Logica vi[iniilor nu poate ignora fitotehnica

Horia-Victor H|LM|JAN StelianFOLIC|

A doua opinie: se poate ¿i altfel!

“A doua opinie” este o analizå sumarå supuså dezbaterii pe Facebook, pornind de la puncte de vedere ale unor influenceri, ¿efi de exploata¡ii sau speciali¿ti/tehnologi, care pot fi completate, uneori chiar corectate, pentru a fi mai bine în¡elese ¿i apoi utilizate de cåtre fermieri. În aceastå postare, materialul pentru “A doua opinie” îl constituie câteva comentarii la tehnologiile aplicate într-o exploata¡ie de 3.000 ha din sudul ¡årii.

Så producem mai mult cu mai pu¡in

Într-un interviu televizat, s-a explicat ¿i de ce: În ultimii 3 ani nu s-a mai fertilizat rapi¡a cu fosfor.

Iatå motivele:

1. Fosforul se gåse¿te în îngrå¿åminte complexe, care sunt destul de scumpe, 5-6.000 lei/t. Renun¡area la 200 kg DAP/ha aduce o economie de 1.200 lei/ha.

2. Dacå se folosesc îngrå¿åmintele complexe (de fapt binare, DAP), în procesul în care fosforul este pus la dispozi¡ia plantelor, se consumå inclusiv acel azot din complexele pe care le folosim, ¿i în plus ¿i alt azot din sol.

3. Procesul acesta consumå multå apå.

4. Plantele de rapi¡å nu au suferit absolut deloc cå nu au mai avut fosfor în ultimii 3 ani, chiar ¿i în parcele cu rapi¡å dupå rapi¡å.

Concluzie: Nu se mai aplicå de 3 ani fosfor la rapi¡å, deoarece s-a observat cå absorb¡ia fosforului måre¿te consumul de azot ¿i de apå din sol, lucru perfect normal.

Explica¡ii fitotehnice

Fosforul favorizeazå cre¿terea rådåcinii.

Rådåcini mai dezvoltate, absorb¡ie mai mare de apå ¿i nutrien¡i, plante mai mari, fotosintezå mai intenså, produc¡ie mai mare.

Prin renun¡area la aplicarea fosforului, se renun¡å la aceste avantaje.

Nu s-au remarcat caren¡e de fosfor, deoarece:

S-ar putea så existe suficient fosfor mobil în sol. Nu s-a men¡ionat existen¡a unor analize agrochimice.

Rapi¡å dupå rapi¡å. În monoculturå de rapi¡å, în experien¡e din Germania (Universitatea Kiel), produc¡ia a fost de 3,4 t/ha, în timp ce dupå mazåre a fost de 3,8 t/ha, iar dupå orz 3,9 t/ha.

Resturile vegetale de rapi¡å care sunt destul de repede descompuse dacå sunt încorporate, con¡in 44 kg P2O5/ha, la o produc¡ie de 4 t/ha.

De¿i rapi¡a necesitå cantitå¡i mari de fosfor pentru cre¿tere, cele mai mari produc¡ii sunt adesea ob¡inute la doze mai mici de fosfor decât pentru grâu sau orz. Acest lucru se datoreazå faptului cå rapi¡a este o plantå foarte eficientå în absorb¡ia fosforului din sol ¿i din în- grå¿åmânt. Rapi¡a elibereazå acizi organici lângå vârful rådåcinii, care cresc disponibilitatea fosforului din sol.

Mult zgomot pentru nimic

Se face mare caz de faptul cå s-a semånat porumbul în 23 februarie.

Vi¿iniii afirmå cå riscul e mic, deoarece se pot pierde doar cca.1.000 lei, costul semin¡elor/ha, dar câ¿tigul este de 3-4 t/ha, spor de produc¡ie fa¡å de porumbul semånat târziu.

Explica¡ii fitotehnice

Ionescu ªi¿e¿ti scria cå nu se poate spune pe zile de calendar când s-a încålzit påmântul la 9oC ¿i putem semåna porumbul. Înseamnå cå epoca optimå este perioada cea mai favorabilå pentru semånatul, råsårirea ¿i cre¿terea plantelor de porumb ¿i poate varia destul de mult. Nu este o epocå calendaristicå. Anul acesta a fost începând cu 23 februarie ¿i ..., iar anul viitor poate fi în alte perioade.

Tot ªi¿e¿ti afirmå cå porumbul semånat la timpul potrivit då un spor mediu de produc¡ie de 500 kg/ha fa¡å de porumbul semånat târziu.