Profitul Agricol nr. 33, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 33 din 6 septembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 33/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Cine så vrea o reformå a proprietå¡ii? Såptåmâna trecutå am fost în onoranta situa¡ie de a modera una din conferin¡ele FAPPR, cea despre agricultura viitorului. S-a vorbit frumos ¿i aplicat despre erbicidarea cu drone, despre softuri tot mai inteligente, despre un program rafinat de alertå rapidå, despre noi mecanisme de gestionare a riscurilor, care vor ie¿i pe pia¡å în viitorul apropiat, må rog, tot ce vorbim când vine vorba de viitor îndeob¿te. O problemå nu s-a ridicat înså în acel panel. ªi, în general, eu unul nu o aud în spa¡iul public. Agricultura viitorului are nevoie de o reformå a proprietå¡ii ca de aer. Cåci nu po¡i face investi¡ii substan¡iale într-o fermå împår¡itå în sute de parcele, råsfirate pe raza a 5 localitå¡i. Påmântul trebuie adunat cumva în mâna celor care îl lucreazå. ªi, înainte de a ne uita la ultima tehnologie dezvoltatå pe afarå, poate cå ar trebui så ne uitåm cå fermele de afarå au terenurile la un loc. Nu un petic aici, o solå mai încolo, ni¿te firimituri printre ele. De aceea spun cå viitorul trebuie så ne prindå cu terenurile gata comasate.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Nu po¡i face acea agriculturå hipercompetitivå dacå stai toatå ziua så îndrep¡i situa¡ia mo¿tenirilor în acte. Iar ca så nu iaså vorbe, comasarea ar trebui începutå cu fermele mici, care så fie låsate så î¿i aleagå terenul cel mai bun, pluseazå Nicolae Sitaru. Cåci, spune el, fermele mari, odatå comasate, î¿i vor eficientiza foarte bine påmântul.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Dupå ce Ion Iliescu s-a asigurat, prin reforma funciarå, cå îi laså pe ¡årani måcar såraci dacå nu ¿i cinsti¡i, noi ar trebui så avem capacitatea de a discuta fårå patimå o reformå agricolå. Ultimii ani ne aratå tot mai clar cå avem nevoie de un restart al agriculturii. Dar avem vreun partid dornic s-o punå în discu¡ie? Må tem cå nu.

George Ostroveanu 0730 588 777

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 33/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O subven¡ie pentru cerealele ucrainene Erdogan încearcå så-l convingå pe Putin Prea mul¡i lupi bântuie prin Europa

Manifestul FAPPR pentru echilibru

Algoritmul Casei Unirea

Canada sus¡ine SUA în disputa cu Mexicul

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii China, cel mai mare importator de soia

Canada: Produc¡ia de rapi¡å scade din cauza secetei 18

Culturi vegetale

Buzåul vrea så devinå “hubul” porcilor patrio¡i

Genetica Sta¡iunii din Turda

Toneli a demarat investi¡ii uria¿e

O recoltå-record de mazåre

Misterele de la Cooperativa TimLactAgro

Cel mai bun an pentru strugurii de maså

Ma[ini & utilaje

De ce este important fiecare nou terminal de cereale

Gr\dina, via [i livada

Atac de manå, alternariozå ¿i putregai cenu¿iu 22

Florin Pîrgaru a pariat cu succes pe hibridul de orz Jalon

Ministrul vrea så-i integreze pe oieri în Casa Unirea

Fårå consultan¡i profesioni¿ti, vom avea doar tehnologii “à la Feisbuk”

Costin Telehuz s-a contrat cu fo¿tii colegi din FAPPR pe tema ucraineanå

Un avertisment ca un du¿ rece. Acad. Ion Påun Otiman: “Agricultura noastrå nu merge în direc¡ia care trebuie”

Wuxal Microplant la cerealele de toamnå: micronutrien¡i cu macro impact

Ultimele ploi au mai refåcut rezerva din stratul superficial

Scurtå cronicå de târg, FarmConect Slobozia

Argentina încurajeazå importul de soia

Cre[terea animalelor Mihai Lungu: Multiplicarea suinelor are nevoie de timp

Tractoarele Kubota M6, puternice ¿i eficiente

Kuhn Master pentru ferme mici ¿i medii

Mary Eugenia Panå: Despågubirea va fi uniformå 30 la nivelul ¡årii

FarmConect, un veritabil magnet de utilaje

Hobby 42

Voltele columbidelor

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII O subven]ie pentru cerealele ucrainene Såptåmâna trecutå, Germania ¿i Fran¡a ¿i-au exprimat îngrijorarea privind impactul restric¡iilor asupra integritå¡ii pie¡ei unice europene.

omisia Europeanå le-a dat asiguråri cå se respectå calendarul ¿i interdic¡iile se vor ridica pe 15 septembrie. Doar polonezul Wojciechowski face figurå de opozant ¿i spune cå sprijinå prelungirea interdic¡iei pânå la finalul anului. “Observa¡ia mea este cå aceastå interdic¡ie localå func¡ioneazå bine. Au fost oprite importurile directe cåtre cinci state, dar am våzut ¿i cå importurile au continuat cåtre alte ¡åri care au nevoie de cereale ucrainene, cum ar fi Spania, Italia ¿i ºårile de Jos”, le-a spus Wojciechowski parlamentarilor europeni. “Ne putem a¿tepta - aceasta este observa¡ia mea - ca în cazul în care interdic¡ia nu va fi prelungitå så avem aceea¿i problemå pe care am avut-o înainte în cazul celor cinci ¡åri”. Deschiderea completå a pie¡ei sau închiderea ei sunt decizii extreme, iar comisarul a sugerat o a treia op¡iune, så fie men¡inutå interdic¡ia temporarå, dar så fie acordat sprijin financiar pentru a sus¡ine transportul. Profitul Agricol 33/2023

Conform lui Wojciechowski, doar 2% - 3% din cerealele ucrainene sunt transportate cåtre ¡åri din afara UE, deoarece costurile de transport sunt prea ridicate. În consecin¡å, majoritatea cerealelor råmân pe pia¡a europeanå. “Aceasta este principala barierå: transportul nu func¡ioneazå bine”, a declarat Wojciechowski. El a fluturat promisiunea unui nou sistem de subven¡ii pentru a ajuta firmele din Ucraina så-¿i aducå cerealele spre Uniune sau så le vândå pe plan global. Subven¡iile ar trebui så fie de 20 - 30 euro pe tona de cereale, în func¡ie de destina¡ia finalå. Astfel ar rezulta un program de 600 milioane de euro, plåtit din bugetul UE, pentru a facilita transportul a 20 milioane de tone pânå la finalul anului. Comisarul a subliniat cå planul este propunerea sa personalå, dar spune cå l-a discutat pe plan intern cu colegii såi din Comisie ¿i cu reprezentan¡ii Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României ¿i Slovaciei, dar ¿i ai Ucrainei. “Cred cå este cea mai bunå solu¡ie ¿i sper cå întreaga Comisie Europeanå så-l analizeze ¿i så-l aprobe. Problema este dificilå ¿i trebuie så ac¡ionåm în spiritul solidaritå¡ii cu fermierii, cu statele membre afectate de situa¡ie, dar ¿i cu Ucraina”, a mai spus comisarul european pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski.

Andrei OSTROVEANU

Fermierul ªtefan Moraru vinde ¿i echipamente de irigat ªtefan Moraru, proprietarul Morar Pan Com, din comuna Peri¿oru, Ialomi¡a, a devenit, de o såptåmânå, ¿i distribuitor autorizat al echipamentelor de irigat T-L în România. “Este vorba atât de pivo¡i, cât ¿i de sisteme lineare, cu ac¡ionare hidrostaticå, adicå hidromotoare în loc de motoare electrice”, a subliniat Moraru. Coridorul Dunårii, interesant pentru Bruxelles O echipå de exper¡i ai Comisiei a vizitat România la începutul lunii septembrie pentru a discuta modalitå¡ile de sporire a capacitå¡ii coridorului Dunårii. Au analizat situa¡ia porturilor de la Dunåre, a portului Constan¡a ¿i a canalului Sulina. S-au fåcut vizite la instala¡iile portuare, operatori, transportatori ¿i comercian¡i, s-au analizat mijloacele de solu¡ionare a blocajelor, de sporire a capacitå¡ii de manipulare, de îmbunåtå¡ire a tranzitului ¿i de simplificare a procedurilor. Europenii nu prea au la inimå glifosatul, dar au nevoie de el La finalul lunii august, EFSA a prezentat în Comisia pentru Agriculturå a Parlamentului European studiul privind utilizarea glifosatului. Pe scurt, Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå spune cå nu a gåsit cazuri critice pentru majoritatea domeniilor de utilizare ¿i då undå verde utilizårii substan¡ei ¿i dupå 2023. ¥n 2024 vor începe lucrårile la Siret-Bårågan Ministrul Barbu a dat asiguråri cå în luna martie a anului 2024 vor începe lucrårile la 35 de kilometri din Canalul Siret-Bårågan. Concomitent, vor fi aloca¡i 100 de milioane de euro pentru amenajårile locale, ca fermierii så î¿i facå sistemele de iriga¡ii în timp ce se lucreazå la canal. “Dacå nu mergem concomitent, ajungem så facem 35 de kilometri de canal ¿i så constatåm cå 4 ani nu irigå nimeni”, a spus ministrul Florin Barbu. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Iowa: Cea mai gravå secetå din ultimii zece ani Datele oficiale confirmå cå seceta din aceastå varå din statul american Iowa este cea mai severå din ultimii zece ani, iar precipita¡iile din ultima såptåmânå au atins doar 20% din nivelul normal. Peste 80% din suprafa¡a statului este acum afectatå de secetå, în timp ce pe 18% dintre terenurile agricole din Iowa se înregistreazå o secetå “extremå”. Meteorologii au avertizat cå temperaturile ridicate se vor men¡ine pentru cel pu¡in încå o såptåmânå, iar în nordul statului ele vor depå¿i 37 de grade Celsius. Marocul va importa mai mult grâu Marocul va fi nevoit så importe mai mult grâu în acest an, inclusiv din Rusia, pe fondul secetei care a redus considerabil recolta internå. Statul african a importat pânå acum 2,5 milioane de tone de grâu, dar sunt necesare alte 2,5 milioane de tone pânå în iunie 2024, iar guvernul a extins pânå în luna septembrie perioada în care acordå subven¡ii pentru importuri, indiferent de originea lor. De¿i guvernul vrea så cumpere cereale ieftine din Rusia, sanc¡iunile economice îngreuneazå procesarea plå¡ilor, a¿a cå principalul furnizor de grâu al Marocului råmâne Uniunea Europeanå, în special Fran¡a. Omanul vrea så creascå produc¡ia internå de grâu Guvernul din Oman a adoptat o nouå strategie na¡ionalå de siguran¡å alimentarå, care prevede cre¿terea produc¡iei interne de grâu pentru a reduce dependen¡a de importuri. Statul arab vrea så cultive cereale pe suprafe¡e mai mari în provincia Dhofar, care beneficiazå de un climat unic în Peninsula Arabiei pentru cå este singura regiune unde ajung ploile musonice din Oceanul Indian. În acest an, fermierii din Oman au plantat grâu pe o suprafa¡å totalå de 2.100 de hectare, dar ¡ara depinde în continuare de importuri, principalii furnizori fiind Rusia ¿i Australia. 8

Erdogan încearc\ s\-l conving\ pe Putin Pre¿edintele turc Recep Erdogan ¿i cel rus, Vladimir Putin, vor discuta în aceastå såptåmânå reluarea acordului care permite exportul de cereale prin coridorul din Marea Neagrå, în cadrul unei întâlniri organizate în sta¡iunea ruså Soci. “Avem acum un rol foarte important. Existå un sprijin puternic din partea întregii lumi pentru func¡ionarea coridorului de export”, a declarat Akif Catagay Kilic, consilierul de politicå externå al lui Erdogan. Subiectul a fost deja abordat de ministrul turc de externe Hakan Fidan, care a discutat la Moscova cu ministrul rus al apårårii Serghei Soigu. Soigu a repetat înså pozi¡ia Kremlinului ¿i a sus¡inut cå Rusia va semna din nou acordul doar dacå statele occi-

dentale î¿i respectå angajamentele asumate. Kremlinul a respins ¿i o propunere a ONU, care a oferit reconectarea filialei europene a båncii agricole ruse Rosselkhozbank la sistemul interna¡ional de plå¡i SWIFT ¿i deblocarea activelor producåtorilor ru¿i de îngrå¿åminte din Europa în schimbul reluårii activitå¡ii coridorului. Între timp, Rusia continuå atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, în încercarea de a bloca complet exporturile de cereale. În ultimul atac de acest tip, mai multe drone kamikaze au lovit din nou depozitele din portul dunårean Reni, situat foarte aproape de ora¿ul Gala¡i.

Drago[ B|LDESCU

Prea mul]i lupi bântuie prin Europa Pre¿edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat abia såptåmâna aceasta de pericolul real pe care îl reprezintå haitele de lupi în Uniunea Europeanå ¿i a anun¡at o revizuire a statutului de protec¡ie de care beneficiazå acest animal. De aceea, Comisia a invitat comunitå¡ile locale, oamenii de ¿tiin¡å ¿i

toate pår¡ile interesate så prezinte, pânå la 22 septembrie, date actualizate privind popula¡ia de lupi ¿i impactul lor asupra zonelor geografice unde tråiesc. Pe baza datelor colectate, Comisia va decide cu privire la o propunere de modificare, dupå caz, a statutului de protec¡ie a lupului în cadrul UE ¿i de actualizare a cadrului juridic, pentru a introduce, dacå este necesar, o mai mare flexibilitate, având în vedere evolu¡ia acestei specii. Agen¡ia France Press a aflat cå anul trecut un lup a påtruns în ferma familiei von der Leyen din nordul Germaniei ¿i a mâncat un ponei.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 33/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Manifestul FAPPR pentru echilibru Såptåmâna aceasta, Forumul APPR a tras din nou semnalul de alarmå vizavi de cerealele care sosesc din Ucraina. Semnificativ mai ieftine decât cerealele din statele UE, grânele ucrainene au påtruns adânc în pie¡ele ¡årilor vecine ¿i, în loc så plece mai departe, au fost stocate în depozite, ceea ce a dus la pråbu¿irea pre¡urilor. Este unul dintre elementele care au contribuit la erodarea afacerilor din agriculturå, alåturi de constrângerile logistice, posibiltå¡ile limitate de transport ¿i scumpirea inputurilor. De altfel, adoptarea interdic¡iilor de import a reprezentat o recunoa¿tere a gre¿elilor executivului de la Bruxelles în managementul acestei probleme. FAPPR apreciazå cå o posibilå subven¡ionare a companiilor care vor transporta cereale ucrainene pânå în porturile de destina¡ie ridicå perspective

de discriminare ¿i o nouå dilemå a echitå¡ii comerciale. În lipsa unei måsuri similare pentru produsele române¿ti, o astfel de ini¡iativå nu ar face decât så îngroa¿e tu¿a concuren¡ei neloiale ¿i chiar så poarte masca unui ajutor acordat mai mult pentru statele din vestul UE, importatoare de cereale ucrainene. De aceea FAPPR cere derogåri temporare de la condi¡ionalitå¡ile impuse prin PNS (mai ales de la cele privind necultivarea terenurilor), urmate de investi¡ii în sectoarele rutier ¿i portuar, în sisteme de iriga¡ii ¿i în producerea de energie în ferme. Dar, cel mai important, fermierii au nevoie de prelungirea interdic¡iei de import a cerealelor din Ucraina.

Andrei OSTROVEANU

Algoritmul Casei Unirea Anul acesta va începe construc¡ia primelor 6 centre de colectare legumefructe, dintr-un total de 15 care vor fi realizate pentru Casa Unirea, a declarat ministrul Barbu. Vor fi centre tip, cu o suprafa¡å de 3.000 mp ¿i încå 1.000 mp cu temperaturå controlatå, cu patru benzi de sortare, etichetare ¿i ambalare, ¿i total independente energetic. Acestea vor fi amplasate în bazinele legumicole cu cele mai multe cereri pe programul Tomata, a precizat Barbu. Pe Profitul Agricol 33/2023

primul loc, jude¡ul Olt, cu aproape 7.000 de cereri. Ministrul vrea ca prin Casa Unirea så se facå ¿i vânzarea de ovine cåtre ¡årile arabe. “¥n sectorul ovin cred cå nu ar trebui så mai låsåm fermierii så stea pleca¡i prin toate ¡årile arabe, så stea pleca¡i prin Maroc, så stea pleca¡i ¿i nimeni så nu îi bage în seamå”, a aråtat ministrul.

Arin DORNEANU

KWS cautå director general Dupå ce Doriana Ni¡u, director general KWS, ¿i-a fåcut cunoscute inten¡iile de a se retrage pânå la finale anului, compania recruteazå activ un înlocuitor. Anun¡ul este postat chiar pe site-ul companiei ¿i precizeazå cå se dore¿te angajarea “în cel mai scurt timp posibil”. Nu are importan¡å na¡ionalitatea viitorului director general, iar acesta va avea posibilitatea så-¿i exercite atribu¡iile ¿i fårå a fi prezent la sediul din Bucure¿ti. Din 2007, numårul familiilor de albine s-a dublat Cu un total de 2,3 milioane de familii de albine, România ocupå locul doi în Europa, dupå Spania. Gheorghe Tinel, director general adjunct peste Politici Agricole, confirmå cå, în 2007, anul aderårii la UE, în România erau pânå într-un milion de familii de albine. Iar acum avem peste 2,3 milioane. “De asemenea, în 2007 aveam o produc¡ie de 16.000 tone de miere ¿i acum am ajuns la aproape 30.000 de tone. Am început cu un consum de o jumåtate de kilogram de miere pe cap de locuitor ¿i acum suntem la 1,2 kg/locuitor/an". Grupul DN Agrar, în dezvoltare acceleratå Grupul DN Agrar (cea mai mare fermå de vaci de lapte din ¡arå, cu 7.000 ha ¿i 12.000 capete de bovinå) vizeazå construc¡ia unei noi ferme la Straja, cu o capacitate de 5.000 de capete, din care 3.600 vaci de lapte ¿i 1.400 tineret bovin. Doar în primul trimestru al anului, DN Agrar a avut o cifrå de afaceri de 44 milioane de lei cu un profit de 8 milioane lei. “Vom investi în digitalizarea ¿i modernizarea fermelor noastre, cu echipamente performante, la standarde interna¡ionale, sisteme pentru agriculturå de precizie, în instalarea de panouri solare (la Cut, LactoAgrar ¿i Apold), construc¡ia unei noi ferme ¿i a unei noi fabrici de compost”, a declarat Jan Gijsbertus De Boer, pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Focar major de gripå aviarå în Rusia Autoritå¡ile din Rusia au raportat descoperirea unui focar important de gripå aviarå, la o fermå industrialå din partea de vest a ¡årii. Virusul a ucis 17.800 din cele 195.503 påsåri ale fermei din regiune, iar celelalte au fost sacrificate pentru a limita råspândirea epidemiei. Prezen¡a virusului H5N1 este o veste foarte proastå pentru Rusia, acolo unde carnea de pui s-a scumpit semnificativ în acest an. Situa¡ia este agravatå de întreruperea importurilor de carne din Belarus, tot din cauza gripei aviare. India permite plecarea navelor cu orez blocate în porturi India a permis plecarea navelor cu orez din orice varietate care au råmas blocate în porturi dupå ce guvernul a interzis în mod surprinzåtor pe 20 iulie exporturile, cu excep¡ia orezului Basmati. Conform Federa¡iei Exportatorilor de Orez din India, navele sunt încårcate cu aproximativ 150.000 de tone de orez din alte varietå¡i. India asigurå 40% din exporturile globale de orez, iar decizia guvernului a provocat haos pe pie¡ele interna¡ionale ¿i scumpirea semnificativå a orezului din alte surse, de exemplu Vietnam sau Thailanda. Fronterra vrea så î¿i scadå cheltuielile cu un miliard de dolari Cooperativa neozeelandezå Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, a adoptat o strategie de reducere a costurilor cu un miliard de dolari în urmåtorii ¿apte ani. Într-o scrisoare trimiså fermierilor care fac parte din cooperativå, directorul executiv a anun¡at cå numårul angaja¡ilor va fi redus pentru a eficientiza opera¡iunile, dar nu a specificat câ¡i vor fi concedia¡i. Fonterra a redus de mai multe ori în ultima lunå pre¡ul pe care îl plåte¿te membrilor pentru lapte, iar scrisoarea lui Hurrell avertizeazå cå pre¡ul ar putea scådea ¿i mai mult pânå la sfâr¿itul anului. 10

Canada sus]ine SUA în disputa cu Mexicul

Canada a anun¡at cå va sus¡ine pozi¡ia SUA în disputa cu Mexic privind importul de porumb modificat genetic, pentru cå este îngrijoratå de atitudinea ¿i deciziile unilaterale ale autoritå¡ilor mexicane. Decizia Canadei vine dupå ce SUA a cerut oficial constituirea unei comisii care så arbitreze litigiul în cadrul Acordului de Liber Schimb Nord-American (USMCA). În anul 2020, Mexicul a promulgat un decret ambiguu, care

prevedea interzicerea importului de porumb modificat genetic începând din anul 2024. În luna februarie, decretul a fost modificat pentru a permite importul de porumb modificat pentru uz furajer sau industrial, dar a men¡inut interdic¡ia pentru porumbul destinat consumului uman, în mod specific pentru prepararea fåinii pentru tortillas. Mexicul produce suficient porumb alb, ingredientul de bazå al tortillas, dar importå anual porumb galben modificat genetic în valoare de 5 miliarde de dolari din SUA, în scop furajer.

Argentina încurajeaz\ importul de soia Guvernul argentinian a relaxat restric¡iile valutare impuse exportatorilor de cereale, pentru a stimula importurile de soia, pe fondul crizei de aprovizionare de pe pia¡a localå. Conform noilor reglementåri, exportatorii pot påstra 25% din încasårile în valutå din luna septembrie, cu condi¡ia ca fondurile så fie folosite pentru a importa soia. Argentina este unul dintre cei mai mari exportatori de soia din lume, dar seceta extremå din acest sezon a redus recolta la jumåtate, iar procesatorii nu mai au acum suficientå materie primå pentru a onora contractele de export.

Conform statisticilor oficiale, importurile de soia ale Argentinei au crescut cu 700% în acest an. Autoritå¡ile au oferit un curs de schimb mai favorabil producåtorilor de alimente pentru a încuraja exporturile, dar importatorii care au nevoie de valutå pentru achizi¡ii externe sunt supu¿i în continuare unor controale stricte. În prima jumåtate a anului Argentina a procesat 14,9 milioane de tone de soia, cu 26% mai pu¡in fa¡å de perioada similarå a anului trecut. pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 33/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Un avertisment ca un du[ rece>

Agricultura noastr\ nu merge în direc]ia care trebuie Academicianul Ion Påun Otiman lanseazå un apel cåtre organiza¡iile profesionale ale fermierilor pentru stabilirea în comun a unei linii de dialog direct cu noul ministru, Florin Barbu. O astfel de comunicare ar trebui coordonatå de ASAS ¿i de universitå¡ile de ¿tiin¡e agricole.

“

Dacå nu se întreprinde ceva cu hotårâre ¿i foarte concret, România agricolå se va scufunda, fårå niciun dubiu”, este mesajul academicianului Otiman. Scopul întâlnirii ar fi explicarea stårii actuale a agriculturii ¿i prezentarea proiectelor de dezvoltare, cu accent pe lipsa procesårii cerealelor ¿i a stårii grave în care se aflå zootehnia. Obiectivul dezbaterii va fi, în primul rând, cåutarea unui råspuns la urmåtoarea situa¡ie: zootehnia ¿i procesarea au fost total neglijate în ultimii 33 de ani, de aceea se impune cât mai urgent luarea unor måsuri de cåtre noul ministru, în aceste douå direc¡ii. “Mai întâi, nu reu¿im så asiguråm necesarul de consum al popula¡iei din pia¡a internå ¿i importåm masiv, îndeosebi carne de porc. În al doilea rând, nu reu¿im så adåugåm valoare nouå produselor, materiei prime din agriculturå, prin procesare, cum ar fi cerealele”. Aståzi, spune Otiman, agricultura 12

Acad. Ion P\un Otiman

aproape cå nu contribuie la bugetul localitå¡ilor rurale sau contribuie cu o parte nesemnificativå. Nici în PIB ponderea agricculturii nu este una semnificativå, doar 4%. Este adevårat, nici în PIB-ul ¡årilor vestice, spre care ¡intim, agricultura nu are mai mult de 2%, dar acolo industria conexå (utilaje agricole, inputuri, procesare) este mult mai dezvoltatå. De aceea, Otiman este de pårere cå fårå un proiect foarte serios de ¡arå asumat de statul român, în spe¡å de Ministerul Agriculturii, nu se va reu¿i nimic serios ¿i vom continua så importåm mâncare. “Un asemenea proiect important trebuie så fie sprijinit pânå î¿i ia avântul, fiindcå omul (fermierul) nu e dispus så se

sacrifice, mai ales dacå nu are suficiente fonduri.” Otiman vede necesar un proiect na¡ional pentru dezvoltarea zootehniei ¿i a procesårii care så se întreprindå cu efort bugetar ¿i cu sprijin puternic al statului. “Fårå sprijinul statului nu se va reu¿i mai nimic ¿i vom bålti în aceastå situa¡ie mul¡i ani de aici încolo”, este de pårere academicianul. El observå cå autoritå¡ile române sunt timorate atunci când merg ¿i discutå cu conducerea Uniunii Europene. ªi ar vrea ca România så procedeze a¿a cum fac polonezii: så î¿i impunå punctul de vedere cu privire la ajutorul de stat la contribu¡ia internå. “Sprijinul oferit de UE este disipat în prea multe direc¡ii. Trebuie alese douåtrei direc¡ii în care så îndrep¡i aceste fonduri, pe care så le dezvol¡i foarte bine. Eu må duc în pia¡å, dar nu gåsesc usturoi românesc, gåsesc doar din cel chinezesc. Atunci de ce am fåcut acest program dacå nu gåse¿ti produsele când vrei så le cumperi?”. Un alt exemplu pe care îl då este programul tomata, pe care îl considerå mai mult un program politic decât unul real de sprijin al producåtorilor locali. “Datele aratå cå importul de tomate a crescut. Oare s-a procedat corect ca, politic, så sus¡ii aceastå culturå.” Dacå nu vom insista puternic pe cele douå direc¡ii, procesare ¿i zootehnie, România va fi în permanen¡å o ¡arå dependentå de re¡eaua de import.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 33/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 1 septembrie, a fost de 230 dolari/tonå (1.058 lei). A scåzut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 28 august.

România FOB Constan¡a 229 euro/t (=) 1.145 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 28.08 - 1.09.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023. ¥n perioada 28 august - 1 septembrie 2023 pre¡ul grâului

Principalele destina¡ii: Fi-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

lipine 126.500 tone, Japonia 85.200 tone, Mexic 53.300 tone, Jamaica 22.000 tone ¿i Maroc 19.900 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 292 dolari/tonå (1.343 lei). A scåzut cu 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 28 august.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 246 euro/tonå (1.230 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Sept 217 216 209 211 210 Oct 228 226 220 223 221 Nov 238 236 230 232 231 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Sept 282 278 271 271 269 Oct 277 270 262 264 266 Nov 280 275 267 268 267

Porumb România FOB Constan¡a 213 euro/t (=) 1.065 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 28.08 - 1.09.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 1 septembrie 2023, a fost de 199 dolari/tonå (915 lei). Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 185 188 184 181 181 192 195 191 189 188 197 201 197 195 194

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Nov

$/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 210 214 212 210 212 215 218 213 211 213

A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 191 euro/tonå (955 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 1 septembrie, a fost de 213 euro/tonå (1.065 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 28 august 2023.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 219 euro/tonå (1.095 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 28 august. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 220 euro/t (1.100 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie 2023 este de 193 euro/t (965 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 185 dolari/t (851 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Sept 301 294 290 290 292 Oct 295 293 291 289 291 Nov 294 290 290 289 291 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Rouen 229 226 221 224 220 Dunquerque 229 226 221 224 220 Pallice 229 226 221 224 219 Creil FOB 226 223 218 221 217 Moselle FOB 221 218 213 216 212 Rouen FOB 254 251 245 250 246

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 214 euro/tonå (1.070 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 212 dolari/tonå (975 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 august.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 226 euro/tonå (1.130 lei). A scåzut cu 3 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 216 217 215 215 213 216 217 215 215 213 217 218 216 216 214 Bordeaux FOB 222 223 221 221 219 Pontivy 229 230 228 228 226 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 33/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 august - 1 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 519 dolari/tonå (2.387 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

$/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 507 512 507 507 499 509 516 511 509 502 514 520 516 514 507

România FOB Constan¡a 201 euro/t (=) 1.055 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 28.08 - 1.09.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 202 euro/tonå (1.010 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 466 euro/tonå (2.330 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 august. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 462 euro/tonå (2.310 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 1 septembrie 2023, a fost de 553 dolari/tonå (2.544 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 461 dolari/tonå (2.121 lei). A scåzut cu 5 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago $/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Sept 1.471 1.475 1.467 1.445 1.444 Oct 466 469 462 466 461 Sept 543 551 546 551 553 Oct 1.431 1.432 1.428 1.413 1.409 Nov 543 549 545 547 549 Nov 460 462 454 453 446 Nov 1.397 1.399 1.396 1.380 1.377

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

Orz

28.08- 1.09.2023

105.900 tone, Mexic 87.500 tone, Egipt 54.200 tone, Japonia 27.700 tone ¿i Costa Rica 17.300 tone.

euro/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Rouen 211 208 203 206 202 Dunquerque 211 208 203 206 202 Pontivy 216 213 208 211 207 Orz bere: Creil** 217 214 209 212 208 Moselle** 198 195 190 193 189

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 189 euro/tonå (945 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/tonå (952 lei). Este acela¿i pre¡ ca la licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 28 august - 1 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 440 euro/t (2.200 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 august. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Dieppe 460 445 440 440 440 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Oct

$/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 450 450 450 450 452

A avut o scådere de 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.330 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 466 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Rouen 467 468 458 458 462 Dunquerque 471 472 462 462 466 Moselle 471 472 462 462 466

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Sept 597 594 597 597 597 Oct 602 599 601 601 601 Nov 602 599 601 601 601

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 1 septembrie 2023, a fost de 452 dolari/tonå (2.079 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 28 august. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în septembrie, este 337 euro/t (1.685 lei). Nu are nici o schimbare fa¡å pre¡ul de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în sept. 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 28.08 29.08 30.08 31.08 01.09 Oct 284 284 284 284 286 Nov 284 284 284 284 286

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 august - 1 septembrie a fost de 286 dolari/tonå (1.316 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

230 dolari/t

Profitul Agricol 33/2023

-7

199 dolari/t

-4

519 dolari/t

-9

286 dolari/t

+2 15

Pre]uri [i pie]e

China, cel mai mare importator de soia Principalii produc\tori de soia. Total> 403 milioane tone

China va råmâne cel mai mare cumpåråtor de soia, cu importuri estimate la 99 milioane tone. Este probabil ca statul asiatic så continue så cumpere volume mai mari de soia din Brazilia ¿i mai pu¡in din SUA. Mai ales dupå ce pre¡urile noii recolte din SUA au crescut, în timp ce perspectivele de produc¡ie din Brazilia råmân solide. În raportul USDA de luna aceasta, prognoza privind produc¡ia mondialå de soia scade la 403 milioane tone, bazatå în mare parte pe o produc¡ie reduså în SUA (- 2 mil. tone) ¿i UE (-0,3 mil. tone). Cele mai mari produc¡ii le au:  Brazilia (163 milioane tone, + 7 milioane tone);  SUA (114 milioane tone, - 2,5 milioane tone);  Argentina (48 milioane tone);  China (20,5 milioane); 16

 India (12 milioane);  Paraguay (10 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (96,5 milioane tone, cu 3 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmatå de SUA (50 mil. tone), Paraguay (6 mil. tone), Argentina (4,6 milioane tone) ¿i Canada (4,5 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (99 mil. tone), urmatå de UE (14 mil. tone), Mexic (6,4 mil. tone), Argentina (6 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Thailanda (4 mil. tone), Egipt (3,5 mil. tone).

Pre¡uri soia ¥n luna iulie, pre¡ul soiei din SUA a crescut cu 32 dolari/tonå, la 586 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au crescut cu 41 dolari/tonå, ajungând la 528 dolari/tonå. Pre¡ul soiei din Argentina a crescut cu 14 dolari/tonå ¿i a atins 557 dolari/tonå.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 119,4 milioane tone, fa¡å de 103 milioane tone în anul de pia¡å 2022/23. ºåri cu stocuri mari:  Brazilia: 40 milioane tone;  China: 38 milioane tone;  Argentina: 24 milioane tone;  SUA: 7 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa¡å de cea din anul 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12,2 milioane tone); Brazilia (11 milioane tone); Argentina (7,2 milioane tone); UE (3 milioane tone).

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 33/2023

Pre]uri [i pie]e

Canada> Produc]ia de rapi]\ scade din cauza secetei Seceta severå care continuå så fie prezentå în zona de prerie a Canadei (Alberta, Saskatchewan ¿i Manitoba) scade poten¡ialul de produc¡ie pentru culturile din regiune, iar speciali¿tii USDA au revizuit prognozele privind randamentul ¿i de produc¡ia de rapi¡å. Mari suprafe¡e din Alberta s-au confruntat cu cele mai secetoase condi¡ii de-a lungul sezonului de cre¿tere, în special în regiunile central ¿i sud. Cu toate cå în zona de sud s-a irigat continuu, estimårile recente pentru produc¡ia din Alberta indicå faptul cå randamentul la rapi¡å ar putea fi mai mic cu 14%. Peste jumåtate din recolta de rapi¡å a Canadei este cultivatå în Saskatchewan, în special în regiunile de nordice ale provinciei, care au fost oco-

lite totu¿i de secetå. Imaginile din satelit indicå condi¡ii mai bune ale culturilor, iar rapoartele privind produc¡ia indicå faptul cå rapi¡a s-a dezvoltat mai bine în Saskatchewan fa¡å de celelalte culturi cultivate în provincie. Raportul USDA estimeazå cå produc¡ia de rapi¡å din Canada pentru anul 2023/24 va fi de 19 milioane tone, în scådere cu 6%. Suprafa¡a recoltatå este de aproximativ 8,8 milioane hectare, în

cre¿tere cu 2% fa¡å de anul trecut ¿i cu 1% peste media pe 5 ani. Randamentul este prognozat la 2,16 tone/hectar, în scådere cu 6% fa¡å de estimarea din ultimul raport ¿i cu 2% sub anul trecut. Prognoza USDA privind randamentul este cu 6% sub media pe 5 ani, excluzând recolta devastatå de secetå din 2021.

Marilena R|DUCU

Produc¡ia de rapi¡å la nivel mondial scade la 86 milioane tone Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, este reduså cu aproape 2 milioane tone ¿i va ajunge la

86 milioane tone. Marii producåtori de rapi¡å sunt:  UE (20,2 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  Canada (19 milioane tone, mai pu¡in cu aproape 1 milion de tone);  China (15,4 milioane tone);  India (11,7 milioane tone). Principalii consumatori:  UE (25,2 milioane tone);  China (19 milioane tone); 18

 India (11,5 milioane tone);  Canada (11 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 8,4 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6 milioane tone, mai mici cu 0,8 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47 milioane tone, mai mare cu 0,2 mil. tone fa¡å de 2022/23.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:  UE (14 milioane tone);  China (11 milioane tone);  India (6 milioane tone);  Canada (6 milioane tone);  Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,3 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,6 milioane tone.

Profitul Agricol 33/2023

CULTURI

VEGETALE

Ultimele ploi au mai ref\cut rezerva din stratul superficial Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, intervalul 28 august - 3 septembrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate, local în estul, sud-estul, centrul, nordul ¿i vestul ¡årii. Cuantumul pe regiuni se prezintå astfel:  Moldova 7,8 - 92,4 litri/mp,  Muntenia 1,8 - 81 l/mp,  Transilvania 12,6 - 67,4 l/mp,  Maramure¿ 15,3 - 62,4 l/mp,  Banat 3,8 - 47,8 l/mp, 20

 Dobrogea 0,0 - 47,6 l/mp,  Cri¿ana 13,2 - 36,8 l/mp,  Oltenia 5,0 - 25,2 l/mp.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor), la data de 4 septembrie 2023, prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, pe suprafe¡e extinse din Transilvania, Banat ¿i Cri¿ana, local în nordul ¿i estul Olteniei, nordul, estul, centrul ¿i sudul Moldovei, nordul, nordvestul, centrul, izolat estul ¿i nord-estul Munteniei. Con¡inutul de umiditate din sol se în-

cadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei ¿i a Munteniei, local în sudul, centrul ¿i estul Olteniei, izolat în nordul ¿i sud-estul Cri¿anei, centrul ¿i sudul Transilvaniei, nord-vestul Banatului. De men¡ionat faptul cå, pe profilul de sol 0-20 cm (ogor), cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în intervalul men¡ionat au contribuit semnificativ la refacerea aportului de apå din sol, necesar în perioada de însåmân¡are a culturilor de toamnå, de la începutul anului agricol 2023-2024. Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

F\r\ consultan]i profesioni[ti, vom avea doar tehnologii “à la Feisbuk” Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Fårå consultan¡i profesioni¿ti, vom avea numai tehnologii “à la Feisbuk”, adicå pierdere de timp, în cea mai mare parte. Dar cine î¿i pierde timpul în cazul tehnologiilor agricole prezentate pe Facebook? Cei care solicitå informa¡ii, cei care oferå informa¡ie sau cei care citesc sperând cå vor gåsi în poståri informa¡ie valoroaså? Opinia noastrå este så folosi¡i recomandåri testate în câmp ¿i så lua¡i mesajele din social media ca ceea ce sunt: reclame. Dacå ave¡i nevoie de consultan¡i, apela¡i cu încredere la ei, dacå î¿i dovedesc valoarea în pia¡å, dar lua¡i cu o dozå mare de rezervå orice promisiune explicitå sau subîn¡eleaså cå ar fi posibilå o agriculturå performantå care så nu ¡inå cont de ceea “ce scrie la carte”. Noi credem cå cel ce roagå membrii unui grup de pe FB så-l ajute så gåseascå informa¡iile utile în cazul såu trebuie så expunå pe scurt situa¡ia care a generat interesul pentru informa¡iile cerute. Astfel, ¿i cei care îi råspund celui care a cerut ajutorul confra¡ilor, sau numai cititori, pot afla informa¡ii utile de la acesta. Altfel, vom ajunge så ne spunem pårerea despre probleme pe care nu le cunoa¿tem. Mul¡i participan¡i la discu¡iile pe FB sunt altrui¿ti ¿i vor så împårtå¿eascå tot ce au învå¡at la rândul lor de la al¡i fer22

mieri ¿i din cår¡ile citite! Nu considerå cå este o pierdere de timp dacå trebuie så dea mai multe explica¡ii pânå când îi låmuresc pe cei mai pu¡in informa¡i.

În social media sunt cel pu¡in douå tipuri de informa¡ii disponibile pentru fermieri: utile, furnizate de speciali¿ti altrui¿ti bine pregåti¡i din punct de vedere teoretic ¿i practic, ¿i informa¡ii succinte care nu sunt de mare ajutor. Ambele tipuri de informa¡ii pot fi corecte sau gre¿ite, dar asta este o altå discu¡ie. ªi iatå cum câteva informa¡ii neverificate cuceresc FB. Majoritatea informa¡iilor incomplete sunt distribuite de speciali¿ti bine inten¡iona¡i, dar insuficient informa¡i. Rapi¡a în culturå repetatå (rapi¡å dupå rapi¡å). Informa¡ii din Canada au convins fermieri români så încerce

aceastå variantå tehnologicå. Ei se bazeazå pe urmåtoarele argumente, neprobate încå suficient în condi¡iile din România: l Produc¡ia scade cu cel mult 1020%, diferen¡a de recoltå fiind acoperitå de pre¡ul rapi¡ei. l Phoma nu este o problemå pentru cå existå suficien¡i hibrizi rezisten¡i. l Lungimea rota¡iei nu are un efect major asupra infec¡iei cu Sclerotinia în zonele unde se cultivå multå rapi¡å, deoarece ascosporii pot ajunge pe petalele de rapi¡å din parcelele vecine, aflate de obicei la 100-150 m (uneori chiar kilometri), sau de la 400 de specii de plante ce apar¡in la 75 de familii.

Fertilizarea cu fosfor Institutul Terres Inovia recomandå aplicarea fosforului anual la fiecare culturå din rota¡ie, în func¡ie de nevoile acesteia. Dacå acest lucru nu este posibil, aplicarea fosforului trebuie fåcutå pe culturile cu cerin¡e foarte mari, cum ar fi rapi¡a. Englezii afirmå cå fertilizarea trebuie fåcutå numai pe baza analizelor agrochimice. Dacå solul este slab aprovizionat cu fosfor mobil, se pot aplica îngrå¿åminte la pregåtirea patului germinativ. Caren¡a de fosfor este dåunåtoare la plantele tinere. Dacå se descoperå mai târziu, nu mai pot fi luate måsuri de remediere pentru cultura respectivå. Speciali¿tii francezi de la Terres Inovia recomandå înså ca fosforul så fie aplicat prin împrå¿tiere primåvara, dacå nu a putut fi aplicat toamna. Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

Alina Cre]u, director executiv al FAPPR

Scurt\ cronic\ de târg, FarmConect Slobozia De joi, 31 august, pânå duminicå, 3 septembrie, re¿edin¡a jude¡ului Ialomi¡a a îmbråcat straiele de “capitalå a agriculturii”, gra¡ie FAPPR, care, cu suportul Primåriei Slobozia, al Consiliului Jude¡ean Ialomi¡a ¿i al Muzeului Na¡ional al Agriculturii, a organizat cea de-a doua edi¡ie a FarmConect Târgul Agriculturii Române¿ti.

rebuie spus adevårul: organizatorii ¿i-au dat toatå silin¡a pentru a populariza evenimentul ¿i a le face vizitatorilor cât mai agreabilå ¿ederea - fie cå aceasta ar fi fost de ordinul minutelor sau orelor.

Profitul Agricol 33/2023

¥nså, din motive ce urmeazå a fi descifrate, numårul fermierilor care au vizitat târgul ¿i au interac¡ionat cu expozan¡ii a fost mult sub a¿teptåri. Asta, chiar dacå în noaptea de miercuri spre joi a plouat ¿i nu se putea intra, imediat, nici la semånatul rapi¡ei, nici la recoltat. Deci timp de o raitå prin târg ar fi fost. Înså probabil cå fermierii - mai ales cei din zonå - au necazuri financiare, din cauza produc¡iilor decimate de secetå ¿i a pre¡urilor mici de valorificare, a¿a cå nu le mai arde nici de socializare ¿i nicidecum de noi achizi¡ii, fie acestea de ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i non-agricole, inputuri, servicii. O altå dezamågire este faptul cå ministrul Agriculturii, Florin Barbu, nu a gåsit în agenda sa douå ore pentru a vizita FarmConect. Totu¿i este un eveniment organizat de cea mai importantå organiza¡ie a fermierilor din sectorul vegetal, judecând atât dupå numårul

membrilor activi (cotizan¡i), cât ¿i al suprafe¡elor lucrate. Mai mult, la FarmConect ministrul s-ar fi putut întâlni ¿i cu reprezentan¡i ai Clubului Fermierilor Români, ai UNCSV, LAPAR, dar ¿i cu ai Asocia¡iei crescåtorilor de vaci de carne Aberdeen Angus, care au avut acolo propria expozi¡ie, în cadrul cåreia au organizat ¿i plimbåri cu ponei pentru copii, precum ¿i reprezenta¡ii zilnice de echita¡ie. Evident, ar fi fost o oportunitate pentru diriguitorul agriculturii de a se vedea ¿i cu reprezentan¡ii zecilor de companii din agribusiness cu stand în “capitala agriculturii”. Totu¿i, a¿a cum spunea primarul Sloboziei, fermierul Drago¿ Soare, FarmConect este un proiect pe termen lung, iar echipa care a F

Andrei OSTROVEANU Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE fåcut posibil FarmConect 2023 va continua så lucreze intens ¿i foarte determinat la valorificarea poten¡ialului agricol al urbei. Cu argumentul principal cå este situatå în centrul celei mai mari aglomeråri urbane din ¡arå: pânå la Bucure¿ti, Constan¡a, Bråila, Buzåu sau Cålåra¿i sunt circa 100 de kilometri, pe care-i faci într-o orå, o orå ¿i pu¡in. Mai mult: zona acoperå 3 milioane ha de teren agricol, cu fermieri mari, capitaliza¡i, care cumpåra uzual combine ¿i tractoare mari, construiesc silozuri, sisteme de iriga¡ii ¿i testeazå constant cele mai noi tehnologii. Peste 90% din PIB-ul ora¿ului ¿i al jude¡ului este fåcut de agriculturå. De aceea, agricultura este ¿ansa care poate ridica atât ora¿ul, cât ¿i jude¡ul. Soare intrå în pre-campania electoralå cu douå proiecte majore: unul pentru un parc industrial, de 50 ha, dedicat exclusiv industriei agroalimentare. Al doilea este deja aprobat, are finan¡are ¿i aceasta e uria¿å: 20 de milioane de euro (în bunå parte bani europeni) pentru comasarea ¿i completa modernizare a douå colegii tehnice, care vor deveni cel mai important liceu tehnic agricol - o unitate de învå¡åmânt dual, cu un campus modern.

Sunt proiecte care au fost anun¡ate de Soare la FarmConect, de aceea le ¿i pomenim aici. La deschiderea oficialå a târgului, pe podiumul special pregåtit în incinta cortului principal, alåturi de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, de Alina Cre¡u ¿i Cristina Cionga, directorul executiv ¿i directorul adjunct al FAPPR, au urcat, pe rând, atât Soare, cât ¿i Marian Pavel, pre¿edinte CJ Ialomi¡a, Gheorghe Petre, directorul Muzeului Na¡ional al Agriculturii, Corina Rica, director interven¡ii IACS la APIA. În prima conferin¡å organizatå în cadrul Târgului, imediat dupå deschidere, cu subiectul “Geopolitica fluxurilor agricole”, precum ¿i în cea de-a doua, “Cine duce mai departe afacerile antreprenoriale române¿ti în agri-business”, desfå¿uratå tot joi, unul dintre vorbitori a fost secretarul de stat Costin Telehuz. Iar în conferin¡a “Riscuri în agriculturå - Agricultura viitorului sub imperativul eficientizårii resurselor” au vorbit Gheorghe Cåunei Florescu, pre¿edintele Sistemului Na¡ional Antigrindinå, ¿i Aurel Badiu, vicepre¿edintele ASAS. Cei men¡iona¡i sunt singurii oficiali pe care i-am remarcat la târg, în cursul zilelor de joi, vineri ¿i sâmbåtå. Or fi trecut, discret, ¿i parlamentari din comisi-

ile pentru Agriculturå... de¿i ar fi fost cam greu så råmânå neobserva¡i. Cu regret trebuie så relatåm ¿i un incident neplåcut: “accidentarea” uneia dintre ma¿inile de epocå expuse în cadrul FarmConect, apar¡inând fermierului Arnaud Perrein, fondatorul FAPPR ¿i vicepre¿edinte al organiza¡iei. Este vorba de o Dacia 1100, ce a rezistat peste 50 de ani intactå, pentru a fi lovitå în partea din fa¡å, cel mai probabil inten¡ionat, de un autor råmas necunoscut. Concursul “Måmåliga de aur”, organizat sâmbåtå, de Libra Bank, a fost principala atrac¡ie a târgului, cu aproximativ 200 de persoane strânse în jurul celor patru mari ceaune. Au fost ¿i rude ¿i prieteni ai participan¡ilor (opt la numår, câte doi în fiecare echipå), veni¡i så-i sus¡inå, dar ¿i mul¡i curio¿i, unii cointeresa¡i de perspectiva unui bulz sau a unei tocane (gåtitå tot la ceaun) cu måmåligå. Arbitrul competi¡iei, chef Nicolai Tand, a desemnat câ¿tigåtoare echipa lui Bogdan Sitaru, fiul pre¿edintelui FAPPR. Am fost asigura¡i cå jurizarea a fost absolut corectå, “måmåliga Sitaru” având exact textura potrivitå. Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

Primul stand de zootehnie la FarmConect Slobozia Aflat la a doua edi¡ie, târgul FarmConect Slobozia a adus ¿i primele animale în expozi¡ie. Spa¡iu a fost, condi¡ii erau, dar asocia¡iile crescåtorilor din Ialomi¡a ¿i din jude¡ele învecinate nu au råspuns la invita¡ie. Asocia¡ia Aberdeen Angus a venit cu 6 vaci ¿i un taur din rasa Angus, varietå¡ile neagrå ¿i ro¿ie. Chiar dacå în zonå existå crescåtori mari de animale, probabil cå

Profitul Agricol 33/2023

organizatorii nu au gåsit argumentele potrivite ca så-i convingå så aducå animalele aici, de¿i vizitatorii ar fi vrut så le vadå. În schimb, a venit la târg cascadorul Vali Vasilescu ¿i trupa lui de la clubul “Basme cu cai”. Este un început timid, dar organizatorii inten¡ioneazå så acorde mai multå aten¡ie zootehniei.

Viorel PATRICHI

CULTURI VEGETALE

Costin Telehuz s-a contrat cu fo[tii colegi din FAPPR pe tema ucrainean\ Plinå de informa¡ii ¿i foarte animatå a fost conferin¡a “Geopolitica fluxurilor agricole echilibre fragile ¿i inegalitå¡i planetare”, desfå¿uratå în cadrul FarmConect. În prezen¡a secretarului de stat Costin Telehuz, fost lider ACCPT Ialomi¡a ¿i våzut, înainte de implicarea politicå, favorit la preluarea func¡iei de pre¿edinte FAPPR, de la Nicolae Sitaru, Tiberiu Stan, membru în CD al FAPPR ¿i vicepre¿edinte ACCPT Grânarii Ia¿i, ¿i Theodor Ichim, vicepre¿edinte FAPPR, au atacat politicile guvernamentale ¿i europene referitoare la fluxurile de mårfuri ucrainene. Ei solicitå, imperativ, prelungirea interdic¡iei la importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å din Ucraina. Mai întâi, Stan a vorbit despre ceea ce a numit, în repetate rânduri, “ipocrizia ¡årilor occidentale”, care au profitat, în detrimentul ¡årilor vecine Ucrainei ¿i în primul rând al României, de eliminarea taxelor vamale la importurile de cereale din Ucraina. “Interesele legate de facilitarea exporturilor ucrainene sunt cele ale procesatorilor occidentali ¿i ale zootehniei din Vest. Ace¿tia au achizi¡ionat marfa la costuri mult inferioare celor obi¿nuite (cu taxe). La noi, pre¡urile s-au pråbu¿it, iar costurile logistice au crescut de mai multe ori. A¿adar, a fost uitat sloganul «unitate în diversitate»”. 26

Stan considerå cå limitarea duratei interdic¡iei la importuri i-a determinat pe procesatorii locali så reducå achizi¡iile, în a¿teptarea ridicårii interdic¡iei. “Se apropie 15 septembrie ¿i nu ¿tim ce se va întâmpla. Din cauza asta, avem un basis de minus 55 euro/t la rapi¡å, în Port, iar bursa europeanå este cu aproape 100 de euro sub cea canadianå. Sunt ¡åri ca Germania, care solicitå stoparea interdic¡iei, invocând necesitatea legisla¡iei unitare. Este o mare ipocrizie. Iar Fran¡a se face cå nu în¡elege ce înseamnå surplus de marfå pe pia¡a localå, în timp ce cheltuie sute de milioane de euro pentru a distruge supraproduc¡ia de vin ¿i pentru a men¡ine viabilitatea producåtorilor francezi”.

Ichim: profit de 800% pentru barje La rândul såu, Ichim a accentuat cele afirmate de preopinentul såu: “Fermierul din Spania vinde mai scump cu exact costul de operare ¿i transport din Portul Constan¡a în ¡ara sa. Iar eu, tot fermier european, sunt obligat så vând sub pre¡ul de cost”. Apoi, a punctat ¿i problemele logistice: “Camioanele noastre stau la cozi de câte 72 de ore pe autostradå. Se produc conflicte între ¿oferi ¿i ace¿tia î¿i dau apoi demisia, î¿i cautå locuri de muncå mai sigure. Iar barjele au devenit indisponibile pentru fermierii români. Normal cå nu te duci så cari marfå de la Olteni¡a, cu 15 euro/t, dacå te po¡i duce la Reni, så iei 40 de euro/t de marfå, distan¡a de Portul Constan¡a fiind cam aceea¿i - 200 km. O barjå va încasa 80.000 de euro pentru un

transport din Ucraina, având cheltuieli de 10.000 de euro. Ce afacere mai auzi¡i cu profit de 800%?”. Liderul FAPPR pare convins cå reluarea importurilor ucrainene, coroboratå cu întârzierea, în continuare, a legiferårii asigurårii riscurilor din agriculturå, cu tårågånarea lucrårilor la infrastructura de iriga¡ii ¿i cu nesubven¡ionarea investi¡iilor pentru produc¡ia de energie regenerabilå, va duce la falimente în lan¡ în agriculturå. “Ucraina este reprezentatå de politicieni care respectå interesele na¡ionale. România este în UE ¿i trebuie så asculte anumite ordine. Dacå nu suntem ajuta¡i ¿i nu ni se oferå o perioadå de respiro, de adaptare, vom închide por¡ile ¿i sute de mii de oameni vor pleca din ¡arå sau vor deveni ¿omeri”.

Telehuz: Interdic¡ia de import nu a produs efecte Costin Telehuz ¿i-a început replica prin a remarca pozi¡ia ingratå în care se aflå fermierii români, indiferent de soarta negocierilor mediate de Turcia, pentru reluarea exporturilor ucrainene pe Marea Neagrå. “Dacå se reia acordul cu Rusia, o så suferim din cauza unei noi scåderi a pre¡urilor. Dacå nu se reia, o så suferim din cauza logisticii"”. În privin¡a prelungirii interdic¡iei la importurile din Ucraina, Telehuz s-a declarat sceptic. “Existå voci care spun cå nu F vor mai fi luate måsuri separate Robert VERESS Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE duse de un singur pilot uman, restul barjelor având pilot automat care urmeazå trasa barjei din fa¡å.

Costin Telehuz

¿i nu vor mai fi tolerate deciziile unilaterale. Pe de altå parte, miza interdic¡iei a devenit supraestimatå. Interdic¡ia la importuri a produs efecte aproape nule. Ce n-a mai venit din Ucraina, a venit din Moldova. De fapt, problemele noastre sunt provocate de tranzit, nu de import. Så ne aducem aminte cå, anul trecut, de¿i am avut o produc¡ie micå, fermierii au ¡inut de marfå, refuzând så vândå chiar ¿i când pre¡urile erau sus. Asta ar fi generat crizå în zootehnie ¿i procesare, dacå nu ar fi venit marfa din Ucraina. În continuare, marfa ucraineanå råmâne competitivå, fiindcå aud de la crescåtorii de porci cå ucrainenii semneazå fårå obiec¡ii legate de termenele de platå. Morarii ¿i zootehnia sunt cei mai slabi platnici ai mårfii noastre. Noi suntem învå¡a¡i de traderi så avem banii a doua zi în cont, nu dupå 30-60-90 de zile”. De¿i a ¡inut så men¡ioneze cå problemele de infrastructurå ale Portului Constan¡a sunt în ograda Transpor -

turilor, oficialul MADR a dat de în¡eles cå, în opinia sa, mai mult decât s-a fåcut nu prea se putea face. “Capacitatea Portului a crescut. Nu suficient. Va continua så creascå ¿i tot nu va fi suficient. De¿i sunt estimåri care spun cå Portul poate prelua aproape tot fluxul de mårfuri dinspre Ucraina ¿i România. Dar aceste estimåri nu spun cât timp ne va lua så extindem capacitatea de preluare. Nu e vorba de a dubla Portul, ci de a-l organiza mai bine. A devenit evident cå fluxul majoritar este ¿i va fi pe apå. Am putea så amplasåm mai multe macarale plutitoare în Port. Fiindcå avem suprafa¡a îndiguitå de vreo ¿apte ori mai mare, cât Rotterdam. Existå posibilitatea så se måreascå ¿i flota de barje. Sunt companii europene care vor så aducå barje mari. Atât cå sunt sute de barje care a¿teaptå så intre în Port”. ªi mai urmeazå o mare provocare, fiindcå se pregåte¿te pilotarea barjelor ¿i pe timpul nop¡ii, ¿i în convoaie con-

ªi au început contrele între fermieri, altfel prieteni Tiberiu Stan a catalogat ca “u¿or iresponsabilå” afirma¡ia lui Telehuz cum cå importurile ucrainene nu i-ar fi afectat pe fermierii români. Fårå så-¿i piardå cumpåtul, Telehuz ¿i-a apårat punctul de vedere ¿i a continuat: “Trebuie så ne uitåm la ce putem face, nu la ce ne-am dori. Ar trebui så dezvoltåm industria alimentarå sau procesarea primarå. Sunt måsuri de creditare, de investi¡ii, care intrå în vigoare acum”. A fost rândul lui Ichim så riposteze: “Mai nou, fermierii sunt ajuta¡i doar cu credite. E secetå? Laså despågubirile, ia un credit, de cinci ori subven¡ia!”. Fårå a mai a¿tepta råspuns, vicepre¿edintele FAPPR a ridicat o altå problemå importantå: blocarea accesului la informa¡ii de interes public legate de fluxurile ucrainene, cu o posibilå subminare a intereselor na¡ionale. “FAPPR a solicitat autoritå¡ilor, în repetate rânduri, så implementeze sistemul electronic Ro-E transport pentru monitorizarea transporturilor de mårfuri ucrainene, pe modelul codului care se genereazå dacå transportåm o marfå purtåtoare de TVA ¿i cu risc fiscal ¿i se închide când marfa ajunge la destina¡ie. Am fost asigura¡i cå existå asemenea eviden¡e. Dar, când am cerut cifre concrete despre mårfurile intrate, ie¿ite ¿i råmase, råspunsul a fost cå «nu se poate». Alte state î¿i vor cuantifica ajutorul cåtre Ucraina, iar la finalul conflictului î¿i vor recupera banii. România î¿i sacrificå agricultura, iar acest sacrificiu va fi necuantificabil”. Telehuz a apårat pozi¡ia Guvernului: “Se ¿tie foarte bine efortul României de sprijin al Ucrainei, înså nu e informa¡ie publicå. Sprijinul este cuantificat. Într-adevår, problemele din sectorul agricol nu sunt cuantificabile. De¿i... se pot compara pre¡urile de pe burse ¿i din porturi”. Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

Florin Pîrgaru a pariat cu succes pe hibridul de orz Jalon Fermierul vasluian Florin Pîrgaru (44 de ani) lucreazå 2.500 de ha distribuite neuniform, pe raza a 14 comune, între hotarele cu jude¡ele Gala¡i (în sud) ¿i Bacåu (nord). 2023 este al doilea an consecutiv în care înregistreazå pierderi, atât de produc¡ie, cât ¿i financiare, care, cumulate, totalizeazå 2,5 milioane de euro. Depå¿e¿te momentul doar gra¡ie diversificårii afacerilor ¿i bunei rela¡ii cu båncile, consolidatå în douå decenii de activitate. O luminå în aceastå perioadå întunecatå este reu¿ita de la cultura orzului, unde a ob¡inut, în pofida condi¡iilor vitrege, o medie de peste 7 t/ha cu hibridul Jalon, de la Syngenta.

îrgaru a mo¿tenit o afacere de preståri servicii în agriculturå ¿i un gater, de la tatål såu, decedat prematur, la doar 55 de ani. A renun¡at la gater ¿i s-a axat pe agriculturå, luând ¿i suprafe¡e în arendå. Treptat, a crescut pânå la suprafa¡a actualå, 2.500 ha. Regretå doar cå, tocmai anul trecut, a investit un milion de euro în noua bazå de recep¡ie, cu ¿ase silozuri de câte 1.000 de tone ¿i un uscåtor cu capacitatea de 300 de tone/orå. A achizi¡ionat apoi marfå, sperând så compenseze pierderile cauzate de secetå. N-a fost så fie. “Am cumpårat 2.000 de tone de floarea-soarelui cu 3 - 3,2 lei/kg ¿i, dupå

¿ase luni de depozitare, le-am vândut cu 1,52 lei/kg. Pierdere peste 600.000 de euro. ªi la grâu am pierdut doar din diferen¡a de pre¡ 800.000 de euro, fårå a socoti cheltuielile de depozitare”. În total, diferen¡ele de pre¡ dintre momentul achizi¡iei ¿i cel al valorificårii i-au produs o gaurå de douå milioane de euro. ªi, cum un necaz nu vine niciodatå singur, s-au succedat doi ani seceto¿i. În plus, a achizi¡ionat îngrå¿åmintele pentru sezonul 2022-2023 în vara ¿i toamna anului trecut, la pre¡urile mari de atunci. Fiind ¿i un mic distribuitor zonal pentru Timac ¿i CICH, a fåcut chiar stocuri. Costul mediu de produc¡ie s-a apropiat de 6.000 de lei/ha în cazul orzului ¿i l-a depå¿it la grâu ¿i rapi¡å. Pe de altå parte, valorificarea produc¡iei, decimatå de secetå, se face la tarife derizorii, astfel încât iese pe minus la toate culturile, mai pu¡in cea a orzului. La grâu a scos o medie de doar 4 t/ha, iar la rapi¡å de 2,1 t/ha. Rapi¡a a valorificat-o cu 1.850 de lei/t, ceea ce înseamnå o pierdere de peste douå mii de lei/ha. Grâul l-a bugetat pentru o produc¡ie de 6 t/ha ¿i mizând pe pre¡ de valorificare de minim 1,3 lei. Calculele, pornind de la produc¡ia realå ¿i bursa grâului, indicå ¿i în acest caz o pagubå majorå.

Ce a fost diferit în cazul orzului? De vreo trei ani, Pîrgaru testeazå hibridul de grâu Jalon, de la Syngenta, pe suprafe¡e mici. A constatat cå, în condi¡ii diferite, are un randament superior soiurilor. A¿a cå, în toamna 2022, l-a semånat pe 120 de ha. ªi nu oricum, ci direct (no-till), cu o semånåtoare de prå¿itoare tocmai aduså taman din Africa de Sud.

Cu aceastå ma¿inå, numitå Equalizer, se pot semåna rândurile cu o distan¡å de 70 de centimetri între ele. Prea mult pentru orz, a¿a cå s-au realizat douå treceri, intercalate, distan¡a devenind 35 de cm. Norma de semånat a fost 80 kg/ha. Semin¡ele au fost plantate destul de adânc, între 5 ¿i 6 cm, în cåutarea umiditå¡ii de råsårire. Fertilizarea start s-a realizat cu complex Duofertil Eurocereal 10.24.0 MPPA DUO, cu microelemente, de la Timac, 180 kg/ha. Equalizer încorporeazå îngrå¿åmântul la 18 cm, iar acest fapt, spune Pîrgaru, este o tehnologie care ajutå mult cultura, în special într-o perioadå grea. S-a realizat o erbicidare în preemergen¡å cu Bizon, de la Corteva, iar cultura a råsårit pe un câmp curat. Tot în toamnå s-a mai realizat o trecere cu insecticid ¿i un fungicid. Jalon are ¿i o capacitate foarte mare de înfrå¡ire: pânå la 23 de fra¡i viabili, care nu diferå de planta mamå. Înfrå¡irea nu a fost puternicå toamna ¿i fermierul începuse så aibå unele temeri. Înså primåvara a fost spectacol. “În primå fazå, toatå lumea râdea de mine cå am o culturå de lavandå. Fiindcå a¿a aråta câmpul. Dar eu ¿tiam, din experien¡å, cå, în condi¡ii de secetå, produc¡iile mari s-au ob¡inut în trecut exact pe loturile semånate, din gre¿ealå, cu distan¡å mai mare între rânduri sau cu densitå¡i mai mici, datoritå competi¡iei reduse pe spa¡iul de nutri¡ie. ªi, într-adevår, plantele de orz au dezvoltat un sistem radicular mare, necaracteristic speciei, datoritå fertilizårii la 18 cm. Am observat cå, ¿i dupå o ploaie cât de micå, umiditatea se conserva mult mai bine la nivelul rådåcinilor, mai pu¡in pe interval”. Tehnologia de primåvarå a debutat Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

Florin Pîrgaru

cu un regulator de cre¿tere (hibridul e de talie înaltå) ¿i un biostimulator. A urmat T1 împreunå cu un biostimulator ¿i un îngrå¿åmânt foliar, apoi fertilizarea fazialå cu Uree NG 180 kg/ha, iar pe unele suprafe¡e, unde nivelul de umiditate era ceva mai ridicat, o fertilizare suplimentarå cu In-folen de la Timac, 20 l/ha. “Am avut noroc ¿i de o micå ploaie, pe zona aceasta, dupå tratamente. Cu toate acestea, având în vedere condi¡iile anului, nu må a¿teptam la mai mult de 5 t/ha. Dar am avut o surprizå foarte plåcutå la combinå. E singura culturå care a dat produc¡ie satisfåcåtoare în condi¡ii de secetå. Ne-am închis cu 7 t/ha ¿i am înregistrat vârfuri de produc¡ie ¿i de 9 t/ha. Densitatea reduså a fost compensatå de multitudinea spicelor ¿i a boabelor/plantå. ªi calitatea a fost bunå, cu masa hectolitricå peste 64”. Aparent, condi¡iile anului nu au fost chiar cele mai vitrege anul acesta, în zonå. Au cåzut 350 de litri pe perioada de vegeta¡ie. Înså Pîrgaru observå cå iarna a fost necaracteristicå, uscatå. Prin urmare, primåvara a pornit fårå rezervå de apå în sol, ploile au cåzut în reprize mari, apa s-a scurs, în loc så se infiltreze, iar evapora¡ia crescutå la intrarea în varå a produs efectul de serå. Prin compara¡ie, în 2020 a fost invers, cu un regim pluviometric bun pe timpul iernii; primåvara ¿i vara seceProfitul Agricol 33/2023

toase, dar plantele au supravie¡uit pe seama rezervei de apå din sol, iar produc¡iile au fost bune. De notat cå Pîrgaru nu reu¿e¿te så irige nici måcar un hectar.

Ce face pentru a ie¿i la liman? Cu un orz bun nu se salveazå un sezon prost. A¿a cå, deocamdatå, Pîrgaru tråie¿te pe datorie, ratele sale anuale cumulându-se la 800.000 de euro. Nu are încotro ¿i trebuie så-¿i reducå cheltuielile. Pentru asta, ac¡ioneazå pe mai multe fronturi. În primul rând, a trecut de la pregåtirea clasicå a terenului la cea conservativå. Minim-till a testat încå din 2007 la cultura grâului, iar de ¿apte ani folosea pe cel pu¡in 600 de ha, înså de anul trecut plugurile au dispårut din fermå, cu excep¡ia unuia cu patru trupi¡e. Iar no-till a testat deja, cu succes, a¿a cum am relatat mai sus, la cultura orzului. Plånuie¿te ca, într-un viitor apropiat, så extindå suprafa¡a însåmân¡atå direct la cel pu¡in jumåtate din fermå. “Aråtura, chiar superficialå, întoarce solul, îl expune razelor solare, care distrug toate microorganismele benefice. Iar ploaia dupå aråturå distruge structura solului. Vânturile sunt tot mai puternice ¿i spulberå stratul de humus. Se formeazå dune de nisip, fenomen ne-

maiîntâlnit pânå acum 2-3 ani”. A doua mutare tehnologicå este renun¡area la cultura rapi¡ei ¿i introducerea sorgului în asolament. E încurajat de faptul cå Lidea asigurå ¿i valorificarea produc¡iei. “Floarea-soarelui a fost cultura preferatå, mi-a adus profit constant, dar în ultimii doi ani m-a dezamågit total - ¿i ca produc¡ie, ¿i ca pre¡. Porumbul poate så-¡i dea profitul cel mai mare, dar te ¿i poate îngropa. Am peste 100 de ha puse la påmânt, recent, de o vijelie. Sunt încrezåtor cå la anul va fi mai bine, dar, dacå va fi la fel, nu våd cum mai putem continua”. Nu concepea agricultura fårå o tehnologie de vârf, dar în ultimii trei ani a fost nevoit så constate cå au fost avantaja¡i cei care au practicat tehnologii minimaliste. Prin urmare, va reduce cheltuiala pe hectar ¿i tåind din normele de fertilizare ¿i din tratamente. Ar mai extinde activitatea de trading ¿i ar trece la procesarea fructelor, cu desfacerea produselor în propria pensiune, înså îl ¡ine pe loc lipsa personalului calificat. A apelat la o firmå care aduce în ¡arå muncitori asiatici. E supårat pe guvernan¡i, socotind cå i-au abandonat pe fermieri într-un an dificil ¿i pericliteazå securitatea alimentarå.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Wuxal Microplant la cerealele de toamn\> 1. critic la cereale (grâu, orz, seUnul dintre mineralele cu rol

Pe lângå protec¡ia împotriva factorilor de risc, cum sunt bolile ¿i dåunåtorii, grâul de toamnå are cerin¡e complexe de macro ¿i microelemente, astfel încât så poatå parcurge cu succes fenofazele de start în vegeta¡ie ¿i så î¿i poatå asigura rezerva nutri¡ionalå în perioada de repaus vegetativ.

Microelementele cationice instrumente func¡ionale pentru ce este Wuxal Microplant grâul de toamnå

atât de util? Formularea ¿i calitatea fertilizantului conteazå enorm în dezvoltarea echilibratå a plantelor de culturå. Conform legii minimului, o singurå caren¡å exprimatå la nivelul unui nutrient modificå nivelul celorlalte elemente în plantå. În cazul Wuxal Microplant, micronutrien¡ii (Cu, Fe, Mo, B, Mn, Zn) sunt într-o propor¡ie echilibratå, iar microelementele cationice (Mn, Cu, Zn, Fe) sunt chelatate EDTA, pentru o aplicare sigurå. În plus, produsul con¡ine azot, potasiu, sulf ¿i magneziu, care sporesc rata de absorb¡ie a microelementelor în plante, pentru utilizare completå. Cu to¡ii ¿tim cå sinergia dintre azot ¿i sulf sus¡ine sinteza proteinelor ¿i îmbunåtå¡e¿te semnificativ indicii calitativi, cå magneziul ajutå la producerea de clorofilå ¿i cå potasiul regleazå re-

gimul hidric din plantå, fiind indispensabil cerealelor de toamnå. Referitor la bor, acesta sus¡ine peretele celular, ajutând tânåra plantå så aibå o constitu¡ie mai robustå, care capåtå rezisten¡å la ac¡iunea accidentelor climatice sau a înghe¡ului. Dar cât de important este rolul microelementelor cationice (Zn, Cu, Fe, Mn)?

Wuxal Microplant corecteazå caren¡ele acute de micronutrien¡i ¿i previne deficien¡ele latente, care pot scådea rezisten¡a plantelor la boli sau la alte tipuri de stres. Aceste caren¡e în stare latentå sunt des întâlnite, deoarece, toamna, cerealele au un sistem radicular slab dezvoltat, care nu poate explora solul în profunzime. Drept urmare, plantele nu valorificå optim nutrien¡ii disponibili, chiar ¿i în condi¡iile în care s-a realizat o fertilizare la sol. Bineîn¡eles cå nici excesul de elemente nu este benefic plantei. De exemplu, un excedent de cupru cauzeazå caren¡e de al¡i micronutrien¡i (Mo, Zn, Fe sau Mn), iar ca efect, sistemul radicular se opre¿te din cre¿tere sau germina¡ia se întrerupe. La fel, acolo unde întâlnim exces de fier este foarte posibil så avem ¿i o caren¡å de mangan.

carå) este zincul. Conform Asocia¡iei Interna¡ionale a Zincului, în jur de 50% din suprafa¡a globalå cultivatå cu grâu prezintå deficit de zinc. Urmarea? Rezultate slabe pentru fermieri, din cauza valorii nutritive scåzute a boabelor. Cum peste 1 miliard de oameni î¿i asigurå cea mai mare parte a necesarului caloric zilnic din produsele pe bazå de cereale, deficitul de zinc la grâu sau orz reprezintå sursa multor probleme de sånåtate derivate dintr-o alimenta¡ie precarå. O culturå de cereale cu deficit de zinc se cunoa¿te dupå talia plantelor ¿i a frunzei stindard, care sunt mai mici decât în mod normal. Printre cele mai expuse sunt solurile cu pH alcalin, cele calcaroase sau cele în care s-au aplicat în exces îngrå¿åminte pe bazå de fosfor. Unele teste experimentale au relevat cå fertilizarea cu zinc chiar ¿i într-o solå cu deficit accentuat a condus la o cre¿tere cu 20% a produc¡iei de grâu. Primele semne vizibile pe frunze apar mai târziu: pete maroniu-albicioase pe frunzele mijlocii, cu aspect scor¡os ¿i internoduri scurte. Corelarea cauzå-efect? Zincul este un constituent esen¡ial din structura unor enzime ¿i proteine, el este indispensabil în derularea unor procese metabolice din plantå (dezvoltarea internodurilor ¿i sinteza fitohormonilor de cre¿tere - auxinele). Zincul sus¡ine sistemul natural de apårare al plantei împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor, precum ¿i toleran¡a culturii la factori de mediu: salinitate, secetå. Tot la capitolul zinc, aducem în discu¡ie ¿i molibdenul, care este necesar în cantitå¡i foarte mici ¿i care este optim dozat în Wuxal Microplant. De ce? Pentru cå molibdenul, în sinergie cu zincul, conduce la cre¿terea randamentului grâului de toamnå prin îmbunåtå¡irea eficien¡ei fotosintetice ¿i a capacitå¡ii antioxidative a frunzelor, drept urmare Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

micronutrien]i cu macro impact molibdenul are un rol pozitiv în cre¿terea numårului de spice pe metru påtrat. Nedozat corespunzåtor, molibdenul împiedicå translocarea azotului dinspre frunzele mature cåtre cele tinere. Mai mult, excesul de molibden în plantå este toxic pentru animale, iar aici ne referim la på¿unatul pe o astfel de solå, dupå recoltat.

3. cerealele de toamnå se poate

Dintre rolurile manganului la

aminti, în primul rând, participarea sa în procesul de fotosintezå ¿i producerea de clorofilå, sinteza carbohidra¡ilor ¿i asimilarea acestora în boabe, precum ¿i în producerea de amidon. Manganul este foarte important pentru diviziunea celularå ¿i elonga¡ia celulelor, stimulând înfrå¡irea. De altfel, deficien¡a de mangan la grâul de toamnå se manifestå prin reducerea numårului de fra¡i ¿i ofilirea excesivå a frunzelor ¿i a fra¡ilor deja forma¡i. Plantele care supravie¡uiesc genereazå elemente de produc¡ie foarte slabe. Din cauza mobilitå¡ii limitate în plantå, semnele caren¡ei de mangan se vor vedea la nivelul frunzuli¡elor tinere, sub formå de cloroze internevurale ¿i pete necrozate. Aceste deficien¡e se întâlnesc mai ales pe soluri aride sau cu pH ridicat, pe soluri unde s-au aplicat îngrå¿åminte alcaline în exces sau unele grupe de erbicide.

Sursa> Dreamstime

Cuprul este un element cu mobilitate limitatå în plantå, de aceea deficien¡ele de cupru specifice, în special, solurilor nisipoase sau cu pH ridicat, nu sunt semnalate întotdeauna prin simptome vizibile (frunze tinere clorotice, råsucite, plante cu talie micå). Cuprul este un element structural în sinteza proteinelor, care sus¡ine metabolismul peretelui celular ¿i este implicat în procesul de fotosintezå, cu un rol esen¡ial în respira¡ie. Aprovizionarea corectå cu acest element mineral ajutå plantele de grâu så-¿i regenereze mai u¿or ¡esuturile în condi¡ii de frig ¿i så asigure formarea elementelor de produc¡ie (semin¡ele). Conform unor studii, dacå deficien¡a de cupru este severå, plantele produc polen infertil ¿i bobul nu se umple. Sunt speciali¿ti care semnaleazå deficien¡a de cupru ca fiind una dintre cauzele apari¡iei cornului secarei (Claviceps purpurea), o boalå fungicå ce duce la apari¡ia ergotoxinelor în semin¡ele recoltate, generând efecte adverse

negative grave în urma consumului uman. Deficitul de cupru este ¿i un factor generator pentru excesul de molibden. Totodatå, un alt studiu a relevat cå, pe soluri deficitare în cupru, plantele pot prezenta pete purpurii la nivelul tulpinii, cu impact negativ asupra acumulårii amidonului în bob. Înså, în cazul aplicårii foliare cu cupru chelatat, acest risc a fost redus aproape în totalitate.

4. plicat în procesele de fotosintezå Nu în ultimul rând, fierul este im-

¿i respira¡ie, unde ac¡ioneazå ca un “cåråu¿” al electronilor. Primele semne ale caren¡ei sunt clorozele internevurale pe frunzele tinere, nervurile råmânând de culoare verde-închis. Fierul participå la multe procese enzimatice, de aceea deficitul de fier este un element limitativ pentru dezvoltarea plantei. Fierul, mineral esen¡ial pentru toate organismele vii, influen¡eazå råspunsul imun al plantelor la anumi¡i patogeni. Micronutrientul prezintå mobilitate reduså în plantå, iar preluarea sa din sol este influen¡atå de profilul pedo-climatic, precum ¿i de prezen¡a fosforului sau a altor microelemente. Din acest motiv, deficien¡a de fier este pe primul loc în lume la capitolul caren¡e. Aplicarea foliarå a fierului trebuie så respecte dozele optime, întrucât influen¡eazå foarte mult nivelul de absorb¡ie al celorlalte elemente în plantå (de exemplu, manganul sau zincul), linia de trecere de la deficit la exces fiind foarte delicatå. Atunci când este furnizat în cantitå¡ile recomandate, fierul ajutå la o mai bunå valorificare a îngrå¿åmintelor NPK de cåtre plantå ¿i la cre¿terea concentra¡iei acestora în sol. În consecin¡å, un aport optim de fier în combina¡ie cu celelalte microelemente are un efect pozitiv asupra cre¿terii elementelor de produc¡ie, a randamentului ¿i a concentra¡iei de fier din bob, un indice calitativ foarte apreciat pentru consumul uman. Toamna, aplicarea Wuxal Microplant în dozå de 1-2 l/ha este beneficå pentru dezvoltarea tulpinii cerealelor ¿i, totodatå, ajutå cultura så reziste la stresul generat de anotimpul rece.

Cornul secarei (Claviceps purpurea), cauzat de deficitul de cupru Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

Genetica Sta]iunii din Turda În 2023, la Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå (SCDA) Turda sunt cultivate 150 de ha cu porumb numai pentru producerea de såmân¡å. “Nu putem produce mai mult din lipså de spa¡ii de izolare. Tocmai de aceea facem parteneriate cu multiplicatori care multiplicå såmân¡å geneticå de Turda”, spune Nicolae Tritean, directorul Sta¡iunii.

dezvoltarea cu succes a culturilor de porumb în acest an. Bineîn¡eles cå sunt importante ¿i tehnologiile, iar una dintre acestea este så ¿tii så men¡ii apa în sol, så aplici lucråri non till sau minim till. De exemplu, la SCDA Turda, porumbul s-a semånat direct în miri¿tea de soia. Procedurile sunt clare: aråtura se face din toamnå la culturile de primåvarå ¿i nivelarea tot din toamnå. În primåvarå, are loc erbicidarea ¿i

exemplu este Nexol de la Alba. Acolo SCDA Turda multiplicå ¿i grâu, ¿i orzoaicå, ¿i soia. Pentru anul agricol 2023, speciali¿tii de la Turda preconizeazå produc¡ii foarte bune la porumb. În luna septembrie, cultura aratå foarte bine. Plantele au avut o rasårire excelentå fiindcå au avut umiditate, au evoluat ¿i s-au dezvoltat excelent. Acum se a¿teaptå maturizarea ¿i apoi recoltatul. Nicolae Tritean sus¡ine cå precipita¡iile reprezintå principalul argument în La Turda, se utilizeazå, în propor¡ie de 99% numai hibrizii ¿i soiurile create în loturile experimentale ale Sta¡iunii. Neavând hibrizi de floarea-soarelui, nici nu se cultivå. Totu¿i, ca alternativå, se produce soia. Aici, Sta¡iunea stå foarte bine. De¡ine 24 de soiuri de soia omologate, iar în acest an are semånate 350 ha cu soia, tot pentru producerea de såmân¡å. Producerea de såmân¡å se face numai din crea¡iile Sta¡iunii. Asta este regulå la Turda. Dacå în 2022, soia a fost calamitatå în propor¡ie de 70%, în 2023 cultura merge foarte bine. Se preconizeazå o produc¡ia bunå, de 2,5 - 3 tone la ha.

Nicolae Tritean, director SCDA Turda

Soiurile utilizate în produc¡ia de såmân¡a sunt Felix, Onix, Raluca, Cristina ¿i Iris. “Cu produc¡iile bune ¿i foarte bune din acest an, speråm så recompensåm pierderile pe care le-am avut anul trecut la porumb ¿i la soia”, este de pårere directorul SCDA Turda. La grâu, de pe cele 300 de hectare, s-au ob¡inut produc¡ii de 5-6 tone. “Neam încheiat bine. Nu e la ce må a¿teptam, dar este mul¡umitor. Speram så trecem de 6 tone, totu¿i nu am reu¿it”. Pentru campania agricole de 2023 2024, vor fi semånate 300 ha cu grâu ¿i 50-60 de ha cu triticale. Atât permite

semånatul. “Nu mai mi¿cåm terenul deloc!”, spune mândru Tritean. Scopul este men¡inerea umezelii în påmânt ¿i acumularea a cât mai multå apå, fiindcå în sfâr¿itul de aprilie, începutul lui mai, temperaturile cresc tot mai mult, iar dacå terenul va fi arat, se pierde foarte multå apå ¿i atunci ¿i råsårirea este greoaie. Nu va avea loc la timp. La produc¡ia de semin¡e la hibrizii simpli se preconizeazå o produc¡ie de 3 tone la hectar. Un nivel foarte bun. Turda produce numai loturi de semin¡e. Nu de¡ine loturi de consum. Aceste produc¡ii sunt ob¡inute de la hibrizii simpli, dar de la hibrizii dubli se ajunge pânå la 6 tone de såmân¡å la hectar, iar asta înseamnå produc¡ie foarte bune la ob¡inerea de såmân¡å. În general, fermierii din Cluj vor ob¡ine produc¡ii foarte bune la hibrizii de consum, de 10-12 tone la hectar. “Vor face lejer aceste produc¡ii cei care au aplicat tehnologii adecvate ¿i adaptate ¿i au fåcut fertilizårile necesare, fiindcå precipita¡ii au fost exact cât trebuie ¿i au fost multe, încå din perioada semånatului”.

Gheorghe MIRON rota¡ia. Vor fi în scådere vechiul soi Arie¿an ¿i vor fi în cre¿tere soiurile noi, Dumitra, Andrada, Cezara ¿i Codru. Acestea au indici de calitate superioarå ¿i ajung så producå pânå 7-8 tone la ha, într-un an normal, în ceea ce prive¿te condi¡iile pedoclimatice. În 2023, recoltatul la porumb de såmân¡å va începe când umiditatea boabelor va fi în jur de 28%. Semin¡ele se usucå pe ¿tiulete în uscåtoare. La porumbul zaharat, recoltatul va începe, pânå în data de 10 septembrie, iar la ceilal¡i hibrizi, cåtre finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.

Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

De ce este important fiecare nou terminal de cereale Fermierii au o nouå oportunitate de a-¿i transborda cerealele, fårå så mai stea cu camioanele la cozi infernale de câteva zile în Portul Constan¡a. Cerealele lor vor fi cântårite, analizate ¿i transferate pe barje prin intermediul unui nou ¿i complex sistem, realizat de Survcontrol Agro, care de¡ine în proprietate un mic port la Chiscani, Bråila, la care pot acosta acum nave fluviale, iar în viitor, ¿i nave maritime.

dministratorul firmei, Dan Gutium, care face de ani buni comer¡ cu cereale ¿i trading de produse agricole, ne-a spus cå investi¡ia a fost necesarå dintr-un considerent simplu: dorea så elimine taxele pe care le plåtea cåtre prestatorii de servicii., “Înainte de începutul råzboiului cu Ucraina, aceste taxe erau de 3 euro pe tonå, de la descårcarea din camion pânå la încårcarea pe navå. Acum au ajuns la 6 euro pe tona de cereale. Aståzi (n.r. - 28 august 2023), când inauguråm acest sistem de transbordare, avem la cheu o barjå în care vom încårca 1.000 de tone de grâu. Dintr-un foc eu voi economisi azi 6.000 de euro, bani pe care nu mai trebuie så-i plåtesc cåtre prestatorii de servicii.” Omul de afaceri recunoa¿te cå nu a fost prea u¿or så porneascå investi¡ia. În primul rând, a achizi¡ionat în 2018 fostul terminal de påcurå care aproviziona, în perioada 2000-2010, termo36

centrala CET Bråila, dupå care a intrat în conservare. Ob¡inerea avizelor de mediu ¿i autoriza¡iei de demolare a vechiului terminal a durat câ¡iva ani ¿i lui Dan Gutium i s-a cerut ca la realizarea investi¡iei så aibå în vedere protejarea unei anumite specii de broascå de Dunåre, batracian care s-a dovedit cå... nu exista în zonå. Construc¡ia în sine a sistemului de transbordare a început din 2021, a costat aproximativ 3 milioane de euro ¿i are echipamente ¿i instala¡ii de ultimå orå: un cântar electronic, un laborator modern care efectueazå analize rapide cu aparate digitalizate, pentru determinarea parametrilor cerealelor care urmeazå a fi descårcate în fosa care poate primi pânå la 80 de tone odatå. Urmeazå sistemul complex de elevatoare ¿i benzi rulante acoperite, care pornesc (¿i se opresc) în cascadå pentru evitarea suprasarcinilor la motoare sau supraîncårcårii benzilor. Cerealele sunt transportate apoi cåtre a¿a-numitul shiploader - încårcåtorul propriu-zis, la capåtul cåruia se aflå un tub de ce poate

fi urcat sau coborât, precum ¿i deplasat cåtre/dinspre barja în care se încarcå cerealele. Întreaga instala¡ie se aflå în prezent în perfectå stare de func¡ionare, dar mai sunt necesare teståri ¿i ajuståri pentru ca, de la o capacitate actualå de încårcare de 250 tone pe orå, så se ajungå la 300 tone pe orå, poate chiar mai mult, în func¡ie de cerealele pe care le încarcå grâu, orz, rapi¡å, floarea-soarelui sau porumb. Terminalul este deservit de trei tehnicieni ¿i este controlat prin radiocomandå ¿i wireless de cåtre un singur specialist. “Cum spuneam, eu am fåcut aceastå investi¡ie în principal pentru mine, ca så economisesc banii da¡i pe taxe portuare. Dar orice fermier din Vrancea, Gala¡i, Ialomi¡a, Bråila poate veni så-¿i încarce pe barje cerealele ¿i promit cå nu-i voi taxa cu 6 euro pe tonå, ci doar cu 3, cel mult 4 euro pe tonå”, a mai spus Dan Gutium.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 33/2023

CULTURI VEGETALE

Mai mul]i ac]ionari Bayer cer renun]area la divizia Crop Science Artisan Partners este ultimul dintr-o serie de ac¡ionari importan¡i ai Bayer care solicitå public ca echipa executivå a colosului german så demareze procedurile pentru renun¡area la divizia Crop Science, puternic afectatå de procesele intentate împotriva Roundup. Artisan este al 16-lea ac¡ionar ca importan¡å în structura Bayer.

Bluebell Capital Partners a cerut acela¿i lucru la începutul anului, dar au existat ¿i al¡i investitori de top, inclusiv grupul de fonduri mutuale Deka, care au criticat conducerea anterioarå a Bayer tocmai pentru cå nu separå divizia dedicatå sånåtå¡ii umane de produc¡ia pentru agriculturå. Înså existå ¿i investitori care se opun unei asemenea mi¿cåri radicale. Actualul director, Bill Anderson, instalat la 1 iunie 2023, a fost adus de la rivalul elve¡ian Roche, în tentativa de a revigora pre¡ul ac¡iunilor Bayer, tras în jos de litigiile din Statele Unite.

Profitul Agricol 33/2023

Anderson a afirmat, recent, cå nu exclude nicio op¡iune, înså a adåugat cå nu e dispus la ac¡iuni care ar putea destabiliza ¿i mai mult afacerile grupului. El este a¿teptat så-¿i comunice deciziile ¿i planurile de ac¡iune la începutul anului viitor. Divizia Crop Science, de semin¡e agricole ¿i produse de protec¡ia plantelor, al doilea cel mai mare furnizor global din industrie dupå Syngenta, reprezintå aproximativ jumåtate din vânzårile Bayer.

În al doilea trimestru al acestui an, vânzårile globale ale Bayer au scåzut cu 8,2%, la 11,044 miliarde de euro. Cel mai semnificativ (18,5%, la 4,924 miliarde de euro) au scåzut afacerile diviziei Crop Science, afectate de scåderea puternicå atât a volumelor, cât ¿i a pre¡urilor în cazul glifosatului. Excluzând vânzårile de glifosat, vânzårile Crop Science au fost la nivelul anului precedent, deoarece pre¡urile mai mari au fost compensate de volume

mai mici. Vânzårile de la Corn Seed & Traits au crescut cu 10,6%, în mare parte datoritå pre¡urilor mai mari în toate regiunile, precum ¿i a suprafe¡elor crescute în America de Nord. Afacerile la Fungicide au fost egale cu trimestrul anului anterior. Vânzårile la Soybean Seed & Traits au scåzut cu 9,3%, în principal din cauza scåderii suprafe¡elor ¿i a unei scåderi a veniturilor din licen¡e în America de Nord.

EBITDA înainte de articolele speciale la Crop Science a scåzut cu 58,5%, pânå la 725 de milioane de euro, în principal din cauza scåderii vânzårilor de produse pe bazå de glifosat. Câ¿tigurile au fost diminuate ¿i de o cre¿tere în principal legatå de infla¡ie a costului mårfurilor vândute ¿i de un efect valutar negativ de 96 milioane euro.

Robert VERESS

GR|DINA

VIA [i LIVADA O recolt\-record de maz\re Hortifruct, cel mai mare producåtor de conserve din România, anun¡å o cre¿tere a produc¡iei, în 2023, cu peste 20 milioane de conserve, sticle ¿i borcane, fa¡å de 2022, când produc¡ia a fost de 15 milioane de unitå¡i.

Hortifruct estimeazå aceste cifre datoritå cre¿terii produc¡iei, fiindcå a plantat la începutul anului mai multe legume decât anul trecut. A¿teptårile au fost confirmate chiar de la primul produs recoltat: mazårea verde de grådinå,

care are deja o cre¿tere de 62% fa¡å de anul trecut. Hortifruct are în portofoliu brandul Naturelo ¿i produce pentru parteneri de felul Cåmara Noastrå, Drag de România, Hanul Boieresc etc. Aceste branduri se vând în magazinele partenere: Lidl, Carrefour, Penny ¿i Profi. Sortimentele cel mai vândute ¿i de succes din ultimul an, au fost recipientele de la Naturelo cu mazåre verde de grådinå ¿i ro¿ii cuburi. În plus, în magazinele partenere se gåsesc ¿i ro¿ii întregi sau pasata, fasole påståi: galbenå sau verde, bulion, pastå de tomate, dar ¿i compot de piersici. De asemenea, Hortifruct a anun¡at cå în 2023 au apårut conserve ¿i borcane

noi: pasata din ro¿ii cherry, pasata cu busuioc, dar ¿i noi sortimente de dulcea¡å ¿i gem din fructe (cåp¿uni, fructe de pådure, afine, piersici, caise ¿i cire¿e). Organiza¡ia de producåtori Hortifruct colaboreazå cu marile lan¡uri de magazine precum Lidl sau Kaufland, dar are desfacere ¿i cåtre micii distribuitori care livreazå produsele în pie¡ele tradi¡ionale din România. Livrårile de legume ¿i fructe române¿ti estimate cåtre Lidl ¿i Kaufland pentru un an calendaristic depå¿esc 18 mii de tone.

Gheorghe MIRON

Cel mai bun an pentru strugurii de mas\ “Strugurii de maså sunt superbi în acest moment, 2023 este unul dintre cei mai buni ani pentru acest sortiment. Din aproximativ 200 hectare de struguri de maså avem: 120 hectare de struguri ro¿ii «Moldova», 70 de hectare de struguri albi «Victoria» (ace¿tia sunt struguri române¿ti cu boabe mari, cilindrici, de pânå la 750 de grame pe ciorchine, în plus este cel mai rezistent soi la påstrare ¿i transport) ¿i 20 hectare de struguri albi «Italia»”, a explicat Marius Com¿a, director inginer agronom al Domeniilor Ostrov. El estimeazå cå strugurii de maså vor avea o produc¡ie excelentå, între 25 38

¿i 35 de tone la hectar, deoarece au avut precipita¡ii suficiente, cu peste 20% mai mari de media anualå normalå. Producåtorul Domeniile Ostrov a încheiat un parteneriat cu pilotul Cristian Velciu. Domeniile Ostrov promoveazå consumul de fructe atât în media, cât ¿i în parteneriat cu pilotul de karting Cristian Velciu. La 13 ani, Cristian este deja dublu campion al României ¿i pune succesele sale ¿i pe seama alimenta¡iei corecte, a consumului de fructe ¿i legume sånåtoase de la producåtorii români. Sloganul sub care sa parafat colaborarea este “Fructe pentru Campioni!”.

Cristian Velciu Profitul Agricol 33/2023

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Atac de man\, alternarioz\ [i putregai cenu[iu Producåtorii de legume au primit o avertizare de la Oficiul Fitosanitar Cluj, cu privire la un atac de trei boli periculoase care pot diminua mult produc¡iile legumicole dacå nu sunt aplicate tratamentele necesare urgent. Este vorba de manå, alternarioza tomatelor ¿i putregaiul cenu¿iu.

ana tomatelor este o boalå provocatå de ciuperca phytophtora, se dezvoltå frecvent pe partea inferioarå a frunzelor, dar ¿i pe organe ¿i atacå toate organele plantelor, indiferent de locul de culturå. Picåtura de apå ¿i vântul sunt factori care ajutå la råspândirea bolii. Speciali¿tii OFC au explicat ¿i modul în care ac¡ioneazå cele trei boli. Astfel, la manå, pe spatele frunzelor, apar pete mari de culoare verde-cenu¿ie, iar în zona acestora apare un puf albicios. Locul atacat devine brun, iar frunza se usucå. Douå produse sunt foarte eficiente în combaterea acestei boli: Ortiva Top, în doza de 1 litru la hectar, ¿i Score 250 SC, în doza de 0,5 L la hectar. Tratamentele pot fi date la acoperire, la interval de 7 -10 -14 zile. Dupå manå, alternarioza tomatelor este cea mai periculoaså boalå care atacå tomatele ¿i este provocatå de ciuperca alternaria solani, ce î¿i dezvoltå în ¡esuturi un miceliu de culoare maro. Germinarea ciupercii este posibilå în prezen¡a apei ¿i a temperaturilor de 6 - 34°. Alter narioza apare pe frunzele 40

bazale, tulpinå, fructe ¿i semin¡e. Pe frunze apar pete brune, o pulbere negricioaså, apoi acestea devin cenu¿ii. Frunzele atacate se deformeazå, se ofilesc, apoi se usucå. Pentru alternariozå, speciali¿tii recomandå produsul Teldor 500 SC, doza 1,2 l la hectar, ¿i Switch 62,5 Wg, doza 0,8 1 l la hectar. Putregaiul cenu¿iu - botrytis cinereia este o boalå favorizatå de prezen¡a apei pe foliajul plantelor. Ciuperca rezistå de la an la an pe resturile de plante sau în sol, iar råspândirea ei se va face prin intermediul vântului sau al apei în timpul irigårii. Putregaiul cenu¿iu se instaleazå în zonele unde planta a suferit råni în urma lucrårilor de între¡inere. Speciali¿tii de la OF Cluj recomandå tratament cu Triumf 40 WG, câte 2- 2,5 kg la hectar, ¿i Ortiva Top, 1 l la hectar. Tratamentele se vor aplica imediat dupå finalizarea lucrårilor care au provocat rånirea plantelor, ceeab ce duce la condi¡ii prielnice pentru favorizarea apari¡iei putregaiului.

Amendå pânå la 10.000 lei În lupta cu aceste trei boli, speciali¿tii de la OF Cluj mai reco-

mandå irigarea culturilor prin picurare, evitarea fertilizårii excesive, precum ¿i evitarea lucrårilor care provoacå råni pe plante. Importantå este ¿i alternarea produsele de protec¡ie a plantelor în scopul maximalizårii eficien¡ei tratamentelor aplicate. Conform registrului Comisiei Europene privind introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare, fiecare utilizator al produselor de protec¡ie a plantelor trebuie så påstreze eviden¡a contabilå a produselor depozitate ¿i utilizate cel pu¡in trei ani, precum ¿i eviden¡a efectuårii fiecårui tratament prin completare într-un registru. Mai mult, constituie infrac¡iune nerespectarea de cåtre utilizatori a directivei privind men¡inerea eviden¡ei cel pu¡in trei ani a produselor de protec¡ie a plantelor pe care le utilizeazå. Amenda este cuprinså între 8.000 lei ¿i 10.000 lei. “Lua¡i måsurile ce se cuvin pentru protejarea mediului înconjuråtor atunci când aplica¡i aceste produse chimice de protec¡ie a plantelor”, este mesajul OF Cluj.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 33/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mihai Lungu> Multiplicarea suinelor are nevoie de timp Programul lansat de Florin-Ionu¡ Barbu, ministrul Agriculturii, pentru relansarea industriei porcului i-a surprins pe mul¡i speciali¿ti. Fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, bun cunoscåtor pentru pia¡a cårnii din Europa, Mihai Lungu crede cå entuziasmul ministrului este necesar, dar exagerat. Cum så facem noi acum 9 milioane de porci?, se întreabå retoric Mihai Lungu.

“Dupå pårerea mea, este o cifrå prea îndråznea¡å. Un asemenea program se poate întinde pe 20 de ani. Personal, eu m-a¿ fi dus pe valori mai rezonabile ¿i realizabile. ¥n România, existå acum vreo douå milioane ¿i jumåtate de porci, dar importåm echivalentul a patru milioane de porci. Trebuie våzut ¿i cu importul ce se întâmplå. Cea mai mare cantitate de carne din import este destinatå pentru procesare. Måcelåriile preferå totu¿i carnea proaspåtå.” Dar am putea înså gåsi 56.000 de scrofi¡e pentru reproduc¡ie în toatå Europa? Este o întrebare la care ministrul nu a dat un råspuns. Chiar dacå fermele occidentale nu au acum scrofi¡e de vânzare, ele se pot produce la comandå, este de pårere Mihai Lungu. În timp. Înså programul a demarat deja. Se contruiesc în ¡arå 32 de ferme strict Profitul Agricol 33/2023

Mihai Lungu

pentru reproduc¡ie. Ele ar putea så scoatå 56.000 de scroafe din care så iaså 1,5 milioane de gråsuni, iar noi importåm 2 milioane de gråsuni. Prin acest program, se rezolvå în mare parte importul, ceea ce este un lucru foarte bun. Mai ales cå, în scurt timp, Uniunea Europeanå nu va mai låsa så circule animale vii pe distan¡e lungi. Mihai Lungu a pus bazele Cooperativei Muntenia, alåturi de Adrian Rådulescu. Aceastå structurå inteligent conceputå ar putea fi reactivatå prin legea reproduc¡iei pentru porci fiindcå mul¡i proprietari de îngrå¿åtorii ar fi vrut så-¿i construiascå propriile maternitå¡i de scroafe. “Dacå se construiesc aceste ferme de scroafe, gråsunii rezulta¡i se vor vinde în România. ªi atunci, cine are îngrå¿åtorie va avea o surså ¿i mai ieftinå de purcei, ¿i mai la îndemânå, ¿i mai ieftini. Adicå, dacå noi producem gråsuni în ¡arå, atunci când cumperi gråsuni, tu, care ai fermå de îngrå¿are, nu

mai pierzi 3 kilograme la fiecare purcel când îi descarci la tine în fermå. Gråsunul pleacå din Germania cu 25 de kilograme ¿i ajunge cu 21-22 de kilograme la tine. Stresul este foarte mare, în func¡ie de distan¡a transportului. Dacå aduci gråsunul dintr-un jude¡ limitrof sau de la o distan¡å de douå-trei jude¡e, pierderea este mult mai micå - o jumåtate de kilogram. Deci ai marfå ¿i mai bunå, nu ai nici pierderi mari, dar cumperi ¿i la un pre¡ mai bun: nu mai trebuie så plåte¿ti transportul pe distan¡e lungi.” Fermierii din Cooperativa Muntenia, care au vrut så facå reproduc¡ie, s-au unit pentru a ajunge la un numår minim de locuri pentru îngrå¿are ca så intre în program. Acum, Mihai Lungu nu se mai implicå în zootehnie, ci vinde silozuri metalice pentru cereale. “Reprezentåm o firmå din Italia, care produce echipamente, dar avem ¿i echipå de montaj.”

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mary Eugenia Pan\>

Desp\gubirea va fi uniform\ la nivelul ]\rii Asocia¡iile crescåtorilor de porci au convenit cu ANSVSA ¿i cu ministrul Florin-Ionu¡ Barbu schema referitoare la despågubirea unitarå pentru pierderile suferite din cauza pestei porcine africane.

espågubirea va fi uniformå la nivelul ¡årii. Nu vor mai fi pre¡uri diferite de la un jude¡ la altul, de la 5 la 12 lei pe kilogramul de porc sacrificat din cauza bolii, spune Mary Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP). “Noi am cerut acest lucru de la debutul pandemiei. Chiar am gåsit un model din Spania ca så sus¡inem aceastå idee normalå. Practic, noi neavând o burså a cårnii de porc, pre¡ul purcelului adus din alt stat membru pentru a fi crescut în România va fi determinat ca despågubire de cele trei burse existente din Germania, din Olanda ¿i din Danemarca. Se face o medie ¿i, dacå, såptåmâna aceasta existå un pre¡ ¿i noi avem un focar de pestå peste o såptåmânå, se ia în considerare media pre¡urilor din såptåmâna anterioarå. Pre¡ul purcelului importat a ajuns la 128 de euro.” Mary Panå crede cå putem scåpa de importurile de purcei scumpi, dar în timp, nu imediat. “Popularea poate så dureze ¿i trei ani. Chiar dacå absolven¡ii no¿tri nu vor

Mary Eugenia Pan\, pre[edinte ACEBOP

så mai lucreze în fermele de scroafe, vin al¡ii din stråinåtate. De exemplu, Premium Porc are medici veterinari români, dar aduce ¿i din Danemarca. Pe de altå parte, compania are medici români, care fac practicå în Danemarca timp de ¿ase luni, apoi revin în fermele din România. ªi au salarii mici, de aceea unii mai ¿i pleacå. Numai danezii au salarii mari.” Pre¿edinta ACEBOP crede cå programul ministrului Barbu de multiplicare a porcilor este realist. “Au fost depuse proiectele ¿i se pot face ni¿te calcula¡ii. Proiectele au demarat, au început modernizårile. Fiecare proiect precizeazå câte scroafe vor fi în fiecare fermå nouå. Se vor cumpåra treptat din fermele occidentale. Eu, dacå a¿ avea fermå de reproduc¡ie, mia¿ aduce purcei din Statele Unite ale Americii.” Crescåtorii care aveau ferme în conservare au început så le modernizeze când s-a dat verde pentru legea reproduc¡iei la suine. Au primit prima tran¿å

de bani ¿i lucreazå. Mary Panå apreciazå cå fermierii din fosta Cooperativå Muntenia nu vor putea realiza asemenea investi¡ii. “Sistemul gândit de Adrian Rådulescu la Cooperativa Muntenia este pus în aplicare de Smithfield ¿i de Premium Porc. Aceste companii furnizeazå doritorilor purcei, furaje, iar la sfâr¿it cumpårå porcii îngrå¿a¡i de micii fermieri, dupå ce scad pre¡ul purceilor ¿i al furajelor. Smithfield are cel mai mare abator din România ¿i acolo trebuie porci mul¡i.” Între timp, virusul pestei porcine africane pare plecat în vacan¡å: ANSVSA nu mai face raportåri privind evolu¡ia focarelor. “În realitate, este un dezastru prin satele noastre, spune Mary Panå. ANSVSA este depå¿itå practic de situa¡ie. Nu avem nicio ¿anså dacå România nu va primi vaccinul cu prioritate. Ursula von der Leyen nu vrea så autorizeze vaccinul american în Europa. Noi trebuie så a¿teptåm vaccinul spaniol, care va fi gata la toamnå. Este un program spaniol de douå milioane de euro, bani europeni, în acest scop. Comisia Europeanå putea så facå înså o excep¡ie pentru România care a devenit un pericol penru statele membre. Avem prea multe focare.” Cele mai multe focare se aflå acum în Gorj, un jude¡ cu un numår foarte mic de ferme de porci, dar cu efective enorme de... mistre¡i. Originea silvaticå a pestei porcine africane la noi este reconfirmatå din nou.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Buz\ul vrea s\ devin\ “hubul” porcilor patrio]i În sfâr¿it, încep så se mi¿te investi¡iile înlesnite de legile reproduc¡iei la porc ¿i la påsåri, dupå cinci ani de la votarea acestor acte normative. E bine ¿i mai târziu, decât niciodatå...

“

Buzåul are 10 din cei 40 de beneficiari de la nivel na¡ional ai Programului de Sus¡inere a Reproduc¡iei la Pasåre ¿i Porc. În total, în jude¡ul nostru vor ajunge 9 milioane de euro, bani cu care fermierii î¿i vor înfiin¡a ferme de påsåri ¿i porci, doar cu rase române¿ti. Sunt, în general, fermieri tineri, care au experien¡å în domeniu. Patru din ei au accesat bani pentru påsåri ¿i ¿ase pentru suine”, spune Cosmin Florea, director la Direc¡ia Agricolå Buzåu. Directorul e convins cå Buzåul va avea cele mai multe ferme, nou înfiin¡ate, în urmåtorii doi ani, de reproduc¡ie la pasåre ¿i porc. Totul a fost posibil ca urmare a accesårii Programului de Sus¡inere a Reproduc¡iei la Pasåre ¿i Porc, derulat prin Direc¡ia Agricolå ¿i finan¡at de Ministerul Agriculturii, unde Buzåul are cei mai mul¡i beneficiari. În total, zece fermieri din jude¡ au ob¡inut fonduri cu care så înfiin¡eze ferme pentru cre¿terea raselor române¿ti.

fermå de vaci de carne ¿i cultiva vreo 3.000 de hectare. Voia så facå o fermå de scroafe. Frizeri¡a din comunå de¡inea func¡ia de primar ¿i era de la PSD. De câte ori se ducea el cu toate avizele ob¡inute ca så facå ferma de scroafe, frizeri¡a îl întâmpina scurt: “Ai destul!” sau, ¿i mai grav, “Poluezi!” Våzând omul cå nu poate s-o scoatå la capåt cu frizeri¡a, a candidat contra ei ¿i, folosind argumentele electorale stråmo¿e¿ti, a ie¿it primar fluierând. A transferat afacerea cu porci feciorului Dan Viorel Enache ¿i acum tânårul este beneficiarul legii pentru reproduc¡ia suinelor. Tânårul fermier spune cå a accesat aceste fonduri pentru cå în România au crescut mult importurile de carne de porc tocmai din cauza costurilor foarte mari de reproduc¡ie la care s-au adåugat ¿i problemele generate de pesta porcinå. Cu banii primi¡i de la stat, buzoianul va înfiin¡a o fermå de reproduc¡ie cu un efectiv de 1.400 de scroafe, “din rase române¿ti”. Pre¡ul cårnii de porc ar putea scådea odatå cu opera¡ionalizarea fermelor care au aplicat programul de

sus¡inere a reproducerii suinelor, apreciazå, tot contra naturii, conducerea Direc¡iei Agricole Jude¡ene. “Continuå, foarte important, programul de reproduc¡ie despre care nu prea se aminte¿te foarte mult. Noi, Buzåul, gestionåm 70 de milioane de euro prin programul de reproduc¡ie în ferme de porci ¿i pasåre. Sunt zece beneficiari care deruleazå acest proiect, în diverse stadii de evolu¡ie. Buzåul va deveni un hub, dacå pot så spun a¿a, al produc¡iei de material genetic. Dacå se vor duce aceste programe pânå la capåt, Buzåul va fi din nou pe primul loc, va fi generator de material genetic pentru porc ¿i pasåre, ceea ce înseamnå cå foarte multe ferme de îngrå¿at porc ¿i pasåre vor cumpåra din Buzåu material pentru cre¿tere. Este deosebit de important economic pentru jude¡ ¿i pentru economia na¡ionalå pentru cå, dacå întreba¡i crescåtorii de porc sau de pasåre, ei achizi¡ionau de afarå produsele respective, din Ungaria, Polonia, Bulgaria. Iatå cå de data aceasta speråm så generåm un plus de valoare de mult a¿teptat, fiind ¿i un vid pe acest segment al F pie¡ei”, detaliazå Cosmin Florea.

Unul din beneficiari este tânårul Dan Viorel Enache, fiul inginerului agronom Ion Enache, acum primar la Cilibia. Înainte så ajungå primar, Ion Enache avea o fermå de porci la îngrå¿at, o Profitul Agricol 33/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR Zeci de crescåtori de porci au fost nevoi¡i så cumpere animalele pentru îngrå¿at de la fermele din Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Germania. Iar unii, din lipså de bani, au fost nevoi¡i så renun¡e la afaceri. Dan Viorel Enache avea anul trecut în hale peste 7.000 de porci, înså scumpirile i-au pus lacåtul pe u¿å. Ajunsese så plåteascå 120 de euro pe un singur purcel. Acum, datoritå programului de sus¡inere a reproducerii suinelor, acesta reu¿e¿te så¿i construiascå ferma de la 0, cu o finan¡are de 7 milioane de euro. Vestea s-a råspândit rapid în comunitate, iar programul a fost accesat de al¡i zece crescåtori de porci. Odatå cu opera¡ionalizarea acestor ferme finan¡ate prin programul Ministerului Agriculturii, pre¡urile la purceii mici vor scådea la 35-40 de euro bucata. Evident cå nici

fermierii nu cred to¡i acest lucru. “Putem spune cå suntem pe primul loc la accesarea acestui program ¿i ca numår de beneficiari, ¿i ca sumå. Avem o sumå care o s-o derulåm, în jur de 7475 de milioane de euro, pe un exerci¡iu financiar de 3 ani. Deja lucrårile au început destul de puternic, avem firmele care lucreazå intens.” În cadrul acestui program pot aplica doar persoanele juridice care de¡in ferme autorizate cu o capacitate de peste 400 de locuri de reproduc¡ie, iar ajutorul de la stat poate ajunge ¿i la 90% din cheltuielile eligibile. “Este cea mai bunå måsurå datå crescåtorilor de porci din '90 ¿i pânå acum pentru cå nu mai cumpåråm purcelul din afara ¡årii pentru a-l îngrå¿a, la un pre¡ exagerat de mare. Îl producem la noi în ¡arå, cu costuri mult mai mici.

În condi¡iile de fa¡å, am douå ferme de porci de 7.000 de capete de cazare goale de la 1 ianuarie 2023, nu le-am mai populat din cauza faptului cå purcelul era 120 de euro bucata, adus din Bulgaria, Germania, unde gåseai. O lungå perioadå ¿i nici acum purceii nu se gåsesc, iar de produs cred cå o så-l producem undeva la maxim 35-40 de euro pe bucatå. E de bun augur måsura, ne ajutå foarte mult în cre¿terea porcului ¿i românii pot avea tot timpul pe maså porc românesc. Aceastå måsurå poate conduce la scåderea pre¡ului cårnii de porc, alåturi de al¡i factori: scåderea pre¡ului la furaje, energie, care este exagerat de scumpå, transport”, a precizat Dan Viorel Enache.

Ministrul vrea s\-i integreze pe oieri în Casa Unirea Ministrul Agriculturii anun¡å cå inten¡ioneazå så dezvolte mai multe proiecte la Casa de Comer¡ Unirea, unul din aceste proiecte vizând exportul de berbecu¡i colecta¡i din fermele române¿ti spre ¡årile arabe. “Trebuie så dezvol¡i, så construie¿ti pe Casa Unirea. Vå dau un exemplu, în sectorul ovin, cred cå nu ar trebui så mai låsåm fermierii så stea pleca¡i prin toate ¡årile arabe, så stea pleca¡i prin Maroc, så stea pleca¡i ¿i nimeni så nu-i bage în seamå. Eu, prin Casa Unirea, mi-a¿ dori foarte mult så fac anumite centre tampon, prin care berbecu¡ii colecta¡i de la fermierii români så intre în aceste centre. Fermierii români trebuie så-¿i primeascå banii pentru a putea så-¿i dezvolte în continuare afacerea, iar Casa Unirea så aibå distribu¡ia cåtre aceste state, printr-un protocol încheiat corect, în a¿a fel încât fermierii så nu 44

aibå întârzieri la plå¡i, a¿a cum s-a întâmplat, så se facå exporturi ¿i fermierii så-¿i recupereze banii foarte greu, vorbim de 90 ¿i chiar de 120 de zile”, a explicat ministrul. El a reamintit cå, prin programul Investalim, se va acorda punctaj suplimentar pe codul CAEN privind procesarea cårnii de porc, de oaie ¿i de vitå, fiind punctaje separate, mai mari decât în celelalte domenii, pentru a putea fi create aceste abatoare de sacrificare ¿i centre de procesare-ambalare ¿i pentru a putea merge cu marfa fie sub formå de carcaså, fie ambalatå ca pieså. “Este un lucru foarte important. În asocia¡iile de ovine, sunt foarte grupa¡i ¿i cred cå îi voi convinge, îi voi pune la maså, pentru cå atât timp cât noi investim ¿i dåm bani, pe de o parte, pe SCZ, pe de altå parte, pe ANT, pe de o parte, pentru a crea ¿i a men¡ine ameliorarea ¿i rasa foarte bunå în România, cred cå

aceste cooperative care tot timpul primesc finan¡are de la bugetul de stat au ¿i ele obliga¡ia så facå aceste investi¡ii, mai ales cå acestea vin cu un sprijin foarte mare, v-am spus, ¿i cu o intensitate de 70%”. Florin Barbu a precizat cå se poate intra pe Casa Unirea ¿i cu un parteneriat privat, dacå nu existå finan¡are suficientå pentru crearea acestor abatoare mari de sacrificare ¿i de procesare a cårnii de oaie. “Dacå facem abatoare mici, nu suntem ¿i nu vom fi competitivi niciodatå. Dar asta-i responsabilitatea Ministerului Agriculturii: de a integra ace¿ti fermieri pentru a realiza aceste obiective de investi¡ii majore”, a concluzionat ministrul Florin Barbu.

pagini de

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Toneli a demarat investi]ii uria[e Toneli Holding este cel mai mare complex de gåini ouåtoare din România, cu ferme la Gåe¿ti, Odobe¿ti (Dâmbovi¡a), Petre¿ti, Titu, cu Sta¡ia de sortare ¿i FNC. Grupul construie¿te pe fonduri proprii o fabricå de ouå lichide. “Dupå noua lege, noi am solicitat la Modulul 22 un ajutor pentru linia de ouå praf, ca s-o integråm în aceea¿i fabricå, spune doctori¡a Aurora Alexandru, care de¡ine func¡ia de director la grupul de firme Toneli Holding, al cårui patron este libanezul Toni Khoury. În ianuarie vin utilajele. Fabrica va fi construitå la Titu. Construim hale conform Legii 227 pentru gåini la volierå, pentru ouå cod 1. Am accesat un proiect ¿i pentru o fabricå mare ca så prelucråm toate dejec¡iile într-un singur loc. Acum avem douå fabrici pentru prelucrarea dejec¡iilor.

Profitul Agricol 33/2023

Aurora Alexandru, director, Toneli Holding

Una din ele proceseazå numai dejec¡ii ecologice din fermele ecologice. Deja vindem fertilizan¡i. Ne-am certificat de 4 ani ¿i ne verificå anual, avem audituri. Dejec¡iile din fermele ecologice le vindem celor care ne dau cereale. Gåina¡ul din fermele cu zonå de joacå (neecologice, conven¡ionale) îl facem pele¡i

pe care îi vindem. Avem deja teme de cercetare cu Institutul de Pomiculturå de la Måråcineni, Arge¿, cu Institutul de cercetare de la Buzåu pentru legume ¿i fructe, cu Institutul de legumiculturå de la Vidra. Am ajuns departe în domeniu.” Compania Hosoya din Japonia a vândut licen¡a pentru prelucrarea gåina¡ului cåtre ferma Aviputna, cåtre Agrisol ¿i al¡ii. Toneli Holding se bazeazå pe altå tehnologie de prelucrare. Aerul cald din hale este folosit la uscarea pele¡ilor. Ambele fabrici de dejec¡ii func¡ioneazå pe tehnologia cumpåratå de la compania Dorset din Olanda. “Am vrea så investim ¿i în reproduc¡ie, dar avem destule proiecte pornite ¿i încå nu am ajuns acolo”, spune Aurora Alexandru.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Misterele de la Cooperativa Curg necazurile peste Cooperativa TimLactAgro din Timi¿, iar Adriana Szekely (pre¿edinta cooperativei) spune cå mai bine ar vinde fabrica din Bucovå¡, fåcutå cu eforturi mari din partea tuturor fermierilor membrii. Mai ales cå brandul “Floare din Banat” s-a impus deja prin magazinele din vest. Supåra¡i cå li se cer cotiza¡ii lunare mereu, unii fermieri au påråsit deja cooperativa.

“

Nu ¿tiu cum så redresåm situa¡ia”, acuzå fermierul Viorel Hapenciuc, fondatorul asocia¡iei ¿i al Cooperativei TimLactAgro. “To¡i îmi spun så revin la fabricå s-o redresez. Este vorba înså de o datorie de 2,2 milioane de lei.” Hapenciuc spune cå de fapt Adriana Szekely a bågat cooperativa în groapå. “Cum s-o mai redresez? De la zero, da, se poate. Dar a¿a?! Cei care au bågat mâna acolo trebuie så plåteascå. Så fie clar! Au fost mul¡i care ¿i-au fåcut proiecte europene pe banii cooperativei. Cel pu¡in 20 de oameni ¿tiu eu. Pe banii cooperativei ¿i consultan¡a, puncte la proiecte. Eu i-am zis: «Adriana, mai devreme sau mai târziu, ai så plåte¿ti! A¡i fåcut voi proiecte, dar ne-a¡i bågat în gaurå pe to¡i.» Szilamer Boldi¿ de la Turnu, jude¡ul Arad, a fåcut o fermå de vaci pe proiecte, cu 4 robo¡i. Adriana Szekely a fåcut vreo 7 proiecte: modernizare, silozuri... a luat unul inputuri de douå miliarde de lei, altul de patru miliarde ¿i tot a¿a, pe seama cooperativei, iar cooperativa a trebuit så plåteascå pentru cå era la termen. ªi am råmas cu banii pierdu¡i. Då-i în judecatå! Au dat afarå 46

vreo ¿ase fermieri mai mari. Le oprea din banii de lapte - 5% din valoare. La mine, 5% din 300 de milioane nu-i mult, dar la colonelul Ilie Chifan, din Arad, 5% dintr-o sumå de 1.500.000.000 este mult.” Ilie Chifan lucreazå la Firiteaz, comuna ªagu, jude¡ul Arad, 300 de hectare ¿i are 500 de vaci din rasa Bål¡atå Românescå. A ajuns la o medie zinicå de 30 de litri de lapte pe vacå. “Cooperativa a devenit un e¿ec, spune Ilie Chifan. Fiecare fermier a investit peste 200.000 de lei sub formå de cotiza¡ii, împrumuturi din bånci...” “L-au dat ¿i pe Siniteanu afarå din cooperativå. Probabil cå må vor da ¿i pe mine afarå, dar eu am så cer insolven¡a cooperativei. Eu am fåcut cooperativa, am fåcut brandul nu ca så ne furåm unii pe al¡ii. Îi târâi în judecatå. Avem un expert contabil, care face auditul. Din 2005, ei nu au plåtit inputurile. Cum så nu plåte¿ti datoriile cooperativei? Era cooperativa cea mai performantå ¿i acum merge cel mai råu. Eu m-am retras ca så-mi våd de afacerea mea când am våzut cå ei merg din gaurå în gaurå. Eu vând tot laptele propriu ¿i nu-mi ajunge. Eu cum de reu¿esc? Noi lucråm în familie ¿i nu ne furåm cåciula.” Cooperativa trebuie så fie tot ca o familie. Nu se decide nimic fårå analizå lucidå ¿i fårå acordul membrilor, gânde¿te Viorel Hapenciuc. “Adriana Szekely, am ajuns cei mai pro¿ti! Nicio firmå care se ocupå azi de mâncare nu are voie så fie în pierdere. Nu mai existå alta la fel în ¡arå. Haina o mai cârpe¿ti, o întorci pe dos, dar de mâncare ai nevoie în fiecare zi. De ce nu recunoa¿te cå are 30 de angaja¡i pentru cå a luat grantul cel mare de 7 miliarde, dar ne obligå så-i påstråm pe angaja¡i? Trebuie så plåte¿ti salarii pentru 30 de in¿i, nu-i joacå. În ultima lunå, a mai angajat 10 din cooperativå, dar trebuie plåtite impozitele la stat pentru fiecare. I-am spus

cå asta este evaziune fiscalå. Så te angajezi fictiv ¿i så plåte¿ti drepturile nu en regulå. ªi culmea, tot bilan¡ul e pe profit pentru cå inputurile nu au fost ¿terse... Am våzut credite luate de la bånci din 2005 de 14 miliarde. Adriana, ce ai fåcut cu atâ¡ia bani? Ai avut drept de semnåturå ca pre¿edintå, tu ai luat. Ce ai fåcut?” Cooperativa are acum audit ¿i oamenii a¿teaptå rezultatul. “Eu zic cå furå la greu. Are 7 proiecte europene. A fåcut ni¿te silozuri cum nu vezi la nimeni peaici, decât poate la Cereal Dolj din Segarcea. Pentru 7 proiecte europene, i-au trebuit cel pu¡in 4 milioane de euro, numai partea ei de co-finan¡are. De unde a avut atâ¡ia bani? De la noi, iar ea s-a acoperit cu acte. Eu ¿tiu un lucru: când må asociez cu cineva, eu nu am voie så fur, cå se întoarce odatå totul împotriva mea. Eu nu mai dau lapte prin cooperativå, dau prin persoanå fizicå. De ce såmi opreascå 10% din banii de lapte? Plåtesc 1.900 de lei cotiza¡ie lunar, trebuie så mai dau ¿i bani din lapte? A zis cå o så ni-i dea înapoi când se va redresa, adicå niciodatå.

Profitul Agricol 33/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

TimLactAgro Produsele fabricii se vând foarte bine. Pierderea este din cauza angaja¡ilor. Noi plåtim 70.000 de lei pe lunå salarii pentru angaja¡i fantomå ca så ia granturile. Eu am fåcut cooperativa, eu am fåcut brandul ¿i chiar îmi pare råu cå se îngroapå. Dacå o låsåm baltå, alta nu mai putem så facem, e clar fiindcå vin båncile ¿i ne vând cu bucata tot. Ea zice cå trece în insolven¡å ¿i ia ce poate ¿i ea råmâne cu furåciunea. Stai cå nu merge a¿a, ne adresåm instan¡ei. În orice formå de asociere, apare ¿i unul de åsta...” Am rugat-o pe Adriana Szekely så clarifice situa¡ia creatå la Cooperativa TimLactAgro, care devenise un model pentru alte forme de asociere din ¡arå, ¿i cum a adus aceastå cooperativå la sapå de lemn. “Dacå Viorel Hapenciuc face asemenea afirma¡ii, este foarte grav, spune pre¿edinta. Eu personal, ca fermå, nu am fåcut niciun proiect european pe seama cooperativei. Coperativa are proiect european ¿i nu suntem în stare så-l finalizåm din

Profitul Agricol 33/2023

cauzå cå nu avem bani. Din nefericire, domnia-sa nu a putut så treacå peste faptul cå eu nu am mai vrut så fiu directoare ¿i am zis cå må retrag. Au fost ni¿te discu¡ii urâte. Era momentul alegerilor ¿i oamenii au întrebat cå, dacå eu må retrag, ce se va întâmpla. Fabrica începuse så producå de patru luni. Am câ¿tigat alegerile cu majoritate de voturi. De-acolo a pornit ranchiuna. De când n-a mai fost pre¿edinte, nu a mai vrut så mai participe la activitatea cooperativei, iar dupå doi-trei ani, a venit numai cu acuza¡ii. Ilie Chifan este fermier mare ¿i a fost în consiliul de administra¡ie al cooperativei. Eu sunt doar o persoanå, sunt ¿i femeie, nu se poate ca, într-un consiliu de administra¡ie cu 7 persoane, så vii ¿i så afirmi cå numai eu am fåcut ¿i numai eu am dres, cå eu sunt de vinå. Atunci înseamnå cå e o mare problemå. Eu nu pot manipula încå ¿ase oameni. Nu am asemenea veleitå¡i. Problema este cå nimeni nu a vrut så se implice. Nici Viorel Hapenciuc. Eu am gre¿it cå nu trebuia så accept func¡ia de pre¿edintå. Nu mi-am imaginat cå un om poate fi a¿a de

afectat de faptul cå nu mai este pre¿edintele Cooperativei TimLactAgro. A fost un vot foarte transparent. Eram 26 de membri în 2018. El a avut 3 sau 4 voturi pentru cå toatå lumea ¿tia cå munca ¿i proiectele cooperativei au fost realizate de mine. A¿a au gândit oamenii atunci. Am gre¿it, trebuia så må retrag. Îmi pare råu pentru tot. Eu m-am chinuit 5 ani, mi-am låsat ferma de izbeli¿te ca så fiu tot eu aråtatå cu degetul? A¿ vrea så gåsesc pe cineva care så preia fabrica. Dacå nu livreazå lapte prin cooperativå, fermierii sunt elimina¡i. Domnul Chifan nu a mai vrut så dea lapte prin cooperativå. A zis cå nu are încredere. Era supårat cå îl dåm afarå. Nu te scoate nimeni dacå dai lapte la cooperativå. Nu se poate så nu ai facturå de lapte vândut la cooperativå. Din 2009 ¿i pânå în 2018, colaborarea noastrå a mers perfect, de¿i s-au manipulat mult mai mul¡i bani decât dupå ce fabrica a început så producå. Tot eu eram cu ei acolo. Era altå activitate. Am spus din start cå nu må pricep, cå trebuie angajat un manager. Au zis cå nu au bani. Eu nu am luat niciun leu din 2018 pânå azi. Dacå nu avem bani, atunci închidem ¿andramaua ¿i mergem acaså. Nu se poate så mi se repro¿eze tot mie acum cå nu am fåcut ce trebuie. Am fost foarte dezamågitå fiindcå nimeni nu a conceput fabrica asta ca pe o afacere proprie. To¡i percepeau cå fabrica este a celui care merge acolo. Eu am mers acolo fiindcå îmi pårea råu de muncå ¿i de bani.” Nu avem calitatea så cåutåm vinova¡i ¿i så tragem linie, dar Cooperativa TimLactAgro era un model de activitate pentru al¡i fermieri din ¡arå, care au preluat ¿i statutul acestei organiza¡ii. Conflictul de-acolo, la fel ca multe altele, aratå cå fermierii no¿tri nu au încå o culturå a asocierii ¿i cå încrederea este floare rarå pe la noi...

Adriana Szekely

Viorel PATRICHI 47

MA{INI & UTILAJE

FarmConect, un veritabil magnet de utilaje S-a tras cortina peste FarmConect, care a adunat laolaltå companii cu cele mai diverse domenii de activitate, de la ma¿ini ¿i utilaje agricole la echipamente pentru iriga¡ii (tot mai multe de la an la an, ca încercare de råspuns la schimbårile climatice), de la firme de inputuri la cele care oferå solu¡ii digitale pentru reducerea costurilor ¿i sporirea produc¡iilor.

a¡å de edi¡ia precedentå, la cea din acest an am remarcat o preocupare intenså a organizatorului - Forumul APPR - pentru includerea în tematicå atât a trecutului, cât ¿i a prezentului ¿i, mai ales, a viitorului agriculturii.

Vorbim aici de exponate de la Muzeul Na¡ional al Agriculturii, de prezentarea celor mai moderne tehnologii, ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i digitalizare, precum ¿i de includerea activå în activitå¡i cu teme agricole a copiilor, ei reprezentând viitorul acestei ramuri esen¡iale fårå de care omenirea nu poate tråi. Exponatele aduse la târg de Muzeul Na¡ional al Agriculturii din Slobozia neau aråtat cât de trudnicå ¿i totu¿i inovativå a fost tehnica agricolå cu care România a ajuns så se numere printre marii producåtori de cereale ai Europei interbelice: tractoare care ac¡ionau batoze, tocåtoare de nutre¡uri, batoze manuale cu manivelå ac¡ionatå de “un om putere”, ma¿ini de curå¡at porumb, semånåtori, pluguri ac¡ionate de un cal putere sau de tractoare de 30 de caiputere, o adevåratå revolu¡ie în agricultura de dupå Primul Råzboi Mondial. Am remarcat o preocupare distinctå a companiilor în acest an, anume cea referitoare la prezentarea de echipamente pentru iriga¡ii, printre expozan¡i

remarcându-se Dicor Land (pivo¡i ¿i tamburi) ¿i Metzer, care a deschis la Dragomire¿ti Vale, Ilfov, prima fabricå din ¡arå pentru echipamente de irigare prin picurare. Compania oferå solu¡ii la cheie de iriga¡ii prin sisteme prin picurare, atât la suprafa¡å, cât ¿i îngropate. O altå preocupare tot mai prezentå este promovarea sistemelor ¿i echipamentelor pentru agricultura de precizie, iar Vantage oferå solu¡ii digitale pentru managementul fermei, GPS, drone agricole, sta¡ii meteo, cartare agrochimicå ¿i multe altele. Pentru diversificare, Arnaud Perrein a expus o Dacia 1110 ¿i douå modele 1300, plus douå motorete Mobra, din colec¡ia proprie, pentru nostalgicii vremurilor cam apuse... A¿adar, edi¡ia a doua a FarmConect a fost clar reu¿itå ¿i mult îmbunåtå¡itå ¿i diversificatå fa¡å de prima edi¡ie, fiind un real câ¿tig atât pentru fermieri, cât ¿i expozan¡i.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 33/2023

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele Kubota M6, puternice [i eficiente Tractoare Kubota M6002, cu puteri de 123, 133 ¿i 143 CP, la care se adaugå ¿i 5 modele de încårcåtoare frontale specializate, sunt tot mai apreciate de fermierii români. Agri-Alian¡a, importator autorizat Kubota în România, a livrat recent la o fermå din Ardeal un astfel de tractor. Atractivitatea acestora constå în puterea, eficien¡a ¿i productivitatea lor.

rant, datoritå unei tura¡ii a motorului de doar 1.690 rpm.

Trac¡iune îmbunåtå¡itå cu Bi-Speed Seria M6 dispune de tehnologia inovativå Bi-Speed. Prin acesta, în momentul în care unghiul de virare al ro¡ilor din fa¡å este de peste 35 de grade, viteza de rota¡ie a acestora cre¿te automat fa¡å de cea a ro¡ilor din spate. Rezultå o trac¡iune mai bunå ¿i se reduc riscurile de alunecare, iar pe de altå parte, întoarcerea este mai linå ¿i nu afecteazå solul. Raza de întoarcere este motoare conforme de doar 4,5 metri, iar tractoarele M6 au cerin¡elor normei de o gardå la sol mare, de 42,5 cm, ceea ce poluare Stage V, în 4 le face utile inclusiv la adunarea sau cilindri, de 6,1 l. Func¡ia Powerboost råvå¿irea brazdelor de furaj cosit sau la echipeazå toate modelele ¿i asigurå 20 efectuarea de lucråri (prå¿it, trataCP suplimentari în timpul opera¡iunilor mente) în culturi înalte. de transport, inclusiv tractarea remorcilor grele. Sunt foarte u¿or de manevrat, da- Încårcåtoare frontale toritå pun¡ii fa¡å cu angrenaj conic fårå ac¡ionate digital Tractoarele pot fi dotate cu încårcåcardan, care permite un unghi de viraj foarte bun, în spa¡ii înguste, inclusiv în toare frontale, care sunt eficiente ¿i productive, datoritå celor trei sisteme prin ferme zootehnice. Prizele de putere pot oferi patru tipuri de tura¡ii pe minut: 540, 540 ECO, 1.000 sau 1.000 ECO. Tura¡iile ECO permit ac¡ionarea echipamentelor pentru furaje: cositori, greble de adunat ¿i greble de råvå¿it. Este de adåugat cå, în modul ECO, la viteza maximå de deplasare se ob¡in ¿i economii de carbu-

Profitul Agricol 33/2023

care pot fi operate. 1. Auto-Level System: repozi¡ioneazå automat cupa într-o pozi¡ie preselectatå, cu o simplå apåsare de buton. 2. Auto-Unload System: controleazå mi¿carea simultanå a ghearelor greiferului ¿i a cupei, prin deschiderea ghearelor ¿i golirea cupei pentru descårcare rapidå ¿i eficientå. 3. Speed-Link 2 System: prinderea/desprinderea automatå a utilajelor, fårå coborârea operatorului din cabina tractorului. Încårcåtorul frontal se opereazå foarte u¿or, cu joystick-ul ergonomic din cabinå, care controleazå toate func¡iile, inclusiv sistemul de prindere frontal. Puterea de ridicare este de 7.000 kg pe spate ¿i de 3.260 kg pe fa¡å, iar astfel pot fi operate eficient pluguri reversibile, cultivatoare sau semånåtori mari.

Dotåri pentru agricultura de precizie Noua serie de tractoare Kubota M6 poate fi comandatå inclusiv cu echipamente pentru agricultura de precizie. Monitorul K-Monitor de 7 inci (18 cm) în diametru este disponibil op¡ional, la care se adaugå echiparea Isobus ¿i sistemul op¡ional de autoghidaj, care permit o operare preciså a tractorului cu utilaje ata¿ate/tractate ¿i un management eficient la capåt de rând. Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Noi utilaje Kverneland pentru fermierii români Kverneland, marcå distribuitå de AgroConcept, a prezentat în premierå echipamente ¿i utilaje noi în cadrul unei întâlniri în Germania, unde de¡ine o fabricå ¿i un centru de dezvoltare. Dintre noutå¡i amintim noua gamå de prå¿itoare mecanice: grapa rotativå Helios, cultivatorul Onyx ¿i interfa¡a de ghidare Lynx. Urmeazå tehnologia Pudama, în tandem cu semånåtoarea pneumaticå de precizie Optima F, care garanteazå o economie de 25% a cantitå¡ii de îngrå¿åmânt, prin aplicarea sincronizatå a semin¡elor ¿i a fertilizantului. Detalii, în edi¡iile urmåtoare. Dicor Land: Cultivator Rolmako la ofertå Dicor Land desfå¿oarå în aceastå perioadå o promo¡ie prin care oferå o reducere de 10% la cultivatorul Rolmako U 684 6HPKSP. Acesta este tractat ¿i are urmåtoarele caracteristici tehnice: lå¡ime de lucru 600 cm, lå¡ime transport - pânå la 300 cm, organe active dispuse pe 2 rânduri, numår organe active - 27, adâncime de lucru - 12 cm, cadru rabatabil hidraulic, ro¡i de transport - 400/60-15.5. Oferta este în limita stocului disponibil. IPSO Agriculturå: Semånåtori de precizie Espro Semånåtorile din gama Kuhn Espro pot fi operate pe lå¡imi de lucru între 3 ¿i 8 m, sunt fiabile ¿i u¿or de manevrat, au necesar de putere scåzut, pot fi operate la viteze mari de lucru ¿i au o precizie ridicatå, datoritå barei de semånat CrossFlex. Aceste echipamente oferå solu¡ia de semånat universalå ¿i combinå cultivarea, tasarea ¿i semånatul într-o singurå trecere, pentru a asigura o råsårire bunå a culturilor dupå aråturå, sau dupå prelucrarea minimå a solului. 50

Kuhn Master pentru ferme mici [i medii Modelele Kuhn Master 123 ¿i Master 153 au, fiecare, versiunile MultiMaster ¿i Vari-Master, ¿i realizeazå o bunå structurå a solului, pentru o produc¡ie vegetalå crescutå. Se pot seta mai multe lå¡imi de lucru, iar plugurile dispun de o serie de inova¡ii tehnice, precum ¿i sisteme de protec¡ie ce asigurå o perioadå extinså de utilizare ¿i costuri de mentenan¡å reduse.

Versiuni Master 123 Plugurile din gama Master 123 sunt disponibile cu 3 pânå la 6 trupi¡e, proiectate pentru tractoarele de putere medie, de 105-140 CP pentru cele cu 34 trupi¡e, sau de 176-210 CP pentru cele cu 5-6 trupi¡e. La modelul VariMaster 123 Reglarea lå¡imii de lucru 3, de exemplu, se face de la 30 la 45 cm pentru degajare de sol între trupi¡e de 90 cm, ¿i de 30 la 50 cm, pentru degajare de sol între trupi¡e de 102 cm. Important de ¿tiu este cå lå¡imea de lucru se regleazå hidraulic direct din cabina tractorului, iar ajustarea lå¡imii de lucru a primei trupi¡e ¿i reglarea alinierii se fac automat. La reversarea plugului, trupi¡ele se pliazå automat la cea mai micå lå¡ime

pentru cea mai bunå degajare la sol. Dupå reversare, plugul revine la lå¡imea de lucru memoratå.

Versiuni Master 153 Plugurile Master 153 au fost proiectate så fie utilizate intensiv, chiar ¿i în condi¡ii de lucru dificile. Pot fi operate eficient cu tractoare de putere mai mare, de 160 - 270 CP, pentru echipare cu 4 pânå la 6 trupi¡e. Aceastå gamå de pluguri poate fi comandatå op¡ional cu trupi¡e “cilindrice” (realizeazå brazde de formå cilindricå), ce permit reducerea cu pânå la 20% a for¡ei de trac¡iune ¿i scåderea consumului de combustibil. Un alt avantaj îl reprezintå realizarea unui a¿a-numit “fund lat” al brazdei, ce permite folosirea anvelopelor late pentru cre¿terea trac¡iunii, reducerea compactårii solului ¿i a uzurii pere¡ilor anvelopelor. Evident, ¿i la aceste modele de pluguri ajustarea lå¡imii de lucru se face la fel ca la Master 123, tot cu reglare automatå din cabinå, pliere automatå ¿i memorarea lå¡imii de lucru.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 33/2023

PAGINA DE HOBBY Voltele columbidelor Pânå nu demult, de Sântåmåria Mare, vânåtorii de panå întâmpinau sårbåtoarea pe malul apelor, prin focuri de pu¿cå azvârlite cu entuziasm pe urma nålucilor zburåtoare numite ra¡e, încå ne¿tiutoare, în zori de miez de Gustar, cå bravii pu¿ca¿i valahi aveau dezlegare så le invite la cre¿tinescul praznic în chip de preparate culinare. Risipa de plumb ¿i de pulbere era mare în primele zile, dupå o lungå prohibi¡ie, dar totul se regla din mers, pe de o parte, prin sporirea îndemânårii, pe de alta – prin precau¡ie ¿i iu¡ealå a zborului. Pentru mul¡i dintre noi, adevårata „deschidere” o reprezintå nu vecinåtatea deloc agreabilå a ¡ân¡arilor, ci a lanurilor de floarea-soarelui, plantå care la vremea aceasta, dacå e så-i dåm crezare poetului-vânåtor George Topârceanu, se sperie, mai ales dupå o varå atât de toridå, „c-o så-i cadå în ¡årânå din¡ii de mizerie”. Pe vremea scriitorului, gugu¿tiucul încå putea pårea o pasåre exoticå pe plaiurile noastre. Primul care a semnalat apari¡ia acestei zburåtoare în România a fost biogeograful Raul Cålinescu, în anul 1933, confundându-l înså cu turturica râzåtoare, pasåre de volierå, incapabilå så se descurce singurå în libertate. De atunci ¿i pânå aståzi, acest musafir asiatic a proliferat, devenind o prezen¡å comunå în toate a¿ezårile omene¿ti, pânå în zona colinelor înalte. Expansiunea sa - atât pe orizontalå, dinspre sud, cât ¿i pe verticalå, cåtre munte – reprezintå o dovadå de tenacitate ¿i de plasticitate ecologicå. Înså¿i culoarea penajului pare så-i fi predestinat adaptarea la cenu¿iul asfaltului citadin. A¿a se face cå, din anul 1976, gugu¿tiucul s-a trezit inclus pe lista vietå¡ilor care se pot vâna la noi, ceea ce l-a fåcut pe Ionel Pop så noteze: „Iatå cå omul a råsplåtit cum se cuvine încrederea gugu¿tiucului. Cei ce cârmuiesc vânåtoarea au introdus între påsårile de vânat ¿i gugu¿tiucii! Un Profitul Agricol 33/2023

vânåtor modern mi se låuda cu numårul mare de gugu¿tiuci pe care i-a împu¿cat toamna trecutå pe când ace¿tia ie¿iserå så månânce la floarea-soarelui”. Cert este cå, dupå ceva timp de la deschiderea sezonului, gugu¿tiucii cu experien¡a focurilor de pu¿cå devin ¡inte greu de nimerit fårå intui¡ia ¿i exerci¡iul

voltelor surprinzåtoare. Uneori, rivalizeazå în iu¡ealå cu turturelele, ¿i ele columbide, înså migratoare. Acestea ne sunt oaspe¡i de varå, iarna petrecându¿i-o pe meleaguri africane. Ambele specii au primit, la noi, nume onomatopeic, dupå cântecul caracteristic al fiecåreia. A¿a cum relevå ¿i Simeon Florea Marian, celebrul folclorist din Bucovina, turturica ocupå un loc de frunte în farmacopeea popularå. Astfel, consumarea ouålor ei spore¿te concordia partenerilor de via¡å, iar inima ¿i rårunchii, mâncate de tinerii însurå¡ei, asigurå coeziunea cuplului pânå la moarte. Monogamia acestei påsåri a devenit model al fidelitå¡ii conjugale. O spune limpede ¿i vornicul Ianache Våcårescu, cântåre¡ul „amårâtei turturele” care, våduvå råmânând, „cât tråie¿te tot jåle¿te ¿i nu se mai înso¡e¿te”. Dar så revenim la vânåtoare. Cum am spus, tirul la gugu¿tiuci ¿i turturele presupune o oarecare risipå de cartu¿e. De aceea, se impun, în prealabil, câteva

¿edin¡e de poligon. Recuperarea vânatului cåzut este o altå problemå. M-am lovit eu însumi de ea, când eram novice ¿i-mi lipsea câinele aportor. Pe atunci, încå nu ¿tiam cå turturelele (dar ¿i gugu¿tiucii „versa¡i”), dacå zboarå cu vântul din spate, devin adevårate rachete. Trebuie så faci corec¡ii de tir astronomice. A¿adar, adunasem un morman de tuburi goale, iar umårul drept må cam necåjea de atâtea focuri, fårå så agå¡ ni-

cio victimå la ciochinar. Într-un târziu, o pasåre milostivå a catadicsit så-mi salveze onoarea, cåzând aripatå, departe în lan. Dacå nu ¿tia¡i, afla¡i cå monotonia ¿i lipsa de repere sunt însu¿irile principale ale unei culturi înalte de floarea-soarelui. Cert este cå am orbecåit aproape o jumåtate de ceas pânå så-mi recuperez vânatul ¿i, mai apoi, så regåsesc locul de unde plecasem. Eram vlåguit ¿i zgâriat de frunzele uscate, de parcå må luptasem cu pisicile (aviz purtåtorilor de cåmå¿i cu mânecå scurtå, vara – toamna, în lanuri de porumb sau floarea-soarelui!). Aståzi, dupå atâta timp, îmi permit så dau sfaturi fiindcå tot på¡itu-i priceput. Cât prive¿te finalitatea culinarå a izbânzilor înregistrate la gugu¿tiuci sau turturele, vå recomand tradi¡ionalul ostropel, o fripurå cu smântânå ¿i ciuperci ori cu pere la cuptor, în compania, de pildå, a unui rubiniu de Sâmbure¿ti.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 6 - 7 septembrie Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice, în parteneriat USAMV ¿i Societatea Românå a Horticultorilor, organizeazå al IX-lea Simpozion Sud-Est European pentru legume ¿i cartofi. 7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim.

Un englez a fost arestat pentru cå a fåcut sex cu o vacå Un britanic în vârstå de 25 de ani a fost arestat dupå ce a fost prins în timp ce fåcea sex cu o vacå. Liam Brown a intrat în fermå în timpul nop¡ii, dar a fost surprins de proprietarul acesteia, care instalase un sistem de supraveghere pentru cå bånuia cå se întâmplå ceva ciudat cu animalele lui. Poli¡ia localå a confirmat incidentul cu ajutorul unui test ADN, iar Brown ¿i-a recunoscut fapta în fa¡a tribunalului. El este acum judecat pentru bestialitate ¿i cruzime fa¡å de animale ¿i riscå o pedeapså cu închisoarea de pânå la doi ani.

Un fermier thailandez a pierdut 37 de procese de defåimare

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale. 3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din lume. 7 octombrie Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

Fermierul thailandez Chanchai Pheamphon a pierdut al 37-lea proces de defåimare consecutiv, intentat unor activi¿ti care au postat online comentarii favorabile altor persoane pe care le ac¡ionase în judecatå. Pheamphon de¡ine mai multe fabrici de procesare a cårnii de pui, iar majoritatea litigiilor sunt legate de acuza¡iile cå-i abuzeazå pe muncitorii imigran¡i din abatoarele lui. El a continuat så deschidå procese de defåimare, de¿i autoritå¡ile thailandeze le-au dat dreptate muncitorilor ¿i l-au

Curtea Supremå de Justi¡ie din India a blocat planul guvernului de a permite cultivarea unei varietå¡i de mu¿tar modificat genetic, pentru a reduce dependen¡a de ulei alimentar din import. Judecåtorii au considerat cå varietatea nu a fost testatå suficient, iar riscurile pentru sånåtate ¿i mediu sunt prea mari în acest moment. “Dacå permitem cultivarea temporarå acum, atunci care mai este sensul acestui proces? Daunele ecologice nu sunt reversibile ¿i nu vom putea da timpul înapoi, trebuie så în¡elegem mai întâi toate implica¡iile cazului”, a declarat judecåtorul BV Nagarathna. Procurorul General Aishwarya Bhati solicitase în numele guvernului aprobarea Cur¡ii pentru cultivarea mu¿tarului în sezonul actual, care începe în perioada septembrie-octombrie, pentru a îmbunåtå¡i securitatea alimentarå a ¡årii.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Tratate pentru fertilitate; 2) Ie¿ire din zona de risc; 3) Pasårea paradisului – Lider la golf; 4) Nu s-au mai våzut – 9 10 Debutante la dublu mixt; 5) Centru de gravita¡ie! – Trage de mic la ham; 6) Bunå la strecurat – Pilulå servitå matinal; 7) Îndemn la modera¡ie – Fåcut plåcintå; 8) Aflatå întrun moment de apogeu; 9) Ie¿i¡i de la chef – Darul vorbirii! 10) Dornici de apropiere.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 9 10

¥n India, justi¡ia nu då voie guvernului så cultive mu¿tar OMG

CAREUL AGRICOL

12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

obligat så le plåteascå acestora daune cu o valoare totalå de 50.000 de dolari.

Solu¡ia careului din Nr. 32/2023 ORIZONTAL: LIZIERA - MN; ENOT - AUDIA; ACRIT - REST; TIZ - ATINSA; NOUTATI - F; ASASIN - GAL; D - NOCTURNE; AVEA - ODATA; NA - RASARIT; CINEMATECA.

VERTICAL: 1) Forme de turnare a aurului – Bronzat natural; 2) Însemnat pe margine – Pere… din ¿opron! 3) Au adus daruri lui Iisus – A da glas efortului; 4) Jocuri de pietre – Cele u¿or de parcurs; 5) Deosebit de curios – Dus cu vitele; 6) Capete de ¡åru¿! – Au înclina¡ie la scris; 7) Ocupate nouå luni – Parte din plåmân; 8) Ochi negri; 9) Floare… pe glob – Cu fire lungi la stânå; 10) Era calea spre rug – Se întâlnesc la grani¡å. Profitul Agricol 33/2023

Profitul Agricol nr. 33, din 2023

Articles inside

Kuhn Master pentru ferme mici [i medii

Tractoarele Kubota M6, puternice [i eficiente

MA{INI & UTILAJE FarmConect, un veritabil magnet de utilaje

TimLactAgro

Misterele de la Cooperativa

Toneli a demarat investi]ii uria[e

Ministrul vrea s\-i integreze pe oieri în Casa Unirea

Buz\ul vrea s\ devin\ “hubul” porcilor patrio]i

Mary Eugenia Pan\> Desp\gubirea va fi uniform\ la nivelul ]\rii

CRE{TEREA ANIMALELOR Mihai Lungu> Multiplicarea suinelor are nevoie de timp

Atac de man\, alternarioz\ [i putregai cenu[iu

O recolt\-record de maz\re Cel mai bun an pentru strugurii de mas\

VIA [iLIVADA

Mai mul]i ac]ionari Bayer cer renun]area la divizia Crop Science

De ce este important fiecare nou terminal de cereale

Genetica Sta]iunii din Turda

micronutrien]i cu macro impact

Wuxal Microplant la cerealele de toamn\>

Florin Pîrgaru a pariat cu succes pe hibridul de orz Jalon

Costin Telehuz s-a contrat cu fo[tii colegi din FAPPR pe tema ucrainean\

Scurt\ cronic\ de târg, FarmConect Slobozia

F\r\ consultan]i profesioni[ti, vom avea doar tehnologii

CULTURI VEGETALE Ultimele ploi au mai ref\cut rezerva din stratul superficial

Canada> Produc]ia de rapi]\ scade din cauza secetei

China, cel mai mare importator de soia

Pre]uri [i Pie]e

Un avertisment ca un du[ rece> Agricultura noastr\ nu merge în direc]ia care trebuie

Argentina încurajeaz\ importul de soia

Canada sus]ine SUA în disputa cu Mexicul

Algoritmul Casei Unirea

Manifestul FAPPR pentru echilibru

Erdogan încearc\ s\-l conving\ pe Putin Prea mul]i lupi bântuie prin Europa

S|PT|MÂNII O subven]ie pentru cerealele ucrainene

Cine så vrea o reformå a proprietå¡ii?