Agri Trade Summit, cu plusuri

Cezar Gheorghe, fondatorul AgriColumn ¿i consultant al Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor, a reu¿it så facå, cu sprijinul Agricover, un eveniment care så se constituie ca reper pentru agribusiness de la prima sa edi¡iea fost anun¡atå deja edi¡ia a doua de la anul, exact la aceea¿i datå, de 22 februarie.

Circa 500 de fermieri, traderi, procesatori, producåtori de semin¡e, pesticide, utilaje, al¡i oameni de afaceri conexa¡i cu agricultura ¿i politicieni au participat la Agri Trade Summit 2023. Companii importante au finan¡at evenimentul ¿i mul¡i dintre cei din salå au participat achizi¡ionând un bilet de intrare - biletele s-au epuizat înainte de eveniment.

transmise. Cele peste cinci ore de discu¡ii puteau fi lejer sintetizate în 30 de minute.

În panelurile tehnice s-au pus multe întrebåri pertinente (au putut fi adresate doar în scris, prin intermediul unei proceduri cam moderniste ¿i complicate), dar s-au oferit pu¡ine råspunsuri.

În schimb, a¿a cum a constatat fermierul Ciprian Olteanu, purtåtorul de cuvânt al fermierilor în panelul destinat unitå¡ilor de procesare, evenimentul a fost un bun prilej de networking, de schimb de contacte.

Olteanu chiar a relatat un caz concret, când agentul local al unui procesator i-a oferit cu 10% mai pu¡in decât pre¡ul la care achizi¡iona, în mod curent, acel procesator, în zona sa.

“Informa¡ia am aflat-o cu ajutorul lui Cezar ¿i astfel am reu¿it så evit o pagubå de 30.000 de euro. Nu cred cå este o practicå, dar sfatul meu este så ob¡ine¡i contactele domnilor de aici, pentru a verifica cu ei situa¡iile ce vi se par suspecte”.

al Clubului Fermierilor, a dezvåluit cå rapoartele prezentate de ministrul Daea la Consiliul AgriFish, con¡inând informa¡iile prezentate în cadrul conferin¡ei de Bålu¡å ¿i de Moise, au fost puse la dispozi¡ie chiar de Cezar Gheorghe.

Wojciechowski a ocolit un råspuns tran¿ant la întrebarea dacå solicitarea României va fi aprobatå. Din ce a spus, s-ar deduce cå mai degrabå nu, dacå nu cumva pre¡urile cerealelor vor scådea ¿i mai mult.

“În prezent, în ceea ce prive¿te evolu¡ia pre¡urilor, situa¡ia se pare cå sa stabilizat. Cota¡iile sunt u¿or peste cele din februarie 2022. Comisia monitorizeazå foarte atent situa¡ia din pia¡å ¿i este pregåtitå så intervinå rapid în cazul unor evolu¡ii negative, inclusiv prin activarea Rezervei de Crizå”. De partea lor, traderii ¿i procesatorii våd lucrurile diferit. Octavian Canta, TraderADMBalkanregion, sus¡ine cå prezen¡a mårfii de origine Ucraina a generat, mai degrabå, dificultå¡i, chiar ¿i pentru cei care de¡in multe capacitå¡i logistice.

Între vorbitori s-au numårat premierul Nicolae Ciucå, secretarul general NATO, Mircea Geoanå, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European, Norbert Lins, comisarul european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, ministrul plenipoten¡iar la Reprezentan¡a Permanentå a României de la Bruxelles, Achim Irimescu.

To¡i ace¿tia s-au adresat sålii prin intermediul mijloacelor de comunicare de la distan¡å, mesaje live (Ciucå, Geoanå) sau înregistrate (ceilal¡i).

Ministrul Petre Daea ¿i secretarul de stat Sorin Moise au fost prezen¡i în salå, iar Moise a participat chiar la un panel de discu¡ii tehnice.

ªi aici ajungem la punctul mai slab al conferin¡ei: cantitatea informa¡iei

S-a discutat mult despre impactul tranzitului ¿i importului de cereale ucrainene, estimat de secretarul de stat Sorin Moise la 13 milioane de tone, în anul scurs de la începutul råzboiului.

Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV, a anun¡at cå asocia¡iile de fermieri au solicitat compensa¡ii de 100 de euro/tona de marfå råmaså în depozitele fermierilor, 70 de euro fiind cåderea de pre¡ care ar fi fost generatå de tranzit ¿i import, iar 30 de euro cheltuielile de stocare ¿i între¡inere.

Tot Moise a estimat la douå milioane de tone marfa råmaså în silozuri ¿i hambare (pe holuri, cu jurnali¿tii, Petre Daea a avansat chiar cifra de trei milioane de tone...), de unde ¿i suma de 200 de milioane de euro cerutå de asocia¡ii ministerului ¿i de minister, mai departe, Comisiei Europene.

FlorianCiolacu,directorulexecutiv

“Contractele din Portul Constan¡a favorizeazå marfa româneascå. Încercåm så scoatem ¿i marfa ucraineanå, înså nu uitåm cå suntem societå¡i comerciale române¿ti. (...) Pre¡ul grâului depinde de cel al originii ruse¿ti. Nu are legåturå cu Ucraina”.

Alexandru Neagu, Senior Trader Cargill, aratå cå, în lunile decembrie 2022 ¿i ianuarie 2023, Ucraina a exportat aproape 3 milioane de tone de porumb, dintre care doar 400.000 de t au tranzitat România.

Robert Pârâu, Crush Margins Manager Expur, ¿i Mihai Niculae, Oilseeeds Processing and Distribution Crush Manager Bunge, insistå cå singura oportunitate din punctul de vedere al mårfii ucrainene ar fi disponibilitatea acesteia. Fermierii români nu vând, iar fabricile trebuie så meargå la foc continuu. Dacå ar avea la dispozi¡ie marfå româneascå, ar prefera-o, pentru cå la importurile din Ucraina sunt båtåi de cap: procedurile vamale, un control foarte strict al calitå¡ii.

În fine, Leonardo Lambrea, CEO UBM AgriTrade, admite cå societatea sa a profitat de pe urma importurilor ucrainene, înså puncteazå cå marfa din Ucraina este foarte curatå, spre surprinderea procesatorilor.

S-a apåsat pânå la capåt pedala de accelera¡ie a na¡ionalismului, Summitul abundând în declara¡ii sforåitoare. Participan¡ii la conferin¡å au putut visa cå se bat, de la egal la egal, cu fermierii americani, australieni, brazilieni ¿.a.m.d. Tonul a fost dat chiar de gazda conferin¡ei.

Premierul Ciucå a låudat mesajul lui Cezar Gheorghe, afirmând cå acesta se aliniazå foarte bine cu demersurile Guvernului.

“Cre¿terea accesului produselor agroalimentare române¿ti, atât pe pia¡a internå, cât ¿i pe cea externå, e un obiectiv strategic al guvernårii. Aceastå abordare se va concretiza într-o strategie pentru agriculturå ¿i sectorul industriei alimentare. Maximizåm avantajul logistic al Portului Constan¡a orientându-ne ¿i cåtre alte pie¡e. Avem în vedere, prioritar, realizarea de investi¡ii publice pentru dezvoltarea infrastructurii - iriga¡ii, depozitare, procesare, dezvoltarea lan¡ului scurt de aprovizionare. În nu mai mult de doi ani de zile, realist vorbind, prin måsurile pe care le luåm, deficitul balan¡ei comerciale pentru produse alimentare îl vom aduce la zero ¿i apoi vom cre¿te ponderea exportului de produse alimentare”.

Mircea Geoanå afirmå cå a sosit timpul de valorificare a loca¡iei geostrategice a României, de transformare a acesteia în dividende economice. El a pomenit studiul unor speciali¿ti, pe care nu i-a numit, conform cårora “agroindustria genereazå 20 de miliarde de euro contribu¡ie în PIB, iar dublarea capacitå¡ii de procesare ar cre¿te de patru ori aceastå contribu¡ie”.

Geoanå a pledat pentru utilizarea promovårii vinurilor române¿ti, produselor cu indica¡ie geograficå ¿i a celor bio pentru refacerea brandului de ¡arå.

Robert VERESS