzarea produselor. Sta¡iunea avea 132 de salaria¡i, iar acum a råmas cu 62.

“Avem salarii maxime prevåzute în legisla¡ia în vigoare, dar sta¡iunea poate så angajeze 92 de lucråtori, spune Iosif Albert. Amortizarea investi¡iilor reprezintå 16% din totalul cheltuielilor ¿i tot 16% reprezintå ¿i fondurile de salarii. În acest an, investim douå milioane de lei în utilaje din fonduri proprii.

În decembrie 2022, am cheltuit 571.000 de lei, din care 16% salarii, 64% alte cheltuieli. Furajele reprezintå peste 60% din costurile pentru vaca de lapte. Lucråm 651 de hectare, iar în 1981 aveam 635 de hectare.

Am mai cumpårat 16 hectare. Am întocmit planul de culturå în a¿a fel încât så asiguråm minim 3.000.000 de unitå¡i nutritive cu 0,50 lei. Porumbul de siloz, baza ra¡iei furajere, reprezintå 70% din structurå. Realizåm 50-60 de tone la hectar, rezultå 15.000 de unitå¡i nutritive în raportul ¿tiulete-plantå întreagå. Nu costå mai mult de 1 leu unitatea nutritivå în ra¡ia animalelor. Am produs anul trecut un litru de lapte cu 1,96 lei, iar pre¡ul de vânzare a fost 2,13 lei. A fost un plus de aproape 20 de bani pe litrul de lapte. În 2022, am vândut 33.000 de hectolitri de lapte. Noi nu am primit niciodatå subven¡ii de la Ministerul Agriculturii mai mult de 27%.” construit un adåpost maternitate, un adåpost pentru cre¿terea vi¡eilor, s-au modernizat douå adåposturi pentru tineret de înlocuire, s-au construit patru celule pentru furaje.

¥n 2022 au închis pe un plus de aproximativ 600.000 de lei, spune directorul. Cifra de afaceri aproape s-a dublat. Veniturile din activitatea agricolå au reprezentat 63% anul trecut, la care se adaugå subven¡iile de la APIA. Deci 78% din venituri nu greveazå bugetul ASAS sau al Ministerului Agriculturii. Subven¡iile de la MADR au fost de 18%.

Sta¡iunea Dancu a instalat 360 de panouri fotovoltaice de 120 KWh ¿i pompeazå în sistemul na¡ional 40 kW pe secundå. Instala¡ia înregistreazå pierderi de 10%. Investi¡ia a fost realizatå în leasing ¿i sta¡iunea plåte¿te 2.575 de euro pe lunå. Anterior, facturile veneau cu valori de peste 50.000 de lei de la sistemul energetic na¡ional.

“Ultima facturå aratå cå EON trebuie så ne plåteascå 76.000 de lei pentru energia pompatå în sistemul energetic na¡ional”, se mândre¿te directorul.

Pentru inseminare, se folosesc în medie 2,5 doze. O junincå gestantå se vinde din Sta¡iunea Dancu cu 1.100 de euro, comparativ cu pre¡ul de 2.500 de euro de pe pia¡a occidentalå.

Produc¡ia medie pe cap de vacå Bål¡atå cu Negru mulså este de 35,27 litri, iar pe cap de vacå furajatå este de 28,8 de litri. Este foarte important så distingem cele douå no¡iuni pentru cå în lucrårile tehnice se folosesc totdeauna datele care privesc produc¡ia medie pe cap de vacå furajatå ¿i produc¡ia în lacta¡ie normalå de 305 zile, care la Dancu este de 10.577 de litri.

Maternitatea are 35 de locuri - boxe cu a¿teptare, fåtare juninci. Boxa de muls pentru vacile fåtate, instala¡ia de muls colostru, adåpostul pentru cre¿terea vi¡eilor pânå la 30 de ani de via¡å80 de cu¿ete individuale, cu pardosealå din gråtar cu rigole dedesubt pentru dejec¡ii.

Un adåpost pentru tineret de la 30 de zile la 8 luni are 8 boxe colective, cu foså colectivå. Adåpost pentru vi¡ele de la 8 luni pânå la montå, cu sistem mecanizat pentru dejec¡ii, cu sistem de preîncålzire a apei ¿i sistem de apropiere a hranei. Adåpostul pentru vaca de lapte are o suprafa¡å de 1.800 de metri påtra¡i, cu alee centralå de serviciu, cu sistem de furajare ¿i cu plug raclor pentru dejec¡ii. Are cu¿ete individuale cu saltele pentru odihnå, cu perii ¿i ventilatoare.

Bucåtåria furajerå are douå silozuri verticale, cu moarå cu o capacitate de 4,5 tone pe orå. Lucråm cu patru re¡ete: pentru vaci cu lapte cu produc¡ii mari, pentru produc¡ii medii, pentru vaca în¡årcatå ¿i pentru junincå în gesta¡ie avansatå.

Sta¡iunea Dancu are o suprafa¡å de 628 de hectare. Cultivå lucernå pentru fân ¿i semifân pe 98 de hectare, borceag de primåvarå, grâu furajer, porumb pentru siloz. Securitatea furajerå este respectatå pânå la urmåtoarea recoltå.

În perioada 2008-2009, a început un amplu proces de modernizare. În prima etapå, s-au construit douå adåposturi cu o capacitate de 200 de locuri fiecare ¿i o salå de muls cu 32 de locuri, o bucåtårie furajerå. În a doua etapå, s-au

Vacile au fost înscrise în AGCTR. Face controlul performan¡elor periodic la 28 de zile. Datele se înscriu în certificatele de origine ale fiecårei vaci. Chiar dacå Dancu are performan¡e deosebite, tåura¿ii ajung în China, probabil în scopuri medicale. Mul¡i au fost cumpåra¡i de particulari pentru îngrå¿are. Valeriu Tabårå are obiceiul så spunå cå “genetica este aur”. ¿i are dreptate.