CRE{TEREA ANIMALELOR Pesta porcin\ african\ taie “ambi]ia” ministrului

“Am ambi¡ia cå vom dezvolta industria porcului iar, în momentul de fa¡å, sunt depuse proiecte pentru 56.000 de locuri de cazare de reproduc¡ie la porc. Necesarul României este de încå 160.000 de locuri. Va fi prioritatea numårul unu a mea pentru realizarea reproduc¡iei în România, astfel încât så producem necesarul de purcei, 9 milioane de purcei, pentru a-i putea introduce în ferme de cre¿tere pentru consumul pe care România îl are în momentul de fa¡å, de 9 milioane de porci”, a repetat ministrul Florin-Ionu¡ Barbu cu diverse prilejuri.

Având în vedere cå Programul de reproduc¡ie la suine a fost blocat timp de aproape 3 ani, angajamentul ridicå serioase semne de întrebare.

Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP), pare cuceritå de optimismul ministrului.

“Este plauzibil programul lui FlorinIonu¡ Barbu dacå nu ar fi ¿i pesta porcinå africanå în preajmå. A venit cåldura ¿i se råspânde¿te rapid, la fel ca în fiecare an.

Pe lângå banii care vin din Legea reproduc¡iei, pentru care el a semnat deja, va adåuga o sumå identicå de la bugetul de stat pentru locurile de cazare. A¿a ar putea face 3 milioane de porci, dar nu mai devreme de 3 ani.

Domnul ministru are sprijin puternic din partea premierului Ciolacu ¿i, dacå a fåcut aceastå afirma¡ie public, cred cå se va întâmpla. Numai så nu supere pe cineva...

Complica¡ia este în altå parte. ªi anume, la fermierii care ¿i-au depus solicitårile pentru investi¡ii în reproduc¡ie. Sunt prea pu¡ini. Aici e problema. Fer-

Mary-Eugenia Pan\, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine (ACEBOP) mierii se tem de pesta porcinå africanå fiindcå una este så ai o unitate de porci la îngrå¿at ¿i cu totul altceva este så ai fermå de scroafe. Omori porcii ¿i ferma poate fi suspendatå.

Scroafele sunt scumpe, sunt multe procese în derulare pentru cå Direc¡iile

Sanitare Veterinare nu au vrut så despågubeascå din motive inventate. Dacå aståzi s-ar termina cu pesta sau dacå am avea un vaccin, s-ar pune altfel problema. Nu banii reprezintå dilema, ci numårul cererilor. Fermierii s-au speriat de aceastå boalå ¿i au dreptate. Focarele au început så explodeze din nou. A¿a se întâmplå mereu vara. A început recoltarea unor cereale ¿i mistre¡ii aleargå peste tot dupå hranå”.

O altå ambi¡ie a ministrului FlorinIonu¡ Barbu este så valorifice porcii bolnavi de pestå porcinå africanå prin procesare termicå. Ideea este bunå fiindcå virusul nu rezistå la fierbere.

“Så nu mai îngropåm atâta carne”, zicea recent.

Aici, noul ministru se izbe¿te de aceea¿i problemå - lipsa capacitå¡ilor industriale. Am distrus fabricile vechi de conserve, iar altele nu am fåcut.

“Eu ¿tiu despre ce este vorba aici, spune Mar y-Eugenia Panå. Casa Unirea, creatå de Petre Daea, are fondurile necesare pentru construirea unui abator desemnat.”

Ministrul Barbu a spus cå tre- buie sacrifica¡i acolo porcii bolnavi ca så nu mai îngropåm atâta carne.

“Nu e vorba de porcii bolnavi, intervine Mary-Eugenia Panå. E vorba de porcii sånåto¿i din fermele aflate în zona de restric¡ie. Nu ¿tiu dacå domnul ministru cunoa¿te procedura, nu e treaba lui, ci a pre¿edintelui ANSVSA.

Altå gre¿ealå pe care o face este cå preferå så ucidå tot, în schimb, fermierii trebuie så recolteze probe de sânge ¿i de organe de la animale în fiecare zi de luni ¿i så le ducå la DSV pentru analize. Este un ordin din 2018.

Se testeazå pe baza unui “tabel de prevalen¡å-confiden¡å” al Comisiei Euro pene pentru toate bolile emergente, nu numai pentru pestå. Dacå fermierul are pânå la 2.000 de porci în fermå, trebuie så recolteze un numår de probe. Dacå are peste 2.000 de porci, trebuie så recolteze aleatoriu 58 de probe dintr-o fermå întreagå, dar nu dintr-o singurå halå.

Dacå dovede¿te prin analizå cå are pestå numai într-o halå, o izloeazå ¿i ucide to¡i porcii de-acolo, dar animalele din halele izolate poate så le ducå la un abator desemnat. Acolo, porcii vor fi sacrifica¡i ¿i carnea va fi procesatå termic. Va face conserve. A¿a este perfect legal ¿i procedura este recomandatå de Oficiul Interna¡ional de Epizootii, care are în codul terestru un capitol întreg pentru acest lucru, care se nume¿te «Compar timentalitate».”

De când a izbucnit pesta porcinå africanå, au fost desemnate patru abatoare, dar toate erau private. Dacå ei nu vor så facå procesare termicå, nu fac.

“Abatorul pe care îl construie¿te Unirea va fi un abator de stat, cu pre¡uri corecte, spune pre¿edinta ACEBOP. Nu 3 lei pe kilogram, cum ne-au dat abatoarele private desemnate. În plus, am avut luni întregi când acele abatoare nu au vrut så ia porci. Sunt abatoarele lor ¿i fac ce vor. Comer¡ul e liber. Nu pot fi obliga¡i så taie orice porci. Dacå nu vom mai avea cazuri de pestå porcinå africanå peste doi-trei ani, abatorul Unirea va func¡iona ca un abator normal. În aceastå perioadå, trebuie asigurat coridor sanitar: fermierul notificå DSV unde este ferma, iar DSV local notificå DSV din zona abatorului; ma¿inile sunt perfect curå¡ate ¿i dezinfectate, iar dupå încårcare, ma¿inile se sigileazå; se dezinfecteazå din nou ma¿inile care pleacå la abator.

Este o diferen¡å enormå între pesta porcinå africanå ¿i influen¡a aviarå, care face posibilå contaminarea aerului. Virusul de pestå porcinå africanå nu se transmite prin aer. Este un virus mai greu, care nu prea “zboarå”. De aceea se afirmå cå se transmite mai ales prin om.

La Smithfield nu este a¿a mare severitate, cum spune¡i. Pe când lucram la ANSVSA, am verificat ferme Smithfield pentru a fi introduse în sistemul canalizat pentru carnea de porc. Am gåsit multe nereguli. În orice fermå gåse¿ti nereguli. Nu e deontologic så zic mai mult, dar eu am gåsit gre¿eli grave.

Toate fermele de porci au du¿, dar po¡i fi sigur cå lucråtorul s-a spålat? Poate doar a deschis apa ¿i a închis-o la loc. Trebuie så dai ¿i cu såpun, ¿i cu un dezinfectant...”

Doctori¡a Mary-Eugenia Panå apreciazå cå, din toate fermele pe care le-a vizitat, cel mai eficient sistem de biosecuritate are ferma Premium Pork din Vrancea. Sigur cå ¿i danezii au gre¿it la ferma de reproduc¡ie: au trimis purcei în celelalte ferme, fårå så facå un control prealabil, ¿i a¿a au izbucnit focarele lor.

“To¡i care lucreazå în produc¡ie se gråbesc så populeze cât mai repede, så ¡inå cât mai pu¡in purcelul lângå scroafå ca så facå bani cât mai repede ¿i atunci se fac gre¿eli groaznice.”

Dupå ani lungi de oscila¡ii pe pia¡å, fermierii considerå pentru prima datå cå pre¡ul porcului în viu la poarta fermei este bun: 10-11 lei.

“Era un martie, în primul mandat al ministrului Petre Daea. Ajunsese porcul la 3 lei kilogramul. «Domnule ministru, noi producem cu 6 lei ¿i suntem obliga¡i så vindem cu 3 lei pe kilogram. Abatoarele fac pre¡ul, nu noi. Ce facem?», lam întrebat. «Sta¡i lini¿titå cå am eu o solu¡ie».

Peste o såptåmânå, a început så creascå pre¡ul. Nu ¿tiu ce a fåcut, dar pre¡ul a ajuns la 4 lei, la 6 lei...”, explicå Mary Panå.