CRE{TEREA ANIMALELOR
Iosif Albert, director Sta]iunea Dancu
Vasile Vintil\, [eful fermei zootehnice
Sura de Step\ de la Dancu
Secretul performan]elor de la Sta]iunea Dancu Sta¡iunea de la Dancu folose¿te doar material seminal de la tauri Holstein de top ¿i vinde juninci pentru alte ferme. ¥n fapt, Dancu este deja o fermå de elitå prin rezultatele ei.
“
Ne orientåm spre cre¿terea longevitå¡ii productive a vacilor noastre. De aceea, rasa noastrå este mai robustå, vacile au picioare foarte puternice. Rezistå în medie la noi 3,6 - 3,8 lacta¡ii. România are nevoie de o re¡ea de ameliorare proprie, ceea ce nu înseamnå cå am fi contra importurilor de geneticå. Preferåm taurii genomici", explicå Vasile Vintilå, ¿eful fermei zootehnice. Sta¡iunea de¡ine trei rase de taurine. Bål¡ata cu Negru Româneascå a consacrat-o ca fermå de elitå, prin produc¡ia de lapte ¿i prin cercetarea în domeniu. “Nucleul î¿i are originea într-un import de juninci din Danemarca din anul 34
1968, când s-au adus la Dancu peste 80 de juninci din rasa Frizå Danezå, spune Vasile Vintilå. Era o raså mai robustå, cu membre bune, rezistentå la exploatarea intensivå din România. S-a lucrat numai cu material seminal congelat, provenit de la linii genetice valoroase din Europa ¿i de peste Ocean. Avem 655 de taurine, din care 339 de vaci la muls, 95 de juninci, 40 de vi¡ele montate. Nu ne propunem s-o dezvoltåm prea mult. Dancu vine juninci ¿i tauri fermierilor interesa¡i, de preferat crescåtorilor mici ¿i mijlocii. A doua raså este Fleckvieh sau Bål¡atå Româneascå. Provine din tulpina taurilor de raså Simmental. A fost introduså la Dancu la finele anului 2014, în cadrul unui program comun cu Republica Moldova ¿i Ucraina. S-au importat 50 de juninci din zona Bavaria, Germania. Crescåtorii germani pun la vânzare doar ce le prisose¿te. Avem la Dancu 105 capete, din care 48 de vaci la muls, 14 juninci, 6 vi¡ele montate. A treia raså este Sura de Stepå, tradi¡ionalå, româneascå, rusticå, în dezvoltarea cåreia omul a intervenit
foarte pu¡in. A stat la baza încruci¿årilor de absorb¡ie în scopul formårii raselor locale de taurine - Bål¡atå cu Negru Româneascå, Bål¡atå Româneascå ¿i Bruna. Prezintå un fond genetic foarte valoros în ce prive¿te rezisten¡a la boli ¿i intemperii. Niciodatå Sura de Stepå nu va face tuberculozå sau leucozå, nu necesitå adåposturi speciale. Poate sta numai pe på¿une, cu excep¡ia unor intervaluri scurte, mai umede ¿i mai geroase. Este vaca bunicilor ¿i stråbunicilor no¿tri, care se cre¿tea în aproape toate gospodåriile ¡åråne¿ti. Dådea zilnic 4-5 litri de lapte pentru hrana familiei, dar era ¿i puså la jug. Apare în celebrele tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, boii de povarå din armatå erau din rasa Surå de Stepå. Aståzi, mai avem 45 de vaci Surå de Stepå ¿i 3 tauri. “Ne propunem så ducem acest nucleu în condi¡ii de mediu natural, unde s-a format de-a lungul istoriei. Amenajåm o på¿une cu gard electric, cu surså de apå ¿i umbrar, dar vor veni în fermå în sezonul rece”, spune Vintilå. Profitul Agricol 23/2023
