CULTURI VEGETALE
Florin Pîrgaru a pariat cu succes pe hibridul de orz Jalon Fermierul vasluian Florin Pîrgaru (44 de ani) lucreazå 2.500 de ha distribuite neuniform, pe raza a 14 comune, între hotarele cu jude¡ele Gala¡i (în sud) ¿i Bacåu (nord). 2023 este al doilea an consecutiv în care înregistreazå pierderi, atât de produc¡ie, cât ¿i financiare, care, cumulate, totalizeazå 2,5 milioane de euro. Depå¿e¿te momentul doar gra¡ie diversificårii afacerilor ¿i bunei rela¡ii cu båncile, consolidatå în douå decenii de activitate. O luminå în aceastå perioadå întunecatå este reu¿ita de la cultura orzului, unde a ob¡inut, în pofida condi¡iilor vitrege, o medie de peste 7 t/ha cu hibridul Jalon, de la Syngenta.
P
îrgaru a mo¿tenit o afacere de preståri servicii în agriculturå ¿i un gater, de la tatål såu, decedat prematur, la doar 55 de ani. A renun¡at la gater ¿i s-a axat pe agriculturå, luând ¿i suprafe¡e în arendå. Treptat, a crescut pânå la suprafa¡a actualå, 2.500 ha. Regretå doar cå, tocmai anul trecut, a investit un milion de euro în noua bazå de recep¡ie, cu ¿ase silozuri de câte 1.000 de tone ¿i un uscåtor cu capacitatea de 300 de tone/orå. A achizi¡ionat apoi marfå, sperând så compenseze pierderile cauzate de secetå. N-a fost så fie. “Am cumpårat 2.000 de tone de floarea-soarelui cu 3 - 3,2 lei/kg ¿i, dupå
30
¿ase luni de depozitare, le-am vândut cu 1,52 lei/kg. Pierdere peste 600.000 de euro. ªi la grâu am pierdut doar din diferen¡a de pre¡ 800.000 de euro, fårå a socoti cheltuielile de depozitare”. În total, diferen¡ele de pre¡ dintre momentul achizi¡iei ¿i cel al valorificårii i-au produs o gaurå de douå milioane de euro. ªi, cum un necaz nu vine niciodatå singur, s-au succedat doi ani seceto¿i. În plus, a achizi¡ionat îngrå¿åmintele pentru sezonul 2022-2023 în vara ¿i toamna anului trecut, la pre¡urile mari de atunci. Fiind ¿i un mic distribuitor zonal pentru Timac ¿i CICH, a fåcut chiar stocuri. Costul mediu de produc¡ie s-a apropiat de 6.000 de lei/ha în cazul orzului ¿i l-a depå¿it la grâu ¿i rapi¡å. Pe de altå parte, valorificarea produc¡iei, decimatå de secetå, se face la tarife derizorii, astfel încât iese pe minus la toate culturile, mai pu¡in cea a orzului. La grâu a scos o medie de doar 4 t/ha, iar la rapi¡å de 2,1 t/ha. Rapi¡a a valorificat-o cu 1.850 de lei/t, ceea ce înseamnå o pierdere de peste douå mii de lei/ha. Grâul l-a bugetat pentru o produc¡ie de 6 t/ha ¿i mizând pe pre¡ de valorificare de minim 1,3 lei. Calculele, pornind de la produc¡ia realå ¿i bursa grâului, indicå ¿i în acest caz o pagubå majorå.
Ce a fost diferit în cazul orzului? De vreo trei ani, Pîrgaru testeazå hibridul de grâu Jalon, de la Syngenta, pe suprafe¡e mici. A constatat cå, în condi¡ii diferite, are un randament superior soiurilor. A¿a cå, în toamna 2022, l-a semånat pe 120 de ha. ªi nu oricum, ci direct (no-till), cu o semånåtoare de prå¿itoare tocmai aduså taman din Africa de Sud.
Cu aceastå ma¿inå, numitå Equalizer, se pot semåna rândurile cu o distan¡å de 70 de centimetri între ele. Prea mult pentru orz, a¿a cå s-au realizat douå treceri, intercalate, distan¡a devenind 35 de cm. Norma de semånat a fost 80 kg/ha. Semin¡ele au fost plantate destul de adânc, între 5 ¿i 6 cm, în cåutarea umiditå¡ii de råsårire. Fertilizarea start s-a realizat cu complex Duofertil Eurocereal 10.24.0 MPPA DUO, cu microelemente, de la Timac, 180 kg/ha. Equalizer încorporeazå îngrå¿åmântul la 18 cm, iar acest fapt, spune Pîrgaru, este o tehnologie care ajutå mult cultura, în special într-o perioadå grea. S-a realizat o erbicidare în preemergen¡å cu Bizon, de la Corteva, iar cultura a råsårit pe un câmp curat. Tot în toamnå s-a mai realizat o trecere cu insecticid ¿i un fungicid. Jalon are ¿i o capacitate foarte mare de înfrå¡ire: pânå la 23 de fra¡i viabili, care nu diferå de planta mamå. Înfrå¡irea nu a fost puternicå toamna ¿i fermierul începuse så aibå unele temeri. Înså primåvara a fost spectacol. “În primå fazå, toatå lumea râdea de mine cå am o culturå de lavandå. Fiindcå a¿a aråta câmpul. Dar eu ¿tiam, din experien¡å, cå, în condi¡ii de secetå, produc¡iile mari s-au ob¡inut în trecut exact pe loturile semånate, din gre¿ealå, cu distan¡å mai mare între rânduri sau cu densitå¡i mai mici, datoritå competi¡iei reduse pe spa¡iul de nutri¡ie. ªi, într-adevår, plantele de orz au dezvoltat un sistem radicular mare, necaracteristic speciei, datoritå fertilizårii la 18 cm. Am observat cå, ¿i dupå o ploaie cât de micå, umiditatea se conserva mult mai bine la nivelul rådåcinilor, mai pu¡in pe interval”. Tehnologia de primåvarå a debutat Profitul Agricol 33/2023
