Florin Pîrgaru a pariat cu succes pe hibridul de orz Jalon

Fermierul vasluian Florin Pîrgaru (44 de ani) lucreazå 2.500 de ha distribuite neuniform, pe raza a 14 comune, între hotarele cu jude¡ele Gala¡i (în sud) ¿i Bacåu (nord).

2023 este al doilea an consecutiv în care înregistreazå pierderi, atât de produc¡ie, cât ¿i financiare, care, cumulate, totalizeazå

2,5 milioane de euro.

Depå¿e¿te momentul doar gra¡ie diversificårii afacerilor ¿i bunei rela¡ii cu båncile, consolidatå în douå decenii de activitate. O luminå în aceastå perioadå întunecatå este reu¿ita de la cultura orzului, unde a ob¡inut, în pofida condi¡iilor vitrege, omedie de peste 7 t/ha cu hibridul Jalon, de la Syngenta.

¿ase luni de depozitare, le-am vândut cu 1,52 lei/kg. Pierdere peste 600.000 de euro. ªi la grâu am pierdut doar din diferen¡a de pre¡ 800.000 de euro, fårå a socoti cheltuielile de depozitare”.

În total, diferen¡ele de pre¡ dintre momentul achizi¡iei ¿i cel al valorificårii i-au produs o gaurå de douå milioane de euro. ªi, cum un necaz nu vine niciodatå singur, s-au succedat doi ani seceto¿i. În plus, a achizi¡ionat îngrå¿åmintele pentru sezonul 2022-2023 în vara ¿i toamna anului trecut, la pre¡urile mari de atunci. Fiind ¿i un mic distribuitor zonal pentru Timac ¿i CICH, a fåcut chiar stocuri.

Costul mediu de produc¡ie s-a apropiat de 6.000 de lei/ha în cazul orzului ¿i l-a depå¿it la grâu ¿i rapi¡å. Pe de altå parte, valorificarea produc¡iei, decimatå de secetå, se face la tarife derizorii, astfel încât iese pe minus la toate culturile, mai pu¡in cea a orzului.

Cu aceastå ma¿inå, numitå Equalizer, se pot semåna rândurile cu o distan¡å de 70 de centimetri între ele. Prea mult pentru orz, a¿a cå s-au realizat douå treceri, intercalate, distan¡a devenind 35 de cm.

Norma de semånat a fost 80 kg/ha. Semin¡ele au fost plantate destul de adânc, între 5 ¿i 6 cm, în cåutarea umiditå¡ii de råsårire. Fertilizarea start s-a realizat cu complex Duofertil Eurocereal 10.24.0 MPPA DUO, cu microelemente, de la Timac, 180 kg/ha. Equalizer încorporeazå îngrå¿åmântul la 18 cm, iar acest fapt, spune Pîrgaru, este o tehnologie care ajutå mult cultura, în special într-o perioadå grea.

S-a realizat o erbicidare în preemergen¡å cu Bizon, de la Corteva, iar cultura a råsårit pe un câmp curat. Tot în toamnå s-a mai realizat o trecere cu insecticid ¿i un fungicid.

Pîrgaru a mo¿tenit o afacere de preståri servicii în agriculturå ¿i un gater, de la tatål såu, decedat prematur, la doar 55 de ani. A renun¡at la gater ¿i s-a axat pe agriculturå, luând ¿i suprafe¡e în arendå. Treptat, a crescut pânå la suprafa¡a actualå, 2.500 ha.

Regretå doar cå, tocmai anul trecut, a investit un milion de euro în noua bazå de recep¡ie, cu ¿ase silozuri de câte 1.000 de tone ¿i un uscåtor cu capacitatea de 300 de tone/orå. A achizi¡ionat apoi marfå, sperând så compenseze pierderile cauzate de secetå. N-a fost så fie.

“Am cumpårat 2.000 de tone de floarea-soarelui cu 3 - 3,2 lei/kg ¿i, dupå

La grâu a scos o medie de doar 4 t/ha, iar la rapi¡å de 2,1 t/ha. Rapi¡a a valorificat-o cu 1.850 de lei/t, ceea ce înseamnå o pierdere de peste douå mii de lei/ha. Grâul l-a bugetat pentru o produc¡ie de 6 t/ha ¿i mizând pe pre¡ de valorificare de minim 1,3 lei. Calculele, pornind de la produc¡ia realå ¿i bursa grâului, indicå ¿i în acest caz o pagubå majorå.

Ce a fost diferit în cazul orzului?

De vreo trei ani, Pîrgaru testeazå hibridul de grâu Jalon, de la Syngenta, pe suprafe¡e mici. A constatat cå, în condi¡ii diferite, are un randament superior soiurilor. A¿a cå, în toamna 2022, l-a semånat pe 120 de ha. ªi nu oricum, ci direct (no-till), cu o semånåtoare de prå¿itoare tocmai aduså taman din Africa de Sud.

Jalon are ¿i o capacitate foarte mare de înfrå¡ire: pânå la 23 de fra¡i viabili, care nu diferå de planta mamå. Înfrå¡irea nu a fost puternicå toamna ¿i fermierul începuse så aibå unele temeri. Înså primåvara a fost spectacol.

“În primå fazå, toatå lumea râdea de mine cå am o culturå de lavandå. Fiindcå a¿a aråta câmpul. Dar eu ¿tiam, din experien¡å, cå, în condi¡ii de secetå, produc¡iile mari s-au ob¡inut în trecut exact pe loturile semånate, din gre¿ealå, cu distan¡å mai mare între rânduri sau cu densitå¡i mai mici, datoritå competi¡iei reduse pe spa¡iul de nutri¡ie. ªi, într-adevår, plantele de orz au dezvoltat un sistem radicular mare, necaracteristic speciei, datoritå fertilizårii la 18 cm. Am observat cå, ¿i dupå oploaie cât de micå, umiditatea se conserva mult mai bine la nivelul rådåcinilor, mai pu¡in pe interval”.

Tehnologia de primåvarå a debutat cu un regulator de cre¿tere (hibridul e de talie înaltå) ¿i un biostimulator. A urmat T1 împreunå cu un biostimulator ¿i un îngrå¿åmânt foliar, apoi fertilizarea fazialå cu Uree NG 180 kg/ha, iar pe unele suprafe¡e, unde nivelul de umiditate era ceva mai ridicat, o fertilizare suplimentarå cu In-folen de la Timac, 20 l/ha.

“Am avut noroc ¿i de o micå ploaie, pe zona aceasta, dupå tratamente. Cu toate acestea, având în vedere condi¡iile anului, nu må a¿teptam la mai mult de 5 t/ha. Dar am avut o surprizå foarte plåcutå la combinå. E singura culturå care a dat produc¡ie satisfåcåtoare în condi¡ii de secetå. Ne-am închis cu 7 t/ha ¿i am înregistrat vârfuri de produc¡ie ¿i de 9 t/ha. Densitatea reduså a fost compensatå de multitudinea spicelor ¿i a boabelor/plantå. ªi calitatea a fost bunå, cu masa hectolitricå peste 64”.

Aparent, condi¡iile anului nu au fost chiar cele mai vitrege anul acesta, în zonå. Au cåzut 350 de litri pe perioada de vegeta¡ie. Înså Pîrgaru observå cå iarna a fost necaracteristicå, uscatå. Prin urmare, primåvara a pornit fårå rezervå de apå în sol, ploile au cåzut în reprize mari, apa s-a scurs, în loc så se infiltreze, iar evapora¡ia crescutå la intrarea în varå a produs efectul de serå.

Prin compara¡ie, în 2020 a fost invers, cu un regim pluviometric bun pe timpul iernii; primåvara ¿i vara sece- toase, dar plantele au supravie¡uit pe seama rezervei de apå din sol, iar produc¡iile au fost bune.

De notat cå Pîrgaru nu reu¿e¿te så irige nici måcar un hectar.

Ce face pentru a ie¿i la liman?

Cu un orz bun nu se salveazå un sezon prost. A¿a cå, deocamdatå, Pîrgaru tråie¿te pe datorie, ratele sale anuale cumulându-se la 800.000 de euro. Nu are încotro ¿i trebuie så-¿i reducå cheltuielile. Pentru asta, ac¡ioneazå pe mai multe fronturi.

În primul rând, a trecut de la pregåtirea clasicå a terenului la cea conservativå. Minim-till a testat încå din 2007 la cultura grâului, iar de ¿apte ani folosea pe cel pu¡in 600 de ha, înså de anul trecut plugurile au dispårut din fermå, cu excep¡ia unuia cu patru trupi¡e. Iar no-till a testat deja, cu succes, a¿a cum am relatat mai sus, la cultura orzului. Plånuie¿te ca, într-un viitor apropiat, så extindå suprafa¡a însåmân¡atå direct la cel pu¡in jumåtate din fermå.

“Aråtura, chiar superficialå, întoarce solul, îl expune razelor solare, care distrug toate microorganismele benefice. Iar ploaia dupå aråturå distruge structura solului. Vânturile sunt tot mai puternice ¿i spulberå stratul de humus. Se formeazå dune de nisip, fenomen ne- maiîntâlnit pânå acum 2-3 ani”.

A doua mutare tehnologicå este renun¡area la cultura rapi¡ei ¿i introducerea sorgului în asolament. E încurajat de faptul cå Lidea asigurå ¿i valorificarea produc¡iei.

“Floarea-soarelui a fost cultura preferatå, mi-a adus profit constant, dar în ultimii doi ani m-a dezamågit total - ¿i ca produc¡ie, ¿i ca pre¡. Porumbul poate så-¡i dea profitul cel mai mare, dar te ¿i poate îngropa. Am peste 100 de ha puse la påmânt, recent, de o vijelie. Sunt încrezåtor cå la anul va fi mai bine, dar, dacå va fi la fel, nu våd cum mai putem continua”.

Nu concepea agricultura fårå o tehnologie de vârf, dar în ultimii trei ani a fost nevoit så constate cå au fost avantaja¡i cei care au practicat tehnologii minimaliste. Prin urmare, va reduce cheltuiala pe hectar ¿i tåind din normele de fertilizare ¿i din tratamente.

Ar mai extinde activitatea de trading ¿i ar trece la procesarea fructelor, cu desfacerea produselor în propria pensiune, înså îl ¡ine pe loc lipsa personalului calificat. A apelat la o firmå care aduce în ¡arå muncitori asiatici.

E supårat pe guvernan¡i, socotind cå i-au abandonat pe fermieri într-un an dificil ¿i pericliteazå securitatea alimentarå.

Robert VERESS