Profitul Agricol nr. 23, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 23 din 14 iunie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

E foarte greu så ceri mai mult ¿i så plåte¿ti mai pu¡in Achim IRIMESCU ministru plenipoten]iar în cadrul Reprezentan]ei României la Uniunea European\

Chiar au în vedere institu¡iile europene solu¡ii realiste pentru fermierii no¿tri? Din påcate, la Bruxelles parcå se stabilesc din ce în ce mai des ¡inte fårå bazå ¿tiin¡ificå. De pildå, dacå luåm Regulamentul de Utilizare Durabilå a Pesticidelor (SUR), de¿i comisarul Wojciechowski admite cå România este ¡ara europeanå cu cel mai redus consum de ppp/ha, tot se vrea så i se impunå reducerea consumului cu 35% pânå în 2030. Este exagerat! Tranzi¡ia verde nu se poate face fårå fermieri. Ca atare, trebuie gåsit echilibrul între ceea ce se cere de la fermieri ¿i ce le oferim. Asigurarea securitå¡ii alimentare a consumatorilor europeni, la pre¡uri accesibile, este un obiectiv fundamental al PAC. Oare actele care se plåmådesc la Bruxelles ¡in cont de acest obiectiv, de a garanta o produc¡ie agroalimentarå care så asigure aceastå securitate alimentarå? Cu to¡ii suntem de acord cå e necesarå tranzi¡ia verde a Agriculturii. Dar ce punem la dispozi¡ia fermierilor? Pentru cå a impune noi obliga¡ii, noi standarde, fårå a asigura o finan¡are corespunzåtoare, nu va func¡iona! În condi¡iile în care bugetul PAC s-a redus cu 5% la plå¡ile directe ¿i cu 15% la dezvoltare ruralå, nu asiguråm finan¡area pentru obiectivele stabilite.

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 23/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Ce trebuie så tåiem, ca så punem în loc noi eforturi de mediu? Avem deja 25% buget pentru ecoscheme la plå¡i directe, 35% buget pentru eforturi de mediu în Pilonul 2 (dezvoltare ruralå), care vin pe lângå eco-condi¡ionalitå¡i.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Declaråm cå vrem så vinå tinerii spre agriculturå, înså GAEC 8, care impune reducerea cu 4% a suprafe¡ei agricole, îi love¿te tocmai pe tinerii care ¿i-ar dori så vinå în agriculturå, pentru cå se pune problema accesului la teren. Impunerea de noi standarde conduce atât la cre¿terea pre¡ului produselor agroalimentare, cât ¿i la cre¿terea pre¡ului terenurilor.

Director

Avem o dificultate ¿i la informarea corectå ¿i din timp a fermierilor. Se anticipeazå o pierdere de fonduri la ecoscheme. PNS a fost adoptat la sfâr¿itul anului. Fermierii care au cultivat, în toamnå, peste 2 milioane de ha nu au fost informa¡i corespunzåtor pentru a accesa ecoschemele. Doar 5% din fondurile pentru ecoscheme pot fi mutate spre alte måsuri ¿i doar în primii doi ani. Deci, deja existå un risc de pierdere de fonduri. Profitul Agricol 23/2023

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Cât de probabilå este schimbarea lui Daea?

Întâlnirea staffului Agrii cu studen¡ii

Aproape 600.000 ha ar putea deveni de¿ert

Ucraina a suspendat exporturile de zahår

Coridorul din Marea Neagrå, în pericol

BASF reia concursul pentru start-upuri

Clubul Fermierilor lanseazå o provocare Comisia de mediu la nivel european 8 voteazå pe 15 iunie Fermierii resping planul UE de refacere måsurile de renaturare a zonelor mlå¿tinoase 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale România cu “douå viteze” de umiditate în sol

Marian Timofti: Asocierea fermierilor poate salva produsele unice

DG SANTE solicitå contribu¡ii de la toate direc¡iile generale ale Comisiei Europene privind studiul complementar referitor la SUR 12 Bugetul Uniunii: câ¡i bani prime¿te agricultura în 2024? 13 Doar în iunie Comisia Europeanå a rambursat României 202 milioane de euro

Noi modele de semånåtori Amazone Precea

Productivitate cu hederele Drago Olimac

IPSO Agriculturå sus¡ine bursa de carbon

SDF anun¡å vânzåri-record

Corteva Viitorul înseamnå Agronomy Day Cre[terea animalelor investi¡ii în digitalizare în ferma 40 ¿i robo¡i Cooperativa Some¿-Arie¿ familiei 32 Iliu¡å 20 cautå pre¡ mai bun la lapte One Smart Spray promite economii de 87% la erbicidare Mihai Moraru porne¿te o fabricå de foliare Ziua Grâului la Fundulea, un eveniment girat de FMC Solu¡iile Syngenta pentru culturi sånåtoase

Berbeci cu origine falsificatå 22

O licita¡ie “ca afarå” la Aberdeen Angus România Secretul performan¡elor de la Sta¡iunea Dancu

Gr\dina, via [i livada Dimitrie Muscå vinde câte 5 tone de ro¿ii pe zi, doar în magazinele proprii

Cum prelungi¡i via¡a anvelopelor

Mai poate råmâne lemnul o industrie a viitorului?

Lemnul de foc, o crizå artificialå

Când nu e lemn tåiat legal, se gåse¿te din cel ilegal

Hobby 34

Ma[ini & utilaje 28

Aurul verde

Rigorile selec¡iei la ¡api ro¿ii

Fermierii nigerieni, teroriza¡i de bande de råpitori

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Cât de probabil\ este schimbarea lui Daea? Întrebat cine va fi ministrul Agriculturii dupå rotativå, Marcel Ciolacu, pre¿edintele PSD, a preferat så men¡inå suspansul: “Nu ¿tiu, vom vedea. Decidem. Este posibil så fie o schimbare”. Atât ¿i nimic în plus. Luni, pe 12 iunie, când revista pleca la tipar, Ministerul Agriculturii anun¡a cå Petre Daea se aflå în Suedia, unde participå la Consiliul informal al mini¿trilor europeni ai Agriculturii.

Diferen¡a dintre un Consiliul informal ¿i cel formal este cå, în primul caz, se discutå ¿i se negociazå solu¡ii, în timp ce în ¿edin¡ele oficiale så voteazå deciziile gândite/negociate anterior. Ca atare, Consiliul informal are o importan¡å uria¿å. Iar întrebarea este cine discutå serios cu un ministru despre care se ¿tie cå e pe picior de plecare?

Robert VERESS

Aproape 600.000 ha ar putea deveni de[ert Distrugerea marelui baraj de pe Nipru din ora¿ul Nova Kakhovka va avea efecte devastatoare asupra agriculturii ucrainene. Aproape 600.000 de hectare de teren arabil s-ar putea transforma într-un de¿ert chiar de anul viitor. Cauza exactå a exploziei care a distrus barajul nu este cunoscutå, iar cele douå pår¡i beligerante, Rusia ¿i Ucraina, se acuzå una pe alta. Dar, înainte de råzboi, marele lac de acumulare format de baraj stoca aproape 4,4 milioane de metri cubi de apå, care alimenta 31 de sisteme de iriga¡ii. În anul 2021, din lac se irigau 584.000 de hectare. Dupå distrugerea barajului, de¿i 10.000 de hectare se aflau sub ape, ucrainienii acuzå cå mari suprafe¡e din Profitul Agricol 23/2023

Petre Daea merge la Consiliul informal din Suedia În perioada 11-13 iunie, ministrul Petre Daea va participa la Stockholm, în Suedia, la reuniunea informalå a mini¿trilor agriculturii din UE, ce va fi prezidatå de ministrul afacerilor rurale, Peter Kullgren. Principala temå de dezbatere vizeazå tranzi¡ia verde. Pre¿edin¡ia suedezå ¿i-ar dori o bioeconomie în cre¿tere, eficientå din punct de vedere al resurselor într-o lume rezistentå “net-zero”. Programul va include ¿i o serie de vizite de studiu, ca mini¿trii din toatå Uniunea så vadå la fa¡a locului solu¡iile agricole inovatoare din Suedia. O monedå de argint pentru vânåtorii ¿i pescarii din ¡arå BNR a pus în circuitul numismatic o monedå de argint pentru a comemora 100 de ani de la înfiin¡area Asocia¡iei Generale a Vânåtorilor ¿i Pescarilor Sportivi din România. Tirajul va fi de 5.000 de piese, valoarea nominalå va fi de 10 lei, dar pre¡ul de vânzare va fi de 460 de lei. Fonterra investe¿te în SUA Grupul neozeelandez Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, a investit 10 milioane de dolari într-o companie americanå care dezvoltå produse avansate de nutri¡ie metabolicå. Investi¡ia face parte din noua strategie a Fonterra, care a creat o divizie de cercetare nutritivå.

sudul ¡årii sunt amenin¡ate de de¿ertificare. “Barajul era unica noastrå surså de apå pentru iriga¡ii. Aveam mare nevoie de el ¿i de sta¡iile de pompare de acolo, totul a fost distrus acum. Fermierii care au nevoie de apå vor trebui så reconstruiascå tot sistemul de la zero”, spune vicepremierul ucrainean Taras Vysotsky.

Drago[ B|LDESCU

Sindalimenta face un proiect de formare profesionalå Sindalimenta este Federa¡ia Sindicatelor din Industria Alimentarå. De curând au anun¡at implementarea unui proiect finan¡at din fonduri europene, pentru formarea personalului din domeniu. Proiectul a fost cofinan¡at din Fondul Social European cu 3,5 milioane de lei. Sindalimenta spune cå a sus¡inut 51 de sesiuni de formare ¿i are 621 de persoane certificate. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Regele Charles cautå studen¡i interesa¡i de agriculturå Regele Charles al Marii Britanii cautå studen¡i interesa¡i de agricultura organicå, care vor så lucreze în timpul vacan¡ei de varå la ferma regalå în schimbul unui salariu apreciat drept foarte competitiv. Conform anun¡ului, studen¡ii vor ajuta angaja¡ii fermei în perioada recoltei ¿i vor beneficia de cazare ¿i mese gratuite. Ferma are 2.400 de hectare, cultivate cu grâu, orz, ovåz ¿i fasole. Regele Angliei de¡ine un portofoliu imobiliar ¿i agricol impresionant, care include zece castele, 12 vile, 56 de ferme ¿i 14 ruine antice. Se dau banii de motorinå pentru trimestrul I APIA a anun¡at cå efectueazå plata ajutorului de stat pentru motorina utilizatå în trimestrul I din 2023 (1 ianuarie - 31 martie). Este vorba de 89,5 milioane lei, care corespund unui consum total de 58 de milioane de litri, pentru 10.729 de beneficiari. Pentru anul 2023, subven¡ia este de 1,529 lei/litru ¿i reprezintå diferen¡a dintre nivelul de 1.632,81 lei/1.000 litri al accizei standard pentru motorinå ¿i rata accizei reduse de 103,9059 lei/1.000 litri. Ucraina acuzå Polonia cå încalcå regulile OMC Subven¡iile acordate de Polonia ca råspuns la cre¿terea importurilor de cereale din Ucraina nu sunt conforme cu prevederile Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului (OMC), a declarat luni adjunctul ministrului ucrainean al Economiei, transmite Reuters. “Aceste subven¡ii merg dincolo de ceea ce este permis în conformitate cu regulile OMC. Ele pot så parå o evolu¡ie minorå, dar pot fi o surså de perturbåri la nivel mondial”, a declarat adjunctul, la o conferin¡å organizatå la Londra, fårå så men¡ioneze cå tocmai aceste importuri au distorsionat pie¡ele ¡årilor est-europene ¿i le-au provocat agricultorilor pierderi compensate doar par¡ial prin despågubirile aprobate de Comisia Europeanå. 8

BASF reia concursul pentru start-upuri BASF, cea mai mare companie chimicå din lume, anun¡å începerea înscrierilor pentru concursul de inova¡ii dedicat start-upurilor ¿i solu¡iilor inovatoare din agriculturå, Innovation Hub. Prin acest concurs, BASF îi cautå pe cei ce î¿i pot imagina solu¡ii concrete în domeniul tranzi¡iei verzi ¿i digitale. Temele de anul acesta se concentreazå pe tehnologii curate (Cleantech), circularitate ¿i agriculturå sustenabilå (Farm to Fork). “Lumea start-upurilor este un loc fascinant!”, spune Andreas Lier, director general BASF pentru România, Bulgaria ¿i Macedonia de Nord. “În regiune sunt mul¡i antreprenori creativi care produc inova¡ii capabile så ne facå

via¡a mai bunå ¿i mai u¿oarå, gåsind, în acela¿i timp, råspunsuri la provocårile actuale. Adesea, dacå nu li se oferå sus¡inerea necesarå pentru ca ideile lor så devinå reale, utile, aplicabile ¿i sustenabile pe pia¡å, acestea råmân doar pe hârtie. Sustenabilitatea stå în spatele edi¡iei BASF Innovation Hub din acest an, deoarece tema principalå, Imagineazå-¡i anul 2050, este în concordan¡å cu viziunea noastrå cå Europa va deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic pânå în 2050.” ¥nscrierile vor dura pânå pe 29 septembrie, la miezul nop¡ii.

Arin DORNEANU

Clubul Fermierilor lanseaz\ o provocare la nivel european

Florian Ciolacu

Clubul Fermierilor Români a lansat såptåmâna trecutå o ini¡iativå care î¿i propune så devinå un model de bunå practicå la nivel european, a anun¡at Florian Ciolacu, directorul executiv al asocia¡iei. Este vorba de crearea unui Centru European de Excelen¡å pentru Formarea ¿i Promovarea Tinerilor Lideri în Agriculturå. Acest centru va avea ca scop formarea ¿i sus¡inerea tinerilor lideri din agriculturå, prin programe

de formare, programe de mentorat, think-thank-uri, maratoane de business etc. Programul Tineri Lideri în Agriculturå, imaginat de CFRO ¿i sus¡inut de Agricover, a avut pânå acum 200 de absolven¡i, iar în urmåtorii ani vor atinge 1.000 de cursan¡i. Despre cum a fost la Conferin¡a Na¡ionalå a Clubului ¿i ce s-a discutat în culise, vom scrie pe larg în numårul urmåtor.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 23/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fermierii resping planul UE de refacere a zonelor ml\[tinoase Organiza¡iile fermierilor contestå ini¡iativa Uniunii Europene de refacere a zonelor mlå¿tinoase, parte dintr-un plan mai larg de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå pentru a combate încålzirea globalå. Conform unui proiect de lege propus de Comisia Europeanå în vara anului trecut, 30% din mla¿tinile asanate de-a lungul timpului pe continent pentru a måri suprafa¡a de teren agricol vor trebui restaurate pânå la sfâr¿itul deceniului. Obiectivul final este refacerea a 70% din totalul zonelor umede din blocul comunitar pânå în anul 2050. Fermierii spun înså cå legea va provoca pierderea unor suprafe¡e întinse

de teren arabil foarte fertil, afectând grav produc¡ia de alimente. Mla¿tinile ocupå doar 3% din suprafa¡a totalå a planetei, dar absorb ¿i stocheazå de douå ori mai mult dioxid de carbon ca toate pådurile la un loc. Atunci când o mla¿tinå este asanatå, gazele stocate ajung în atmosferå, iar datele oficiale aratå cå 7% din emisiile de dioxid de carbon din Europa provin din aceastå surså, mai mult ca toatå activitatea industrialå a continentului.

Drago[ B|LDESCU

:ntâlnirea staffului Agrii cu studen]ii Agrii România a organizat, în trei zone agricole din ¡arå (Timi¿oara, Ialomi¡a ¿i Ia¿i), “Ziua Por¡ilor deschise cu studen¡ii”, un program educativ pentru genera¡ia de mâine a agriculturii autohtone. Evenimentul a adunat studen¡i ¿i cadre didactice de la USAMVB Timi¿oara, USAMV Bucure¿ti ¿i USV Ia¿i pentru a-i învå¡a mai multe din practicile agricole ¿i inova¡iile din agribusiness. Studen¡ii de la universitå¡ile de profil agricol au vizitat loturile demonstrative Agrii de cereale påioase, iar echipa tehnicå le-a oferit din bel¿ug informa¡ii despre tehnologia aplicatå în Profitul Agricol 23/2023

câmp. Mai mult, a fost creat ¿i un mini-laborator în care studen¡ilor li s-a explicat ¿i demonstrat rolul adjuvan¡ilor în efectuarea responsabilå a tratamentelor fitosanitare. “Ne-am bucurat de interac¡iunea pe care am avut-o cu studen¡ii, cei care reprezintå viitorul în agribusiness. Iar aceastå campanie educa¡ionalå Agrii, direc¡ionatå cåtre ei, va asigura o punte cåtre viitor”, a declarat Valerian I¿toc, business developement director Agrii România.

Arin DORNEANU

Siria a¿teaptå o recoltå foarte bunå de grâu Siria va ob¡ine o recoltå foarte bunå de grâu în acest sezon ¿i va fi nevoitå så importe doar jumåtate din cantitatea de anul trecut, a anun¡at Ministrul Agriculturii de la Damasc. Statul arab a importat 1,5 milioane de tone de grâu în 2022, aproape toatå aceastå cantitate fiind furnizatå de Rusia, care sus¡ine militar ¿i economic regimul pre¿edintelui Bashar al-Assad. Înainte de råzboiul civil care a devastat ¡ara, Siria recolta în jur de 4 milioane de tone de grâu anual, fiind singura ¡arå arabå care exporta cereale. Ghidul Solicitantului pentru instalarea tinerilor fermieri AFIR a publicat, spre consultare publicå, nu în formå finalå, Ghidul Solicitantului pentru instalarea tinerilor fermieri. Agen¡ia va a¿tepta pânå pe 7 iunie eventualele observa¡ii, urmând ca acestea så fie analizate ¿i, dupå caz, incluse în versiunea finalå a Ghidului sau nu, a declarat George Chiri¡å, directorul AFIR. Sprijinul pentru instalare este 70.000 de euro pentru fiecare proiect, plåti¡i în douå tran¿e, 75% la semnarea contractului ¿i 25% în func¡ie de corectitudinea implementårii planului de afaceri. Atlasul medicului veterinar, lansat la Cluj Napoca USAMV Cluj anun¡å o lansare editorialå care meritå aten¡ie, atlasul tehnicilor de reparare a fracturilor la animale mici, o lucrare de 444 de pagini ¿i 527 de figuri color. Este considerat un volum unicat ¿i o premierå în sfera publica¡iilor de medicinå veterinarå. Autorul desenelor, anatomistul Gheorghe Constantinescu, care predå la Colegiul de Medicinå Veterinarå din Missouri, SUA, a recreat cu minu¡iozitate detaliile opera¡iilor, pentru o mai bunå perspectivå vizualå. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII USDA vrea så elimine BVD prin editare geneticå Speciali¿tii Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) au reu¿it prin editare geneticå så ob¡inå primul vi¡el care este imun la diareea viralå bovinå (BVD), o boalå care poate fi prevenitå acum doar prin vaccinare. Cercetåtorii au folosit tehnologia CRISPR pentru a modifica o singurå genå din ADN-ul animalului, care pânå acum s-a dovedit a fi perfect sånåtos ¿i rezistent la infec¡ie. Proiectul este înså abia la început, iar vacile imune la BVD ar putea ajunge în fermele din SUA doar peste mul¡i ani. Canada sus¡ine SUA în disputa cu Mexicul Guvernul Canadei a anun¡at cå sus¡ine pozi¡ia SUA în disputa cu Mexicul, care vrea så interzicå importul de porumb modificat genetic, ¿i va participa la consultårile ini¡iate de americani în cadrul Acordului NordAmerican de Liber Schimb (USMCA). Ministra Agriculturii din Canada, Marie-Claude Bibeau, a declarat cå decizia Mexicului nu este sus¡inutå de date ¿tiin¡ifice ¿i ar putea afecta comer¡ul cu alimente la nivel global. În cazul în care consultårile nu vor duce la un acord între cele douå pår¡i în 75 de zile, SUA ¿i Canada pot cere ca disputa så fie deciså de o comisie neutrå de arbitraj. USDA aprobå o varietate de porumb modificat genetic dezvoltat de Bayer Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a aprobat o varietate de porumb modificat genetic de compania Bayer, care are o înål¡ime mai micå fa¡å de plantele normale. Prin modificarea unei gene care controleazå un hormon de cre¿tere, Bayer a reu¿it så creeze un tip de porumb care este foarte productiv, iar înål¡imea micå reduce riscul ruperii tulpinii indiferent de cauzå. Pentru a fi cultivatå pentru consum uman, varietatea trebuie aprobatå ¿i de Agen¡ia Americanå pentru Protec¡ia Mediului (EPA). 10

Ucraina a suspendat exporturile de zah\r Guvernul ucrainean a interzis exporturile de zahår pânå la jumåtatea lunii septembrie, o decizie care ar putea provoca scumpiri în magazinele din România. De¿i în mod oficial Kievul sus¡ine cå måsura este necesarå pentru a asigura aprovizionarea pie¡ei interne, este vorba de fapt despre o reac¡ie la decizia Uniunii Europene, care a prelungit restric¡iile de import pentru cereale ¿i alte alimente din Ucraina în cinci state din estul Europei (printre care ¿i România) tot pânå pe data de 15 septembrie. Interdic¡ia ar putea provoca o crizå pe pia¡a zahårului din România, care depinde aproape total de livrårile din Ucraina. Importurile de zahår din Ucra-

ina au crescut de 26 de ori în perioada octombrie-aprilie, atunci când România a cumpårat aproape 85 de milioane de tone, echivalentul a 30% din importurile totale de zahår ale UE. “Aveam un contract foarte mare, 15.000 de tone, pentru luna iulie, semnat cu Ucraina. Dar producåtorul nu ar mai putea så ne livreze aceastå cantitate. Pentru douå luni nu vom mai putea så fim prezen¡i cu marfå. Clien¡ii så se a¿tepte cu siguran¡å la scumpiri la raft. Marfa e foarte pu¡inå”, a declarat Mihaela Neagu, proprietara fabricii de zahår din Ludu¿, care a importat ¿i a ambalat 25.000 de tone de zahår din Ucraina de la începutul anului.

Coridorul din Marea Neagr\, în pericol Prelungirea acordului care permite exporturile de alimente din porturile Mårii Negre este din nou în pericol, dupå avarierea unei conducte de amoniac prin care Moscova plånuia reluarea exporturilor de îngrå¿åminte. Conducta, din perioada sovieticå, are o lungime de aproape 2.500 de kilometri, din ora¿ul rus Togliatti pânå în portul ucrainean Odessa. Oficialii ru¿i au cerut în mod insistent reluarea tranzitului prin aceastå conductå, prin care Rusia exporta 2,5 milioane de tone de amoniac anual înainte de råzboi, ca o condi¡ie esen¡ialå pentru continuarea func¡ionårii coridorului din Marea Neagrå. Conducta a fost înså avariatå din cauze necunoscute, într-o zonå con-

testatå din apropierea ora¿ului Harkov din Ucraina. În timp ce ru¿ii sus¡in cå explozia a fost provocatå de un grup de “sabotori” ucraineni, Kievul a respins acuza¡iile ¿i spune cå este posibil ca artileria ruså så fi bombardat din gre¿ealå conducta. În timp ce Denis Manturov, ministrul Industriei din Rusia, spune cå ru¿ii nu au acces la sec¡iunea avariatå, Ministerul de Externe de la Moscova a anun¡at cå repara¡iile au început deja ¿i s-ar putea finaliza în trei luni. pagin\ de

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 23/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Comisia de mediu voteaz\ pe 15 iunie m\surile de renaturare To¡i raportorii ENVI, inclusiv raportorii din umbrå, cu excep¡ia celor din Partidul Popular European (PPE), au fost de acord cu un pachet de måsuri privind propunerea legislativå referitoare la restaurarea naturii. Comisia pentru mediu va supune la vot planul pe 15 iunie. La reuniunea din umbrå, negociatorul PPE a fåcut o scurtå declara¡ie ¿i a påråsit reuniunea înainte de începerea negocierilor finale. Totu¿i, negociatorii din celelalte grupuri au continuat ¿i au ajuns la un compromis. Pe 31 mai, grupul “Partidului Popular European” din Parlamentul Euro-

pean a decis så se retragå din negocierile pe marginea legii privind restaurarea naturii. Pre¿edintele Manfred Weber, raportorul din umbrå al PPE pe acest dosar, ¿i Christine Schneider, europarlamentar german ¿i membru CDU, sus¡in cå propunerea a fost proastå de la bun început ¿i continuå så genereze îngrijoråri, a¿a cå decizia lor a venit dupå încå o altå rundå de negocieri cu alte grupuri politice. Grupul PPE este în favoarea protejårii ¿i restaurårii naturii, dar considerå cå legea nu este suficient de bunå. În opinia lui Schneider, legea a fost prost redactatå ¿i este un atac la adresa agri-

culturii, silviculturii ¿i pescuitului european. Aceasta a subliniat cå Comisia Europeanå nu se poate a¿tepta ca PPE så accepte pur ¿i simplu propunerea fårå o evaluare cuprinzåtoare a impactului asupra securitå¡ii alimentare, a reducerii terenurilor agricole ¿i a implementårii Directivei privind energia regenerabilå (RED), iar Comisia ar trebui så vinå cu o nouå propunere cât mai curând posibil dacå ia în serios restaurarea naturii. Propunerea actualå ar duce la o reducere a terenurilor agricole, punând astfel în pericol securitatea alimentarå ¿i accesul la hranå.

DG SANTE solicit\ contribu]ii de la toate

direc]iile generale ale Comisiei Europene privind studiul complementar referitor la SUR Directoarea Generalå a DG Sante, Sandra Gallina, l-a invitat pe secretarul general al Comisiei, Ilze Juhansone, så contribuie la un proiect de råspuns la Decizia 2022/2572 a Consiliului prin care se solicitå Comisiei så prezinte un studiu care så completeze evaluarea impactului propunerii de Regulament privind Utilizarea Durabilå a Produselor Fitosanitare (SUR). Ca parte a råspunsului, Comisia poate, de asemenea, så propunå ac¡iuni de monitorizare, dacå este cazul, având în vedere rezultatele studiului. Consultarea serviciilor Comisiei cu privire la acest document detaliat (cu peste 200 de pagini) se va desfå¿ura pânå pe 12 iunie. Termenul-limitå pentru depunerea documentului este 28 iunie, dar, în încercarea de a facilita negocierile în curs, directorul Sante subliniazå cå prezentarea acestuia cât mai devreme 12

ar fi avantajoaså. Consiliul, Pre¿edin¡ia suedezå ¿i statele membre se a¿teaptå så primeascå råspunsul la Decizia Consiliului men¡ionatå mai sus cu cel pu¡in o såptåmânå înainte ca acesta så fie discutat în cadrul reuniunii finale a AGRIFISH, reuniunea mini¿trilor agriculturii care va avea loc la Luxemburg la sfâr¿itul lunii iunie. Råspunsul, care probabil va fi publicat în såptåmâna care începe la 19 iunie, va fi transmis în paralel cåtre Parlamentul European. Oficialii noteazå cå o reducere semnificativå a utilizårii pesticidelor poate avea loc în sectoarele nealimentare, pentru o reducere fårå impact asupra securitå¡ii alimentare, a produc¡iei, a disponibilitå¡ii sau a pre¡urilor.

O propunere legislativå privind materialul de reproducere a plantelor de culturå ¿i speciilor silvice este a¿teptatå pentru 5 iulie ¿i inten¡ioneazå så introducå criterii de durabilitate în înregistrarea soiurilor ¿i aprobarea materialului de bazå, dar ¿i så simplifice procedurile, så armonizeze controalele oficiale ¿i så îmbunåtå¡eascå coeren¡a cu celelalte regulamente fitosanitare. În ceea ce prive¿te ameliorarea plantelor, oficialii noteazå cå legisla¡ia privind materialul de reproducere a plantelor este în curs de revizuire la Comisie, cu scopul de a o moderniza ¿i de a o alinia mai bine la obiectivele Pactului Verde ¿i ale “Farm to Fork”, asigurând astfel o produc¡ie agroalimentarå durabilå.

Cristina CIONGA director adjunct Forumul APPR Profitul Agricol 23/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Bugetul Uniunii Europene> 189,3 miliarde euro

Bugetul Uniunii> câ]i bani prime[te agricultura în 2024? Comisia Europeanå a conturat bugetul Uniunii Europene pentru 2024, în valoare de 189,3 miliarde euro. Bugetul va fi completat cu alte sume, estimate la 113 miliarde euro, pentru granturi în cadrul NextGeneration, instrumentul de redresare postpandemie. Capacitatea combinatå a celor douå instrumente va continua så impulsioneze redresarea economicå în curs a Europei ¿i så creeze locuri de muncå, consolidând, în acela¿i timp, autonomia strategicå a Europei, crede Comisia. UE s-a confruntat cu provocåri excep¡ionale în ultimii ani, printre care o cre¿tere rapidå a infla¡iei, care a exercitat o presiune considerabilå asupra capacitå¡ii bugetului de a råspunde în continuare noilor evolu¡ii. Cu toate acestea, proiectul de buget pentru 2024 continuå så ofere o Profitul Agricol 23/2023

finan¡are esen¡ialå pentru prioritå¡ile politice ale UE, conform planificårii. Cheltuielile legate de tranzi¡ia verde ¿i digitalå vor constitui în continuare o prioritate a Comisiei, astfel încât Europa så devinå mai rezilientå ¿i mai pregåtitå pentru viitor. Dar europenii vor fi ¿i ei mai rezilien¡i? Pe scurt, proiectul de buget pentru 2024 direc¡ioneazå fonduri cåtre domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în func¡ie de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE ¿i ale partenerilor no¿tri din întreaga lume. Banii vor contribui la modernizarea ¿i consolidarea Uniunii, prin încurajarea tranzi¡iei verzi ¿i digitale, prin crearea de locuri de muncå ¿i prin consolidarea rolului Europei în lume. ªi mai important este cå încå de pe

acum Comisia î¿i afirmå sprijinul pentru Kiev ¿i în 2024. Odatå cu Comisia, întreaga Uniune va continua så fie alåturi de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. În urma råzboiului, bugetul UE a fost mobilizat pe deplin pentru a sprijini Ucraina ¿i statele membre ale UE care primesc refugia¡i, înså disponibilitå¡ile sale au fost epuizate. Comisia va analiza acordarea unui sprijin viitor Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului såu pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Proiec¡ia pentru 2024 include cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, finan¡ate din resurse proprii. Acestea sunt completate de cheltuielile din cadrul NextGenerationEU, finan¡ate din împrumuturi de pe pie¡ele de capital. În ceea ce prive¿te bugetul F propriu-zis, sunt propuse douå 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII sume pentru fiecare program angajamente ¿i plå¡i. Angajamentele se referå la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar plå¡ile desemneazå sumele plåtite efectiv. Toate sumele sunt exprimate în pre¡uri curente. Comisia propune alocarea urmåtoarelor sume pentru diferitele prioritå¡i ale Comisiei (în angajamente): - 53,8 miliarde euro pentru Politica Agricolå Comunå ¿i 1,1 miliarde euro pentru Fondul euroopean pentru pescuit ¿i afaceri maritime. Banii se dau pentru consolidarea rezilien¡ei sectorului agro-alimentar ¿i a sectorului pescuitului ¿i pentru asigurarea anvergurii necesare a måsurilor de gestionare a crizelor; - 47,9 miliarde euro pentru dezvoltare regionalå ¿i coeziune, cu scopul de a promova infrastructura care sprijinå tranzi¡ia verde ¿i proiectele prioritare ale Uniunii; - 15,8 miliarde euro pentru sprijinirea partenerilor UE ¿i a intereselor UE pe scena mondialå, din care 11,4 miliarde euro în cadrul Instrumentului de vecinåtate, cooperare pentru dezvoltare ¿i cooperare interna¡ionalå - Europa globalå, 2,1 miliarde euro pentru Instrumentul de asisten¡å pentru preaderare ¿i 1,7 miliarde euro pentru ajutor umanitar; - 13,6 miliarde euro pentru cer-

cetare ¿i inovare, din care 12,8 miliarde euro pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetårii - Orizont Europa; - 4,6 miliarde euro pentru investi¡ii strategice, din care 2,7 miliarde euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunåtå¡irii infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde euro pentru programul Europa digitalå ¿i 348 de milioane pentru InvestEU (cercetare ¿i inovare, dubla tranzi¡ie verde ¿i digitalå, sectorul sånåtå¡ii ¿i tehnologiile strategice); - 2,1 miliarde euro pentru cheltuieli destinate spa¡iului, în special pentru Programul spa¡ial european; - 10,3 miliarde euro pentru capitalul uman, coeziune socialå ¿i valori, din care 3,96 miliarde euro pentru costurile din ce în ce mai mari de îndatorare, 3,7 miliarde euro pentru Erasmus+ în vederea creårii de oportunitå¡i de educa¡ie, 332 de milioane euro pentru sprijinirea arti¿tilor ¿i a creatorilor din întreaga Euroopå ¿i 215 milioane euro pentru promovarea justi¡iei; - 2,4 miliarde euro pentru mediu ¿i politici climatice, din care 745 de milioane euro pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuårii schimbårilor climatice ¿i 1,5 miliarde euro pentru asigurarea faptului cå tranzi¡ia verde aduce beneficii tuturor; - 2,2 miliarde euro pentru prote-

jarea frontierelor, din care 1,1 miliarde euro pentru Fondul de management integrat al frontierelor ¿i 874 de milioane euro pentru Agen¡ia Euroopeanå pentru Poli¡ia de Frontierå ¿i Garda de Coastå (Frontex); - 1,7 miliarde euro pentru cheltuielile legate de migra¡ie, din care 1,5 miliarde euro pentru sprijinirea migran¡ilor ¿i a solicitan¡ilor de azil; - 1,6 miliarde euro pentru abordarea provocårilor din domeniul apårårii, din care 638 de milioane euro pentru sprijinirea dezvoltårii capabilitå¡ilor ¿i a cercetårii de apårare, 241 de milioane euro pentru sprijinirea mobilitå¡ii militare, 260 de milioane euro pentru noul instrument de apårare pe termen scurt ¿i 343 de milioane euro pentru produc¡ia de muni¡ie; - 947 de milioane euro pentru a asigura func¡ionarea pie¡ei unice; - 754 de milioane euro pentru Programul “UE pentru sånåtate” ¿i 230 de milioane euro pentru mecanismul de protec¡ie civilå al Uniunii; - 726 de milioane euro pentru securitate, din care 315 milioane euro pentru Fondul pentru securitate internå (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizatå ¿i criminalitatea informaticå; - 213 milioane euro pentru conexiuni securizate prin satelit.

Doar în iunie Comisia Europeanå a rambursat României 202 milioane de euro

George Chiri]\

Comisia Europeanå a rambursat României, la începutul lunii iunie, 202,7 milioane de euro, care reprezintå contravaloarea plå¡ilor acordate prin intermediul AFIR în primul trimestru al acestui an cåtre fermieri, procesatori, antreprenori ¿i autoritå¡i publice. Fondurile europene au fost transferate în conturile statului român în data de 6 iunie ¿i reprezintå rambursåri provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralå (FEADR), în cuantum de 192,6 milioane de euro ¿i din Instrumentul de Relansare al Uniunii Eu-

ropene (EURI) în valoare de 10,2 milioane euro, confirmå George Chiri¡å (foto), directorul general al AFIR. Sumele solicitate prin declara¡ia de cheltuieli aferentå primului trimestru din acest an în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2023 ¿i rambursate de cåtre Comisia Europeanå sunt aferente plå¡ilor efectuate de cåtre AFIR pentru proiectele de investi¡ii finan¡ate prin PNDR 2014 - 2020, dar ¿i plå¡ilor compensatorii pentru måsurile de mediu ¿i climå delegate cåtre APIA.

Profitul Agricol 23/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 2 iunie, a fost de 247 dolari/tonå (1.136 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 5 iunie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (- 8) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. ¥n perioada 5 - 9 iunie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Thailanda 69.700 tone, Mexic 67.970 tone, Panama 19.770

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

tone, Nigeria 17.770 tone ¿i Columbia 11.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 307 dolari/tonå (1.412 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 5 iunie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 225 euro/tonå (1.125 lei). A crescut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 249 euro/tonå (1.245 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data 5 iunie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 225 227 229 231 233 August 229 230 231 233 234 Sept 233 235 237 239 241 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 239 237 235 233 230 August 241 239 237 235 234 Sept 249 247 245 243 241

Porumb România FOB Constan¡a 177 euro/t (- 8) 885 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 9 iunie 2023, a fost de 253 dolari/tonå (1.164 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 231 233 235 237 240 August 199 201 203 205 207 Sept 201 203 205 207 209 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

$/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 227 229 230 231 233 229 230 231 233 235

crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.215 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2023, este de 169 euro/tonå (845 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 9 iunie, a fost de 237 euro/tonå (1.185 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 iunie.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 243 euro/tonå (1.215 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2023 este de 177 euro/t (885 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 171 dolari/t (787 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 299 301 303 305 307 August 307 309 310 311 313 Sept 307 311 313 315 317 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Rouen 219 221 223 225 227 Dunquerque 213 214 215 217 219 Pallice 213 214 215 217 219 Creil FOB 215 217 219 221 223 Moselle FOB 217 219 221 223 225 Rouen FOB 241 243 245 247 249

de 224 euro/tonå (1.120 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 233 dolari/tonå (1.072 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 5 iunie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 243 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Bordeaux 229 231 233 235 237 Pallice 229 231 233 235 237 Rhin FOB 217 219 221 223 224 Bordeaux FOB 235 237 239 241 243 Pontivy 235 237 239 241 243

Profitul Agricol 23/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 5 - 9 iunie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 523 dolari/tonå (2.406 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie August Sept

$/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 491 493 495 497 500 467 469 471 473 475 439 441 443 445 447

Orz

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 215 euro/tonå (1.075 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 iunie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 427 euro/tonå (2.135 lei).

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 445 dolari/tonå (2.047 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago $/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 1.127 1.117 1.107 1.105 1.157 Iulie 477 475 473 471 445 Iulie 517 515 513 509 515 August 1.133 1.127 1.117 1.109 1.137 August 521 517 515 513 517 August 469 467 461 459 434 Sept 1.117 1.109 1.107 1.097 1.125

euro/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Rouen 207 209 211 213 215 Dunquerque 201 203 205 207 209 Pontivy 195 197 199 201 202 Orz bere: Creil** 199 201 203 205 207 Moselle** 207 211 213 215 217

FOB Constan¡a 179 euro/t (- 6) 895 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 9 iunie 2023, a fost de 515 dolari/tonå (2.369 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå.

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 5 - 9.06.2023

97.770 tone, Italia 69.770 tone, Indonezia 17.770 tone, Canada 7.770 tone ¿i Mexic 3.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2023, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/tonå (906 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 5 - 9 iunie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 440 euro/t (2.200 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 5 iunie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Dieppe 447 443 441 437 440 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 337 333 331 329 331

A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.145 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 429 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Rouen 413 417 423 425 427 Dunquerque 421 423 425 427 429 Moselle 425 427 429 431 433

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 501 503 505 507 509 August 481 483 485 490 491 Sept 479 481 483 485 490

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 9 iunie 2023, a fost de 331 dolari/tonå (1.523 lei). A înregistrat o scådere de 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 5 iunie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2023, este 337 euro/t (1.685 lei). A scåzut cu 10 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2023, este 397 dolari/t (1.826 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 05.06 06.06 07.06 08.06 09.06 Iulie 237 235 233 231 233 August 241 239 237 235 237

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 5 - 9 iunie, a fost de 233 dolari/tonå (1.072 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

247 dolari/t

Profitul Agricol 23/2023

253 dolari/t

+ 10

523 dolari/t

+ 10

233 dolari/t

-4 17

CULTURI

VEGETALE

România cu “dou\ viteze” de umiditate în sol Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 6 - 11 iunie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate, îndeosebi în vestul, sud-vestul ¿i local centrul ¡årii. Pe regiuni, s-au înregistrat:  Banat 6,6 - 93,8 litri/mp;  Dobrogea 0 - 6,9 l/mp;  Transilvania 0,1 - 77 l/mp;  Cri¿ana 5,4 - 36 l/mp; 18

 Muntenia 0,0 - 23,5 l/mp;  Oltenia 0,0 - 47,7 l/mp;  Moldova 0,0 - 29,1 l/mp;  Maramure¿ 20,2 - 41,9 l/mp. La data de 12 iunie, rezerva de apå pe adâncimea de sol 0-100 cm prezenta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana, Oltenia, Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul ¿i estul Moldovei. Secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå se înregistreazå în Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova,

local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, centrul, estul ¿i sudul Transilvaniei. ¥n stratul de sol 0-50 cm, gradul de aprovizionare cu apa prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana, Banat ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul, nord-vestul estul, izolat sud-vestul Moldovei, centrul ¿i nordul Dobrogei. Se observå o secetå pedologicå moderatå pe suprafe¡e extinse din Moldova ¿i Dobrogea, local, în nordul, nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat centrul Transilvaniei. Izolat, în sud-vestul ¡årii se semnaleazå båltiri temporare de apå la suprafa¡a solului, ca urmare a cantitå¡ilor abundente de precipita¡ii cumulate în ultimele zile. Profitul Agricol 23/2023

CULTURI VEGETALE

Corteva Agronomy Day în ferma familiei Iliu]\ Seria evenimentelor Corteva în câmp a debutat cu Agronomy Day, organizatå în platforma din ferma de 5.000 ha a familiei Iliu¡å, în localitatea Drago¿ Vodå, jude¡ul Cålåra¿i. Aproximativ 200 de fermieri au fost prezen¡i la prezentarea produselor ¿i tehnologiilor companiei.

acest prilej, Corteva a ridicat ¿tacheta investi¡iilor pentru prezentårile în câmp. Pe o bucatå de teren necultivat, între solele de rapi¡å ¿i porumb cultivate cu hibrizii Corteva, au fost amenajate trei standuri, fiecare dotate cu monitoare uria¿e, sisteme de sonorizare, pavilioane pentru umbrå ¿i bånci, pentru un confort sporit al oaspe¡ilor.

La primul stand, Ferdinand Tatu, digital agronomy manager, a încercat så-i convingå pe cei prezen¡i så testeze aplica¡ia Granular Link.

pot schimba informa¡ii agronomice. Înregistrarea în aplica¡ie ¿i încårcarea informa¡iilor despre fermå (inclusiv o hartå a acesteia) dureazå cinci minute. Tatu a anun¡at cå fermierii care se înregistreazå în intervalul 8-13 iunie beneficiazå un an de acces gratuit la hår¡ile de mare precizie, cu rezolu¡ie 3/3 m.

Aceasta are o versiune pentru calculator ¿i una mobilå, pentru tabletå/telefon, ¿i oferå o pleiadå de servicii, unele gratuite, altele contra cost. Prin aplica¡ie, fermierii înscri¿i pot afla starea de sånåtate a câmpurilor, cu 14 indici de vegeta¡ie, inclusiv pete nisipoase sau mici zone cu båltiri. Granular Link mai oferå acces la sta¡ii meteo virtuale, care indicå viteza vântului, temperatura aerului, a solului, umiditatea solului etc. Prezintå imagini satelitare, cu rezolu¡ie fie de 10/10 m, în versiunea de bazå, gratuitå, fie de 3/3 m, generate de satelitul Planet, contra cost. Genereazå cele mai precise hår¡i variabile de semånat sau fertilizat, pe baza imaginilor colectate în ultimii 35 de ani de un satelit lansat acum 50 de ani. În cazul porumbului de siloz, aplica¡ia calculeazå data recoltatului, cu douå luni înainte. Tot prin Granular Link se genereazå avertizåri ¿i recomandåri privind aplicarea de insecticide pe baza curbelor de zbor generate în urma culegerii datelor de la capcanele feromonale. Aplica¡ia func¡ioneazå ¿i ca o platformå socialå a fermierilor, în care ace¿tia

Hibrizii de rapi¡å ¿i porumb cu care Corteva ridicå ¿tacheta productivitå¡ii Andrei Ciocoiu, category marketing manager semin¡e, a prezentat hibrizii de rapi¡å ¿i de porumb ai companiei. La rapi¡å, noutå¡ile pentru aceastå toamnå sunt PT314 ¿i PT315. Primul e pentru tehnologie intensivå ¿i ani buni, al doilea e “varianta de backup”, ce då produc¡ii în aproape orice condi¡ii. Înså, în platforma de la Drago¿ Vodå, vedeta este PT303, care a impresionat prin talie ¿i ramifica¡iile pline de silicve. Con¡ine cu aproape o treime mai multå ligninå în compara¡ie cu al¡i hibrizi de rapi¡å. Asta înseamnå rezisten¡å la atacul insectelor ¿i bolilor ¿i rezisten¡å superioarå la cådere, chiar dacå are talie înaltå. Anul acesta, în fer-

Adrian Ionescu (foto), category marketing manager ppp, a prezentat douå erbicide noi din portofoliul companiei, pentru culturile prå¿itoare. Viballa, pe bazå de arylex, se aplicå la floarea-soarelui în 4-6 frunze, împotriva buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå (ambrozie, lobodå etc.), în orice tehnologie (Clasic, Clearfield, Express), dar nu în combina¡ii cu alte erbicide. “Nu vå speria¡i dacå, dupå aplicare, floare face tulpinå în formå de S, iar frunzele i se apleacå pu¡in. Sunt simp-

tome tranzitorii, care nu afecteazå deloc productivitatea”, asigurå Ionescu. Pentru combaterea în vegeta¡ie a buruienilor, atât graminee, cât ¿i dicotile, din cultura porumbului, Principal Forte este varianta îmbunåtå¡itå a Principal Plus, cu o cantitate mai mare de rimsulfuron ¿i Dicamba ¿i cu un safener (isoxadifen). “Recomandarea de aplicare råmâne totu¿i pentru stadiul de 4-6 frunze, pe solele cu grad mare de îmburuienare.” Profitul Agricol 23/2023

CULTURI VEGETALE

ma familiei Iliu¡å, va da produc¡ii de peste 5 t/ha. Poten¡ialul såu depå¿e¿te 6 t/ha, fiind atins acum douå sezoane în toate fermele din Anglia, unde a fost testat. Înså, pentru aceasta, are nevoie de un aport corespunzåtor de apå ¿i îngrå¿åminte. În cazul hibrizilor de porumb, Ciocoiu a fost telegrafic, probabil fiindcå munca de låmurire nu mai este nece-

Claudiu Iliu]\ Profitul Agricol 23/2023

sarå, întrucât 60% dintre fermierii din Bårågan au optat deja pentru genetica companiei. “Hibrizii AQUAmax P9889, 9911, 9944, 9975 fac diferen¡a. Vå garanteazå un spor de produc¡ie de 3-4% în anii buni, 5% în plus în anii grei. P9944 este cel mai constant. În testele ce au durat cinci ani, desfå¿urate în peste 200 de loca¡ii europene, sa clasat între primii 5, fie cå au fost produc¡ii de 6 t/ha, fie 16 t/ha”.

Claudiu Iliu¡å ¿i-a asigurat profitul la culturile de toamnå Ferma Ildu a fost înfiin¡atå în 1994 de politicianul Vasile Iliu¡å, acum în vârstå de 55 de ani. Fiul såu, Claudiu Iliu¡å, 31 de ani, a fost amfitrionul evenimentului Corteva. Mi-a prezentat afacerea, pe scurt. “Terenurile noastre sunt pe raza a 13 localitå¡i. Jumåtate sunt proprietate, jumåtate arendå. 70% din suprafa¡å e comasatå în sole mari, douå având chiar 800 ha, dar mai sunt ¿i sole mici, de 15-30 ha. Solul e aproape ideal, un cernoziom cu pH 7-8. Irigåm 1.200 ha ¿i cre¿tem suprafa¡a irigatå anual. Folosim utilaje de ultimå genera¡ie, exclusiv marca John Deere. Anul trecut am achizi¡ionat douå combine X9”.

În anii trecu¡i, se axa pe culturile de primåvarå, porumbul având alocate cel pu¡in 2.200 ha. Înså, dupå sezonul 2022, a decis så schimbe structura culturilor, 60% din suprafa¡å fiind acum cu cele de toamnå (grâu 1.000 ha, orz 700 ha, rapi¡å 1.000 ha), pentru a gestiona mai bine seceta. Suprafa¡a de porumb s-a redus la 1.700 ha ¿i a apårut floarea, pe 400 de ha, excluså ani buni din asolament. Produc¡iile medii a¿teptate sunt de 7 tone la orz, 6 tone la grâu, 3,5 tone la rapi¡å. Dacå ar fi så valorifice aceste produc¡ii exclusiv la pre¡urile de acum, Iliu¡å ar ie¿i în câ¿tig doar la orz, socotind investi¡iile. Înså a fost precaut ¿i ¿i-a securizat profitul din timp. “Cheltuiala totalå a fost de aproximativ 5.000 de lei/ha grâu. Am socotit cå pre¡ul minim de valorificare ar fi 1.000 de lei/tona, deci, pentru a ne scoate måcar cheltuielile, am fi avut nevoie de måcar 5 tone/ha. Dar am vândut 60% din produc¡ie pe pie¡ele futures, pre¡urile ob¡inute fiind 2.300 de lei/t rapi¡å, 1.250 de lei/t grâu, 1.050 lei/t orz. În prezent, grâul luat din câmp e 900 de lei/t, livrat în Port 1.000 lei/t. Avem ¿i camioane ¿i douå puncte de încårcare în tren, livråm direct în Port. În campanie, toatå marfa pleacå pe tren”.

Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE

One Smart Spray promite economii de 87% la erbicidare Tehnologia One Smart Spray, având la bazå un joint-venture între companiile Bosch ¿i BASF, a fost introduså ¿i în România, a patra ¡arå din Europa selectatå pentru acesta.

One Smart Spray este descriså de speciali¿tii celor douå companii ca un instrument inteligent de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor exclusiv asupra buruienilor, ceea ce oferå economii maxime de erbicide. One Smart Spray a fost realizatå în 2021, combinând capabilitå¡ile de hardware, software ¿i conectivitate ale Bosch, cu expertiza digitalå ¿i agronomicå a BASF. Aceastå tehnologie se spune cå reduce cu 87% utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor, în func¡ie de gradul de îmburuienare, fårå pierderi de produc¡ie. Lucrul acesta avea så fie confirmat de cåtre Arnaud Perrein, proprietarul fermei Sopema din localitatea Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a. “Am testat aceastå tehnologie pe o solå de 116 hectare, stabilind norma de aplicare a erbicidului de 3 litri/ha, cum facem de obicei. Cu One Smart Spray am aplicat o cantitate de 18 litri, cât ar fi fost necesar pentru doar 6 hectare”, nea spus Arnaud Perrein, care este decis så aplice aceastå tehnologie în ferma sa care însumeazå peste 4.000 ha de teren agricol cultivat. Pentru demonstra¡ii a utilizat un sparyer Amazone UX 5201, tractat, cu rezervor de 5.200 litri ¿i rampa de 36 metri. La eveniment au participat aproximativ 100 de fermieri români, ce de¡in ferme cu suprafe¡e de peste 1.000 ha, 22

alåturi de speciali¿tii BASF ¿i Bosch. Tehnologia One Smart Spray utilizeazå sisteme de camere ¿i inteligen¡å agronomicå cu scopul de a aplica erbicidele specifice exclusiv asupra buruienilor din culturå, ¿i nu pe întreaga suprafa¡å, în cantitatea minimå necesarå. Detectarea automatå a buruienilor (înainte sau dupå råsårirea culturii), precum ¿i aplicarea cu maximå precizie a produselor de protec¡ia plantelor se realizeazå în timp real. Pe måsurå ce echipamentul de aplicare trece peste teren, sistemul distinge în milisecunde plantele de culturå fa¡å de buruieni ¿i controleazå duzele individuale de stropire cu o precizie ridicatå. Acest lucru asigurå aplicarea corectå a erbicidului, în doza potrivitå ¿i doar acolo unde este necesar. În plus, prin conectarea sa la platforma xarvio FIELD Manager, sistemul oferå fermierilor informa¡ii ¿i instrumente digitale utile, precum: - recomandåri agronomice personalizate, - hår¡i cu aria de råspândire a buruienilor ¿i suprafa¡a tratatå, - niveluri diferite de senzitivitate în func¡ie de culturå, - documentare ¿i raportare automatå a datelor.

Xarvio este un brand al diviziei digitale a BASF ¿i oferå produse bazate pe o platformå de modelare a culturilor. Tehnologia furnizeazå sfaturi agronomice independente, specifice pentru fiecare zonå de câmp, care permit fermierilor så î¿i producå culturile în modul cel mai eficient ¿i sustenabil. Tehnologia One Smart Spray va fi disponibilå comercial în România pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclå de zahår, rapi¡å ¿i soia, pentru sezonul comercial 2023/2024. În plus, BASF a anun¡at încheierea de acorduri comerciale cu producåtorii de echipamente agricole AGCO ¿i CNH Industrial pentru integrarea tehnologiei în liniile lor de echipamente de pulverizat, în completarea contractelor comerciale existente cu Amazone ¿i Stara.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 23/2023

CULTURI VEGETALE

Mihai Moraru porne[te o fabric\ de foliare Cu o întârziere de aproape doi ani, cauzatå de statul român, Agro-Est Muntenia, compania lui Mihai Råzvan Moraru, a¿teaptå doar ultimele autoriza¡ii pentru a inaugura, probabil luna viitoare, o fabricå de fertilizan¡i foliari ¿i biostimulan¡i organici la Movila Banului, jude¡ul Buzåu.

Profitul Agricol 23/2023

rodusele sunt, în bunå parte, inovative, fiind concepute în propriul laborator de cercetare, urmând a fi realizate integral cu materii prime autohtone. Pentru aceastå performan¡å, Agro-Est Muntenia a fost nominalizatå la premiul pentru Inova¡ie în Agriculturå, edi¡ia 2023, acordat de Consiliul Interna¡ional de Comer¡, în cadrul unei ceremonii ce se va desfå¿ura în Statele Unite (Rhode Island). Proiectul fabricii a fost depus în 2019, dar autoriza¡ia de construire a fost emiså abia în august 2022. Moraru risca så piardå finan¡area Båncii Europene de Investi¡ii, care expira la finalul anului trecut. “Trebuia så terminåm totul în patru luni ¿i am reu¿it. Am såpat prima groapå în septembrie ¿i pe 15 decembrie era gata tot. Avem laborator propriu, cu personal de specialitate - chimi¿ti. A¿teptåm aparaturå, ultimele avize ¿i prin iulie începe produc¡ia”, spune el.

Pentru început, fabrica va avea o capacitate maximå de produc¡ie de 40 de tone/zi, dacå va fi cererea care så justifice lucrul în trei schimburi. “Aceasta este faza unu, noi având proiectul în trei faze. Dacå statul nu ne întârzia, acum eram la faza a doua, care presupune så putem face ¿i formulåri de suspensii foarte concentrate, pentru care ai nevoie de alt tip de instala¡ii. De asemenea, urmeazå så producem ¿i îngrå¿åminte starter granulate. Nu o putem face de la început, întrucât granulatoarele sunt mari consumatoare de energie”. Etapa/faza 1 a presupus, pânå acum, investi¡ii de 3,2 milioane de euro, inclusiv laboratorul, serele ¿i câmpurile de cercetare. Pentru a asigura independen¡a energeticå a fabricii, în perspectiva etapei urmåtoare (produc¡ia de F

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE îngrå¿åminte starter), Moraru are un proiect de parc fotovoltaic pe mai mult de un ha, din terenul de 4,5 ha destinat fabricii. Proiectul ar trebui realizat cu 1,2 milioane de euro - fonduri din PNRR. Evaluarea trebuia så se încheie în noiembrie 2022, dar... încå nu a început. Faza a doua se estimeazå cå va costa 4 milioane de euro ¿i va presupune cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie ¿i stocare. În faza ultimå se va închide cercul, adicå se vor produce fertilizan¡i procesând materie organicå - resturi din zootehnie, fabrici de amidon, fabrici de zahår etc. “Asta presupune procese complexe de pasteurizare, hidrolizå, tratamente cu bacterii. Aplicåm pe un proiect european ¿i cerem opt milioane de euro. Deocamdatå, s-a publicat un fel de draft de ghid de consultare. Probabil cå se siunea se va deschide, efectiv, prin iulie-august. A¿adar, proiectul total sare de 14 milioane de euro. Depinde ¿i de evolu¡ia costurilor pe parcurs. Când am depus noi proiectul era metalul aproape 3 lei. Când am primit autoriza¡ia ajunsese la 8 lei. Dobânda era 2,5%, când am primit aprobarea 11%. Un aparat de laborator costa 25.000 de euro, acum e 60.000 de euro. Faza 1 ar fi trebuit så fie gata la final de 2021, acum trebuia så finalizåm faza a doua, iar pe a treia în 2025. Evident, termenele pentru fazele urmåtoare trebuie decalate”.

Mihai Råzvan Moraru

Moraru apreciazå cå 80% dintre produsele fabricii Agro-Est vor fi în totalitate inovative, rezultate ale cercetårilor laboratorului propriu. “Pentru 20% dintre produse a trebuit så achizi¡ionåm patentul, fiindcå testarea acestora necesitå prea mult timp. De exemplu, dacå dau un produs cu bor care nu este u¿or solubil ¿i u¿or de preluat de plantå, jumåtate se pierde. Dacå picåtura nu aderå la frunze sau are o dimensiune prea mare, nu trece de stomate. Asta înseamnå cå trebuie så testezi comportamentul substan¡ei active la amestecuri cu surfactan¡i ¿i adjuvan¡i. Trebuie så faci o multitudine de teståri pentru a ajunge la formula câ¿tigåtoare, care så aibå concentra¡ia potrivitå, compatibilitate, solubilitate, absorb¡ie bune, dar ¿i calitatea produc¡iei finale: så stea pe frunzå dacå vine ploaia, så nu precipite în instala¡ie, så aibå un pH bun. În timp, vom avea ¿i produsele noastre, inclusiv pe acest segment”. Dacå nu intervin alte opreli¿ti, Agro-Est va începe så exporte produsele de la Movila Banului începând de anul viitor. “În 2019, când am fåcut proiectul, ¿tiam ce va veni pe plan european, cum se va schimba legisla¡ia, ce limitåri vor fi pe anumite tehnologii. Jumåtate dintre produsele noastre vor fi certificate ecologic ¿i vor fi la mare cåutare”. Moraru apårå eficacitatea ¿i rentabilitatea produselor pe care mul¡i fermieri români le privesc cu mare circumspec¡ie: “Nu e deloc adevårat cå produsele ecologice nu au aceea¿i eficacitate cu a celor de sintezå chimicå. Anul trecut, în noiembrie-decembrie, a fost un atac masiv de insecte. Insecticidele clasice, pe bazå de cipermetrin ¿i lambda cihalotrin, nu au func¡ionat. I-am convins pe fermieri din conven¡ional så încerce insecticide ecologice - diverse extracte din plante, precum concentratul din ulei de portocale, care combate foarte bine afidele ¿i trip¿ii. Surprizå: au func¡ionat! Profitul Agricol 23/2023

CULTURI VEGETALE Fiindcå insectele nu au dezvoltat rezisten¡e la ele ¿i nu au probleme de pierdere a eficacitå¡ii la temperaturi mari, când piretroizii se evaporå. Un fungicid ecologic foarte bun este extractul de urzicå. Iar pre¡urile acestor produse sunt acum foarte apropiate de ale celor chimice, nu ca acum cinci ani. La tomate a devenit chiar mai ieftin så folose¿ti solu¡ii organice împotriva bolilor, în locul celor de sintezå”.

Agronom, distribuitor de inputuri, fermier Mihai Råzvan Moraru are 42 de ani. E cåsåtorit ¿i are doi copii - o fatå de 9 ani ¿i un båiat de 6 ani. Crescut în bunå parte la ¡arå, printre animale ¿i plante, în locuin¡a din Limpezi¿ - Movila Banului, a bunicilor din partea tatålui mecanic de locomotivå, ¿i-a dorit så fie jurnalist. Chiar s-a pregåtit intensiv pentru studiile de specialitate, dar la soroc a renun¡at ¿i s-a reorientat cåtre Drept. A abandonat dupå primul an de “tocealå” ¿i a schimbat iar macazul, de data asta spre Agronomie - la USAMV Bucure¿ti. “Facultatea mi-a plåcut în primå fazå, dar mai apoi am urât-o. Fiindcå am realizat cå nu învå¡am mare lucru, ci doar multå istorie agrarå, precum detaliile despre ma¿ina de plantat cartofi din 1960”. Totu¿i, a finalizat studiile în 2005, profitând de oportunitatea de a face practicå opt luni, în Anglia. Spre deosebire de al¡i colegi care au ales så råmânå în Marea Britanie, Moraru s-a întors, iar dupå licen¡iere sa angajat la privat, abandonând visul de a lucra în cercetarea agricolå. A lucrat pentru Maisadour, DSV (acum Biocrop), iar la 28 de ani era deja director de vânzåri la Aectra. Cu Agro-Est a început prin a aduce din Ungaria produse pentru fitofarmacii, în special pentru legumiculturå. Încet, portofoliul a fost extins cu semin¡e ¿i foliare. Din 2011 a început så livreze cu precådere pentru fermele de culturå mare, iar azi acest segment reprezintå Profitul Agricol 23/2023

85% din afacere. Furnizeazå toate inputurile, mai pu¡in carburan¡i. A fåcut ¿i comer¡ cu cereale, dar a renun¡at. Agro-Est acoperå integral Moldova, zona de sud, sud-est ¿i sud-vest. În centru ¿i vest compania e prezentå, deocamdatå, prin distribuitori locali. “Ardealul e o pia¡å destul de închiså, firmele din sud nu au succes acolo. Sunt mul¡i fermieri care î¿i aduc marfå din Ungaria, al¡ii din Serbia. Pre¡urile din Serbia sunt la jumåtate. Sunt trei distribuitori mari care ¿i-au împår¡it zona, iar distribuitori mici nu prea mai sunt”. Restul afacerii (15%), care se ridicå la 34 de milioane de euro anual, e reprezentat de divizia online (hectarul.ro), vânzarea prin distribuitori (marfå de import sau produc¡ie proprie), distribu¡ie cåtre fitofarmacii, o fermå vegetalå. “Ferma o avem de ¿ase ani. Am înfiin¡at-o, în principal, pentru a testa solu¡iile pe care inten¡ionez så le propun fermierilor. Le testez personal, sunt inginerul agronom al fermei. Lucråm aproximativ 400 ha între Buzåu ¿i Râmnicu Sårat, în Zårne¿ti, Racovi¡eni ¿i Po¿ta Câlnåu. Nu vreau så cre¿tem peste 700 ha, nu må intereseazå mii de ha. Ferma face produc¡ie de såmân¡å, pentru divizia distribu¡ie. Plånuim så alocåm o parte din teren produc¡iei de fructe, în special cire¿e”.

Cum a evitat pierderile anul acesta Moraru este un fin observator al pie¡ei ¿i î¿i dozeazå cu parcimonie riscurile. Înså evitå så dea sfaturi de afaceri, preferându-le pe cele tehnice, atunci când i se solicitå. “În ultimii trei ani, a avea o afacere, în orice domeniu, a devenit atât de complicat, de complex, încât nimeni nu poate anticipa ce se va întâmpla. Dacå o face, ori minte, ori e prost”. Considerå cå pråbu¿irea ne-anticipatå de nimeni a pre¡ului îngrå¿åmitelor are ¿i cauze ce ¡in strict de actorii din pia¡å, nu doar de conjuncturå. “În februarie 2023, ureea a picat de la 780 de euro/t la 550 de euro/t, în doar

douå såptåmâni. S-a întâmplat a¿a din prostie - a importatorului, comerciantului ¿i utilizatorului. Din dorin¡a de a câ¿tiga mult, traderii de îngrå¿åminte au comandat multå uree, de s-a blocat Portul Constan¡a cu marfå. Våzând cå fermierii nu cumpårå, au scåzut pre¡urile în valuri, concurând pentru clientelå. La rândul lor, distribuitorii s-au axat tot pe pre¡, abandonând consultan¡a de specialitate. Pe cale de consecin¡å, pre¡urile au coborât ¿i mai mult, iar fermierii s-au axat pe uree ¿i au abandonat produse precum nitrocalcarul sau sulfatul de amoniu. Au aplicat ureea când temperaturile erau scåzute ¿i a urmat chiar înghe¡ul. Am fost pe câmp în aceste zile ¿i rar am gåsit un grâu verde. Vom avea produc¡ii mult mai proaste decât se sperå. Motivul principal este consumul excesiv de uree. Se då ¿i acum, fiindcå e ieftinå. Fermierul are mereu tenta¡ii comerciale: de produse, de pre¡uri... De multe ori, decizia de cumpårare e datå de discount, de cât de mare e acesta. Or, produsul cumpårat trebuie så producå mai mul¡i bani decât a costat. Deci, decizia de cumpårare trebuie luatå dupå råspunsurile la urmåtoarele întrebåri: 1. Am nevoie de acest produs? 2. L-am folosit ¿i a dat rezultate sau ¿tiu de la fermieri vecini cå då rezultate? 3. Ce substan¡e active are? 4. Care e doza în care se folose¿te? 5. Ce compatibilitå¡i ¿i incompatibilitå¡i de amestec are? 6. Care e costul pe ha? Abia apoi se discutå discountul”. Moraru s-a ferit så speculeze diversele oportunitå¡i din pia¡å, evitând comenzile mari, care i-ar fi putut aduce fie câ¿tiguri pe måsurå, fie pierderi colosale, care så-l elimine din pia¡å. Crede cå pia¡a agricolå ¿i-a pierdut partea tehnicå. De cele mai multe ori, în fermå sunt trimi¿i reprezentan¡ii comerciali, nu cei tehnici. ªi reprezentantul nu mai spune “ia fungicidul åsta, fiindcå ai ruginå în câmp ¿i produsul î¡i va rezolva problema”, ci “ia fungicidul åsta, fiindcå la un litru cumpårat, ai unul gratis. Dar repede, cå oferta e limitatå”. 25

CULTURI VEGETALE

Ziua Grâului la Fundulea, un eveniment girat de FMC Ziua grâului ¿i orzului, organizatå de Institutul de Cercetare de la Fundulea, a fost un bun prilej pentru zeci de agricultori så afle direc¡iile cercetårii române¿ti. Mai ales cå peste 50% din grâul cultivat în România este rezultatul muncii speciali¿tilor de la Fundulea. Anul acesta, pentru o mai bunå organizare, institutul a avut ca partener compania FMC. Pompiliu Mustå¡ea, directorul general INCDA Fundulea, a povestit, nu fårå umor, despre “na¿terea din porumb” a soiurilor performante de grâu create de institut. Prin tehnologia Zea ¿i utilizând polen de porumb s-au realizat ¿i lansat pe pia¡å soiurile de grâu cele mai cunoscute ¿i mai apreciate de mul¡i fermieri: Faur, Glosa, Litera, Miranda, Pitar. ªi nu am amintit decât 5 din cele 13 soiuri create din anul 2000 pânå în prezent. Un soi conven¡ional are nevoie de 10-12 ani pentru lansare comercialå, dar prin tehnologia Zea, perioada se reduce la 5-8 ani. ¥n loturile demonstrative, Pompiliu Mustå¡ea a subliniat cå nu productivitatea, cât mai ales calitatea a fost ele26

mentul principal urmårit în crearea lor. Cu toate cå a fost Ziua grâului ¿i orzului, s-a vorbit pe larg ¿i despre hibrizii de porumb crea¡i la Fundulea în perioada 1990 - 2004: Olt (grupa de maturitate 470), Oituz (350), Paltin (470), Fundulea 475 M (369). Unii au fost cultiva¡i cu succes în America de Nord ¿i de Sud, dar ¿i în Asia. Directorul FMC, Vasile Iosif, a vorbit despre calitatea erbicidelor, insecticidelor, fungicidelor ¿i altor substan¡e pentru protec¡ia plantelor din portofoliul companiei. De asemenea, FMC produce ¿i biostimulatori ¿i fertilizan¡i foliari, precum ¿i feromoni pentru monitorizarea ¿i îndepårtarea dåunåtorilor din culturi. De curând, spune Iosif, au redus pre¡ul acestora de la 10.000 euro/litrul la 800 euro/litrul, prin cercetare ¿i optimizare a costurilor. Printre biostimulatorii ¿i fertilizan¡ii foliari foarte eficien¡i ai FMC Vasile Iosif a ¡inut så men¡ioneze SeaMaxx, Foliar Extra, Multiple, Vertex. Insecticidele Vantex, Nexide ¿i Rapid combat eficient

dåunåtorii, fungicidele Azaka, Riza ¿i Zantara îndepårteazå bolile, iar buruienile sunt anihilate cu Battle, Delta, Beflex, Foxtrot, Omnera ¿i multe altele. Pentru a demonstra, dacå mai era nevoie, calitatea ¿i rezilien¡a (un cuvânt des utilizat în aceastå perioadå, dar INCDA Fundulea are ¿i argumente) soiurilor de grâu ¿i de orz produse de cercetarea româneascå, Pompiliu Mustå¡ea ne-a invitat în câmp, pentru a vedea loturile demonstrative de orz, orzoaicå ¿i grâu. Fermierii prezen¡i au privit admirativ culturile de orz Smarald, Cardinal FD, Ametist, Simbol, Lucian, Iulian, precum ¿i soiurile de orzoaicå Artemis, Diana. Desigur, nu puteau lipsi soiurile de grâu Glosa (cel mai cultivat soi în România), Pitar, Voinic, Ursita, FDL Abund, FDL Columna, la care se adaugå liniile de perspectivå FDL Consecvent, FDL Concurent, FDL Cordial, precum ¿i soiurile de triticale Zaraza, Utrifun, FDL Ascendent.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 23/2023

CULTURI VEGETALE

Solu]iile Syngenta pentru culturi s\n\toase Compania Syngenta a prezentat recent o serie de produse pentru protec¡ia plantelor ¿i tehnologiile propuse pentru culturile de cereale, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å.

ferma Tehnoplant Cereal din jude¡ul Cålåra¿i, speciali¿tii Syngenta ne-au oferit detalii direct în câmp despre tehnologia AIR ¿i despre primul hibrid de floarea-soarelui din aceastå tehnologie, lansat anul acesta în România. La evenimentul “A.I. ferma la tine în palmå” au participat numero¿i fermieri, care au aflat o serie de detalii despre solu¡iile tehnologice de ultimå orå, puse la dispozi¡ia lor de cåtre Syngenta. A¿a cum ne-a obi¿nuit deja de ani buni, compania a organizat pe ateliere prezentarea tehnologiilor pentru culturile de cereale, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, cu loturi demonstrative pentru fiecare culturå în parte. La fiecare atelier au participat atât speciali¿ti Syngenta, cât ¿i ai combinatului chimic de la Nåvodari, CICh, cu ale cårui produse au fost fertilizate toate loturile prezentate.

Protec¡ia culturii de rapi¡å Rapi¡a, mai exact hibridul SY Glorietta, a beneficiat de o serie de produse pentru protec¡ia culturii, iar în stadiul preemergent s-au aplicat erbicidul Brasan (2 l/ha), extrem de eficace în combaterea turi¡ei ¿i altor buruieni rezistente, ¿i insecticidul Karate Zeon (0,15 l/ha). Acesta din urmå a fost aplicat ¿i în postemergen¡å (0,15 l/ha), o Profitul Agricol 23/2023

datå anul trecut ¿i de douå ori anul acesta, inclusiv în stadiul cu 30% flori deschise. Cultura a mai beneficiat ¿i de biostimulantul Quantis (2 l/ha), la începutul alungirii tijei, ¿i de fungicidul Amistar Gold (1 l/ha), în stadiul cu 30% flori deschise.

Tratamente la porumb La cultura de porumb, la semånat, s-a încorporat insecticidul granulat Force1.5G (15 kg/ha). Hibridul SC3120 (SY Gemini) a fost erbicidat în preemergen¡å cu Gardoprim Plus Gold (4,5 l/ha), iar apoi, în stadiul de 2-3 frunze, s-a aplicat insecticidul Karate Zeon (0,15 l/ha) împotriva Tanymecus. În postemergen¡å, s-a erbicidat cu Elumis (2 l/ha), în stadiul de 6 frunze. Înainte de måtåsire, se vor aplica biostimulantul Quantis (2 l/ha) ¿i insecticidul Ampligo (0,2 l/ha). Tehnologii aplicate la påioase Påioasele prezente în loturi demonstrative, grâu (soiul Pibrac) ¿i orz (hibrid SY Dooblin), au avut parte de o serie de tratamente de protec¡ie împotriva buruienilor, bolilor ¿i insectelor. În prealabil, semin¡ele au fost tratate cu Austral Plus, un insectofungicid eficace, apoi a urmat erbicidarea în preemergen¡å cu Boxer (3 l/ha). Dupå dezvoltarea celui de-al doilea internod a urmat aplicarea fungicidului Amistar Prime Pack (0,75 l/ha Amistar+0,4 l/ha Celsivo) ¿i insecticidului Karate Zeon (0,15 l/ha). Dupå al treilea internod s-a aplicat erbicidul AxialOne (1 l/ha), iar din stadiul de dezvoltare frunzå stindard - burduf s-au utilizat fungicidul Elatus Era (1 l/ha), insecticidul Karate Zeon (0,15 l/ha) ¿i biostimulantul Quantis (2 l/ha)

Noutatea absolutå a prezentårii Syngenta a reprezentat-o lotul de floarea-soarelui la care s-a utilizat tehnologia AIR. Aceasta asigurå o toleran¡å robustå la erbicidele calificate pentru aceastå tehnologie. Este vorba de cele atât pe bazå de imazamox, cât ¿i tribenuron-metil, cum ar fi Listego Pro ¿i Fluence, douå dintre cele mai eficiente solu¡ii de control al buruienilor la cultura de floareasoarelui. Potrivit Syngenta România, AIR este cel mai avansat sistem cu toleran¡å la erbicid pentru cultura de floarea-soarelui, care ajutå fermierii din Europa ¿i, în special, din România så facå fa¡å provocårilor întâlnite în combaterea buruienilor. Cu AIR fermierii au pentru prima datå flexibilitate în a alege hibridul dorit, în func¡ie de a¿teptårile lor cu privire la productivitate, stabilitate ¿i toleran¡å la boli, ¿i flexibilitate în alegerea erbicidului potrivit în func¡ie de infestarea cu buruieni, exact ca o solu¡ie complet selectivå existentå în alte culturi. SY Futura AR, primul hibrid AIR comercial din lume, vine echipat cu o serie de caracteristici genetice adaptate nevoilor fermierilor din ¡ara noastrå, cum ar fi un nivel mare de productivitate ¿i toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România. România se aflå printre cele câteva ¡åri la nivel mondial în care a fost lansatå tehnologia ¿i hibrizii AIR la floarea-soarelui, cu rezultate remarcabile, a¿a cum am putut vedea ¿i pe loturile demonstrative din câmp.

Arpad DOBRE 27

GR|DINA

VIA [i LIVADA Dimitrie Musc\ vinde câte 5 tone de ro[ii pe zi, doar în magazinele proprii Televiziunile comerciale abundå în apeluri absurde så nu mâncåm ro¿ii române¿ti fiindcå ar fi contaminate cu pesticide în exces, cå fermierii români folosesc “pesticide pentru coacerea prematurå a ro¿iilor”.

În

realitate, desican¡ii (iar nu pesticidele!) se folosesc pentru coacere bruscå ¿i prematurå. Acelea¿i “surse de informa¡ii” nu scot o vorbå înså despre legumele aduse din alte ¡åri (Turcia, Grecia, Italia, Iordania, Egipt...), unde se folosesc pesticide interzise de Uniunea Europeanå, desican¡i sau nitra¡i în cantitå¡i excesive. “Eu vând 4.000 - 5.000 de kilograme de ro¿ii pe zi, în cele 41 de magazine proprii”, spune Dimitrie Muscå. “Dacå a¿ folosi pesticide, mor bondarii ¿i atunci cine ar mai face polenizarea în serå? Avem douå hectare de serå ¿i un hectar de solarii. Nu au dat încå subven¡iile, dar eu lucrez ¿i cu subven¡ii, ¿i fårå subven¡ii. Produc ro¿ii pentru cå sunt apreciate de oameni ¿i creez astfel alte locuri de muncå. Nu câ¿tig mult din ro¿ii, dar e important så func¡ioneze serele. La vânzare, 28

se asezoneazå foarte bine carnea cu ro¿iile în magazine. Am ajuns la o produc¡ie de 100 de tone la hectar. Serele noi pretind cå produc 500 de tone la hectar, dar cu hibrizi folosi¡i în expoata¡iile hidroponice. Folosim semin¡e tot din Olanda, dar le dau mult gunoi de grajd în fiecare an. Le vând cu 15 lei kilogramul. Numai în såptåmâna Pa¿telui, le-am dat cu 22 de lei, am redus apoi la 15 lei ¿i a¿a am råmas ¿i acum. Mie îmi merge bine, nu må bat cu nimeni la pre¡uri...” Muscå nu inten¡ioneazå så extindå afacerea din legumiculturå. A a¿teptat

så treacå pandemia de covid, a¿teaptå acum så treacå ¿i molima de la Palatul Victoria, iar apoi se va gândi serios dacå va extinde investi¡iile sau nu. Ce experien¡å, spun unii, ar fi pentru ¡arå dacå un asemenea specialist din economia realå, care ¿tie bine ce înseamnå “intrårile ¿i ie¿irile” unui sistem, ar ajunge ¿ef de guvern. În fond, ¡ara înså¿i este tot un sistem, mai complex decât o afacere, dar tot un sistem.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 23/2023

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Marian Timofti> Asocierea fermierilor poate salva produsele unice Produsele cu origine protejatå nu reprezintå un moft. Protejarea originii este necesarå fiindcå numai a¿a î¿i pot apåra fermierii munca lor ¿i o pot valorifica mai aproape de adevår, spune Marian Timofti, fondatorul ¿i pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Deguståtorilor Autoriza¡i. El a în¡eles foarte bine semnifica¡ia adâncå a protejårii produselor în perioada în care a lucrat în Italia, ¡arå care a ajuns la cel mai înalt rafinament în zootehnie ¿i în viticulturå.

“

Este foarte important pentru România så ob¡inå acele denumiri specifice: denumiri de origine controlatå, denumiri de origine protejatå, indicativ geografic, specialitate teritorialå garantatå... Noi vrem så-i învå¡åm pe producåtori så se uneascå ¿i så creeze un produs local în zona lor, så ob¡inå aceastå denumire pe care n-o mai poate folosi altcineva. Atunci când fermierii se vor uni, vor primi fonduri europene pentru a ob¡ine o denumire de produs. În momentul când au ob¡inut denumirea ¿i sunt unici cu acel produs, un turist care va intra în ¡arå va veni så guste acel produs pentru cå toatå lumea este curioaså så cunoascå acel produs unic ¿i se duce vestea. “Am fost în România ¿i am mâncat chi¿cå de hu¡ul”! ¿i nu mai produce nimeni a¿a ceva. Mul¡i folosesc “brânza de Sibiu”, dar nu e denumire înregistratå. Dacå ar fi înregistratå, nu ar mai putea s-o foloseascå nimeni. Sunt ni¿te pedepse financiare ¿i chiar penale, cu Profitul Agricol 23/2023

privare de libertate. Dacå folose¿te denumirea protejatå, amenda este uria¿å ¿i îl bagå în faliment. Dacå va continua, pedeapsa este ¿i mai drasticå”, spune Marian Timofti. - Ce a însemnat ¿coala italianå pentru somelierul Marian Timofti? - În primul rând, multå muncå. Nåscut la Ia¿i în 1956, am preferat så plec definitiv din ¡arå în 1986. Nu am fost atras de partea mecanicå ¿i m-am îndreptat cåtre un producåtor de vinuri din zona Alba, Torino, la grani¡a cu Fran¡a. Am început så må îndrågostesc de vin. A trebuit så învå¡ mult. Pu¡ini au vie multå acolo, ca la noi, unde existå podgorii de peste 2.000 de hectare. Cum e Vasile Lungu, care înså a impus o anume elegan¡å fårå egal în activitatea lui de vinificator. Sau Constantin Dulu¡e, care l-a angajat pe Claudiu Cre¡u, specialistul care a avut mereu ultimul cuvânt. A preluat ¿i IAS Hu¿i ¿i va face un spumant rar de Zghiharå. Am lucrat la respectivul producåtor, apoi am lucrat în Piemonte ¿i în

Toscana, un regat al vinului. Acolo am råmas pânå în 2006, când m-am întors. Am început cu tåiatul trandafirilor. Am fost chemat la proprietarul din Piemonte ¿i mi-a spus cå trebuie så trec pe la fiecare trandafir ¿i så verific fiecare petalå. Dacå gåsesc påianjeni, pete, al¡i dåunåtori, trebuie så le rup, så le pun în pungå ¿i så scriu pe ele numårul parcelei ¿i rândul. “Dacå tu nu-¡i faci treaba bine ¿i numi aduci seara la 5 rezultatele muncii tale, peste o såptåmânå, se îmbolnåve¿te ¿i via de aceea¿i boalå. Iar pentru noi este mai u¿or så prevenim, decât så combatem. To¡i vierii planteazå trandafiri pentru frumuse¡e ¿i pentru depistarea bolilor ¿i a dåunåtorilor care pot ataca vi¡a-de-vie peste 7-10 zile. Mergeam cu un ATV ¿i verificam, iar a doua zi venea un tractora¿ care stropea via. A fost prima învå¡åturå. Au urmat tåiatul, culesul. Dupå ce am terminat ¿coala de somalier la Siena, F am avansat la lucrul în cramå

Viorel PATRICHI 29

GR|DINA, VIA [i LIVADA pânå am ajuns pivnicer. Intram primul ¿i ie¿eam ultimul din pivni¡å. Respectam sarcinile date de oenolog. - Cum trateazå italienii vinul? - Foloseau sulfi¡i. Nu ne doare capul din cauza sulfi¡ilor. ºåranii nu calculeazå cât sulf ard. De aceea, vinul lor are mai mult sulf decât vinul din cramå. La 100 de litri de vin, po¡i så pui 50 ml de sulf. Dar, în func¡ie de fi¿a tehnicå de la laborator, dacå vinul tåu e bogat în minerale, nu are rost så-i mai pui 100 ml, cât î¡i då voie legea. Pui 50-70-30 ml, ¿i råmâne stabil. - În ce constå activitatea de deguståtor? - Nu existå cel mai bun deguståtor. Noi vedem spectrul culorilor luminii între anumi¡i parametri. Fiecare vede cât a fost dotat de cel de sus. Fiecare vede culoarea într-o anumitå nuan¡å. Fiecare e convins de ce vede. - Cum facem cu aceste convingeri subiective ca så ajungem la o rezultantå a gustului? - Asta face analistul senzorial ¿i grupa de anali¿ti. A¿a se deschide o hartå a produsului. S-au întocmit ni¿te hår¡i senzoriale pentru diverse produse. Pe baza acestei hår¡i, se creeazå profilul vinului sau al salamului. De exemplu, Mortadela are anumi¡i parametri. Avem 12 deguståtori de salamuri în ¡arå, iar pentru toate produsele avem peste 100, din care peste 80 se ocupå numai de vinuri. - În ce måsurå este important pentru un fermier så aibå aceastå notå pentru produsul lui, datå de un deguståtor? - Este foarte important pentru România så ob¡inå acele denumiri specifice: denumiri de origine controlatå, denumiri de origine protejatå, indicativ geografic, specialitate teritorialå garantatå. Noi vrem så-i învå¡åm pe producåtori så se uneascå ¿i så creeze un produs local în zona lor, så ob¡inå aceastå denumire pe care n-o mai poate folosi altcineva. Dacå duc Zghihara de Hu¿i în altå parte, devine o clonå. E altceva pentru 30

cå în arealul respectiv se dezvoltå ¿i se exprimå altfel vinul. - Pe când era ministru al Agriculturii, Achim Irimescu a spus public cå nu existå vinuri naturale, cå foarte multe vinuri sunt contrafåcute în România. - Cele mai multe vinuri de pe raft sunt contrafåcute cu acordul statului. Poate 60%. La magazin, vede¡i Cabernet, Feteascå de peste 30 de lei, dar printre ele, se aflå ¿i sticle de Feteascå la 12 lei. Noi vrem så educåm popula¡ia så înve¡e så citeascå o etichetå. Nu vå uita¡i la frumuse¡ea etichetei. Citi¡i pe spate unde scrie “Båuturå fermentatå lini¿tit pe bazå de vin”. 1% vin. Statul permite acest lucru. - De ce nu separåm rafturile? - Pentru cå statul ia banii pe acciza de alcool adåugat în båutura respectivå. Statul tråie¿te din asta. Atât timp cât folose¿ti alcool etilic, este legal. Nu se cheamå vin, se cheamå “båuturå fermentatå lini¿tit”. Când fermenteazå, vinul bolborose¿te. Dacå amestec apå cu ni¿te substan¡e chimice, nu bolborose¿te ¿i plåtesc o taxå la stat pentru alcoolul adåugat în sticla respectivå. Nu am voie så scriu “vin” pe ea, dar statul permite så scriu “Feteascå Neagrå”, ca så generez falsul. Ar trebui så interzicå denumirea vinului pe sticlå. Peste tot în lume e a¿a. Doar cå separå rafturile. - Spunea¡i cå românii au gustul alterat din cauza afumåturii ¿i a sårii în exces. De ce crede¡i asta? - Nu putem nega eviden¡a. În salamuri, avem o cantitate excesivå de sare. Ne-am obi¿nuit cu ele ¿i când mâncåm altfel de salamuri, spunem cå ar fi fade, nu prea au gust. Ne-am obi¿nuit cu vinuri care au stat mult în baric: au mai mult tanin, sunt mai astringente. Când gu¿ti un vin fran¡uzesc, nu sim¡i nimic. Este un vin suav. Francezii månâncå pu¡in procesat ¿i cu pu¡ine ingrediente. Trase pu¡in la tigaie, nu pråjite puternic. Iar asta le ¡ine papilele libere. Dar noi le încårcåm. Înaintea degustårii, te speli pe din¡i cu pastå neutrå, nu bei cafea, nu fumezi. Toate astea

încarcå papilele gustative. - De ce insista¡i atât de mult pe denumirile protejate? - Salamul de Sibiu este indicativ geografic protejat. S-au fåcut derogåri ¿i au dreptul så aducå carnea din UE. Pot produce doar cei 6 producåtori. S-a depus dosarul la Uniunea Europeanå numai cu povestea: de la un italian, cu neam¡ul care a fåcut ¿i re¡eta era a¿a... Iar re¡eta prezentatå de ei la UE nu scrie cå era carne de scroafå Mangali¡a de patru ani. Sau cå era porc sau vier. - Fermierii, mici sau mari, au tot interesul så vå solicite sprijinul pentru a ob¡ine denumirea de produs protejatå. - Am exemple multe. Unul este cu brânza din nordul Italiei, care se face doar patru luni pe an, atunci când vaca pa¿te sus la munte. Brânza fåcutå acolo se matureazå ¿i 10 ani. Se cheamå Bitto ¿i este una din delicatesele Italiei. Bitto este o brânzå alpinå veche din mun¡ii Valtellina din Lombardia. Se face cu un amestec de lapte de vacå ¿i lapte de caprå Orobica. Ace¿ti producåtori fåceau brânza în ni¿te grote. A venit UE peste ei ¿i le-a interzis så mai facå pentru cå nu aveau condi¡ii adecvate. Oamenii s-au dus la ni¿te oameni de ¿tiin¡å, au plåtit, ace¿tia au scris o carte groaså despre brânza lor. Au explicat cå în mun¡ii lor cresc mii de plante ¿i cå laptele are calitå¡i deosebite. În altå carte, s-a scris cå laptele muls acolo sus are calitå¡i deosebite, comparativ cu laptele muls la câmpie. De aceea, brânza respectivå se poate face numai cu iarba din munte. Crescåtorii au fåcut o asocia¡ie de producåtori ¿i au mers cu cele douå studii la UE ¿i cu cererea de a li se permite så facå brânza tot în grotå, în condi¡ii minime. UE le-a aprobat ¿i le-a cerut så aibå un melesteu de inox ¿i o cuvå de cupru cositorit de 500 de litri. Peste tot folosesc asemenea vase. S-au adunat mai mul¡i ¿i fac în vreo zece grote brânza lor stråveche, iar acum Bitto existå peste tot. Orice putem face dacå aducem argumente ¿i acesta este ¿i sfatul meu pentru fermierii no¿tri. Profitul Agricol 23/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cooperativa Some[-Arie[ caut\ pre] mai bun la lapte Fondatå de regretatul Dan ºandea, Cooperativa Some¿-Arie¿ este probabil cea mai eficientå organiza¡ie de acest tip din industria vacii cu lapte. A dezvoltat treptat colaborarea cu cei mai diferi¡i procesatori din ¡arå ¿i a venit în întâmpinarea crescåtorilor mari sau mici, care au fost încuraja¡i de ni¿te pre¡uri mai apropiate de valoarea muncii lor. “Ne stråduim så facem fa¡å într-o perioadå grea”, spune Lucian Na¿ (foto), director executiv la Cooperativa Some¿-Arie¿. “Luna mai a fost foarte dificilå. Am continuat parteneriatul în principal cu Friesland ¿i am råmas cu un pre¡ care nu acoperå cheltuielile fermierilor. Oferå undeva la 2 lei

pe litru. Cu tot cu transportul nostru, pe care îl suportåm noi. Colectåm aproape 30 de tone de lapte pe zi. Trebuie så analizåm bine dacå facem propria procesare. E investi¡ie mare ¿i trebuie gânditå temeinic, e alt domeniu. Livråm 50-60 de tone de lapte pe lunå ¿i la fabrica Bonas a lui Vasile Na¿. Bonas are 32 de ani de muncå pe pia¡å. Noi mai avem de lucru.” Cooperativa Some¿-Arie¿ are 62 de membri. Fermieri medii ¿i mici. Ferma de familie din Cluj este la fel de lovitå ca ferma de familie din Mure¿. Acolo, laptele s-a pråbu¿it la 1 leu pe litru. Lucian Na[, director executiv,

Viorel PATRICHI Cooperativa Some[-Arie[

Berbeci cu origine falsificat\ DNA Alba Iulia a întocmit un dosar penal pentru doi oieri din jude¡ul Alba, care au falsificat originea unor berbeci în perioada 2018 - 2019 ca så poatå accesa fonduri europene în valoare de 41.510,27 lei. Mai precis, un oier din Ocna Mure¿ i-a dat acte ¿i crotalii false altui oier din ªugag, jude¡ul Alba. Nu s-a fåcut public numele celor doi escroci. ªtim doar cå primul oier a depus, în data de 30.08.2019, la APIA Alba, o adeverin¡a falsificatå, din care rezulta cå de¡ine berbecii de raså purå ºurcanå, având numere matricole men¡ionate în certificatele de origine falsificate, primite în anul 2018 de la cel de al doilea inculpat. Al doilea s-a fåcut vinovat cå, în 32

perioada 31.08.2018-30.10.2018, dupå ce a înregistrat ovinele masculi cu numerele matricole, a oferit aceste numere ¿i data na¿terii acestora cåtre o persoanå råmaså neidentificatå, în vederea falsificårii certificatelor de origine. Pentru perfectarea tranzac¡iei, în data de 30.10.2018, acest al doilea oier a solicitat medicului veterinar så întocmeascå formularul de mi¿care în care så ateste transferul fictiv al celor 10 berbeci indica¡i în certificatele de origine falsificate din exploata¡ia lui în cea a primului cioban", se aratå în dosarul întocmit de DNA Alba Iulia. Pe 6 iunie 2023, Tribunalul din Alba Iulia a dat sentin¡a: primul

crescåtor de ovine, din Ocna Mure¿, cel care a ob¡inut fondurile UE pe baza documentelor false, a fost condamnat la 2 ani, 5 luni ¿i 10 zile închisoare cu suspendare, iar cel de-al doilea a fost condamnat la 2 ani ¿i 8 luni închisoare cu suspendare, pentru complicitate. De asemenea, magistra¡ii i-au obligat pe inculpa¡i, în solidar, la plata sumei de 41.510,27 lei, la care se adaugå dobânzi ¿i penalitå¡i de întârziere calculate de la data efectuårii fiecårei plå¡i ¿i pânå la data recuperårii prejudiciului, cu titlu de daune materiale.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 23/2023

O licita]ie “ca afar\” la Aberdeen Angus România Såptåmâna trecutå, la Mure¿ s-au organizat “Zilele Aberdeen Angus”, edi¡ia a II-a. Evenimentul a avut loc în Ferma de colectare Aberdeen Angus de la Fântânele.

rima zi a debutat cu o licita¡ie de taurine din rasa Angus pentru îngrå¿are. S-au prezentat apoi tehnologii pentru zootehnie. Dupå-amiazå s-a organizat vizitarea fermei Black Angus de la Mågherani. Spre searå a avut loc un show culinar. A doua zi, pe la ora 12, a avut loc licita¡ia taurinelor Angus pentru reproduc¡ie, la grajdul din satul Cibu, comuna Fântânele. Cei care au dorit så participe au primit catalogul cu animalele înscrise la concurs. Au venit sute de fermieri din toatå ¡ara, inclusiv câ¡iva din Italia ¿i din Cehia. Cu totul s-au derulat 20 de licita¡ii. Participan¡ii ståteau în tribune. Fiecare ridicare de paletå însemna cre¿terea pre¡ului cu 50 de euro. Ferma CDL de la Cuca Måcåii, a lui Dan Lazår, proprietarul unui grup de Profitul Agricol 23/2023

transport rutier, a prezentat douå juninci care au origine germanå. Pre¡ul de pornire a fost 1.500 de euro. S-au vândut cu 1.550 ¿i, respectiv, 1750 de euro. Costel Popa de la Ferma Sedomar din Rociu, jude¡ul Arge¿, a adus douå juninci fåtate în România din pårin¡i afla¡i în România. A vândut ambele exemplare cu 1.800 de euro. Din jude¡ul Dâmbovi¡a a venit Grad Ion Florin cu douå juninci, vândute fiecare cu 1.550 de euro. Adina Dru¡u, din Vaslui, a vândut tot douå juninci, Angus Ro¿u, cu 1.550 de euro fiecare. Din jude¡ul Ia¿i, ferma PintiliciucSinger, cu douå vaci Angus Negru, le-a vândut cu 1.700, respectiv 1,550 de euro. Trustul Karpaten Meat a participat cu douå vaci Angus Negru, cu o valoare de ameliorare 96. A primit 1.550 de euro, respectiv 1.700. Ion Gavril Mihalca, din jude¡ul Bistri¡a, a adus douå juninci, dar s-a dat doar una, cu 1.650 de euro. Bogdan Vere¿, din jude¡ul Cluj, a adus douå vaci Angus Negru, care s-au vândut cu 2.200 de euro, respectiv 2.350. A fost cea mai scumpå vacå vândutå aici. A intrat ¿i artileria grea în ringul de la

Fântânele.Tåura¿ii în pregåtire au fost prima categorie. 3.000 de euro a fost pre¡ul de pornire. Din jude¡ul Olt a venit un taur ro¿u ¿i s-a dat cu 3.350 de euro. Ferma lui Claudiu Pintiliiciuc-Singer din Doroban¡u, jude¡ul Ia¿i, a vândut un taur cu 3.050 de euro. Trei tauri de la Karpaten Meat, Sibiu, s-au dat cu 3.350 de euro, respectiv 3.450; al treilea nu a mai fost adjudecat. Taurii de montå au început parada pentru licitare cu ferma Angus House Farm a lui Bogdan Vere¿ din Iclozel, jude¡ul Cluj. Pre¡ul de pornire a fost 3.500 de euro. Unul s-a dat cu 4.050 de euro. Al doilea taur, ob¡inut din transfer de embrioni, cu un spor mediu zilnic de 1.305 grame la 200 de zile, are valoarea de ameliorare +21. S-a dat cu 5.100 de euro. Ferma Båncilå din Hunedoara ¿i-a dat taurul cu 3.550 de euro. Ferma Angus Premium a lui Marian Geantå, din Dolj, a vândut un taur cu 3.700 de euro. Din ferma Paper Logistic, jude¡ul Dâmbovi¡a, a venit un taur care s-a dat cu 5.200 de euro. Acesta a fost pre¡ul maxim plåtit la licita¡ia de la Fântânele, jude¡ul Mure¿.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Iosif Albert, director Sta]iunea Dancu

Vasile Vintil\, [eful fermei zootehnice

Sura de Step\ de la Dancu

Secretul performan]elor de la Sta]iunea Dancu Sta¡iunea de la Dancu folose¿te doar material seminal de la tauri Holstein de top ¿i vinde juninci pentru alte ferme. ¥n fapt, Dancu este deja o fermå de elitå prin rezultatele ei.

“

Ne orientåm spre cre¿terea longevitå¡ii productive a vacilor noastre. De aceea, rasa noastrå este mai robustå, vacile au picioare foarte puternice. Rezistå în medie la noi 3,6 - 3,8 lacta¡ii. România are nevoie de o re¡ea de ameliorare proprie, ceea ce nu înseamnå cå am fi contra importurilor de geneticå. Preferåm taurii genomici", explicå Vasile Vintilå, ¿eful fermei zootehnice. Sta¡iunea de¡ine trei rase de taurine. Bål¡ata cu Negru Româneascå a consacrat-o ca fermå de elitå, prin produc¡ia de lapte ¿i prin cercetarea în domeniu. “Nucleul î¿i are originea într-un import de juninci din Danemarca din anul 34

1968, când s-au adus la Dancu peste 80 de juninci din rasa Frizå Danezå, spune Vasile Vintilå. Era o raså mai robustå, cu membre bune, rezistentå la exploatarea intensivå din România. S-a lucrat numai cu material seminal congelat, provenit de la linii genetice valoroase din Europa ¿i de peste Ocean. Avem 655 de taurine, din care 339 de vaci la muls, 95 de juninci, 40 de vi¡ele montate. Nu ne propunem s-o dezvoltåm prea mult. Dancu vine juninci ¿i tauri fermierilor interesa¡i, de preferat crescåtorilor mici ¿i mijlocii. A doua raså este Fleckvieh sau Bål¡atå Româneascå. Provine din tulpina taurilor de raså Simmental. A fost introduså la Dancu la finele anului 2014, în cadrul unui program comun cu Republica Moldova ¿i Ucraina. S-au importat 50 de juninci din zona Bavaria, Germania. Crescåtorii germani pun la vânzare doar ce le prisose¿te. Avem la Dancu 105 capete, din care 48 de vaci la muls, 14 juninci, 6 vi¡ele montate. A treia raså este Sura de Stepå, tradi¡ionalå, româneascå, rusticå, în dezvoltarea cåreia omul a intervenit

foarte pu¡in. A stat la baza încruci¿årilor de absorb¡ie în scopul formårii raselor locale de taurine - Bål¡atå cu Negru Româneascå, Bål¡atå Româneascå ¿i Bruna. Prezintå un fond genetic foarte valoros în ce prive¿te rezisten¡a la boli ¿i intemperii. Niciodatå Sura de Stepå nu va face tuberculozå sau leucozå, nu necesitå adåposturi speciale. Poate sta numai pe på¿une, cu excep¡ia unor intervaluri scurte, mai umede ¿i mai geroase. Este vaca bunicilor ¿i stråbunicilor no¿tri, care se cre¿tea în aproape toate gospodåriile ¡åråne¿ti. Dådea zilnic 4-5 litri de lapte pentru hrana familiei, dar era ¿i puså la jug. Apare în celebrele tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, boii de povarå din armatå erau din rasa Surå de Stepå. Aståzi, mai avem 45 de vaci Surå de Stepå ¿i 3 tauri. “Ne propunem så ducem acest nucleu în condi¡ii de mediu natural, unde s-a format de-a lungul istoriei. Amenajåm o på¿une cu gard electric, cu surså de apå ¿i umbrar, dar vor veni în fermå în sezonul rece”, spune Vintilå. Profitul Agricol 23/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR Sta¡iunea Dancu a fost fondatå în 1981. Nu are datorii istorice. Produc¡iile fermei i-au asigurat viabilitatea economicå. Se mândresc cå au vaci care produc peste 70 de litri pe zi. O vacå a dat peste 100.000 de litri de lapte în toatå via¡a ei productivå. Economistul Iosif Albert este noul director al Sta¡iunii Dancu dupå plecarea profesorului ªteofil Creangå. Lucreazå acolo din 1986. A fost 36 de ani contabil-¿ef ¿i director economic. “În toatå aceastå perioadå, nu miam dorit så câ¿tigåm, cât mi-am dorit så nu pierdem. Sursele de finan¡are au fost veniturile proprii ¿i subven¡iile care au venit dupå reorganizarea sta¡iunii ca institu¡ie publicå. Sta¡iunea Dancu a fost remarcatå printre primele 3 unitå¡i ale ASAS din peste 90 de unitå¡i aflate în subordine.” În ultimii 10 ani, Sta¡iunea a investit aproximativ 50 de milioane de lei, adicå peste 10 milioane de euro. Unele fonduri au venit de la Uniunea Europeanå, iar altele din vânzarea produselor. Sta¡iunea avea 132 de salaria¡i, iar acum a råmas cu 62. “Avem salarii maxime prevåzute în legisla¡ia în vigoare, dar sta¡iunea poate så angajeze 92 de lucråtori, spune Iosif Albert. Amortizarea investi¡iilor reprezintå 16% din totalul cheltuielilor ¿i tot 16% reprezintå ¿i fondurile de salarii. În acest an, investim douå milioane de lei în utilaje din fonduri proprii. În decembrie 2022, am cheltuit 571.000 de lei, din care 16% salarii, 64% alte cheltuieli. Furajele reprezintå peste 60% din costurile pentru vaca de lapte. Lucråm 651 de hectare, iar în 1981 aveam 635 de hectare. Am mai cumpårat 16 hectare. Am întocmit planul de culturå în a¿a fel încât så asiguråm minim 3.000.000 de unitå¡i nutritive cu 0,50 lei. Porumbul de siloz, baza ra¡iei furajere, reprezintå 70% din structurå. Realizåm 50-60 de tone la hectar, rezultå 15.000 de unitå¡i nutritive în raportul ¿tiulete-plantå întreagå. Nu costå mai mult de 1 leu unitatea nutritivå în ra¡ia animalelor. Am produs anul trecut un litru de lapte cu 1,96 lei, Profitul Agricol 23/2023

iar pre¡ul de vânzare a fost 2,13 lei. A fost un plus de aproape 20 de bani pe litrul de lapte. În 2022, am vândut 33.000 de hectolitri de lapte. Noi nu am primit niciodatå subven¡ii de la Ministerul Agriculturii mai mult de 27%.”

¥n 2022 au închis pe un plus de aproximativ 600.000 de lei, spune directorul. Cifra de afaceri aproape s-a dublat. Veniturile din activitatea agricolå au reprezentat 63% anul trecut, la care se adaugå subven¡iile de la APIA. Deci 78% din venituri nu greveazå bugetul ASAS sau al Ministerului Agriculturii. Subven¡iile de la MADR au fost de 18%. Sta¡iunea Dancu a instalat 360 de panouri fotovoltaice de 120 KWh ¿i pompeazå în sistemul na¡ional 40 kW pe secundå. Instala¡ia înregistreazå pierderi de 10%. Investi¡ia a fost realizatå în leasing ¿i sta¡iunea plåte¿te 2.575 de euro pe lunå. Anterior, facturile veneau cu valori de peste 50.000 de lei de la sistemul energetic na¡ional. “Ultima facturå aratå cå EON trebuie så ne plåteascå 76.000 de lei pentru energia pompatå în sistemul energetic na¡ional”, se mândre¿te directorul. Pentru inseminare, se folosesc în medie 2,5 doze. O junincå gestantå se vinde din Sta¡iunea Dancu cu 1.100 de euro, comparativ cu pre¡ul de 2.500 de euro de pe pia¡a occidentalå. Produc¡ia medie pe cap de vacå Bål¡atå cu Negru mulså este de 35,27 litri, iar pe cap de vacå furajatå este de 28,8 de litri. Este foarte important så distingem cele douå no¡iuni pentru cå în lucrårile tehnice se folosesc totdeauna datele care privesc produc¡ia medie pe cap de vacå furajatå ¿i produc¡ia în lacta¡ie normalå de 305 zile, care la Dancu este de 10.577 de litri.

În perioada 2008-2009, a început un amplu proces de modernizare. În prima etapå, s-au construit douå adåposturi cu o capacitate de 200 de locuri fiecare ¿i o salå de muls cu 32 de locuri, o bucåtårie furajerå. În a doua etapå, s-au

construit un adåpost maternitate, un adåpost pentru cre¿terea vi¡eilor, s-au modernizat douå adåposturi pentru tineret de înlocuire, s-au construit patru celule pentru furaje. Maternitatea are 35 de locuri - boxe cu a¿teptare, fåtare juninci. Boxa de muls pentru vacile fåtate, instala¡ia de muls colostru, adåpostul pentru cre¿terea vi¡eilor pânå la 30 de ani de via¡å 80 de cu¿ete individuale, cu pardosealå din gråtar cu rigole dedesubt pentru dejec¡ii. Un adåpost pentru tineret de la 30 de zile la 8 luni are 8 boxe colective, cu foså colectivå. Adåpost pentru vi¡ele de la 8 luni pânå la montå, cu sistem mecanizat pentru dejec¡ii, cu sistem de preîncålzire a apei ¿i sistem de apropiere a hranei. Adåpostul pentru vaca de lapte are o suprafa¡å de 1.800 de metri påtra¡i, cu alee centralå de serviciu, cu sistem de furajare ¿i cu plug raclor pentru dejec¡ii. Are cu¿ete individuale cu saltele pentru odihnå, cu perii ¿i ventilatoare. Bucåtåria furajerå are douå silozuri verticale, cu moarå cu o capacitate de 4,5 tone pe orå. Lucråm cu patru re¡ete: pentru vaci cu lapte cu produc¡ii mari, pentru produc¡ii medii, pentru vaca în¡årcatå ¿i pentru junincå în gesta¡ie avansatå. Sta¡iunea Dancu are o suprafa¡å de 628 de hectare. Cultivå lucernå pentru fân ¿i semifân pe 98 de hectare, borceag de primåvarå, grâu furajer, porumb pentru siloz. Securitatea furajerå este respectatå pânå la urmåtoarea recoltå. Vacile au fost înscrise în AGCTR. Face controlul performan¡elor periodic la 28 de zile. Datele se înscriu în certificatele de origine ale fiecårei vaci. Chiar dacå Dancu are performan¡e deosebite, tåura¿ii ajung în China, probabil în scopuri medicale. Mul¡i au fost cumpåra¡i de particulari pentru îngrå¿are. Valeriu Tabårå are obiceiul så spunå cå “genetica este aur”. ¿i are dreptate.

Viorel PATRICHI 35

MA{INI & UTILAJE Amazone: Cirrus 6003-2 pentru semånat rapid ¿i precis Semånåtoarea tractatå ¿i rabatabilå Amazone Cirrus 6003-2 este promovatå pentru precizia, productivitatea ¿i viteza de lucru în sol pregåtit sau nepregåtit. Acum Amazone a decis så-i sporeascå ¿i mai mult eficien¡a, adåugându-i un tåvålug cu lame. Acesta asigurå o mårun¡ire suplimentarå a solurilor cu bolovani, concomitent cu o mårun¡ire intensivå a resturilor vegetale. Alte avantaje: mai pu¡ine treceri ¿i germina¡ii uniforme pe soluri cu structuri diferite. CLAASconnect - o punte cåtre lumea Claas Agricultura este în continuå schimbare. Acest lucru necesitå dezvoltarea de utilaje ¿i de software de asisten¡å, iar pentru aceasta, Claas a creat CLAASconnect special pentru fermieri. În cadrul aplica¡iei disponibile pentru iOS ¿i Android pot fi accesate numeroase informa¡ii, printre care se numårå: manuale în format electronic, decodare coduri de eroare utilaje, catalog de piese de schimb, magazine online.

Productivitate cu Manitou MLT 733 115 Premium Încårcåtorul telescopic MLT 733 115 Premium, aflat în portofoliul IPSO Agriculturå, poate fi alegerea optimå atât pentru operarea în ferme pentru cultura mare, cât ¿i în cele zootehnice sau mixte. Acest utilaj este dotat cu motor de 116 CP, are înål¡ime maximå de lucru de 7 m ¿i o capacitate maximå de ridicare 3.300 kg, ce permite efectuarea unor diverse opera¡iuni: transportul hranei pentru animale, sprijin la recoltare, încårcarea ¿i descårcarea produselor în vrac, manipularea balo¡ilor ¿i gunoiului de grajd. 36

Cum prelungi]i via]a anvelopelor Speciali¿tii grupului BKT, unul dintre cei mai mari producåtori de anvelope agricole din lume, cred cå, la alegerea anvelopei potrivite, trebuie luate în considerare o serie de variabile, cum ar fi condi¡iile de operare, tipul ¿i proprietå¡ile terenului, condi¡iile vehiculului, între¡inerea etc. Deoarece existå atât de multe cazuri specifice, chiar ¿i anvelopele destinate diferitelor aplica¡ii sunt diferite, iar de între¡inerea lor corectå asigurå lucråri agricole de calitate ¿i reducerea costurilor generale. Iatå câteva “ponturi”.

este, de fapt, strâns legat de presiune: utilizarea presiunii corecte a anvelopelor înseamnå optimizarea performan¡ei anvelopelor ¿i un ciclu de via¡å mai lung pentru acestea.

Între¡inerea vehiculului De¿i la prima vedere nu pare så aibå legåturå directå cu uzura anvelopelor, între¡inerea vehiculului este importantå. Starea echipamentului poate afecta comportamentul anvelopei. Alinierea incorectå a vehiculului, de exemplu, poate duce la uzura inegalå a anvelopelor, ceea ce reduce durabilitatea acestora.

Tipul de teren BKT oferå o variatå gamå de anvelope pentru ma¿ini agricole atât pentru terenuri plate, cu impact redus asupra cåii de rulare, cât ¿i pentru terenuri dificile, argiloase ¿i cu pietre, pe care atât tractoarele, cât ¿i alte utilaje agricole se pot deplasa fårå probleme.

Presiunea Presiunea trebuie setatå ¡inând cont de sarcina aplicatå pe osia vehiculului ¿i, prin urmare, de sarcina relativå a anvelopei. Comportamentul anvelopelor

Îngrijirea anvelopelor Speciali¿tii BKT spun cå, de¿i pare banal, reducerea uzurii anvelopelor include ¿i påstrarea lor în anumite condi¡ii. Stocarea incorectå a unei anvelope îi reduce drastic durata de utilizare, iar unul dintre cele mai importante lucruri este curå¡area de praf, noroi, murdårie, înainte de depozitare. Cel mai bun mod de a le stoca este în pozi¡ie verticalå, într-un loc rece ¿i uscat.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 23/2023

MA{INI & UTILAJE

Noi modele de sem\n\tori Amazone Precea Amazone ¿i-a extins gama de semånåtori de precizie Precea cu modelele 9000-TCC ¿i 12000-TCC, tractate, cu lå¡ime de lucru de 9 ¿i 12 metri. Ambele au un buncår central pentru semin¡e, cu o capacitate de 2.000 litri. ªi sistemul de alimentare cu semin¡e este nou. Botezat Central Seed Supply, face ca semin¡ele så fie transferate prin flux de aer din buncårul central cåtre sec¡iile de semånat. Acolo, sunt depozitate temporar întrun mic rezervor. Când se atinge nivelul maxim de umplere în acesta, fluxul de aer ¿i alimentarea cu semin¡e sunt întrerupte automat. Când nivelul scade, fluxul de aer reporne¿te automat ¿i alimenteazå rezervorul cu semin¡ele din buncårul principal. Pentru distribuirea ¿i plasarea în sol, Amazone se bazeazå pe sec¡iile de semånat PreTeC, extrem de precise, care lucreazå prin sistemul suprapresiunii. Astfel, semin¡ele sunt presate pe discul de divizare cu aer comprimat. Prin sistemul SmartControl de reglare automatå a råzuitorilor, cuplat cu

senzori optici, se previn atât lipsa de semin¡e, cât ¿i dublarea acestora. Discul de semin¡e e ac¡ionat electric ¿i se rote¿te în func¡ie de viteza de înaintare ¿i de cantitatea de semin¡e doritå. Odatå påtrunså såmân¡a în tubul de împu¿care, presiunea de presare este întreruptå ¿i boabele sunt proiectate cu precizie în sol. Dispozitivul de formare a brazdelor asigurå plasarea exactå a semin¡elor. Douå role portante ¿i presiunea ridicatå a bråzdarului, care poate fi reglatå hidraulic, asigurå controlul uniform al adâncimii. Pentru mai mult confort, Amazone oferå sistemul automat SmartForce de reglare a presiunii bråzdarului. Unitatea electricå de dozare ElectricDrive permite reglarea preciså a cantitå¡ii de semin¡e dorite prin terminalul Isobus. În cazul lå¡imilor mari de lucru, sistemul GPS SectionControl economise¿te în mod activ cantitatea de semin¡e utilizatå la capåt de parcelå. Un alt atu îl reprezintå sistemul CurveControl, care permite plasarea

optimizatå a semin¡elor la deplasårile în curbe. Sistemul ajusteazå în mod corespunzåtor vitezele discurilor de distribu¡ie, astfel încât distan¡a dintre semin¡e så råmânå aceea¿i în curbå. Distan¡ele uniforme permit alimentarea plantelor cu substan¡e nutritive, în cantitate suficientå. Pentru aplicarea simultanå a îngrå¿åmintelor, Precea-TCC este echipat cu un rezervor cu douå camere, u¿or accesibil ¿i cu un volum total de 6.000 litri. Fiecare camerå are propria unitate de dozare electricå, fiind cuplatå la un turn de distribu¡ie. Îngrå¿åmântul este aplicat prin intermediul bråzdarului pentru îngrå¿åminte FerTeC twin HD. Gama Precea TCC este disponibilå cu 12 sau 16 rânduri, pentru lå¡imi de 70, 75 ¿i 80 cm. Noile modele de semånåtori vor fi disponibile în curând ¿i pentru culturi cum ar fi sfecla, rapi¡a sau soia, pe rânduri mai înguste, cu lå¡imi de 45 ¿i 50 cm, cu echipåri de semånat pe 18 sau 24 de rânduri.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 23/2023

MA{INI & UTILAJE

Productivitate cu hederele Drago Olimac Dicor Land are în portofoliu o serie de hedere Drago Olimac, performante, productive ¿i care asigurå o recoltare calitativå ¿i cu pierderi apropiate de zero.

Drago Gold este fabricat în versiunile pentru 6, 8, 12, 16, 18 rânduri ¿i se pot instala pe orice tip ¿i marcå de combinå. Dispune de cap unic pentru floarea-soarelui, cu mecanicå super performantå, pentru o recoltare fårå pierderi. Drago 2 poate fi întâlnit în mai toate fermele performante din lume, fiind preferat inclusiv de fermierii români, deoarece este dotat cu plåci depånu¿åtoare, reglate automat, ¿i cilindri defi-

bratori mai lungi ce permit o dezgolire perfectå a coceanului, recoltare completå, fårå pierderi. Are o construc¡ie cu profil jos ¿i spirale laterale ce permit culegerea completå chiar ¿i a cocenilor foarte scur¡i. În plus, unghiul de lucru de doar 18 grade permite recoltarea totalå, inclusiv a porumbului culcat la påmânt. Drago 2 este disponibil de la 4 la 16 rânduri, fix sau rabatabil, conform necesitå¡ilor clientului ¿i este dotat, op¡ional, cu un tocåtor de coceni încorporat, cu lame rotative. Drago GT este un alt heder performant din portofoliul

Dicor Land. Echipamentul recolteazå de la 4 la 24 rânduri, este fix sau rabatabil, are plåci depånu¿åtoare amortizate automat, pentru evitarea pierderilor de boabe între plåci, cilindri defibratori mai lungi, pentru o desprindere mai blândå a pånu¿ilor, tocåtori de coceni “Efect Foarfecå”.

Arpad DOBRE

IPSO Agricultur\ sus]ine bursa de carbon Agreena, o companie de certificare a carbonului din sol, anun¡å semnarea unui parteneriat cu IPSO Agriculturå, liderul în domeniul utilajelor agricole din România.

Ni se repetå tot mai des cå agricultura ¿i fermierii vor juca un rol esen¡ial în combaterea schimbårilor climatice prin captarea carbonului în sol ¿i reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå. Prin intermediul parteneriatului cu IPSO Agriculturå, Agreena vrea så î¿i Profitul Agricol 23/2023

maximizeze numårul de fermieri participan¡i în programul AgreenaCarbon. Acestora le oferå certificate care pot fi ulterior vândute pe pia¡a voluntarå de carbon. IPSO Agriculturå va fi responsabilå de promovarea progra-

mului ¿i înregistrarea fermierilor, completând eforturile echipei locale Agreena. Programul AgreenaCarbon folose¿te o metodologie mixtå acreditatå la nivel interna¡ional pentru a monitoriza, cuantifica, valida ¿i verifica reducerile ¿i eliminårile de gaze cu efect de serå din cadrul fermei. Utilizând sateli¡i ¿i inteligen¡a artificialå, se analizeazå datele pe ultimii cinci ani ale parcelelor ¿i se cuantificå valorile de referin¡å ale emisiilor de gaze cu efect de serå ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientåri IPCC ale Organiza¡iei Na¡iunilor Unite.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

SDF anun]\ vânz\ri-record Trågând linie, grupul Same Deutz-Fahr (SDF) a anun¡at cå încheie anul 2022 cu vânzåri-record. ¥n total, grupul a vândut 40.207 tractoare ¿i combine, realizând o cifrå de afaceri de 1,8 miliarde euro. Asta înseamnå o cre¿tere de 22% fa¡å de cele 1,4 miliarde realizate în 2021.

ânzårile foarte bune din 2022 sunt rezultatul planului strategic 2020-2025, axat pe dezvoltarea ¿i produc¡ia de tractoare ¿i ma¿ini agricole tot mai avansate din punct de vedere tehnologic, cu o mai mare penetrare pe pie¡ele extracomunitare, care reprezintå 37% din vânzåri aståzi. SDF a crescut notabil în Europa, unde vânzårile au atins 1,13 miliarde euro (+16% fa¡å de 2021), dar ¿i-a îmbunåtå¡it ¿i pozi¡ia pe pie¡ele extraeuropene, în special în China ¿i Turcia,

Fabrica SDF din Treviglio, Italia

unde grupul are unitå¡i de produc¡ie locale. Cota de pia¡å în Turcia a sporit de la 9,7% în 2021 la 11% în 2022, veniturile totalizând 194 milioane de euro (+34% fa¡å de 2021). În China, Deutz-Fahr a fost întårit dupå introducerea de noi modele de tractoare de putere medie (50-90 CP) ¿i consolidarea gamei de putere mare (peste 200 CP). Asta a dus la o cre¿tere de 44% a vânzårilor fa¡å de 2021 ¿i venituri de 151 de milioane de euro.

În Australia, Noua Zeelandå ¿i America de Nord cifra de afaceri SDF a totalizat 326 de milioane de euro (+30% fa¡å de 2021). Utilajele Deutz-Fahr, Same ¿i Gregoire sunt vândute în România de NHR Agropartners, prin re¡eaua proprie de 13 filiale, deservite de peste 220 de angaja¡i.

Arpad DOBRE

Viitorul înseamn\ investi]ii în digitalizare [i robo]i Grupul SDF a alocat 60 de milioane de euro pentru dezvoltarea de noi produse, digitalizare ¿i tehnologii pentru agricultura de precizie. De aceea, constructorul a extins suita de solu¡ii Smart Farming pentru a putea acoperi de la activitå¡i de monitorizare în teren pânå la managementul mai eficient al fermei. ¥n cercetare-dezvoltare, resursele au fost alocate pentru douå obiective principale: - trecerea motoarelor FARMotion la varianta Stage V, în conformitate cu reglementåri în vigoare privind emisi40

ile, care bântuie întreaga Europå. Pe pie¡ele din afara UE, cum ar fi Turcia ori China, motoarele FARMotion vor evolua la Stage IV. - noi servicii digitale pentru a maximiza productivitatea în fermå. ¥n vara anului trecut SDF a achizi¡ionat pachetul majoritar de ac¡iuni al VitiBot, companie francezå specializatå în roboticå ¿i sisteme de autoghidare pentru aplica¡ii în podgorii. Achizi¡ia vine în completarea gamei de tractoare specializate, segment în care SDF este lider de pia¡å în Italia. Profitul Agricol 23/2023

AURUL VERDE

Mai poate r\mâne lemnul o industrie a viitorului? Conferin¡a “Lemnul este genial”, desfå¿uratå såptåmâna trecutå, a prilejuit o dezbatere consistentå despre starea actualå a industriei bazate pe lemn ¿i poten¡ialul enorm pe care principala resurså regenerabilå a României îl are pentru dezvoltare economicå.

rganizatå de Asocia¡ia ProLemn, a convis så participe inclusiv reprezentan¡i ai Guvernului, ai Parlamentului, ai asocia¡iilor din domeniul lemnului, din ASAS etc. Tema centralå a fost proiectul noului Cod Silvic, aflat în curs de elaborare. S-a mai vorbit despre cre¿terea valorii adåugate, a impactului economic ¿i social al utilizårii lemnului, inclusiv de decarbonarea mediului. Ne place sau nu, lemnul este principala resurså regenerabilå a României. Potrivit unui studiu PwC publicat la finalul anului trecut, activitå¡ile economice bazate pe lemn contribuie cu 4,5% la PIB, sau 9,86 miliarde de euro, ¿i sus¡in peste 330.000 de locuri de muncå, directe ¿i indirecte.

Profitul Agricol 23/2023

Aståzi, stocul de maså lemnoaså pe picior în pådurile României este de 2,3 miliarde metri cubi, iar suprafa¡a pådurilor este în cre¿tere. Fiecare metru cub de lemn prelucrat aduce aproximativ 750 de euro în cifra de afaceri a operatorilor economici, dintre care aproximativ 250 de euro ajung venituri la bugetul de stat. Astfel, contribu¡ia directå, indirectå ¿i induså la bugetul de stat a întregului sector este de 3 miliarde de euro anual. În ciuda acestor fundamente, ultimii ani au fost o perioadå extrem de dificilå. Conform indicilor publica¡i de INS,

produc¡ia in industria lemnului se situa la 69 % în februarie 2023 fa¡å de februarie 2022. A fost a ¿asea lunå consecutivå de scådere a produc¡iei, iar trendul reducerii de activitate în industria lemnului continuå. ¥n schimb, indicii pre¡urilor publica¡i tot de INS aratå o cre¿tere de 40% în ianuarie 2022 fa¡å de ianuarie 2021 ¿i o continuare a cre¿terii pre¡urilor în 2023. Efectul compus al cre¿terii pre¡urilor produselor din lemn este de aproape 70% pentru ianuarie 2021- ianuarie 2023, cre¿teri care situeazå acest domeniu de activitate în topul infla¡iei din România.

Ziua Specialistului Forest România are loc pe 15 iunie la Bra¿ov Pe 15 iunie, la Zizin, în Bra¿ov, se desfå¿oarå Ziua Specialistului Forest România, o maså rotundå, loc de dialog între profesioni¿tii domeniului. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså a DLG Intermarketing care organizeazå ¿i AgriPlanta, Ziua Specialistului are participan¡i din cadrul ASAS, ai Administratorilor de Påduri, ai institututelor de cercetare, Romsilva, universitå¡i etc. Lista participan¡ilor confirmå cå se poate vorbi fårå patimå despre com-

baterea tåierilor ilegale, despre biomasa forestierå, despre asigurarea fluen¡ei în aprovizionarea cu maså lemnoaså, îmbunåtå¡irea accesibilitå¡ii pådurilor ¿i îmbunåtå¡irea imaginii sectorului silvic. Aståzi, când propaganda ecologistå urbanå nu vede decât tåieri ilegale, construirea unei platforme de dialog pe probleme silvice este un demers curajos.

Arin DORNEANU 41

AURUL VERDE

Lemnul de foc, o criz\ artificial\ Sectorul lemnului traverseazå o perioadå de crizå, cauzatå de o combina¡ie de factori greu de ståpânit. Pre¡urile sunt prea mari la toate sortimentele industriale de lemn, volumul ofertei råmâne unul redus, iar costurile de produc¡ie au crescut abrupt, obligate de cre¿terea pre¡urilor la inputuri (utilitå¡i, for¡å de muncå, materie primå). Acest cumul de factori a generat o furtunå perfectå, care a oprit deja o treime din produc¡ia industrialå ¿i a ridicat pre¡urile cu aproape 70% în ultimii doi ani. Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023. În contextul lipsei de re-

gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investi¡iile în comunitå¡ile rurale lipsesc aproape cu desåvâr¿ire. Rezultatul este utilizarea lemnului fårå eficien¡å energeticå, în sobe tradi¡ionale. Lemnul este adesea prea verde ¿i depozitat în condi¡ii improprii. Din aceastå cauzå, se consumå cantitå¡i mari cu pierderi uria¿e. Pia¡a este extrem de distorsionatå. În România se produc 600.000 de tone de pele¡i anual, iar consumul intern este de aproximativ 200.000 de tone. Cu toate acestea, måsurile artificiale de plafonare din toamna anului trecut au determinat o crizå de aprovizionare fårå precedent.

surså ¿i al pre¡urilor necompetitive pe pia¡a internå, OUG 134/2022 prin care pre¡urile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie în pia¡å, a creat condi¡ii pentru comer¡ ilicit într-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescen¡å a tåierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al popula¡iei - peste 3,5 milioane de gospodårii depind de lemn pentru încålzire în România. Paradoxul românesc: producem de trei ori cât consumåm, dar ne confruntåm cu såråcie energeticå. Jumåtate din gospodårii depind de lemnul de foc ¿i nu au alternative - de 30 de ani se vehiculeazå solu¡ii bazate pe

Când nu e lemn t\iat legal, se g\se[te din cel ilegal De¿i ¡ara noastrå are påduri sånåtoase ¿i bine gospodårite, cu o cre¿tere constantå a suprafe¡elor împådurite ¿i cea mai mare cre¿tere anualå a volumului de lemn pe hectar din Europa, recolta de lemn ne situeazå pe ultimele locuri din Uniunea Europeanå, a¿a cum aratå acela¿i studiu PwC men¡ionat mai sus. Atât din fondul forestier proprietate a statului, cât ¿i de pe micile proprietå¡i de påduri recoltåm mult mai pu¡in lemn decât am putea face. Posibilitatea la nivel na¡ional este de cel pu¡in 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plaseazå în jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi. Sunt blocaje administrative care îngreuneazå accesul proprietarilor de påduri la uzufructul proprietå¡ii lor, sunt decizii ale executivului care afecteazå activitatea, avem tranzi¡ia la lemn fa42

sonat care se desfå¿oarå cu mare încetinealå. Principalul administrator de påduri, RNP - Romsilva, a redus volumul de maså lemnoaså pus pe pia¡å fa¡å de posibilitatea stabilitå de amenajamentele silvice, iar pre¡urile de pornire la licita¡iile RNP nu respectå pre¡urile de referin¡å - au ajuns la un maxim istoric, cu o cre¿tere de 150% fa¡å de 2022 ¿i de aproape 280% fa¡å de 2021. De aceea, pre¡urile din România sunt extrem de necompetitive raportat la pia¡a europeanå: bu¿teanul de gater de fag în Fran¡a, sortat ¿i livrat în fabricå, are un pre¡ de 80 - 85 de euro/mc, acela¿i pre¡ cu cel achizi¡ionat pe picior în România, volum brut, înainte de a fi exploatat ¿i sortat. Bu¿teanul de gater de fag sortat are pre¡uri de peste 120 de euro/mc. Aceste pre¡uri considerate norme de procesatorii de lemn ¿i lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el

nu doar fac industria româneascå mai pu¡in competitivå, ci anuleazå eforturile de combatere a tåierilor ilegale prin sus¡inerea unei pie¡e pentru comer¡ul ilicit cu lemn. Lemnul tåiat ilegal ajunge så fie vândut local, pe distan¡e scurte, ca lemn de foc. Documentele de provenien¡å sunt folosite pentru legalizarea lemnului ilicit, care ajunge så contamineze lan¡urile de aprovizionare prin amestecarea lemnului în depozite. Industria lemnului este de cele mai multe ori un cumpåråtor ter¡iar - nu face ¿i activitatea de exploatare a lemnului. De¿i în majoritatea covâr¿itoare a cazurilor industria este un cumpåråtor de bunå-credin¡å, care implementeazå sisteme due diligence puternice ¿i face eforturi pentru conformare mai mult decât prevede legisla¡ia, produsele române¿ti poartå stigmatul lemnului ilegal. Profitul Agricol 23/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 23/2023

PAGINA DE HOBBY Rigorile selec]iei la ]api ro[ii Dupå începutul perioadei de vânåtoare la cåprior, luna iunie este cea mai potrivitå pentru selec¡ie. Avantajele sunt multiple: în primul rând, indiferent cå vorbim de zonele de câmpie, de deal sau de munte, vegeta¡ia încå nu face dificile observa¡iile de teren, iar activitå¡ile agro-pastorale (cositul fâne¡elor, på¿unatul animalelor domestice) nu au început. În plus, dupå o iarnå ¿i o primåvarå capricioase, cåpriorii ies mai devreme, seara, la påscut ¿i zåbovesc mai mult, diminea¡a, în locuri deschise, nevoia de hranå fiind, acum, stringentå. Nici ¡ân¡arii nu sunt încå prea ofensivi, a¿a cå putem rezista ore întregi fårå adjuvante în observatoare deschise sau la marginea pådurii, în deplinå nemi¿care. Obligatoriu, nu trebuie så ne lipseascå un binoclu performant sau un spectiv (traducåtorii de la canalul tv „H & F” îi tot spun „monoclu”, ceea ce este cu totul altceva), cu indice crepuscular adaptat la condi¡iile de luminozitate reduså din zori ¿i din amurg. Cât prive¿te arma de vânåtoare, se impune folosirea unei carabine sau a unei mixte, calibrul ¡evii ghintuite situându-se în plaja cuprinså între .222 Remington ¿i 8x60, cu accent pe cele din zona 5,6x50 – 7x57. De¿i nu este obligatoriu, de multe ori se dovede¿te salutar un câine de vânåtoare din categoria limierilor, specializa¡i în cåutarea vânatului rånit. Tenacitatea ¿i acuitatea olfactivå specifice acestor rase, în general de sorginte germanicå, îi fac extrem de eficien¡i în recuperarea vânatului mijlociu ¿i mare necåzut în foc ¿i, nu de pu¡ine ori în lipsa limierilor, pierdut. Referitor la armå, recomand folosirea carabinei proprii, iar nu a uneia de împrumut sau achizi¡ionate de curând ¿i netestate, personal, în poligon. Nu pot uita nici aståzi cum, cu un deceniu în urmå, am ratat cu arma paznicului de vânåtoare care må înso¡ea (a mea era încå în toc) pe fondul Domne¿ti, nu departe de Capitalå, un cåprior cu un sinProfitul Agricol 23/2023

gur corn, anomalie rarisimå. Este inutil så adaug cå n-am mai întâlnit de atunci niciun alt „inorog”. Se ¿tie cå, la vânåtoare, ocaziile se råzbunå. Un alt caz este cel al unui prieten, care a ratat cu o carabinå de împrumut, de douå ori la rând, la interval de zece minute, acela¿i

func¡ie induså ori accidentalå produce a¿a-zise trofee bizare, atipice, neconven¡ionale. Aspectul de perucå al coarnelor de cåprior constituie una dintre cele mai rare ¿i mai spectaculoase anomalii. Cauzele formårii perucii sunt de naturå hormonalå. De regulå, acestea

¡ap. Dupå primul foc, cåpriorul a dispårut în pådure, înså fårå så ne fi sim¡it. A revenit în acela¿i loc, asimilând, probabil, bubuitura pu¿tii cu un tunet sau cu alt zgomot puternic din naturå. Al doilea foc a avut darul så-l alunge definitiv. Despre cåpriorii de selec¡ie se pot scrie tomuri întregi. De aceea, subiectivismul vânåtorului amator, „înarmat” cu no¡iuni destul de vagi în acest domeniu foarte sensibil, este suprimat de obligativitatea adjudecårii trofeului râvnit numai „sub aripa” unui specialist din echipa gestionarului fondului de vânåtoare. Iar asta se petrece aproape pretutindeni în lume, pentru a se evita aleatoriul, arbitrarul ¿i confuziile. Un profesionist deosebe¿te de îndatå un ¡ap cu o anomalie trecåtoare, odatå cu lepådarea din toamnå a coarnelor, de unul al cårui cilindru frontal este afectat iremediabil, exemplar care trebuie eliminat din teren, pentru a nu-¿i perpetua defectele. La cervide, coarnele reprezintå o oglindå a integritå¡ii organismului, din punct de vedere fizic ¿i hormonal. O dis-

se dezvoltå în urma unui traumatism care afecteazå grav activitatea glandelor genitale ale cåpriorului, destabilizându-l din punct de vedere hormonal. Generatå de cre¿terea continuå a coarnelor ce nu mai sunt lepådate anual, peruca reprezintå o maså cornoaså diformå, spongioaså, vascularizatå continuu, sensibilå, traumatizantå ¿i, în final, fatalå pentru animalul afectat. Prin raritatea ¿i aspectul lor necomun, trofeele de selec¡ie se disting imediat într-o colec¡ie sau pe peretele unei expozi¡ii. Poate cå, ¿i de aceea, mul¡i vânåtori cautå ori trofee medaliabile, ori trofee bizare. Unii chiar råmân fideli, pe tot timpul vie¡ii, anomaliilor ¿i refuzå så¿i adauge în palmares cåpriori comuni doar de dragul cantitå¡ii. Sunt de admirat, pentru cå din principialitatea fiecåruia dintre noi se na¿te imaginea de ansamblu a tagmei din care facem parte. A¿adar, vå invit la selec¡ie!

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 14 iunie Forumul APPR organizeazå la Slobozia evenimentul FarmConect HUB – Conversa¡ii care conteazå.

16 iunie FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a treia edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

Fermierii nigerieni, teroriza]i de bande de r\pitori Din ce în ce mai multe ferme prospere din Nigeria sunt abandonate de proprietarii lor din cauza problemelor de securitate, dupå ce bande înarmate au råpit sute de fermieri ¿i de angaja¡i ai lor în ultimii trei ani. Conform datelor oficiale ale poli¡iei nigeriene, peste 350 de fermieri au fost uci¿i sau råpi¡i doar în ultimele 12 luni, mai ales în provinciile din nordul ¡årii. De exemplu, în ianuarie 2022, cinci persoane au fost ucise dupå ce fabrica de procesare a ro¿iilor GB Foods a fost atacatå de o bandå de motocicli¿ti cu arme automate. Atacul a fost respins, dar fabrica, care era a doua cea mai mare din Nigeria, ¿i-a suspendat de atunci activitatea. Situa¡ia a devenit atât de gravå încât produc¡ia localå de alimente s-a redus

substan¡ial, iar ONU estimeazå cå aproape 25 de milioane de cetå¡eni nigerieni ar putea suferi de foame în aceastå varå. “Fårå securitate, nu existå agriculturå, este foarte simplu. S-a tras de mai multe ori în ma¿ina mea în timp ce mergeam spre fermå, bandi¡ii au încercat så-mi råpeascå angaja¡ii”, spune Rotimi Williams, un fost bancher care a construit în anul 2012 cea mai mare fermå de orez din ¡arå. Williams a decis acum så abandoneze complet ferma ¿i så reia produc¡ia în Gambia sau Senegal, care oferå o securitate mai bunå.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Folosesc vârfurile în faza de apårare – Clasament în proba de disc; 2) Boabele studen¡iei; 3) Capete de ¡åru¿! – Noi în 9 10 domeniu; 4) A executa suspendarea – Loc despådurit; 5) Tipic religios – Acord înalt; 6) Pus la cale de al¡ii – A aduce asuprire; 7) Figurå din profil – Puså la mijloc! 8) Bare de direc¡ie la vehicule populare – Treceri prin zid; 9) Termen de conformitate – Tobå de carte; 10) Inferioritate numericå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Junior din Canada evoluând la inele – Pilulå matinalå; 2) N-au dificultå¡i; 9 3) Bor¿ gol! – Continuare pentru roman; 4) O 10 via¡å duså la vârf – Asculta de ¡ar; 5) El e bibicul – Element de atmosferå... poeticå; Solu¡ia careului din Nr. 22/2023 6) Båtrânul somnoros – Deplasåri în circuit; ORIZONTAL: LAVA - URBAN; ADASTA - ATE; SALTA - BLUF; TO - ASPRU - E; ASTM - AISOR; 7) Unitate de comer¡ exterior – Centru auto! R - OPERATII; IARASI - REC; CARTURARI; 8) Sunt ceva de speriat – A trata cu picåturi; SIC - ERUDIT; IDENTITATE. 9) Acoperit de ape; 10) Lipsite de interes. 8

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar ¿i pentru cei din culturå mare. 46

Profitul Agricol 23/2023

Profitul Agricol nr. 23, din 2023

Articles inside

Fermierii nigerieni, teroriza]i de bande de r\pitori

Rigorile selec]iei la ]api ro[ii

Lemnul de foc, o criz\ artificial\

Mai poate r\mâne lemnul o industrie a viitorului?

SDF anun]\ vânz\ri-record

IPSO Agricultur\ sus]ine bursa de carbon

Productivitate cu hederele Drago Olimac

Noi modele de sem\n\tori Amazone Precea

Cum prelungi]i via]a anvelopelor

MA{INI & UTILAJE

Secretul performan]elor de la Sta]iunea Dancu

O licita]ie “ca afar\” la Aberdeen Angus România

Berbeci cu origine falsificat\

CRE{TEREA ANIMALELOR Cooperativa Some[-Arie[ caut\ pre] mai bun la lapte

Marian Timofti> Asocierea fermierilor poate salva produsele unice

VIA [iLIVADA Dimitrie Musc\ vinde câte 5 tone de ro[ii pe zi, doar în magazinele proprii

Solu]iile Syngenta pentru culturi s\n\toase

Ziua Grâului la Fundulea, un eveniment girat de FMC

Mihai Moraru porne[te o fabric\ de foliare

One Smart Spray promite economii de 87% la erbicidare

Corteva Agronomy Day în ferma familiei Iliu]\

VEGETALE România cu “dou\ viteze” de umiditate în sol

Pre]uri [i Pie]e

Bugetul Uniunii> câ]i bani prime[te agricultura în 2024?

DG SANTE solicit\ contribu]ii de la toate direc]iile generale ale Comisiei Europene privind studiul complementar referitor la SUR

Comisia de mediu voteaz\ pe 15 iunie

Coridorul din Marea Neagr\, în pericol

Ucraina a suspendat exporturile de zah\r

:ntâlnirea staffului Agrii cu studen]ii

ml\[tinoase

BASF reia concursul pentru start-upuri Clubul Fermierilor lanseaz\ o provocare la nivel european

Aproape 600.000 ha ar putea deveni de[ert

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Cât de probabil\ este schimbarea lui Daea?

E foarte greu så ceri mai mult ¿i så plåte¿ti mai pu¡in