Studiu: Realizarea Dreptului la Libera Circulaţie în Regiunea de Est a Moldovei

- -

STUDIU realizarea dreptului la libera circulaţie în regiunea de est a Republicii Moldova

Chişinău 2008

STUDIU

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................3

Capitolul I.

Consideraţiuni generale............................................................................................................4

Capitolul II.

Libera circulaţie a persoanelor...............................................................................................8

2.1. Taxa de migraţie şi taxa de reşedinţă..............................................................................8

2.2. Recunoaşterea actelor de stare civilă..............................................................................10

2.3. Declaraţii vamale la trecerea prin posturile vamale interne...................................14

2.4. Sistemul de evidenţă a populaţiei . .................................................................................16

Capitolul III.

Libera circulaţie a mărfurilor...................................................................................................18

3.1. Circulaţia automobilelor cu numere de înmatriculare moldoveneşti.................18

3.2. Circulaţia automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene..................21

3.3. Trecerea bunurilor prin posturile vamale interne de către

persoanele fizice.....................................................................................................................24 Capitolul IV.

Libera circulaţie a serviciilor....................................................................................................27

4.1. Servicii de transport..............................................................................................................27

4.2. Servicii de asistenţă juridică...............................................................................................31

Capitolul V.

Libera circulaţie a capitalului..................................................................................................31

5.1. Asigurarea cu pensii pentru limită de vârstă a locuitorilor

din Transnistria........................................................................................................................31

5.2. Indexarea depunerilor băneşti..........................................................................................33

5.3. Amnistia fiscală........................................................................................................................36

Încheiere............................................................................................................................................40

Lista de abrevieri...........................................................................................................................42

- -

STUDIU

Introducere

Lucrarea dată este destinată publicului larg şi în mod special persoanelor care sunt interesate de conflictul transnistrean şi/sau problemelor cu care se confruntă populaţia din această regiune, în rezultatul conflictului şi stării de suspans a acestuia.

După 17 ani de la proclamarea independenţei şi declarării Moldovei ca fiind stat de drept, situaţia este de aşa natură încât de facto pe râul Nistru este instituit un „hotar” care împarte Moldova în două părţi. Cu regret, o parte a teritoriului nu se află sub controlul organelor constituţionale. Datorită acestui „hotar” populaţia ţării şi a regiunii se confruntă cu diverse probleme, iar respectarea drepturilor lor rămâne un deziderat tot mai greu de atins.

Studiul se concentrează pe analiza situaţiei reale din regiune, relatată de persoanele care au beneficiat de asistenţa juridică în cadrul proiectului şi respectiv analiza prevederilor standardelor europene, a legislaţiei naţionale şi locale (ale RMN) care reglementează dreptul la libera circulaţie.

Făcând trimitere la actele normative locale din regiunea transnistreană nu recunoaştem implicit prevederile acestora, dar facem o analiză pentru a constata starea de fapt din regiune şi efectul acestor acte normative asupra populaţiei.

Studiul apare în cadrul proiectului „Pledarea pentru respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, implementat de Asociaţia „Promo Lex” în perioada aprilie 2007-mai 2008. Publicaţia apare graţie suportului financiar acordat de Comitetul Helsinki din Suedia pentru Drepturile Omului.

- -

Consideraţiuni generale

Capitolul I

Consideraţiuni generale ��������������� ��������

Istoria Europei de la sfârşitul secolului XX a fost marcată de un eveniment răsunător, care a constat în prăbuşirea sistemului socialist şi dezmembrarea URSS. În acest fel harta Europei a fost completată cu încă 15 state. Printre acestea, în baza fostei RSSM, a fost creată Republica Moldova. Ecoul acestei dezmembrări se face resimţit până în timpul de faţă. În special acest ecou este resimţit în cele câteva zone de conflict păstrate artificial pe teritoriul fostului imperiu sovietic de către structurile KGB-iste ale fostei URSS, preluate actualmente sub control de către serviciile secrete ale Federaţiei Ruse.

Pentru a împiedica independenţa totală a statelor nou-create, conducerea structurilor sovietice de securitate a recurs la diverse acţiuni de diversiune, inclusiv la crearea, consolidarea şi susţinerea unor entităţi separatiste pe teritoriile noilor state. Acelaşi scenariu este aplicat în multe regiuni, însă până în prezent au rămas nesoluţionate 3 astfel de focare: în Georgia – Abhazia şi Osetia de Sud, iar în Moldova – Transnistria. De la sine înţeles că aceste focare creează multiple dificultăţi pe plan internaţional, însă cel mai mult suferă populaţia acestor regiuni, care se confruntă zi de zi cu diverse probleme.

Regiunea de est a Republicii Moldova, cunoscută şi sub denumirile “Transnistria”, “Transdniestria”, „RMN”, „RMT”, “PMR” sau “Pridnestrovie” este o zonă separatistă, care ocupă circa 4000 km2, adică 12% din teritoriul Moldovei şi e situată la hotarul de est cu Ucraina. În această ordine de idei, trebuie de menţionat că între teritoriul aflat sub controlul organelor constituţionale şi cele aflate sub controlul efectiv al autoproclamatei RMN există un hotar formal pe râul Nistru.1 Regiunea este divizată în 5 raioane şi 2 municipii, centrul administrativ al regiunii se află în or. Tiraspol, cel mai mare municipiu din regiune şi al doilea ca mărime din Republica Moldova. În anul 1989, 39,9 % din populaţia regiunii erau moldoveni/români, 28,3% - ucraineni şi 25,4% - ruşi.2 Conform rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei desfăşurat în regiune în 2004 de către autorităţile autoproclamate, în teritoriul controlat de administraţia separatistă locuiesc 555,5 mii persoane, deci cu peste 170 de mii mai puţin decât în 1989. Dacă e să credem rezultatelor recensământului desfăşurat de autorităţile separatiste, moldovenii constituie doar 31,9%, ruşii 30,3 % şi ucrainenii 28,8%.3 În perioada sovietică în regiunea transnistreană a RSSM era concentrată mai mult de o treime din producţia industrială. În componenţa complexului industrial erau 1 2 3

Cu unele mici excepţii de exemplu satele Coşniţa, Doroţcaia, Pîrîta, Pohrebea, Corjova, Cocieri, Vasilievca şi Malovata Nouă situate la est de Nistru dar aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, în timp ce localităţile Bender, Proteagailovca, Găsca, Mereneşti, Chiţcani şi Cremenciug amplasate în partea dreaptă a rîului sunt sub controlul autorităţilor separatiste.

M.Grecu, A.Ţăranu, Studiu „Politica de epurare lingvistică în Transnistria”, Chişinău 2005. Госкомстат. Итоги Всесоюзной переписи населения 1989 года. Москва, Госстатиздат, 1990 M.Grecu, A.Ţăranu, Studiu „Politica de epurare lingvistică în Transnistria”, Chişinău 2005 И. Крамаренко, Ольвия-Пресс, 7.09.2005

- -

Consideraţiuni generale

incluse următoarele ramuri: energetică, industria siderurgică, ingineria mecanică şi prelucrarea metalelor, industria electrotehnică, chimică, de prelucrare a lemnului, industria mobilei, industria de printare, de sticlă, industria uşoară, industria materialelor de construcţii.

Cea mai prosperă companie din regiunea transnistreană este MMZ (or. Râbniţa) fondată în 1985. În a. 1998 MMZ a fost reorganizată într-o societate pe acţiuni de tip închis. Câtva timp fabrica a fost în proprietatea unor investitori din Ucraina, după care a fost vândută ruşilor. La momentul actual uzina este în proprietatea companiei cunoscutului miliardar rus Alişer Usmanov. Uzina în cauză se bucură de o atenţie deosebită, dat fiind faptul că în prezent MMZ este o companie siderurgică modernă şi foarte productivă, cu tehnologii de nivel mondial, care produce semifabricate continue din oţel, laminate şi oţel cu conţinut redus şi mare de carbon, oţel slab aliat conform standartelor ţărilor CSI şi a standartelor celor mai prospere ţări ale lumii.

Pe teritoriul RMN mai sunt situate şi centralele electrice (CERS Moldovenească de la Cuciurgan, CES de la Dubăsari pe Nistru). În perioada sovietică CERS Moldovenească nu numai că putea să satisfacă necesităţile în energie electrică a întregii RSS Moldoveneşti (în cazul unui proces continuu de producţie), dar şi exporta în RSS Ucraina şi în câteva din ţări membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). Iniţial CERS de la Cuciurgan a fost vândută unei companii necunoscute înregistrate în Belgia pentru suma de 24 mln dolari SUA, din care doar cca 2 mln dolari au ajuns în bugetul RMN. În final, CERS de la Cuciurgan a fost cumpărată de un gigant energetic din Rusia şi este şi acum în proprietatea RAO ES. Pe teritoriul RMN trec şi două căi ferate internaţionale, două autostrăzi magistrale de importanţă internaţională. Cu regret, calea ferată este deseori utilizată drept obiect de presiuni de partea transnistreană contra părţii moldoveneşti. Cel mai des s-a recurs la închiderea ei în cazul în care partea moldovenească încerca cumva să intervină în regiune. În prezent în Moldova a fost construită o ramură a căii ferate,4 care ocoleşte Transnistria. Cu toate acestea, lungimea căii suplimentare are, desigur, o influienţă negativă atât asupra activităţii economice a regiunii, cât şi asupra cheltuielilor suplimentare ale agenţilor economici pentru transportare. Autostrăzile magistrale aproape că nu se utilizează, dat fiind faptul că în vederea evitării situaţiilor imprevizibile transportatorii preferă să le ocolească, găsindu-le alternative. Pe teritoriul RMN mai trec şi trei conducte de alimentare cu gaz, care permit alimentarea cu gaz a Moldovei şi a ţărilor sale vecine.

Chiar din cele descrise mai sus, interesul fostelor structuri sovietice, preluate sub control de Federaţia Rusă, faţă de acest teritoriu şi complexul economic din regiune este evident. Astfel regiunea estică a Moldovei (Transnistria) urma şi a devenit rapid o “gaură neagră”, în care un grup restrâns de persoane au acaparat întreprinderi cândva prospere şi strategice pentru dezvoltarea întregii ţări. Populaţia ţării, inclusiv locuitorii Transnistriei au fost lipsiţi de orice drept asupra bunurilor publice, repartizate în mod abuziv şi ilegal de către persoanele ce au preluat şi menţin prin 4

www.nr2.ru/kiev/59502.html

- -

Consideraţiuni generale

violenţă controlul asupra regiunii. Instaurarea regimului separatist (pro-sovietic, ulterior pro-rus) în RMN a avut loc contrar voinţei majorităţii populaţiei, dar a avut loc prin utilizarea mijloacelor violente şi militare, în care au fost implicate în mod direct forţele armate ale Federaţiei Ruse, fapt confirmat şi prin decizia CEDO.5 Pe plan internaţional, însă se vehicula ideea că la bazele conflictului stau principii etnice, iar implicarea Rusiei este necesară pentru stabilitatea situaţiei şi apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor ruşi care locuiau şi locuiesc în regiune.

Totuşi dovada principală a faptului că conflictul a avut loc între Republica Moldova şi Federaţia Rusă rezidă prin semnarea de către acestea a Acordului privind principiile soluţionării paşnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.6 Pentru a menţine sub control puterea în regiune, au fost folosite diverse metode, de la influenţă şi intervenţie militară deschisă până la susţinere economică şi politică făţişă, iar ca rezultat avem o regiune dependentă total de Rusia. Evident că menţinerea controlului nu putea avea forme strict dictatoriale, din care considerente în acest teritoriu a fost creat şi dezvoltat un sistem de conducere „democratic” care se bazează pe „libera exprimare a voinţei” poporului. Paralel a fost continuat şi dezvoltat un sistem juridic, servind ca exemplu sistemul juridic al Federaţiei Ruse.

Cu regret, dar autorităţile constituţionale au ales mai mult o poziţie de aşteptare vis-a-vis de evenimentele din regiune, ignorând şi excluzând populaţia regiunii din aria sa de protecţie.

Din aceste considerente populaţia din regiunea de est a Moldovei se află într-o stare de incertitudine totală, fiind obligată să existe în baza unor acte normative aprobate de conducerea secesionistă, care însă nu au o putere juridică reală, fiind emise de autorităţi nerecunoscute pe plan internaţional. Totuşi, populaţia regiunii şi respectiv populaţia care vizitează regiunea este afectată în cea mai mare măsură în cazul existenţei obstacolelor care sunt create la libera lor circulaţie.

Menţionăm că dreptul la o liberă circulaţie este garantat de legislaţia naţională atât a Republicii Moldova, cât şi a Federaţiei Ruse. Din acest considerent în textul Acordului privind principiile soluţionării paşnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Moldovei, a fost inclus un articol separat7 care prevede că „părţile în conflict consideră inadmisibilă aplicarea unor sancţiuni sau blocade. În acest context vor fi prompt înlăturate orice obstacole din calea circulaţiei mărfurilor, serviciilor şi persoanelor,...”. Formularea enunţată în acest acord este binevenită, dar are soarta multiplelor legi şi acte normative adoptate în Moldova – nu este creat mecanismul de implementare a acestor formulări. Mai mult ca atât, situaţia la moment este de aşa natură, încât graţie acestui acord a şi fost efectuată delimitarea sferelor de influenţă dintre organele constituţionale şi cele autoproclamate, susţinute de Federaţia Rusă. În schimbul liberei circulaţii declarate prin acord au fost create multiple posturi de control, care şi creează impedimente la libera circulaţie.

5 6 7

Cazul Ilaşcu ş.a. versus Moldova şi Federaţia Rusă.

Acord semnat la 21.06.92 de către Preşedintele R.Moldova Mircea Snegur şi Preşedintele Federaţiei Ruse Boris Elţin Articolul 5 al Acordului

- -

Consideraţiuni generale

Din momentul declarării independenţei sale, Moldova a dus o politică externă haotică, fapt care doar a suspendat şi a îngheţat conflictul. Relativ recent şi-a orientat politica sa externă punând accentul spre apropierea de Uniunea Europeană (UE) ce implică alinierea la standardele acesteia. În conformitate cu fundamentele UE, stipulate în Tratatul de la Roma (1957),8 la care Moldova tinde de a se alinia, dreptul la libera circulaţie este privit prin prisma a patru aspecte importante, care se referă la: • libera circulaţie a persoanelor; • libera circulaţie a mărfurilor; • libera circulaţie a serviciilor; • libera circulaţie a capitalului9 De menţionat că aceste libertăţi garantate chiar din momentul fondării în cadrul CEE, aveau drept scop o apropiere treptată a politicilor economice dintre statele membre pentru o dezvoltare armonioasă a activităţilor economice, o creştere durabilă şi echilibrată, o stabilitate crescândă, o creştere accelerată a nivelului de trai şi relaţii mai strânse între ele. Mai mult ca atât aceste standarde funcţionează eficient şi rezolvă problemele ce ţin de respectarea liberei circulaţii între diverse state din Europa, şi credem că acest exemplu pozitiv poate fi preluat de Moldova, pentru a soluţiona problema liberei circulaţii în teritoriul ţării. Deoarece Moldova tinde de a se alinia la aceste standarde, precum şi din considerentul că în domeniul reglementării europene aceste libertăţi sunt mai clar definite, vom face o analiză a situaţiei existente în Moldova din perspectiva acestor reglementări.

Bineînţeles că aceleaşi scopuri, în plan intern, erau urmărite şi de către părţile semnatare a Acordului din 1992. Cu toate acestea, până la momentul de faţă prevederile privind libera circulaţie rămân a fi mai mult declarative.

Pe parcursul anilor în Moldova, de către instituţii de stat10 şi organizaţii neguvernamentale au fost elaborate şi publicate multiple rapoarte, studii şi cercetări în domeniul respectării drepturilor omului. Practic în fiecare din ele se regăsesc diverse situaţii şi probleme legate de violarea dreptului la libera circulaţie. În mare parte aceste abateri sunt generate de reglementarea insuficientă sau discriminatorie în domeniul respectiv.

Din aceste considerente, reieşind din practica vastă de reprezentare a victimelor abuzurilor autorităţilor constituţionale şi autoproclamate, precum şi având un bogat şi variat material informativ, ne-am propus să realizăm un studiu specializat în domeniul libertăţii circulaţiei. Pentru ca studiul să fie mai concis, este structurat pe fiecare din cele patru aspecte ale libertăţii de circulaţie, garantate de standardele UE, care include în sine o descriere a situaţiei reale în domeniul respectiv, o analiză a problemelor depistate şi factorilor care au contribuit/contribuie la violarea dreptului precum şi concluziile autorilor pentru aceste situaţii.

8 www.eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/11957E/word/11957E.doc 9 Articolul 3 al Tratatului de la Roma 10 www.ombudsman.md/Rapoarte/R_anuale/

- -

Libera circulaţie a persoanelor

Capitolul II

Libera circulaţie a persoanelor

Conceptul de liberă circulaţie a persoanelor presupune în primul rând libera deplasare într-un teritoriu anumit precum şi eliminarea controalelor la frontiere. În linii generale conceptul de liberă circulaţie presupune şi eliminarea unor posibile discriminări legate de: • condiţiile de intrare/ieşire de pe teritoriul unui stat; • condiţiile privind angajarea la muncă şi prestarea acesteia; • condiţiile privind remunerarea muncii.11 Aparent aceste condiţii, urmează a fi reglementate în cazul în care este vorba despre traversarea unor frontiere dintre ţări, însă realitatea ne demonstrează că în cazul Moldovei această reglementare este necesară şi la nivel intern. Cu toate că teritoriul Moldovei pe plan internaţional este recunoscut ca incluzând regiunea transnistreană, de facto Moldova nu controlează teritoriul din stânga Nistrului. Mai mult ca atât diverse probleme apar în legătură cu existenţa şi funcţionarea a două sisteme de drept diferite în aceste teritorii.

2.1. Taxa de migraţie şi taxa de reşedinţă Un aspect important ce ţine de libertatea de circulaţie în regiunea transnistreană a Moldovei, a constituit aplicarea unor taxe pentru persoanele care vizitau sau tranzitau această regiune. În mod special de aplicarea acestor taxe erau afectate persoanele cu domiciliul în partea dreaptă a râului Nistru, dar care activau pe malul stâng sau erau nevoite din alte considerente să traverseze deseori acest „hotar” pentru a ajunge în regiune.

Pentru prima dată taxa de migraţie a fost instituită în primăvara anului 2003, concomitent cu crearea în cadrul ministerului de interne din RMN a serviciului de migraţie.12 Taxa de migraţie constituie echivalentul unui salariu minim convenţional şi constituie circa 0,63 dolari SUA. Categoriile de persoane eliberate de la achitarea acestei taxe erau specificate în legea bugetului local pentru fiecare an în parte. Taxa de migraţie a fost anulată cu începere de la 01.01.2008, prin legea bugetului pentru anul respectiv. Drept temei pentru anularea acestei taxe a servit motivul formal precum că activitatea serviciului de migraţie al RMN era finanţat în proporţie de 100 % în baza încasărilor. Careva informaţii reale privitor la venitul obţinut de la încasarea taxei de migraţie nu poate fi calculat. Cu toate acestea în urma aprobării acestor modificări la legislaţia locală, reprezentanţii ministerului de interne al RMN au comunicat că vor avea nevoie de un supliment de circa 1,2 mln. dolari SUA, pentru a acoperi diferenţa de finanţare. Astfel putem conchide că încasările anuale a 11 I.Pascal, Ş.Diaconu, C.Vrabie, N.Fabian “Libera circulaţie a persoanelor”, Bucureşti 2002 12 www.nr2.ru/kiev/151070.html

- -

Libera circulaţie a persoanelor

serviciului de migraţie al RMN doar pentru taxele de migraţie constituie circa 1,2 mln. dolari SUA. Iniţial aceste taxe erau încasate de la toate persoanele care vizitau sau traversau regiunea. Între timp în anul 2006 prin art.1913 a „legii” bugetului de la achitarea acestei taxe, au fost eliberate mai multe categorii de persoane. La acest capitol este important de menţionat că de la achitarea taxei de migraţie au fost eliberaţi locuitorii satelor care conform constituţiei RMN intră în componenţa acesteia. Este vorba de satele Molovata Nouă, Hagimus, Cocieri, Vasilievca, Doroţcaia, Pîrîta, Coşniţa, Pohrebea şi Copanca. Mai mult ca atât de la achitarea taxei de migraţie erau eliberaţi locuitorii satelor amplasate la o distanţă de 500 metri de la „frontiera” RMN. În realitate această normă funcţiona cu excepţia ultimei menţiuni legată de localităţile amplasate la distanţa de 500 metri de la „frontieră”. Este relevantă situaţia satului Sănătăuca, amplasat pe malul drept al Nistrului şi respectiv la o distanţă mai mică de 500 metri de la aşa zisul hotar. Cu toate acestea locuitorii satului respectiv erau obligaţi de serviciul de migraţie RMN să achite taxa de tranzit. Abia în toamna anului 2007, după acţiuni de informare a populaţiei şi sensibilizare a opiniei publice, majoritatea locuitorilor satului Sănătăuca au refuzat achitarea acestor taxe ilegale. Este de menţionat că autorităţile neconstituţionale în cazul refuzului persoanelor de a achita taxele nu au efectuat careva presiuni şi permiteau accesul în regiune, doar persoanele care nu cunoşteau aceste prevederi sau nu erau insistenţi achitau în continuare taxa de migraţie. Acest exemplu reuşit nu s-a răspândit şi în alte localităţi datorită faptului că în legea bugetului regiunii pentru anul 2008 au fost efectuate modificări. În conformitate cu legea bugetului regiunii pentru anul 2008, prevederile cu privire la taxa de migraţie nu au mai fost incluse, astfel că au fost eliberaţe de la achitarea acestei taxe toate persoanele care tranzitează regiunea sau au scurte sejururi în ea.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2008 cetăţenii Moldovei au fost eliberaţi de la achitarea taxei de migraţie. Această decizie primită de către administraţia de la Tiraspol a fost salutată de către toate persoanele care tranzitează sau vizitează regiunea. Mai mult ca atât această decizie a fost salutată şi de către părţile implicate în procesul de negociere privind soluţionarea conflictului transnistrean, fiind privit ca un gest îndreptat spre ameliorarea situaţiei între părţile în conflict.14 La momentul actual taxa de migraţie nu se percepe dacă şederea în regiune nu depăşeşte 10 ore. La trecerea „frontierei” colaboratorii serviciului de migraţie impun completarea unui formular de „carte migraţională” în care se menţionează datele de identitate ale persoanei, data şi ora intrării în regiune. Completarea formularului 13 Următoarele categorii de persoane sunt eliberate de la achitarea taxei impusă cetăţenilor care intră, iese şi tranzitează teritoriul RMN:

а) cetăţenii străini cu acte care demonstrează naşterea lor pe teritoriul care intră în componenţa RMN, care intră şi iese de pe teritoriul RMN;

б) cetăţenii Rusiei şi Ucrainei, care tranzitează regiunea;

в) reprezentanţii misiunilor diplomatice care deţin paşapoarte diplomatice;

г) cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul RMN la invitaţia organelor administraţiei şi puterii de stat;

д) pentru intrare şi ieşire – cetăţenii stabiliţi cu domiciliul permanent în localităţile RMN, inclusiv şi în localităţile RMN aflate temporar sub controlul autorităţilor statale ale Republicii Moldova (localităţile: Molovata Nouă, Cocieri, Vasilievca, Doroţcaia, Coşniţa, Pîrîta, Hadjimus, Copanca, Pobrebea), precum şi localnicii stabiliţi în zona de 500 metri de la linia de frontieră.

14 www.besarabia.info/2007/10/03/post5560.html

- -

Libera circulaţie a persoanelor

respectiv durează circa 20 minute, din care considerente trecerea „frontierei” este mai îndelungată decât controalele vamale. Mai mult ca atât, în primăvara anului 200815 serviciul de migraţie a fost dotat cu echipament special destinat înregistrării tuturor persoanelor care intră sau părăsesc regiunea. În baza acestor date a fost creat un program „Sprut” ce analizează datele şi evidenţiază persoanele care au încălcat termenul de şedere în regiune, precum şi persoanele care se află în căutare sau se eschivează de la satisfacerea serviciului militar în această regiune. În cazul în care persoana va sta în regiune mai mult de 10 ore este obligată să se ia la evidenţă la serviciul de migraţie. Luarea la evidenţă se face nemijlocit la traversarea „frontierei” şi nu la colaboratorii serviciului de migraţie de la locul unde persoana va sta. Această procedură este interpretată ca fiind o înregistrare temporară pe teritoriul RMN. Pentru posibilitatea de a sta în regiune mai mult de 10 ore (autorităţile secesioniste interpretează depăşirea acestui termen ca fiind deja un trai pe acest teritoriu, care urmează a fi înregistrat), se încasează o taxă de două ori mai mare ca taxa de migraţie, care constituie circa 17 lei (cca. 1,10 Euro). În cazul în care persoana nu respectă termenele de 10 ore riscă să fie atrasă la răspundere administrativă în conformitate cu prevederile art.192 cod cu privire la contravenţiile administrative al RMN,16 care prevede posibilitatea aplicării unei amenzi în mărime de până la 5 unităţi convenţionale, ceea ce constituie circa 50 lei (cca. 3,1 Euro).

Concluzii: • datorită reglementărilor interne taxa de migraţie a afectat pe parcursul anilor 2003-2007 persoanele care au tranzitat sau au vizitat regiunea de est, cu suma de peste 8,1 milioane dolari; • cetăţenii Republicii Moldova în perioada anilor 2006-2007, au fost discriminaţi în comparaţie cu cetăţenii Federaţiei Ruse şi a Ucrainei, prin obligarea achitării acestei taxe; • deşi taxa de migraţie a fost anulată, au fost instituite noi taxe ce depăşesc de două ori suma precedentă, pentru vizite ce depăşesc termenul de 10 ore în regiune.

2.2. Recunoaşterea actelor de stare civilă O piedică în exercitarea libertăţii de deplasare a cetăţenilor reprezintă şi faptul că actele eliberate de către autorităţile secesioniste nu sunt recunoscute de către autorităţile corespunzătoare ale Moldovei. În principiu exercitarea dreptului la libera circulaţie este direct legat de actele de identitate, deoarece practic oricare din garanţiile dreptului la libera circulaţie enunţată la introducerea în prezentul capitol nu poate fi exercitată în lipsa actelor de identitate. În conformitate cu prevederile 15 www.novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=225 16 Articolul 192. Încălcarea regulilor de şedere a cetăţenilor străini şi apatrizilor pe teritoriul RMN, precum şi a trecerii tranzit pe acest teritoriu.

Încălcarea regulilor de şedere pe teritoriul RMN de către cetăţenii străini şi apatrizi, adică domicilierea lor în RMN fără documente care să certifice dreptul la trai în RMN sau domicilierea lor în baza unor acte nevalabile, nerespectarea procedurii stabilite de înregistrare sau schimbare şi alegere a locului de trai, refuzul de a părăsi teritoriul după expirarea termenului indicat de şedere, precum şi nerespectarea regulilor de trecere tranzit pe teritoriul RMN implică un avertisment sau achitarea unei amenzi în mărime de până la 5 (cinci) unităţi convenţionale RMN.

- 10 -

Libera circulaţie a persoanelor

legislaţiei în vigoare actele de identitate sunt eliberate de către structurile respective ale MDI, iar drept temei pentru eliberarea acestora servesc actele de stare civilă.

Legătură este simplă, dacă nu dispui de act de stare de civilă este problematică perfectarea actelor de identitate, iar dacă nu dispui de acte de identitate nu poţi exercita dreptul la circulaţie, în special când este vorba despre deplasarea cetăţenilor Republicii Moldova peste hotarele ei. În context, orice impediment la perfectarea actelor de stare civilă poate fi interpretat ca o limitare a dreptului la libera circulaţie.

Un caz relevant în acest sens este cel al cetăţeanului V.G. care a oficiat căsătoria în perioada sovietică, în acest sens fiindu-i eliberat certificat de căsătorie. Având domiciliul împreună cu familia sa în regiunea transnistreană a „obţinut” şi cetăţenia RMN, fără a renunţa la cetăţenia Moldovei. Locuind în acea regiune soţii au desfăcut căsătoria la oficiul de stare civilă din r-nul Camenca, aflat sub controlul organelor secesioniste. Între timp fosta soţie a plecat cu traiul într-o ţară din CSI. La un moment dat lui V.G. i-a expirat termenul de valabilitate a paşaportului naţional eliberat de către autorităţile moldoveneşti. Decis să-şi perfecteze un nou paşaport a mers la organul corespunzător din Moldova, unde i-au solicitat certificatul de căsătorie sau divorţ pentru confirmarea unor date relevante ce urmează a fi incluse în paşaport. A prezentat certificatul de divorţ eliberat de organele transnistrene, la care a primit refuz de perfectare a paşaportului, fiindcă urmează să oficializeze divorţul la organele competente ale Moldovei. În acest sens V.G. va trebui să urmeze o nouă procedură de divorţ în instanţele de judecată naţionale pentru a-şi putea perfecta un nou paşaport.

Totodată urmează de menţionat că la momentul de faţă persoanele care sunt născute în regiunea transnistreană pot obţine cetăţenia Moldovei datorită faptului că sunt născute pe teritoriul acesteia. De iure certificatul de naştere eliberat de către autorităţile secesioniste nu este recunoscut de către autorităţile constituţionale, însă în baza acestor acte de naştere, la care se anexează şi certificatul medical de naştere din unitatea medicală unde s-a născut copilul, oficiile de stare civilă din Moldova eliberează duplicate ale actelor de naştere în conformitate cu standardele prevăzute de legislaţia Moldovei. Deci, de facto aceste acte sunt recunoscute, fiindcă prin actele eliberate de către oficiile de stare civilă a organelor constituţionale este recunoscut faptul juridic de naştere a unei persoane.

Astfel ne pomenim într-o situaţie în care oficial actele de stare civilă eliberate de către autorităţile secesioniste nu sunt recunoscute, dar parţial unele din ele sunt recunoscute indirect prin confirmarea unor fapte sau evenimente concrete. Astfel de situaţii trezesc unele nedumeriri deoarece este vorba despre acte de stare civilă diferite (certificat de naştere şi certificat de divorţ, spre exemplu) dar ele sunt eliberate de unul şi acelaşi organ nerecunoscut. În conformitate cu prevederile art.3 a Legii Republicii Moldova nr.100 „privind actele de stare civilă” din 26 aprilie 2001, actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice de stat, prin care se confirmă faptele şi evenimentele ce influenţează apariţia, modificarea sau încetarea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor şi se caracterizează - 11 -

Libera circulaţie a persoanelor

statutul de drept al acestora. Tot această lege clasifică actele de stare civilă în cinci categorii: • de naştere, • de căsătorie, • de desfacere a căsătoriei (de divorţ), • de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui, • de deces.

Toate aceste acte nimeresc sub incidenţa unei singure legi şi respectiv modalitatea lor de înregistrare şi eliberare urmează a fi unică. Înregistrarea actelor de stare civilă se înfăptuieşte, în numele statului, doar de către organele de stare civilă, care activează în fiecare oraş-reşedinţă al raionului. În temeiul art.20 a Legii menţionate mai sus temei pentru întocmirea actului de naştere servesc doar: a) actul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea; b) certificatul medical de naştere, eliberat de unitatea sanitară privată, de medicul care a asistat naşterea sau la care s-a adresat mama după naştere (când naşterea s-a produs în afara unităţii sanitare) ori de un medic privat care a asistat naşterea; c) procesul-verbal şi certificatul prin care se constată sexul şi vârsta copilului - în cazul înregistrării naşterii unui copil găsit. În cazul lipsei actelor indicate mai sus înregistrarea naşterii copilului se face pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti privind stabilirea faptului naşterii copilului de către o femeie concretă. În conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001, în actul de naştere se înscriu obligatoriu datele de identificare ale actului constatator al naşterii. Respectiv, în certificatul de naştere urmează să se facă menţiune la actul eliberat de autorităţile din stânga Nistrului.

Este necesar de menţionat prevederile art.8 a Legii nr.100, care reglementează cazurile în care se eliberează duplicatele actelor de stare civilă. Conform acestor prevederi duplicatele actelor de stare civilă se eliberează doar în caz de deteriorare sau pierdere a certificatului de stare civilă. În acest caz oficiul de stare civilă identificând actul de stare civilă respectiv, eliberează un nou certificat cu inscripţia „Duplicat”. Astfel se mai confirmă o dată în plus că organele de stare civilă constituţionale recunosc de facto actele de naştere a copiilor care sunt născuţi în regiunea transnistreană.

Analizând în detaliu chestiunea dată constatăm o aplicare a dublelor standarde, care nu sunt prevăzute de lege, din partea oficiilor de stare civilă din Moldova.

Dacă la eliberarea duplicatelor actelor de naştere sunt luate ca bază certificatele de naştere eliberate de autorităţile secesioniste atunci este logică eliberarea unor duplicate a actelor de stare civilă legale. Însă, dacă la baza eliberării certificatelor de

- 12 -

Libera circulaţie a persoanelor

naştere stau totuşi certificatele medicale, în acest caz este necesară eliberarea unor certificate de naştere originale şi nu duplicate.

Situaţia reală ne demonstrează că la baza eliberării certificatelor de naştere legale, pentru copiii născuţi în regiunea transnistreană stau totuşi certificatele de naştere eliberate de autorităţile secesioniste. Astfel comparând două certificate de naştere, certificat de naştere transnistrean şi moldovenesc, a unui şi acelaşi copil născut în regiunea transnistreană observăm că cel transnistrean este eliberat înaintea celui moldovenesc, dar la rubricile “naşterea a fost trecută în registrul de stare civilă sub nr. ___, anul ___, luna ___, ziua ___ de ___ ” observăm o coincidenţă totală, adică în aceste rubrici sunt reflectate unele şi aceleaşi date. Aceasta ne confirmă faptul că la baza certificatelor de naştere eliberate de oficiile de stare civilă din Moldova, pentru copiii care sunt născuţi în regiunea transnistreană a ţării stau actele eliberate de autorităţile secesioniste. Deci organele constituţionale recunosc totuşi aceste acte eliberate de oficiile de stare civilă din regiunea transnistreană.

Aceiaşi situaţie ca şi în cazul certificatelor de naştere o găsim şi în situaţia certificatelor de deces. Un duplicat, şi nu original, al certificatului de deces este eliberat rudelor persoanelor decedate în cazul în care este prezentat certificatul de deces eliberat de autorităţile secesioniste şi respectiv extrasul respectiv de la instituţia medicală care confirmă decesul (şi care a servit drept temei pentru eliberarea certificatului de deces în RMN).

Situaţia creată cu recunoaşterea actelor de stare civilă se datorează lipsei unui act normativ, care să reglementeze clar şi explicit condiţiile şi modalităţile de recunoaştere şi confirmare a actelor de stare civilă eliberate de autorităţile secesioniste. Actualmente modalitatea de recunoaştere a actelor de stare civilă se datorează unei practici acumulate pe parcursul timpului şi datorită implementării HG nr. 959 din 9 septembrie 2005 „cu privire la măsurile de asigurare a confirmării cetăţeniei şi documentării populaţiei din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria)”.17 Conform acesteea, MDI are obliugaţia de a aplica o procedură simplificate de confirmare a cetăţeniei Republicii Moldova pentru persoanele domiciliate în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) şi a elibera gratuit acte de identitate din sistemul naţional de paşapoarte către categoria de cetăţeni indicată. Astfel MDI a ales modalitatea cea mai simplă, nu a elaborat un act normativ care să reglementeze strict modalitatea de recunoaştere şi certificare a actelor eliberate de autorităţile secesioniste, dar a lăsat totul pe seama practicii acumulate de angajaţii acestei structuri. Dar când este vorba de lipsa unei reglementări clare şi doar de o practică înrădăcinată, atunci apar flagele ale corupţiei şi protecţionismului.

Concluzii: • la nivel de reglementare este necesar de elaborat un act normativ care să prevadă expres modalitatea de recunoaştere, certificare şi legalizare a actelor de stare civilă eliberate de autorităţile din regiunea transnistreană, pentru a evita atitudini duplicitare.

17 www.mdi.gov.md/img/gudn/codecs/959_2005-09-09.doc

- 13 -

Libera circulaţie a persoanelor

• tratarea diferită, prin aplicarea unor duble standarde a persoanelor vis-a-vis de unele probleme similare trezeşte nemulţumirea acestora.

2.3. Declaraţii vamale la trecerea prin posturile vamale interne O altă problemă sesizată de locuitorii din partea stângă a Nistrului, este impunerea de a perfecta declaraţii vamale orale şi scrise, la trecerea prin posturile vamale interne. Persoanele date consideră această procedură umilitoare şi ilegală din motivul că nu au părăsit sau intrat pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

De această problemă cel mai des sunt afectaţi locuitorii satelor Pohrebea, Doroţcaia, Coşniţa şi Pîrîta care sunt nevoiţi să treacă zilnic prin postul vamal intern. Acest post vamal intern este amplasat în imediata apropiere a podului de peste Nistru pe traseul Chişinău – Coşniţa şi izolează aceste localităţi, aflate sub controlul organelor constituţionale, de partea dreaptă a Nistrului. Alte posturi vamale ale organelor secesioniste sunt amplasate la ieşirea din satele Doroţcaia şi Pohrebea. Respectiv locuitorii acestor patru localităţi sunt izolaţi din două părţi de posturi vamale şi de control. În general, procedura de declarare la care sunt supuşi locuitorii acestei regiuni poate fi de două tipuri, orală şi scrisă, în dependenţă de situaţie şi la discreţia colaboratorilor vamali. Dacă procedura de declarare orală este una rapidă şi persoanele deja sunt deprinse cu aceasta, au fost sesizate cazuri când persoanele au fost impuse să întocmească declaraţii scrise privind mărfurile pe care le au asupra sa. Orice deplasare a mărfurilor, impune trecerea unor proceduri speciale de control care în mod evident limitează dreptul la o liberă circulaţie. Dacă momentan soluţionarea problemei privind retragerea postului vamal amplasat de organele secesioniste este imposibilă, deoarece nu depinde de voinţa organelor constituţionale, atunci amplasarea postului vamal intern al Republicii Moldova, trezeşte indignarea tuturor cetăţenilor din aceste localităţi.

De câteva ori locuitorii acestor sate au încercat să protesteze împotriva amplasării acestor posturi vamale, dar organele de stat nu au întreprins careva măsuri în vederea scoaterii acestui post vamal intern. Mai mult ca atât în primăvara anului 2008 pe teritoriul adiacent acestui post vamal au mai fost amplasate construcţii transportabile care servesc drept oficii pentru colaboratorii vamali şi de poliţie.

Aceiaşi situaţie o regăsim şi în alte localităţi a Republicii Moldova, aflate în zonele de securitate, cum ar fi cele din raionale Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă şi Dubăsari. În conformitate cu prevederile p.23 art.1 a CV al RM, declaraţia vamală este un act unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită destinaţie vamală. Iar în conformitate cu prevederile art.173 a CV al RM sunt declarate organului vamal mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală. În conformitate cu prevederile alin.3 art.4 a CV al RM, frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere şi al antrepozitelor vamale constituie frontiera vamală a Republicii - 14 -

Libera circulaţie a persoanelor

Moldova. Astfel, de iure, trecerea frontierei vamale presupune şi trecerea frontierei de stat. În această situaţie impunerea locuitorilor din partea stângă a Nistrului să perfecteze declaraţii vamale este ilegală, deoarece acestea din urmă nu au trecut frontiera de stat şi vamală a ţării.

Mai mult ca atât modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice este reglementat prin Legea nr.1569 din 20 decembrie 2002. În conformitate cu prevederile art.4 a prezentei legi,18 sunt supuse declarării obligatorii doar bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova.

Din toate prevederile legale expuse mai sus, conchidem că impunerea persoanelor care locuiesc în partea stângă a Nistrului, să perfecteze declaraţii vamale scrise la trecerea prin posturile vamale interne este abuzivă şi ilegală.

La acest capitol putem menţiona că impunerea perfectării declaraţiilor vamale scrise poartă un caracter periodic şi neuniform, în dependenţă de voinţa şi calificarea inspectorilor vamali. Cu toate acestea merită să atenţionăm faptul că locuitorii din cele patru sate indicate mai sus, au declarat că sunt nemulţămite şi de faptul că sunt impuse să perfecteze declaraţii vamale scrise, pe când autobuzele de rută internaţionale care se deplasează pe acest traseu în Ucraina, la ieşire şi intrare în aceste posturi vamale interne nu întocmesc declaraţii vamale scrise, cu toate că e evident că pasagerii acestor autobuze vor părăsi sau au intrat pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

Această atitudine discriminatorie şi ilegală faţă de populaţia din stânga Nistrului şi în special a satelor menţionate mai sus, creează o atitudine ostilă faţă de colaboratorii posturilor vamale interne, şi generează situaţii de conflict.

Concluzii: • organele vamale ale Republicii Moldova au instituit unele practici administrative în ceea ce priveşte efectuarea unor formalităţi ce limitează dreptul la deplasare a locuitorilor, care nu sunt prevăzute de lege, nu sunt transparente şi previzibile.

18 Articolul 4. Modul de declarare a bunurilor

(1) Bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sânt supuse declarării obligatorii conform prezentei legi, Codului vamal şi altor acte normative adoptate în corespundere cu acesta, cu excepţia valorilor valutare specificate la art.31 alin.(1) lit.d).

(2) La introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice declară şi achită drepturile de import la organul vamal situat în punctele de trecere a frontierei de stat.

(3) La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sânt în drept de a vămui mărfurile la organele vamale interne.

(4) Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:

a) obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa la prezenta lege;

b) bunurile introduse în ţară, altele decât cele menţionate la lit.a), a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

d) mărfurile menţionate la art.8 pct.1) lit.a) şi pct.2) lit.a).

(5) Bunurile introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajului neînsoţit se declară în scris, în modul stabilit.

- 15 -

Libera circulaţie a persoanelor

2.4. Sistemul de evidenţă a populaţiei O problemă stringentă care afectează libertatea de circulaţie a persoanelor care locuiesc în teritoriile controlate efectiv de autorităţile secesioniste este impunerea acestora din urmă să-şi înregistreze locul de trai pe o adresă anumită, şi respectiv este interzisă domicilierea pe o altă adresă în lipsa acestei înregistrări.

Această procedură îşi are rădăcinile din perioada sovietică şi popular are denumirea rusă „propiska”. Esenţa acestei proceduri consta în faptul că persoana care nu dispune de înregistrarea respectivă era lipsită de posibilitatea de a exercita careva drepturi ale sale (dreptul la vot, de a se angaja la munca etc.). Mai mult ca atât domicilierea pe o altă adresă decât cea înregistrată era pasibilă atragerii la răspundere administrativă şi penală.

Această procedură de înregistrare a fost în vigoare şi în Republica Moldova până în anul 1997, când CC a decis neconstituţionalitatea acestor norme.19 Prin acea Hotărâre, CC a constatat că existenţa instituţiei „viza de reşedinţă” în legislaţia Republicii Moldova, utilizarea ei în raporturile sociale vine în contradicţie cu normele şi principiile constituţionale, constituind o piedică în exercitarea dreptului cetăţenilor Republicii Moldova la libera circulaţie, conform cărora oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară. Mai bine zis CC a notat că stabilirea domiciliului sau a reşedinţei este un drept al persoanei şi nu o obligaţie, respectiv în lipsa unei astfel de înregistrări nu poate fi vorba despre careva interdicţii, limitări sau sancţiuni. În final CC a declarat aceste norme neconstituţionale. În anul 2001 APCE constatând abaterile ce ţin de obligativitatea înregistrării vizei de reşedinţă sau de domiciliu în ţările fostei URSS, precum şi faptul că aceste acţiuni aduc atingere dreptului la libera circulaţie şi de alegere a locului de reşedinţă în interiorul ţării respective, a emis rezoluţia 1544 (2001).20 Prin această rezoluţie ţărilor din fosta URSS li se recomandă să procedeze la revizuirea legislaţiei în vederea suprimării oricărei dispoziţii de natură să împiedice circulaţia liberă în interiorul frontierelor naţionale. În conformitate cu prevederile acestei rezoluţii sistemul de înregistrare a locului de reşedinţă trebuie utilizat exclusiv în scop de informare şi nu trebuie să aducă prejudicii circulaţiei libere. Mai mult ca atât prin rezoluţie se menţionează că drepturile unei persoane la dobândirea cetăţeniei, accesul la educaţie şi îngrijiri de sănătate, dreptul la pensie şi prestaţii sociale, accesul la angajare şi acces egal la dreptul de proprietate şi chiar de a vota să nu fie dependent de acest sistem de înregistrare a locului de trai. În regiunea transnistreană funcţionează o Constituţie locală, care prin articolul 25 garantează dreptul la libera circulaţie şi libera alegere a locului de trai. Cu toate acestea observăm că această normă superioară din punct de vedere a ierarhiei actelor normative nu este respectată.

19 www.constcourt.md/decisions_ro/1997/16.htm 20 www.bice.md/UserFiles/File/Rec_APCE_rom/AP1544.doc

- 16 -

Libera circulaţie a persoanelor

În CoCA RMN sunt prevăzute trei articole care în mod flagrant încalcă atât prevederile normelor şi standardelor internaţionale, precum şi a normelor constituţionale proprii, locale.

Astfel art.186 CoCA RMN prevede posibilitatea atragerii la răspundere a unei persoane în lipsa actului de identitate sau în lipsa vizei de domiciliu ori înregistrării temporare. Această „abatere” poate fi sancţionată cu până la 30 unităţi convenţionale RMN, ceea ce constituie circa 19,5 dolari SUA. În cazul unei abateri repetate pentru astfel de acţiuni amenda poate constitui până la 50 unităţi convenţionale RMN, adică circa 32,5 dolari SUA. Prin art.188 CoCA RMN este prevăzută şi posibilitatea atragerii la răspundere a persoanei cu funcţii de răspundere, responsabilă de respectarea regulilor de evidenţă a înregistrării locului de trai, care a admis domicilierea fără act de identitate sau în lipsa vizei de reşedinţă. Această abatere poate fi sancţionată cu o amendă de până la 100 unităţi convenţionale RMN, ceea ce constituie circa 65 dolari SUA. Tot acest articol prevede şi posibilitatea atragerii la răspundere a cetăţenilor care au admis domicilierea fără paşapoarte sau înregistrare a locului de trai, la sine la domiciliu.

Această „abatere” poate fi sancţionată cu o amendă de până la 50 unităţi convenţionale RMN, adică circa 32,5 dolari SUA. Prin art.189 CoCA RMN a fost instituită posibilitatea atragerii la răspundere a persoanelor care au admis la serviciu persoane fără acte de identitate sau a persoanelor fără viză de reşedinţă sau domiciliu. sancţiunea pentru astfel de „abateri” constituie o amendă de până la 10 unităţi convenţionale RMN, adică circa 6,5 dolari SUA. Abaterea respectivă comisă repetat pe parcursul unui an de zile poate duce la o amendă în mărime de până la 100 runităţi convenţionale RMN, adică circa 65 dolari SUA. Concluzii: • obligativitatea deţinerii vizei de reşedinţă şi obligarea locuirii numai pe adresa indicată în viza de reşedinţă, este neconstituţională şi ilegală, contravine actelor internaţionale ratificate de către Republica Moldova; • sancţiunile stabilite pentru nerespectarea înregistrării obligatorii sunt disproporţionale şi exagerate;

- 17 -

Libera circulaţie a mărfurilor

Capitolul III

Libera circulaţie a mărfurilor

În conformitate cu prevederile Tratatului de la Roma libera circulaţie a mărfurilor se aplică tuturor produselor originare din statele membre şi originare din alte ţări cu drept de circulaţie în spaţiul comunitar. Pentru a atinge scopul propus, părţile au efectuat activităţi orientate spre reglementarea unor patru domenii legate între ele: • eliminarea documentelor vamale în comerţul intracomunitar, • regulile comunitare ce guvernează libera circulaţie a bunurilor, • întărirea frontierelor externe, • cooperarea între administraţii.21 Totodată au fost întreprinse măsuri în vederea promovării unor standarde unice faţă de mărfuri precum şi unor unităţi metrologice comune. În linii generale mărfurile sunt definite drept nişte produse ale activităţii economice şi pot fi divizate în două grupuri mari: produse alimentare şi produse industriale.

La rândul lor produsele industriale sunt foarte variate (produse cosmetice, îngrăşăminte, substanţe chimice periculoase, textile, sticlă, încălţăminte, echipamente electrice, vehicule cu motor, produse farmaceutice, jucării etc.).

3.1. Circulaţia automobilelor cu numere de înmatriculare moldoveneşti În localităţile din stânga Nistrului şi mun. Bender oficial sunt înregistraţi ca locuitori circa 230763 cetăţeni ai Moldovei.22 Conform aceloraşi surse observăm că circa 415508 persoane nu au înregistrat locul de trai, dar sunt documentate cu acte de identitate. O mare parte din aceste persoane locuiesc în partea stângă a Nistrului, dar din diverse motive nu-şi înregistrează locul de trai, această ipoteză este confirmată de declaraţiile Ministerului Reintegrării, care afirmă că în regiune au fost documentate gratuit cu acte de identitate circa 400000 persoane.

Conform unor date statistice oficiale, în partea stângă a Nistrului, inclusiv mun.

Bender sunt înregistrate ca fiind înmatriculate 4234 automobile.23 Respectiv cel puţin 4234 persoane cad sau pot cădea sub incidenţa fenomenului descris. În realitate numărul acestor persoane este mult mai mare, fiindcă mulţi locuitori din partea stângă a Nistrului îşi înmatriculează automobilele în localităţile limitrofe zonei de securitate (în special raioanele Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă, Dubăsari). Respectiv o evaluare reală a impactului acestui fenomen asupra locuitorilor regiunii este dificil de analizat.

21 I.Pascal, Ş.Diaconu, C.Vrabie, N.Fabian “Libera circulaţie a serviciilor”, Bucureşti 2002 22 www.mdi.gov.md/stat1_md/ 23 www.mdi.gov.md/stat7_md/

- 18 -

Libera circulaţie a mărfurilor

Posesorii de automobile cu numere de înmatriculare moldoveneşti care domiciliază în localităţile aflate sub controlul organelor neconstituţionale nu pot circula liber cu aceste automobile în teritoriul din partea stângă a Nistrului. Posesorii unor astfel de automobile întâlnesc probleme la traversarea aşa zisei frontiere dintre Moldova şi RMN, unde se duce o evidenţă a transportului intrat-ieşit din RMN. Astfel în cazul în care urmează se te afli în acest teritoriu un timp mai îndelungat eşti obligat să înregistrezi automobilul la serviciile respective de la frontieră, în caz contrar pot apărea probleme la ieşirea din acest teritoriu. Înregistrarea automobilului constă în perfectarea unei declaraţii vamale prin care posesorul automobilului este obligat să urmeze procedurile vamale dictate de regimul vamal – admitere temporară pe teritoriul vamal. Paralel posesorul automobilului se obligă să părăsească teritoriul RMN cu acest automobil în decurs de circa două luni de zile din momentul intrării.

Pentru a fi garantată o „liberă” deplasare cu automobilul este necesar de achitat o taxă care constituie 0,18% din preţul automobilului. Această suma este o taxă pentru oficialităţi „vamale”. Preţul automobilului este calculat în urma efectuării unei evaluări pe care urmează să o achite tot posesorul automobilului. Evaluatorii intenţionat majorează preţurile automobilelor pentru a creşte respectiv şi taxele vamale recepţionate de la persoane. Spre exemplu24 un automobil Mercedes 609D (microbuz) de 18 ani vechime, produs în anul 1988, în anul 2006 a fost evaluat la un preţ de 10720 dolari SUA, deşi preţul real al acesteia nu depăşea suma de 8500 dolari SUA. Astfel din suma evaluată şi erau calculate taxele vamale. În cazul în care posesorii de automobile cu numere de înmatriculare moldoveneşti nu respectă termenele indicate25 în declaraţia vamală sunt atraşi la răspundere26 şi li se aplică amenzi care pot constitui de la 50 până la 100% din preţul automobilului cu sau fără confiscarea acestuia. Din aceste considerente „organele vamale” urmăresc cu o atenţie deosebită circulaţia unor astfel de automobile.

Convenţional, posesorii de automobile cu numere de înmatriculare moldoveneşti pot fi divizaţi în două categorii. În prima categorie, numeric redusă, intră acele persoane care încă nu au obţinut „cetăţenia RMN”27 şi respectiv din a doua categorie, mai numeroasă, fac parte cei care deja au obţinut-o. Persoanele din prima categorie paralel cu limitarea dreptului de a circula liber cu automobilele pe teritoriul controlat de regimul secesionist, mai sunt şi persecutaţi cu scopul de a li se impune obţinerea cetăţeniei RMN. Acest fenomen a fost adus la cunoştinţa organelor constituţionale, unele cazuri chiar fiind discutate în Parlamentul Republicii Moldova. Cu regret, reacţia autorităţilor a fost ineficientă, cazurile de limitare a circulaţiei automobilelor cu numere de înmatriculare moldoveneşti în stânga Nistrului continuă până în prezent. Organele constituţionale urmau cel puţin să întreprindă măsuri pentru a impune autorităţile 24 Cazul C. P., din practica Promo-Lex 25 Au fost înregistrate cazuri în care automobilele erau reţinute chiar dacă termenele indicate în declaraţia vamală nu erau expirate. Cu toate acestea automobilul era reţinut. Cazul C.E. din practica Promo-Lex 26 Aceste persoane pot fi atrase la răspundere în conformitate cu prevederile art.353 “cod vamal al RMN” 27 Actualmente practic lunar peste o sută de persoane dobîndesc cetăţenia RMN. Dobîndirea cetăţeniei după 17 ani de „independenţă” şi suveranitate a RMN confirmă încă o dată faptul că persoanele nu doresc să obţină această cetăţenie dar sunt impuse de situaţie

- 19 -

Libera circulaţie a mărfurilor

secesioniste să-şi respecte „propria” legislaţie, reducând la minim astfel violările admise în privinţa cetăţenilor.

Această situaţie care afectează posesorii de automobile cu numere de înmatriculare moldoveneşti se datorează în primul rând „legislaţiei” locale discriminatorii, care la rândul ei este aplicată abuziv de către colaboratorii organelor „vamale” ale RMN. Astfel în conformitate cu prevederile art.38 CV al RMN28 „Toate persoanele în condiţii egale au dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul RMN a mărfurilor şi mijloacelor de transport... în condiţiile prevăzute de prezentul cod. Nimeni nu poate fi privat sau limitat în dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul RMN a mărfurilor şi mijloacelor de transport, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod şi alte acte legislative sau normative ale RMN”.

După cum am menţionat mai sus colaboratorii organelor vamale ale RMN impun posesorilor de automobile cu numere de înmatriculare moldoveneşti să urmeze procedura vamală de admitere temporară a bunurilor pe teritoriul vamal al RMN. Această procedură este reglementată de capitolul 11 al CV al RMN. Este important de menţionat că în conformitate cu dispoziţiile art.90 CV al RMN admiterea temporară este un regim vamal prin care este permisă folosirea mărfurilor pe teritoriul vamal al RMN sau în afara lui, cu eliberarea totală sau parţială de la achitarea taxelor vamale sau impozitelor. Articolul 93 CV al RMN prevede că termenul de admitere temporară este indicat de către organul vamal al RMN, reieşind din scopul şi circumstanţele particulare ale cazului, dar nu pot depăşi termenul de doi ani de zile. În mod normal, reieşind din situaţia creată în regiune, organele „vamale” ale RMN conducându-se de prevederile legislaţiei locale puteau acorda termene relativ mari, până la 2 ani de zile, de admitere pe teritoriul său a automobilelor cu numere de înmatriculare moldoveneşti, însă în realitate aceste termene sunt limitate doar la 2 luni de zile. Termenele maximale nu sunt aplicate fiindcă ar reduce simţitor încasările în bugetul RMN. Dacă este să analizăm practic cazul C. P., vom observa că acesta din urmă achita o dată la două luni de zile circa 20 dolari SUA. Respectiv în doi ani de zile acesta a achitat în bugetul RMN mijloace financiare în sumă totală de 240 dolari SUA, iar dacă erau aplicate prevederile legislaţiei locale maximale (2 ani) bugetul RMN avea să nu primească 220 dolari SUA de la o singură persoană.

Comentariile credem că sunt de prisos.

Concluzii: • „legislaţia locală” prevede posibilitatea utilizării pe teritoriul controlat de organele secesioniste a automobilelor cu numere de înmatriculare moldoveneşti. Totodată este prevăzută şi posibilitatea de eliberare totală sau parţială de la achitarea unor taxe sau impozite. În realitate aceste norme nu sunt utilizate, din contra persoanele achită complet taxa vamală în mărime de 0,18% din preţul automobilului.

28 Textul codului vamal RMN poate fi accesat la adresa www.customs.tiraspol.net/content/section/6/54/

- 20 -

Libera circulaţie a mărfurilor

3.2. Circulaţia automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene În contextul relatărilor de mai sus, se observă şi o tendinţă legată de limitare a circulaţiei automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene pe teritoriul Moldovei. Un prim pas în această direcţie a fost făcut în anul 2001 când autorităţile constituţionale au iniţiat o campanie de limitare a circulaţie automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. Ca rezultat al acestei campanii, România, a interzis intrarea pe teritoriul său a acestor automobile, ca răspuns a fost interzisă intrarea automobilelor înmatriculate în România pe teritoriul din stânga Nistrului.

Din acel moment posesorii automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene pot circula doar pe teritoriul Moldovei, inclusiv în partea de est a sa şi respectiv peste hotarele acesteia doar la est în direcţia Ucrainei şi ţărilor CSI. Respectiv în ţările Europei circulaţia unor astfel de automobile a fost interzisă.

Această situaţie s-a păstrat până la finele anului 2007. La finele anului 2007 s-a observat o intensificare a activităţii colaboratorilor de poliţie vizând ridicarea plăcuţelor de înmatriculare de la automobilele cu numere de înmatriculare transnistrene.

La o conferinţă de presă din 25 septembrie 200729 Şeful Direcţiei Generale Poliţie Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Mihail Cibotaru a declarat că poliţia ridică plăcuţele de înmatriculare de la automobilele înregistrate în Transnistria, din motiv că ele nu corespund standardelor naţionale, ultimele fiind ajustate la cele internaţionale. Totodată el a specificat că până la acel moment (25 septembrie 2007) au fost supuse verificării 5895 automobile cu numere de înmatriculare transnistrene, dintre care 4058 erau conduse de locuitori din partea dreaptă a Nistrului.

Conform unor informaţii neoficiale în regiunea de est a Moldovei sunt înregistrate circa 160000 automobile. Acest număr impunător se datorează faptului că înmatricularea autoturismelor în RMN, se face la un preţ ce constituie 30% din preţul pe care l-ar fi trebuit să-l plătească autorităţilor constituţionale. Totodată pot fi înregistrate autoturisme ce au o vechime mai mare decît cea permisibilă de legislaţia Republicii Moldova. Conform precizărilor MAI o mare parte din aceste automobile sunt deţinute de cetăţeni ai Republicii Moldova, cu domiciliu în partea dreaptă a Nistrului. MAI insistă că aceste persoane nu sunt patrioţi, iar procurarea automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene este ilegală.

La 7 noiembrie 2007, în şedinţa de Guvern de către Vladimir Molojen, Ministrul Dezvoltării Informaţionale, au fost prezentate două proiecte care vizau în special problema automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene: • Pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la documentarea unor categorii de vehicule.

• Cu privire la aprobarea Regulamentului temporar privind introducerea în circulaţia liberă în Republica Moldova a vehiculelor cu documente şi numere de înmatriculare neregulamentare.

29 www.dejure.md/index.php?go=news&n=1092

- 21 -

Libera circulaţie a mărfurilor

În urma unei conferinţe de presă care a urmat după şedinţă d-l V. Molojen a comunicat că aceste două proiecte au fost aprobate. Mai mult ca atât prin aceste proiecte, conform informaţiilor furnizate mass-media de către V. Molojen, se impuneau unele restricţii vis-a-vis de circulaţia automobilelor înmatriculate neregulamentar în Transnistria, pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 1 ianuarie 2009 şi în afara teritoriului acesteia începând cu 1 ianuarie 2008. Cu regret, aceste proiecte nu au fost şi nu sunt disponibile pe paginile oficiale ale Guvernului şi respectiv Ministerelor interesate. Totodată proiectul de lege nici nu a fost expediat în Parlament. În mod cert aceste acte normative ar fi limpezit situaţia circulaţiei acestor automobile, dar tergiversarea aprobării lor doar stârneşte nedumerire în rândul populaţiei. În cazul în care aceste acte normative ar fi fost funcţionale posesorii de automobile ar fi avut posibilitatea de a-şi legaliza unele investiţii, aparent ilegale. În al doilea rând ar fi creat un impuls pentru posesorii unor astfel de automobile domiciliaţi în partea stângă să-şi înmatriculeze legal automobilele, fapt care le-ar fi permis o liberă circulaţie cu aceste automobile în orice direcţie în afara teritoriul Moldovei.

Cel mai important moment al acestor acte normative ar fi fost, credem noi, instituirea uni termen limită la care ar fi fost permisă reînmatricularea, automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene cu numere regulamentare. Această situaţie practic ar fi pus punct, la aducerea şi înmatricularea automobilelor în Transnistria, deoarece oamenii ar fi conştientizat că ar fi investit mijloace financiare într-un bun care nu va putea fi utilizat şi legalizat. La moment această speranţă încă există şi respectiv traficul automobilelor vechi din Europa în Transnistria continuă.

Autorii studiului au solicitat de la Guvern prezentarea proiectelor şi respectiv a actelor votate la şedinţa din 7 noiembrie 2007, dar ele nu au fost prezentate, iniţial invocându-se probleme tehnice de redactare a lor (răspunsul a fost trimis în luna ianuarie când aceste acte deja urmau să fi intrat în vigoare), iar ulterior drept motiv de refuz a servit faptul că ele ar fi fost secretizate. Procesul judiciar privind obligarea Guvernului de a furniza aceste informaţii de interes public este pe rol, dar o decizie definitivă încă nu există.

Din punct de vedere legal circulaţia unor automobile cu numere de înmatriculare neregulamentare este interzisă pe teritoriul Moldovei. Acest fapt este specificat în p.121 al Regulamentul circulaţiei rutiere30 care stipulează că este interzisă exploatarea vehiculelor prin retragerea plăcilor de înmatriculare în cazurile în care numărul de înmatriculare nu corespunde standardului stabilit. Menţionăm la acest capitol că acest Regulament nu specifică unele înlesniri pentru locuitorii din stânga Nistrului, din care considerente nu putem înţelege discriminarea cu care sunt trataţi toţi posesorii unor astfel de automobile cu reşedinţa în partea dreaptă a Nistrului.

Mai mult ca atât în toate cazurile de stabilire a utilizării unui automobil cu numere de înmatriculare transnistrene, care nu a fost înregistrat în modul stabilit este posibilă atragerea conducătorului de vehicul la răspundere administrativă în confor-

30 Hotărîrea Guvernului nr.713 din 27.07.1999 “cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere” publicată la 05.08.1999 M.O. nr.83-86

- 22 -

Libera circulaţie a mărfurilor

mitate cu prevederile alin.3 art.120 CoCA al RM.31 Sunt competente de a examina cazurile cu privire la contravenţiile administrative prevăzute de art.120 CCA al RM, organele afacerilor interne. În cadrul procedurii administrative organele responsabile de examinarea cazului au sarcina de a clarifica la timp, sub toate aspectele, deplin şi obiectiv împrejurările fiecărui caz, soluţionarea lui în strictă conformitate cu legislaţia, precum şi stabilirea cauzelor şi condiţiilor, care au contribuit la comiterea contravenţiilor administrative.32 Aşadar organele afacerilor interne trebuie să examineze fiecare caz de utilizare a automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, dar şi să stabilească cauzele şi condiţiile care contribuie la comiterea acestor contravenţii. Dacă îşi îndeplineau conştiincios obligaţiunile funcţionale şi prevederile legii, organele de poliţie urmau şi trebuiau să propună Guvernului soluţii vis-a-vis de această problemă care nu este una ocazională dar poartă un caracter masiv de circa 16 ani de zile. Din aceste considerente învinuirile aduse la 24 aprilie 2008, de vice ministrul Afacerilor Interne, Andrei Pogurschi, în plenul Parlamentului,33 posesorilor de automobile cu numere de înmatriculare transnistrene învinuindu-i de lipsă de patriotism, în opinia noastră sunt ridicole, atâta timp cât MAI şi alte organe competente de 16 ani de zile nu au întreprins măsuri în vederea stopării acestor abateri, deci respectiv ei şi sunt responsabili de faptul că acest fenomen a luat amploare. În articolul 234 CCA al RM,34 sunt prevăzute împrejurările care exclud procedura în cazurile cu privire la contravenţia administrativă, dar nu putem spune că în el este prevăzută vreo împrejurare care ar exclude procedura administrativă pe criteriul domicilierii într-o zonă anumită a ţării, din care considerente suntem siguri că permisiunea de a circula cu automobile cu numere de înmatriculare transnistrene doar pentru locatarii acestei regiuni este discriminatorie. Mai mult ca atât lipsa unor acte normative clare şi explicite vis-a-vis de automobilele înregistrate în partea stângă a Nistrului, precum şi posibilitatea reînmatriculării acestora creează o premisă pentru ca posesorii unor astfel de automobile domiciliaţi în partea dreaptă a Nistrului să obţină cetăţenia RMN şi respectiv să circule liber cu astfel de automobile.

31 Folosirea de către conducătorii mijloacelor de transport a mijloacelor de transport care nu au fost înregistrate în modul stabilit şi/sau lipsa poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor mijloacelor de transport auto – atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la unu la trei unităţi convenţionale 32 Vezi art.232 CCA al RM 33 www.parlament.md/news/plenaryrecords/24.04.2008/ 34 Articolul 234. Împrejurările, ce exclud procedura în cazul cu privire la contravenţia administrativă

Procedura în cazul cu privire la contravenţia administrativă nu poate fi începută, iar cea începută urmează a fi încetată în cazul existenţei următoarelor circumstanţe:

1) lipsa faptului contravenţiei administrative;

2) neatingerea de către persoană a vîrstei de şaisprezece ani pînă la momentul comiterii contravenţiei administrative;

3) iresponsabilitatea persoanei, care a comis o acţiune sau inacţiune ilicită;

4) acţionarea persoanei într-o situaţie de extremă necesitate sau de legitimă apărare;

5) emiterea unui act de amnistie, dacă el suprimă aplicarea sancţiunii administrative;

6) abrogarea actului, care stabileşte răspunderea administrativă;

7) expirarea termenelor, prevăzute de articolul 37 din prezentul Cod pînă în momentul examinării cazului cu privire la contravenţia administrativă;

8) existenţa pe acelaşi fapt, în privinţa persoanei trase la răspundere administrativă, a hotărîrii unui organ competent (unei persoane cu funcţii de răspundere) de aplicare a sancţiunii administrative ori existenţa hotărîrii neanulate de a se clasa cazul cu privire la contravenţia administrativă, precum şi existenţa pe faptul dat a unui dosar penal;

9) decedarea persoanei, faţă de care s-a început procedura în cazul respectiv

- 23 -

Libera circulaţie a mărfurilor

Concluzii: • autorităţile constituţionale nu întreprind măsuri eficiente pentru a redresa situaţia şi a minimaliza efectele limitărilor de circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în afara ei, a automobilelor înregistrate în RMN. • actele normative naţionale prevăd posibilitatea limitării circulaţiei automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, dar această limitare se aplică selectiv, discriminatoriu, doar în privinţa conducătorilor auto care domiciliază în partea dreaptă a Nistrului.

• autorităţile constituţionale au „elaborat” nişte acte normative care ar fi reglementat procedura de înmatriculare legală a automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene, dar aceste nu au fost făcute publice, mai mult ca atât furnizarea lor este blocată chiar şi în momentul când prezumăm că ele deja ar fi intrat în vigoare.

• din cauza lipsei unor astfel de acte normative cetăţenii moldoveni domiciliaţi în partea dreaptă a Nistrului, sunt nevoiţi să obţină cetăţenia RMN pentru a circula liber cu astfel de autoturisme.

3.3. Trecerea bunurilor prin posturile vamale interne de către persoanele fizice Un „hotar” de iure între regiunea transnistreană şi restul teritoriul Moldovei nu există. Cu toate acestea de facto acest hotar este instalat pe râul Nistru cu excepţia unor localităţi din stânga Nistrului (Corjova, Cocieri, Malovata Nouă, Vasilievca, Pohrebea, Doroţcaia, Coşniţa şi Pohrebea care se află cub controlul organelor constituţionale) şi respectiv unor localităţi din dreapta Nistrului aflate sub controlul organelor secesioniste (Bender, Proteagailovca, Gîsca, Mereneşti, Chiţcani şi Cremenciug). Acest „hotar” de facto, este delimitat prin amplasarea unor puncte de control a structurilor de forţă din ambele părţi. Aceste posturi de control sunt formate din colaboratori de poliţie, vamali ş.a. Locuitorii acestor sate şi oraşe, precum şi unor alte localităţi aflate la o distanţă foarte mică de acest „hotar” sunt nevoite să viziteze foarte des regiunea transnistreană, sau să întreţină legături economice cu această regiune. Multe persoane chiar sunt angajate în această regiune şi activează la agenţii economici din Transnistria.

Datorită acestei situaţii populaţia din localităţile menţionate şi alte localităţi limitrofe „hotarului” este nevoită să întreţină diverse relaţii economice. Aceste relaţii economice sunt influenţate de aceste posturi de control vamal. La trecerea unor produse procurate, dobândite în regiunea transnistreană în localităţile controlate efectiv de autorităţile constituţionale este necesar de trecut controlul vamal şi de achitat diverse taxe. Această situaţie a stârnit deseori nemulţămirea populaţiei, mai mult chiar a generat ample manifestaţii publice. Merită de menţionat în acest sens populaţia satului Fîrlădeni, care au organizat în primăvara anului 2008 întruniri de protest vis-a-vis de amplasarea şi funcţionarea postului vamal intern din localitate. În rezultatul acestor întruniri locuitorii satului au adoptat o rezoluţie prin care au cerut modificarea HG nr.792 care reglementează activitatea posturilor vamale interne şi respectiv circulaţia mărfurilor prin acestea.

- 24 -

Libera circulaţie a mărfurilor

Hotărîrea Guvernului nr.792 din 08 iulie 2004 „despre aprobarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control” a fost publicată în MO la 16 iulie 2004. Din momentul publicării această hotărâre nu a fost revăzută sau modificată.

Conform acestei Hotărâri „la transportarea de către persoanele fizice neînregistrate ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător a mărfurilor de producţie străină şi a căror provenienţă nu poate fi stabilită, destinate comercializării, prin punctele vamale interne de control, calcularea şi perceperea drepturilor de import se efectuează integral din volumul declarat”.35 Analizând prevederile Regulamentului sus menţionat, observăm că el reglementează transportarea mărfurilor prin posturile interne de control atât a persoanelor fizice şi juridice care sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, indiferent de faptul dacă sunt sau nu înregistraţi în organele competente ale Republicii Moldova şi au sau nu relaţii cu sistemul ei bugetar şi fiscal cât şi a persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

Totodată modalitatea generală de introducere/scoatere a mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova este reglementată de Legea nr.1569 din 20 decembrie 2002.36 Prin această lege sunt definite anumite categorii de persoane, din care evidenţiem că persoana fizică – este un rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii de întreprinzător.37 Parafrazând prevederea legală din regulamentul enunţat înţelegem că orice marfă adusă din regiunea care nu este sub controlul organelor constituţionale în localităţile aflate sub acest control este supusă unor taxe, începând de la cota zero, adică fără careva scutiri.

De menţionat însă că în conformitate cu prevederile art.5 a Legii nr.1569 „persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decât cele indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie.

Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului)”. În conformitate cu prevederile art.116 CV al RM „mărfurile care nu sunt destinate producţiei sau unor alte activităţi comerciale pot fi trecute peste frontiera vamală de către persoane fizice printr-o procedură simplificată, stabilită de SV. Această procedură poate include exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import sau de export, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, stabilirea unor tarife vamale unice şi neaplicarea măsurilor de politică economică în conformitate cu legislaţia.”

35 Al.2 pct.10 din Regulament 36 Legea 1569 “cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, M.O. nr.185 37 Activitate de întreprinzător, afacere (business) - orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit. Punct 16 articolul 5 Titlul I Cod Fiscal al RM

- 25 -

Libera circulaţie a mărfurilor

Modul de calculare şi aplicare a taxelor vamale este reglementat prin Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 „cu privire la tariful vamal”. În conformitate cu prevederile acestei legi38 sânt scutite de achitarea taxei vamale mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. Mai mult ca atât destinaţia mărfurilor se stabileşte în funcţie de cantitatea şi valoarea lor, de temeiul în care persoana fizică trece aceste mărfuri peste frontiera vamală, dacă nu există motive pentru a se considera că aceste mărfuri nu sânt destinate uzului personal sau al membrilor ei de familie. Astfel legislatorul a lăsat la discreţia colaboratorilor vamali verificarea faptului dacă mărfurile transportate sunt de uz personal sau sunt destinate comercializării sau activităţii de producere.

Observăm astfel o discrepanţă evidentă dintre prevederile unor legi şi respectiv a unei hotărâri de Guvern. Astfel prevederile acestei hotărâri sunt inferioare prevederilor legale, care urmează a fi aplicate direct de colaboratorii vamali. Cu regret, colaboratorii vamali aleg să aplice prevederile HG, stârnind în acest fel nemulţămirea locuitorilor acestor regiuni, nemulţumire care de fapt este justificată. Colaboratorii vamali sunt obligaţi să aplice aceste prevederi pentru a raporta încasări în bugetul de stat, adică să argumenteze necesitatea economică a amplasării acestor posturi vamale interne.

Realmente ne pomenim în situaţia în care persoanele care transportă din regiunea transnistreană careva mărfuri, chiar dacă acestea din urmă nu sunt destinate comercializării dar consumului propriu, sunt taxate. Din acest considerent nemulţămirea populaţiei din localităţile aflate în imediata vecinătate a acestei regiuni este evidentă. Cel mai afectate de aceste prevederi sunt persoanele care muncesc în RMN şi primesc salarii în ruble transnistrene, respectiv locuitorii satelor a căror poziţie geografică şi stare a arterelor de transport impune menţinerea legăturilor cu localităţile din regiunea transnistreană.

Concluzii: • încasarea taxelor vamale de la persoanele fizice, pentru transportarea prin posturile vamale interne de control a mărfurilor care nu sunt destinate comercializării, se percepe în conformitate cu prevederile unui Regulament aprobat de Guvern, care contravine prevederilor legale (legilor) în vigoare ce ţin de activitatea vamală. Aceste prevederi sunt discriminatorii în situaţia în care sunt prevăzute înlesniri la transportarea mărfurilor de peste hotarele ţării în teritoriul vamal al Moldovei.

• colaboratorii vamali urmează să aplice prevederile legale şi nu HG, dar nu o fac deoarece urmează să raporteze profit al amplasării postului vamal intern, adică să demonstreze necesitatea economică a acestuia.

38 art.28 din legea 1380 din 20 noiembrie 1997 „cu privire la tariful vamal”

- 26 -

Libera circulaţie a serviciilor

Capitolul IV

Libera circulaţie a serviciilor

Libera circulaţie a serviciilor constă în dreptul de a oferi servicii pe teritoriul statelor membre plecând de la un sediu stabilit în UE. În dreptul comunitar prin noţiunea de „servicii“ se înţelege ansamblul prestaţiilor care nu cad sub incidenţa dispoziţiilor referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, capitalurilor sau persoanelor.

Ea poate fi clarificată în baza a trei criterii stabilite prin jurisprudenţa CJCE de la Luxemburg: a) Prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit într-un stat membru al UE, altul decât acela al destinatarului prestaţiei, astfel încât sa existe o trecere a unei frontiere interioare a UE. b) Prestatorul trebuie să fi fost stabilit în spaţiul Pieţei unice europene. c) Prestaţia trebuie să fie furnizata contra unei remuneraţii.

Prestarea serviciilor poate fi întâlnita în orice sector de activitate: emisiunile televizate, publicitate, activităţile financiare din sectorul bancar si al asigurărilor, activităţile de intermediere, transport şi turism, chiar sportul profesionist, organizarea jocurilor şi a loteriilor şi orice profesii liberale (medici, avocaţi, arhitecţi, contabili).

Libera circulaţie a serviciilor poate fi împărţită în doua categorii: libera circulaţie a serviciilor active şi libera circulaţie a serviciilor pasive. Cea activă presupune ca furnizorul să fie „activ“ adică să se deplaseze la clientul care locuieşte în alt stat membru decât acela unde se afla el stabilit. Libera circulaţie a serviciilor pasivă determină clientul să se deplaseze în statul membru unde se află stabilit prestatorul pentru a lua contact cu el sau a încheia un contract.

4.1. Circulaţia serviciilor transport de persoane Asociaţia a fost sesizată de către şoferii unor automobile ce aparţin serviciilor de taxi, prin care aceştia invocă o problemă ce ţine de limitarea circulaţiei unor astfel de automobile în localităţile aflate sub controlul organelor secesioniste. În Moldova transportul auto de călători este un gen de activitate care este supus licenţierii.

Astfel şoferii care dispun de licenţă în Moldova39 au întâmpinat dificultăţi care au constat în următoarele: 1. Li s-a interzis intrarea în regiunea transnistreană cu automobile marcate ale serviciilor de taxi din Moldova.

2. Li s-a permis trecerea doar după achitarea unor taxe neoficiale colaboratorilor organelor de forţă ale RMN. 3. Li s-a permis trecerea în regiunea transnistreană cu automobile ale serviciilor de taxi din Moldova, dar la întoarcere li-au fost întocmite procese verbale de 39 În Moldova activitatea de transportare auto a călătorilor este supusă licenţierii în conformitate cu legislaţia.

- 27 -

Libera circulaţie a serviciilor

constatare a contravenţiilor administrative pentru prestarea unor servicii ilegale pe teritoriul RMN. După cum observăm faţă de diverşi şoferi au fost aplicate metode diferite de limitare a libertăţii de circulaţie, însă ca esenţă ele toate au o rădăcină comună – în teritoriul controlat de organele secesioniste este interzisă prestarea unor servicii de transportare a pasagerilor, de către agenţii firmelor de taxi înregistrate în Moldova. La momentul actual în regiunea transnistreană pentru practicarea activităţii de transportare a persoanelor (servicii de taxi) nu este necesară obţinerea unei licenţe.

Cu toate acestea activitatea dată este prestată în baza unei patente de întreprinzător.40 Prestarea unui astfel de serviciu contra plată fără prezenţa patentei de întreprinzător poate duce la atragerea la răspundere administrativă în conformitate cu prevederile alin.1 art.162 CoCA al RMN. 41 Deoarece colaboratorii organelor de control din regiune nu recunosc prevederile legislaţiei naţionale şi se conduc în activitatea lor doar de reglementările locale, şoferii care activează legal în conformitate cu legislaţia Moldovei, nu pot presta serviciile lor în teritoriul controlat de organele secesioniste. Observăm totuşi că nici prevederile legislaţiei locale nu sunt respectate de către colaboratorii acestor organe. Au fost stabilite cazuri de încasare a unor taxe ilegale pentru permisiunea de a intra în regiune, sau şi mai rău permit a intra în regiune pentru a încasa la ieşire din regiune mijloace financiare pentru „practicarea ilegală” a activităţii de întreprinzător. În aceste două situaţii nu poate fi vorba decât de escrocherii din partea acestor persoane cu scopul de a însuşi mijloacele financiare ale şoferilor.

Victimele unor astfel de ilegalităţi nu se adresează după apărare organelor constituţionale deoarece acestea din urmă nu întreprind măsuri eficiente, în vederea redresării situaţiei.

Concluzii: • prestarea unor servicii legate de activitatea de întreprinzător în RMN, de către agenţii economici înregistraţi la organele constituţionale, este imposibilă fără o înregistrare a activităţii corespunzătoare la organele respective din această regiune.

• colaboratorii organelor de control subordonaţi regimului secesionist, estorchează mijloace financiare de la agenţii economici sub pretextul „prestării ilegale” a activităţii de întreprinzător.

• nu există nici un remediu naţional eficient pentru apărarea şi protejarea acestor persoane.

40 www.pravo.ictcorp.biz/text.php?docid=734294&searchtext=&searchname=&searchnumber=82-%C7-III&searchdate1=&se archdate2=&rdi=&view=&auth= 41 Articolul 162. Practicarea ilegală a activităţii de antreprenoriat

Practicarea activităţii de antreprenoriat fără înregistrarea sau reînregistrarea corespunzătoare în conformitate cu procedura stabilită implică achitarea unei amenzi în mărime de 50 - 600 unităţi convenţionale RMN.

- 28 -

Libera circulaţie a serviciilor

4.2. Circulaţia serviciilor de asistenţă juridică Un alt aspect al libertăţii circulaţiei serviciilor constă în imposibilitatea de a presta servicii de asistenţă juridică direct solicitanţilor. În linii mari sunt foarte puţini jurişti şi avocaţi din partea dreaptă a Nistrului, care încearcă să acorde asistenţă juridică în regiunea transnistreană. Această situaţie este dictată de mai multe împrejurări: 1. Mulţi din juriştii profesionişti nu doresc să activeze în regiune reieşind din statutul ilegal al organelor care urmează să înfăptuiască justiţia.

2. Specialiştii în domeniu din partea dreaptă a Nistrului nu cunosc la un nivel foarte înalt prevederile legislaţiei locale din partea stângă a Nistrului şi respectiv din aceste considerente conştienţi de imposibilitatea acordării serviciilor juridice, refuză acordarea asistenţei juridice persoanelor din regiunea transnistreană.

3. Au fost înregistrate cazuri în care unii jurişti din partea dreaptă a Nistrului, în rezultatul activităţii profesionale desfăşurate în partea stângă a Nistrului, au fost reţinuţi, maltrataţi şi ameninţaţi să nu mai acorde astfel de servicii în regiunea transnistreană.42 Chiar dacă un specialist din partea dreaptă a Nistrului, decide să acorde asistenţă juridică persoanelor în instanţele nerecunoscute din regiunea transnistreană, oricum poate întâmpina dificultăţi. Astfel asistenţa juridică în regiune poate fi prestată de două categorii de persoane: • persoane cu studii juridice (şi nu numai) pe toate cazurile cu excepţia cazurilor penale şi administrative, în baza unei procuri autentificate notarial, şi • de către avocaţi, membri ai colegiului de avocaţi din RMN. Prestarea serviciilor de asistenţă juridică în baza de procură este admisă pe toate categoriile de cauze, cu excepţia cauzelor penale şi administrative. Aceste prevederi sunt prevăzute direct în actele normative locale care reglementează posibilitatea reprezentării pe categorie de litigii în parte. În această situaţie devine problematică perfectarea unei procuri pentru a participa în calitate de reprezentant al persoanei care a solicitat asistenţa juridică, deoarece notarii de „stat” din regiunea transnistreană, la perfectarea procurii solicită ca persoana pe numele căruia este eliberată procura să fie cetăţean al RMN şi să dispună de actul de identitate respectiv care confirmă identitatea şi cetăţenia RMN. În esenţă această practică de refuz este ilegală chiar în conformitate cu prevederile legislaţiei locale,43 care acordă cetăţenilor străini dreptul de a fi întocmite pe numele lui acte notariale, în cazul de faţă procura.

Membrii Baroului Avocaţilor din Republica Moldova, de asemenea nu pot presta direct şi liber servicii de asistenţă juridică, deoarece licenţa eliberată de autorităţile constituţionale nu este recunoscută de către organele responsabile din partea stângă a Nistrului. În această situaţie avocaţii care decid totuşi să acorde asistenţă juridică în partea stângă a Nistrului sunt impuşi de situaţie să încheie un acord de

42 www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=377&idRubric=3137 43 www.pravo.ictcorp.biz/2pdf/2pdf.php?docid=731720

- 29 -

Libera circulaţie a serviciilor

asistenţă juridică cu un avocat din RMN, cu ajutorul căruia şi respectiv în prezenţa acestuia să acorde servicii de asistenţă juridică.

Din aceste considerente în practică este utilizată cel mai des modalitatea de reprezentare indirectă a persoanelor în faţa organelor secesioniste. Reprezentarea indirectă constă în faptul consultării directe a beneficiarului şi pregătirea tuturor actelor necesare în formă scrisă, pe care beneficiarul de asistenţă juridică prezintă organului care examinează cazul respectiv. La moment această metodă este cea mai eficientă, dar necesită timp suplimentar pentru pregătirea actelor cu care beneficiarul merge în instanţele respective şi, respectiv, deplasarea de fiecare dată a beneficiarului la întâlnirea cu juristul pentru a primi consultaţia.

- 30 -

Libera circulaţie a capitalului

Capitolul V

Libera circulaţie a capitalului

Libera circulaţie a capitalului îşi propune sa înlăture restricţiile care există între ţările membre, să contribuie la desăvârşirea pieţii unice europene înlesnind celelalte libertăţi şi să favorizeze progresul economic prin alocarea optimă a capitalului. Ea permite crearea unui spaţiu financiar de dimensiuni internaţionale şi contribuie la realizarea obiectivelor politicii economice şi monetare a UE. Ca şi în cazul liberei circulaţii a serviciilor, jurisprudenţa CJCE oferă câteva criterii de identificare a liberei circulaţii a capitalului. Curtea de la Luxembourg consideră că “circulaţia capitalurilor” desemnează acele operaţiuni financiare care vizează în mod esenţial plasarea sau investirea sumelor în cauză şi nu remuneraţia pentru o prestaţie. Cu alte cuvinte, circulaţia capitalului reprezintă o tranzacţie cu caracter autonom şi nu o operaţiune ce ar rezulta din alta. CJCE a precizat chiar mai mult: transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat drept o deplasare de capital atunci când el corespunde unei obligaţii de plată rezultând dintr-o tranzacţie implicând circulaţia mărfurilor şi a serviciilor

5.1. Asigurarea cu pensii pentru limita de vârstă a locuitorilor din Transnistria Asigurarea cu pensii pentru limită de vârstă din bugetul asigurărilor sociale de stat în situaţia în care se beneficiază de pensii pentru limita de vârstă achitată de organele secesioniste, reprezintă o altă problemă asupra căreia a fost sesizată Asociaţia.

Astfel, o mulţime de pensionari de vârstă, în special din zonele de securitate, care au beneficiat de pensie pentru limita de vârstă din partea CNAS au fost obligate şi au dobândit cetăţenia RMN. Respectiv, au fost luate la evidenţă în organele corespunzătoare din regiunea transnistreană şi beneficiază de pensie pentru limită de vârstă din partea acestor organe nerecunoscute.

Organele constituţionale s-au orientat rapid şi au încetat să elibereze pensii pentru limită de vârstă acelor persoane care deja beneficiază de o astfel de pensie de la organele secesioniste. Pentru a nu elibera pensia respectivă organele constituţionale solicită de la persoanele care sunt domiciliate în localităţile care nu se află sub controlul organelor constituţionale, sau chiar de la persoanele care sunt domiciliate în localităţile de sub controlul organelor constituţionale dar care datorită situaţiei create au activat în agenţi economici din regiunea transnistreană, prezentarea unui „certificat care confirmă că persoana este sau nu deja beneficiar de pensie pentru limită de vârstă”. Pentru a verifica veridicitatea celor expuse de beneficiarii Asociaţiei, a fost perfectată o interpelare în adresa CNAS Dubăsari, care a confirmat faptul că în r-ul Dubăsari din 2003 nu există persoane care beneficiază concomitent - 31 -

Libera circulaţie a capitalului

de pensii pentru limita de vârstă atât din partea autorităţilor constituţionale cât şi celor secesioniste. În conformitate cu prevederile art.47 al Constituţiei Republicii Moldova, cetăţenilor le este garantat dreptul la protecţie şi asistenţă socială, respectiv au dreptul asigurare în caz de bătrâneţe, fapt realizat prin acordarea pensiilor pentru limită de vârstă. În conformitate cu prevederile art.54 din Constituţie, nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, sau chiar dacă exerciţiul unor drepturi este supus restrângerii poate fi efectuat doar în condiţiile în care aceste restrângeri corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice ... Mai mult ca atât restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului garantat. În Republica Moldova, prin lege organică44 este reglementată modalitatea şi condiţiile de acordare a pensiilor de asigurări sociale de stat, inclusiv pensiile pentru limita de vârstă. Articolul 2 al acestei legi prevede că dreptul la pensie îl au asiguraţii domiciliaţi în Republica Moldova, precum şi persoanele care, la data stabilirii pensiei, nu au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege. Condiţiile respective sunt stipulate în art.14 din legea menţionată, conform căruia dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile vârstei de pensionare şi stagiului de cotizare.

După cum am menţionat organul care efectuează stabilirea şi plata pensiilor este CNAS şi subdiviziunile sale teritoriale. Atribuţiile acestui organ sunt specificate în art.30 a Legii menţionate, conform căruia acesta are doar dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat. Conform prevederilor art.31 din Legea indicată, pensia se acordă la cererea persoanei care a obţinut dreptul la pensie, la care se anexează actele necesare.

Constatăm că lipseşte un act normativ cu privire la actele care sunt necesare de anexat la cererea respectivă. Cu toate acestea la orice oficiu teritorial al CNAS, este publicată o listă a actelor necesare pentru stabilirea pensiei. Aceiaşi listă este publicată şi pe pagina web45 a CNAS, în calitate de răspuns la întrebarea unei persoane particulare vis-a-vis de setul de acte necesar pentru stabilirea şi calcularea pensiei. În linii generale lista se rezumă la patru categorii de acte şi anume: 1. Cererea pentru stabilirea pensiei 2. Buletinul de identitate, în calitate de document ce confirmă vârsta persoanei 3. Carnetul de muncă şi alte documente privind stagiul realizat. În calitate de astfel de documente pot servi după caz livretul militar, diploma de studii universitare etc.

4. Certificatul cu privire la venitul, salariul asigurat

44 Legea RM nr.156 din 14 octombrie 1998 “privind pensiile de asigurări sociale de stat” 45 www.cnas.md/ro/question/?page=2

- 32 -

Libera circulaţie a capitalului

După câte observăm nu există nici o prevedere legală care ar impune persoanele care sunt în drept să beneficieze de pensie pentru limita de vârstă, să prezinte drept confirmare un certificat care atestă faptul că beneficiază sau nu de o astfel de pensie. Cu toate acestea, mai sus am făcut referire la cauzele când Constituţia permite imixtiunea în exercitarea drepturilor fundamentale. Din aceste considerente urmează să menţionăm că lipsirea de pensie pentru limită de vârstă a unei persoane în etate, cetăţean al statului, efectuată de către un organ de stat, pe motiv că persoana beneficiază de o pensie similară din partea unui alt organ ilegal şi nerecunoscut, nu se încadrează în limitele unei restrângeri legale. Aceste acţiuni nu sunt nici în interesul securităţii naţionale sau integrităţii teritoriale. Mai mult ca atât, astfel de acţiuni ale autorităţilor creează impresia populaţiei din stângă Nistrului că sunt neglijaţi de autorităţile constituţionale şi chiar discriminaţi în unele cazuri. Probabil aceste acţiuni se înscriu parţial în principiul de menţinere a bunăstării economice a ţării, dar ele aduc o atingere unor drepturi garantate. În opinia noastră în această situaţie interesul şi grija faţă de cetăţean urmează să prevaleze faţă de interesele bunăstării economice a ţării.

Această situaţie mai are un efect negativ46 deoarece scade încrederea populaţiei din regiune în organele constituţionale şi respectiv autorităţii Moldovei în această regiune. Totodată în situaţia în care Federaţia Rusă acordă pensionarilor din Transnistria suplimente la pensii47 poziţia populaţiei vis-a-vis de aceste două ţări este evidentă.

Solicitarea CNAS de a prezenta un „certificat” eliberat de autorităţile ilegale, în situaţia în care acest certificat va duce la lipsirea de pensie de către organele constituţionale, se recunoaşte legalitatea lui.

Concluzii: • legislaţia în vigoare nu prevede expres posibilitatea de a lipsi cetăţenii săi de dreptul de a beneficia de pensie pentru limita de vârstă, pe motiv că ar fi primit o pensie dintr-un alt fond nerecunoscut, • de facto, persoanele în etate care locuiesc în regiunea transnistreană şi sunt în drept să beneficieze de pensie din partea CNAS, sunt lipsite de ea dacă primesc pensia din partea organelor ale RMN, • discriminarea cu privire la achitarea pensiilor scade încrederea populaţiei din regiunea transnistreană în organele constituţionale ale Republicii Moldova.

5.2. Indexarea depunerilor băneşti Libertatea de circulaţie a capitalului este una din cele patru aspecte ale libertăţii de circulaţie. Pentru cetăţeni, circulaţia liberă a capitalului înseamnă abilitatea de a face mai multe operaţiuni în afara graniţelor, respectiv deschiderea de conturi bancare, cumpărarea de acţiuni ale firmelor străine, investiţii în domeniile care asigură

46 www.olvia.idknet.com/ol82-09-06.htm 47 www.pressa.tm.md/?page=itrec_4&id=28150

- 33 -

Libera circulaţie a capitalului

cel mai bun profit şi tranzacţii imobiliare. După cum observăm această libertate este garantată pe întreg teritoriul UE, spre care tinde de a se alinia şi Republica Moldova. Cu toate acestea a fost stabilită o situaţie internă legată de libera circulaţie a capitalului, depunerilor bancare, în care Moldova acţionează discriminatoriu, prin ce putem spune că a încalcă acest drept. În conformitate cu Legea privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în BE48 pentru persoanele care au deţinut mijloace financiare în respectiva bancă la situaţia din 2 ianuarie 1992, a fost instituit un mecanism de reîntoarcere a acelor depuneri. Conform acestui mecanism se prevede plata sumelor indexate, la solicitarea depunătorilor, în etape, prioritar la prima mie de ruble, apoi pentru soldul ce depăşeşte prima mie de ruble, în funcţie de anul naşterii.

După adoptarea Legii respective au fost semnalate multiple cazuri când persoanele care au deţinut bani în filialele BE, s-au adresat cu solicitarea de a li se indexa depunerile băneşti, dar solicitările lor au fost respinse. Drept motiv a servit faptul că indexarea şi plata depunerilor băneşti ale cetăţenilor Republicii Moldova în filialele BE din localităţile din stânga Nistrului se vor examina doar după restabilirea relaţiilor financiar-bugetare ale acestor localităţi cu bugetul de stat al Republicii Moldova. Dat fiind faptul, că conturile au fost deschise în localităţile aflate sub controlul organelor secesioniste, la momentul actual indexarea acestor conturi nu este efectuată. Este relevant de menţionat că o mare parte din deponenţi sunt persoane de vârstă înaintată, pentru care statul trebuie să poarte o grijă şi atenţie deosebită.

Legea în cauză prevede obligaţiunile statului faţă de cetăţenii Republicii Moldova care au avut depuneri băneşti în BE la situaţia din 2 ianuarie 1992 şi stabileşte principiile de bază privind indexarea, cuantumul şi modul de plată a sumelor indexate. În primul rând, Legea în cauză prevede din start că statul Republica Moldova are obligaţii pecuniare faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova. Prin urmare statul are această obligaţie faţă cetăţenii săi indiferent de locul de trai.

Totodată Legea indicată mai sus stabileşte obligaţia de a indexa depunerile în BE atât cele în vigoare cât şi cele reînnoite la data de 29 iulie 1994. Ca bază s-a luat soldul acestora conform situaţiei din 2 ianuarie 1992. Articolul 9 al acestei Legi49 formulează un aspect ce intră în contradicţie cu scopul acesteia, mai mult ca atât, este o normă total discriminatorie faţă de cetăţenii săi din stânga Nistrului.

Astfel cetăţenii care au vârsta necesară şi intră în categoria persoanelor care au dreptul la indexarea şi plata depunerilor băneşti, deţin documentele justificative pentru aceste sume băneşti, li se refuză doar pe criteriul locului de reşedinţă şi pentru faptul că au depus banii cândva pe conturile filialelor BE din stânga Nistrului.

Statul a limitat dreptul la proprietate al cetăţenilor din stânga Nistrului, bazându-se pe principii discriminatorii. În acest fel, Parlamentul a acordat încă un temei pentru 48 Legea 1530 din 12.12.2002 “privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în BE” publicată la 20.12.2002 în M.O. nr. 174 49 art.9 Indexarea şi plata depunerilor băneşti ale cetăţenilor R.Moldova în filialele BE din localităţile din stînga Nistrului se vor examina după restabilirea relaţiilor financiar-bugetare ale acestor localităţi cu bugetul de stat al R.Moldova

- 34 -

Libera circulaţie a capitalului

ca locuitorii din stânga Nistrului să se convingă în faptul că autorităţile Moldovei nu tind spre reunificarea ţării, adoptând norme discriminatorii faţă de cetăţenii săi aflaţi pe teritoriul din stânga Nistrului.

Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Constituţie50 trebuie să fie asigurată, fără nici o deosebire, bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, originea socială sau naţională, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Până în prezent, autorităţile naţionale nu au luat măsurile adecvate de a stopa aceste încălcări. Este total nejustificat şi discriminatoriu, deoarece primirea integrală a depunerilor băneşti ale cetăţenilor din stânga Nistrului nu se ştie când va fi efectuată, lipsindu-i astfel de posibilitatea folosirii mijloacelor financiare proprii acumulate pe parcursul vieţii lor.

Dat fiind, că restabilirea relaţiilor financiar-bugetare a localităţilor din stânga Nistrului cu bugetul de stat al Republicii Moldova se echivalează cu soluţionarea şi normalizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi a zonei sale din stânga Nistrului, nimeni nu ştie când se va întâmpla acest lucru. Prin urmare, o parte din cetăţeni sunt excluşi de sub protecţia statului, fără vreo justificare credibilă, aceştia practic nu vor mai avea posibilitatea reală de a se bucura de propriile mijloace financiare, deoarece mulţi dintre cetăţeni au o vârstă înaintată.

Legea dată, încalcă grav atât legislaţia naţională cât şi cea internaţională. Astfel, este încălcat în primul rând principiul egalităţii prevăzut cât de Constituţia RM, atît şi de toate actele internaţionale ratificate de RM. Chintesenţa normei constituţionale constă în faptul că toţi cetăţenii au aceleaşi drepturi, libertăţi fundamentale şi îndatoriri, exercitarea cărora este asigurată de către stat fără discriminare. În jurisprudenţa sa Curtea Europeană a relevat în mod constant că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat în cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau când există o disproporţie între scopul urmărit şi mijloacele folosite. În conformitate cu dispoziţiile art.46 alin.(1) din Constituţie creanţele asumate de stat sânt garantate. Potrivit art.47 alin.(2) din Legea Supremă cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de bătrâneţe. Conform art.126 alin.(1) şi alin.(2) lit. g) din Constituţie, economia Republicii Moldova este economie de piaţă de orientare socială, iar statul trebuie să asigure crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii. Din conţinutul normelor constituţionale invocate rezultă că statul garantează angajamentele asumate de el, inclusiv privitor la plata mijloacelor băneşti ale cetăţenilor depuse în BE, fapt ce contribuie într-o anumită măsură la asigurarea acestora în caz de bătrâneţe şi în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă.51 In opinia noastră, Parlamentul urmează să excludă art.9 din Lege ca fiind în contradicţie cu Constituţia.

Abrogarea art.9 din Lege, ar determina cetăţenii RM din stânga Nistrului să creadă şi să simtă că fac parte dintr-o societate unică şi să dorească reintegrarea întregii 50 art.16 din Constituţie 51 Vezi nota explicativă la proiectul Legii pentru completarea articolului 5 din Legea nr.1530-XV din 12 decembrie 2002 privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în BE

- 35 -

Libera circulaţie a capitalului

societăţi ai Republicii Moldova. Prin astfel de norme, autorităţile RM de fapt compromit încercările de a soluţiona conflictul cu regiunea din stânga Nistrului. Se fac economii pe seama cetăţenilor RM din stânga Nistrului. Apare întrebarea: dacă statul nu doreşte să-şi apere proprii cetăţeni, atunci cine trebuie să se ocupe de soluţionarea problemei privind indexarea mijloacelor băneşti şi a cetăţenilor din stânga Nistrului?

Concluzii: • indexarea depunerilor băneşti în BE este prevăzută de lege, doar pentru categoria de persoane care şi-au depus banii în filialele băncii amplasate în partea dreaptă a Nistrului.

• refuzul de indexare a depunerilor băneşti aflate în filialele BE din partea stângă a Nistrului, considerăm a fi discriminatoriu şi neconstituţional.

• diferenţierea cetăţenilor după principiul reşedinţei, duce la pierderea încrederii cetăţenilor din stânga Nistrului în autorităţile constituţionale.

5.3. Amnistia fiscală din 27 aprilie 2007 Am menţionat deja mai sus că libertatea de circulaţie a capitalului pentru cetăţeni, înseamnă abilitatea de a face mai multe operaţiuni economice cu garanţia că acestea din urmă sunt garantate în statul respectiv prin acte normative previzibile şi clare. Cu toate acestea a fost constatat un caz, dar care credem că nu este unic, în care actele normative se aplică discriminatoriu în privinţa unor persoane sau agenţi economici.

Astfel la 27 aprilie 2007 de către Parlamentul Republicii Moldova, la iniţiativa Preşedintelui, a fost aprobată Legea nr.111 „privind modificarea şi completarea unor acte legislative”. Conform acesteia a fost instituită procedura de amnistie fiscală şi legalizare a capitalului. În multe cazuri aceste iniţiative au fost dur criticate de către specialişti în domeniu, prin faptul că creează condiţii inegale pentru agenţii sau persoanele care au fost de bună credinţă şi au achitat toate impozitele prevăzute de lege comparativ cu cei care au fost de rea credinţă şi nu le-au achitat sau nu au fost în stare să o facă. Din aceste considerente nu ne vom axa asupra acestor aspecte şi vom analiza situaţia din perspectiva că aceste iniţiative sunt prevăzute de lege şi urmează să funcţioneze.

Situaţia care va fi descrisă ţine de aplicarea legii respective în domeniul amnistiei fiscale faţă de un agent economic care activează în stânga Nistrului, dar este înregistrat în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale la organele constituţionale. Acesta îşi desfăşoară activitatea într-o localitate ce să află sub controlul organelor constituţionale, dar circa 80% din terenurile agricole gestionate se află după traseul Rîbniţa-Tiraspol, deci se află sub controlul organelor secesioniste de la Tiraspol.

La acest agent economic din 27 decembrie 2006 şi până la 24.01.2007 a fost efectuat un control complex al activităţii financiare a întreprinderii pentru perioada de - 36 -

Libera circulaţie a capitalului

timp 01.07.2003 – 31.12.2006. În rezultatul controlului au fost constatate mai multe abateri ce ţin de respectarea legislaţiei fiscale. La 24.01.2007 a fost întocmit un act de verificare în care inspectorul fiscal a indicat toate neajunsurile depistate în cadrul controlului. Conform acestuia întreprinderea nu a achitat mai multe taxe şi impozite încălcând prevederile legislaţiei fiscale. La 09 februarie 2007 în baza actului de control sus indicat, şeful IFS pe r-ul Dubăsari a emis o decizie asupra cazului de încălcare a legislaţiei. Conform acestuia întreprinderea a fost obligată să achite taxele şi impozitele care nu au fost achitate pentru perioada anilor 01.07.2003-31.12.2006, precum şi nişte sancţiuni sub formă de amenzi şi majorări de întârziere.

Referitor la aplicarea în privinţa agentului economic a prevederilor Legii nr.111 din 27.04.2007, conducătorul întreprinderii a înaintat un demers, prin care a solicitat aplicarea amnistiei fiscale, stingerea datoriilor, ridicarea sechestrului de pe cont şi restituirea sumei ridicată de pe contul întreprinderii în iunie 2007, după intrarea în vigoare a Legii nr.111. În luna iulie 2007 de către şeful IFS teritorial Dubăsari i-a fost expediat un răspuns prin care cererea a fost refuzată pe motiv că „sumele calculate în rezultatul controlului documentar au fost introduse în baza de date după data de 01.01.2007 şi până la data de 11.05.2007, în aşa mod impozitele şi amenzile calculate conform deciziei nu pot fi supuse amnistiei fiscale”.

Conform Legii nr.111 din 27 aprilie 2007 amnistia fiscală – constă în anularea restanţelor reflectate în sistemul de evidenţă al IFPS şi CNAS, inclusiv în sistemul de evidenţă specială, la situaţia din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele, la alte plăţi, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuţiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentului capitol, inclusiv amânate şi eşalonate (reeşalonate) conform legislaţiei în vigoare.

Prin această prevedere a fost specificată anularea restanţelor la situaţia din 1 ianuarie 2007 şi nu la situaţia reflectată în sistemul de evidenţă al IFPS etc. Astfel prin lege nu s-a specificat când anume a avut loc reflectarea situaţiei reale până la 1 ianuarie 2007 sau după, ci de facto situaţia din 1 ianuarie 2007, indiferent de timpul constatării acesteia. Din aceste considerente credem că prevederile Legii nr.111 sunt aplicabile şi faţă de acest agent economic, deoarece restanţele acestuia se referă la perioada 01.07.2003-31.12.2006, pentru care este aplicabilă amnistia fiscală. În conformitate cu prevederile alin.3 art.28 a Legii menţionate subiect al amnistiei fiscale sânt persoanele juridice şi fizice care au restanţe reflectate în sistemul de evidenţă al IFPS, CNAS inclusiv în sistemul de evidenţa specială, la situaţia din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele, la alte plăţi, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuţiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentului capitol, inclusiv amânate şi eşalonate (reeşalonate) conform legislaţiei în vigoare.

- 37 -

Libera circulaţie a capitalului

La data de 08 iunie 2007 a fost aprobată HG 638 prin care a fost aprobat Regulamentul „cu privire la modalitatea executării amnistiei fiscale în sistemul de evidenţă al IFPS”. În conformitate cu prevederile lit. a) pct.4 a regulamentului indicat „restanţa pasibilă anulării la plăţi de bază se determină ca diferenţă dintre cuantumul restanţei la situaţia din 1 ianuarie 2007 şi suma achitată în contul plăţii respective în perioada din 1 ianuarie 2007 – 11 mai 2007”, deci IFS putea recurge la stingerea datoriilor existente doar în perioada de până la 11 mai 2007. Contrar acestor prevederi IFS a ridicat ilegal din contul întreprinderii mijloace financiare în iunie 2007, adică cu o întârziere de o lună.

Merită de atras atenţia asupra faptului că proiectul de lege privind amnistia fiscală a fost însoţit de o notă informativă făcută public pe pagina WEB oficială a Parlamentului.52 Conform acestei note informative „la data de 1 ianuarie 2007 datoriile agenţilor economici faţă de bugetul public naţional constituiau circa 2 mlrd. lei”.

Această informaţie a fost confirmată şi de către Ministerul Economiei şi Comerţului într-un raport53 „privind evoluţia social-economică a Republicii Moldova în semestrul I a anului 2007”. Conform acestuia „La situaţia din 30 iunie 2007, restanţele la obligaţiile fiscale la bugetul public naţional au constituit 2116 mil. lei, fiind reduse în comparaţie cu situaţia de la începutul anului cu 168,4 mil. lei.”.

Cu toate acestea la data de 16 august 2007 IFPS petrece o conferinţă de presă54 în cadrul căreia anunţă că „au fost anulate restanţe faţă de bugetul de stat55 în cuantum de 3099,2 mil. lei”. Dar nu a fost făcută menţiunea că amnistia fiscală a luat sfârşit şi respectiv mai urmează a fi amnistiate restanţe faţă de bugetul public naţional.

La finele anului 2007 IFPS a informat că conform Legii sus-menţionate, în partea referitoare la amnistia fiscală, au fost anulate restanţele în mărime totală de 4337,6 mil. lei.56 Apare o întrebare logică cui şi pentru ce IFPS a amnistiat peste 2 mlrd. lei. Răspunsul este simplu: sau Parlamentul a fost indus în eroare prin notele informative prezentate de puterea executivă privind realităţile aplicării amnistiei fiscale sau, ceea ce este mai probabil, au fost amnistiate restanţele care nu au fost reflectate în baza de date a organelor competente (conform legii nr.111) la data de 01.01.2007 ci la situaţia reală din 01.01.2007, cu toate că această situaţie reală a fost constatată ulterior acestei date.

Observăm că în principiu fiind o Lege aparent pozitivă pentru agenţii economici care au datorii faţă de stat, totuşi de către persoanele care urmează să o implementeze sunt create obstacole prin interpretarea în folosul statului a acestei legi. Mai mult ca atât, această lege nu acordă nici o garanţie agenţilor economici din stânga Nistrului, care la moment nu au relaţii cu bugetul de stat, referitor la aplicare a acestei legi în privinţa lor.

52 53 54 55 56

www.parlament.md/lawprocess/laws/april2007/111-XVI-27.04.2007/ www.mec.md/Files/0/expres%202007-6.pdf www.fisc.md/INDEX_main.aspx?source=doc/ro/noutati/CONFER.ascx Bugetul de stat este doar o parte componentă a bugetului public naţional www.fisc.md/INDEX_main.aspx?source=doc/ro/noutati/RAPORT.ascx

- 38 -

Libera circulaţie a capitalului

Concluzii: • amnistia fiscală nu poate fi aplicată pentru agenţii economici din stânga Nistrului.

• ca rezultat al amnistiei fiscale au fost anulate restanţele în mărime de aproape două ori mai mare decât cea programată iniţial de către puterea executivă, RMN nu a fost inclusă în raport.

- 39 -

STUDIU

Încheiere

Teritoriul din stânga Nistrului, aflat momentan sub controlul organelor secesioniste, este populat de circa 550000 persoane. Toate aceste persoane au nevoie de protecţie şi garantarea drepturilor lor. Moldova de iure este responsabilă de acest teritoriu şi urmează să întreprindă măsuri eficiente pentru a garanta realizarea şi apărarea drepturilor locuitorilor acestei regiuni.

O mare parte din situaţiile descrise în prezentul studiu duc la încălcarea drepturilor garantate de Convenţia Europeană şi respectiv în cazul în care persoanele a căror drepturi au fost încălcate vor depune cereri la CEDO, Republica Moldova riscă să fie recunoscută vinovată de violarea acestor drepturi. Pentru a evita astfel de condamnări autorităţile constituţionale trebuie să garanteze respectarea drepturilor garantate de Convenţie pe întreg teritoriul său.

Astfel, în conformitate cu decizia CEDO pe cazul Ilaşcu ş.a. împotriva Moldovei şi Federaţiei Ruse, vinovăţia Moldovei a fost recunoscută doar începând cu anul 2001. Curtea a notat că până la 2001, Moldova a întreprins măsurile necesare în vederea asigurării respectării drepturilor petiţionarilor în cazul menţionat. Reieşind din aceasta putem menţiona că pentru a asigura respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană Moldova trebuie să întreprindă măsuri orientate în câteva direcţii. În primul rând autorităţile constituţionale trebuie să-şi verifice actele normative în aşa fel încât acestea din urmă să nu fie discriminatorii în privinţa populaţiei din stânga Nistrului sau şi mai rău să o excludă de sub aria de protecţie. În al doilea rînd autorităţile constituţionale trebuie să reacţioneze la fiecare sesizare a cetăţenilor privind eventuala violare a unui drept garantat de Constituţia Republicii Moldova şi Convenţia Europeană. Totodată ele trebuie să asigure cercetarea obiectivă şi multilaterală a fiecării situaţii sesizate pentru a stabili factorii şi condiţiile care au creat-o. În urma analizei efectuate trebuie să fie petrecute acţiuni orientate spre înlăturarea, depăşirea şi neutralizarea acestor factori şi condiţii, pentru a preveni apariţia unor noi victime. În al treilea rînd Moldova trebuie să întreprindă toate măsurile politice, economice, juridice sau altele în vederea restabilirii controlului său asupra teritoriului din stân-

- 40 -

STUDIU

ga Nistrului. În acest fel organele constituţionale trebuie să întreprindă măsuri în vederea recunoaşterii ca fiind ilegale acele acte care au dus la violarea drepturilor omului, să stabilească persoanele care au comis aceste abuzuri şi în caz dacă aceste abuzuri întrunesc semnele constitutive ale unei infracţiuni să stabilească persoanele vinovate de comiterea acestora şi să întreprindă toate acţiunile necesare în vederea atragerii lor la răspundere.

Doar urmând aceste etape, autorităţile constituţionale se vor apropia de soluţionarea diferendului transnistrean, restabilirea controlului asupra acestui teritoriu, fapt care va duce inevitabil la asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru toţi locuitorii regiunii transnistrene.

- 41 -

STUDIU

Lista de abrevieri

APCE – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei CC – Curtea Constituţională CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEE – Comunitatea Economică Europeană CJCE – Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene CNAS – Casa Naţională de Asigurări Sociale CoCA al RM – Cod cu privire la contravenţiile administrative al Republicii Moldova CoCA al RMN – Cod cu privire la contravenţiile administrative al RMN CSI – Comunitatea Statelor Independente CV al RM – Cod Vamal al Republicii Moldova CV al RMN – Cod Vamal al RMN HG – Hotărâre de Guvern IFPS – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat IFS teritorial – Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial KGB – din rusă Komitet Gosudarstvenoi Bezopasnosti (Comitetul Securităţii de Stat) MAI – Ministerul Afacerilor Interne MDI – Ministerul Dezvoltării Informaţionale MMZ – Uzina Metalurgică Moldovenească MO – Monitorul Oficial RMN – Republica Moldovenească Nistreană RSSM – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească SV – Serviciul Vamal UE – Uniunea Europeană URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

- 42 -