Studiu: Obligaţiile militare ale locuitorilor regiunii Transnistrene a Moldovei

STUDIU Obligaţiile militare ale locuitorilor regiunii transnistrene a Moldovei

Chişinău 2008

- -

CUPRINS

Introducere ......................................................................................................................... 3

Capitolul I.

Consideraţiuni generale ............................................................................................... 5

Capitolul II.

Cadrul juridic, reglementări ....................................................................................... 8 2.1. Instrumente internaţionale.................................................................................... 9 2.2. Legislaţia naţională a RM........................................................................................ 10 2.3. Reglementări locale (transnistrene).................................................................... 12

Capitolul III.

Situaţia militară a locuitorilor regiunii . ................................................................ 15 3.1. Evidenţa militară, întocmirea listelor şi citarea recruţilor............................ 16 3.2. Examinarea medicală............................................................................................... 20 3.3. Serviciul militar........................................................................................................... 22 3.4. Situaţia rezerviştilor.................................................................................................. 26

Capitolul IV.

Probleme specifice .......................................................................................................... 29 4.1. Relaţiile nestatutare.................................................................................................. 30 4.2. Munca forţată.............................................................................................................. 31 4.3. Estorcarea banilor...................................................................................................... 32 4.4. Aspecte etnice............................................................................................................ 32 4.5. Comportamentul autorităţilor.............................................................................. 33

4.5.1. Autorităţi constituţionale............................................................................ 33

4.5.2. Autorităţi separatiste..................................................................................... 34

Încheiere. Concluzii . ....................................................................................................... 36

Studiu de caz ...................................................................................................................... 41

Anatol Mospan............................................................................................................ 41

Eugen Colobîşco........................................................................................................ 43

Lista de abrevieri . ............................................................................................................ 44

Anexa .................................................................................................................................... 45

- -

STUDIU

Introducere

Din iulie 2004 activităţile Asociaţiei Promo-Lex de apărare şi promovare a drepturilor omului au fost desfăşurate preponderent în regiunea transnistreană a RM. În urma acestor activităţi, Promo-Lex a constatat numeroase probleme cu care se confruntă locuitorii Transnistriei, în condiţiile în care autorităţile constituţionale nu se implică în procesul de garantare, monitorizare şi apărare a drepturilor şi intereselor constituţionale ale acestor oameni.

Pentru a contribui la procesul de promovare, monitorizare şi apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană a R.Moldova, prin intermediul programelor şi proiectelor sale, Asociaţia Promo-Lex a oferit asistenţă juridică gratuită, a informat şi conlucrat atât cu autorităţile şi societatea civilă din Moldova cât şi cu structurile internaţionale şi misiunile diplomatice acreditate la Chişinău, pentru care fapt, le mulţumim încă odată pe această cale. Începând cu 2005, Asociaţia Promo-Lex lansează rapoarte alternative privind situaţia drepturilor omului în Moldova, care conţin analiza numeroaselor cazuri şi situaţii de violare a drepturilor omului, inclusiv din regiunea transnistreană.1 Pe parcurs, situaţii grave au fost sesizate în ceea ce priveşte libera circulaţie şi situaţia în domeniul militar a locuitorilor regiunii transnistrene. Promo-Lex a atras constant atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale asupra situaţiei grave la acest capitol, constatând faptul că autorităţile constituţionale, societatea civilă şi opinia publică internaţională deobicei se limitează numai la procesul de monitorizare a situaţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celor peste 555.000 locuitori ai Transnistriei. Cu toate acestea, fiecare document publicat de Promo-Lex, fiecare analiză sau caz adus la cunoştinţa autorităţilor constituţionale şi a opiniei publice, poate contribui la schimbarea atitudinilor faţă de gravele probleme cu care se confruntă la nivel colectiv sau individual locuitorii regiunii şi cei care o tranzitează. În perioada 2007-2008, graţie suportului financiar oferit de Comitetului Helsinki din Suedia, Promo-Lex a implementat proiectul “Pledarea pentru respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a R.Moldova”. Activităţile acestui proiect s-au concentrat în special asupra celor 2 probleme majore: libera circulaţie şi situaţia militară a locuitorilor regiunii respective, iar în baza şi analiza informaţiilor şi documentelor acumulate, se elaborează câte un studiu tematic.

1

www.promolex.ong.md

- -

STUDIU

Studiul privind situaţia militară a locuitorilor din regiunea transnistreană a RM, completează numărul documentelor ce reflectă starea de fapt din regiunea separatistă – Transnistria. Autorii şi-au propus o analiză obiectivă atât în baza situaţiei reale din teritoriu, cât şi în urma studierii legislaţiei naţionale şi a actelor juridice regionale locale, emise de regimul ilegal de la Tiraspol. În ultima perioadă de timp, situaţia militară a locuitorilor din regiune a degradat, fiind înregistrate şi mediatizate pentru prima dată unele cazuri de deces în structurile paramilitare.2 Mediatizarea şi discutarea publică a acestor cazuri a făcut posibilă confirmarea situaţiilor şi a fenomenelor negative prezente în structurile ilegale militarizate din Transnistria. Victimele acestor abuzuri au fost încurajate să vorbească despre realitatea din unităţile şi centrele militare.

Scopul prezentului document nu este doar monitorizarea situaţiei ci şi o evaluare a fenomenului respectiv, în ce măsură acesta afectează drepturile şi libertăţile umane în acest teritoriu. În final, sperăm ca acest document să determine autorităţile constituţionale ale RM să abordeze problema realizării uniforme şi non-discriminatorie a drepturilor cetăţenilor pe întreg teritoriul ţării.

2

http://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=38

- -

Consideraţiuni generale

Capitolul I

��������������� Consideraţiuni generale �������� Începând cu 1991, în calitatea sa de subiect al dreptului internaţional, Republica Moldova semnează cele mai importante documente internaţionale, devine membru cu drepturi depline la cele mai importante foruri internaţionale, continentale şi regionale. Deasemenea, Moldova participă la diverse programe şi proiecte de dezvoltare, schimb de experienţă, asistenţă şi ajutor, etc. Toate acestea au contribuit la procesul, deşi lent şi îndelungat dar totuşi, de democratizare a societăţii moldoveneşti. Însă, de la acest proces a fost exclusă regiunea transnistreană a RM, fapt ce a contribuit la crearea a două societăţi diferite: în dreapta Nistrului înregistrânduse, atât evoluţii democratice cât şi involuţii, iar în stânga Nistrului (Transnistria) - o stagnare pronunţată.3 Divizarea teritorială a RM continuă să menţină nivelul înalt al sărăciei populaţiei, contribuie la aprofundarea crizei demografice, economice, politice şi sociale. În aceste condiţii, respectarea drepturilor omului devine iluzorie pentru locuitorii regiunii transnistrene 4 şi ai zonei de securitate.5 Odată cu extinderea UE, datorită conflictului transnistrean,6 Moldova revine în atenţia forurilor internaţionale. Conservarea şi ignorarea timp de un deceniu a situaţiei din acest teritoriu, aflat sub ocupaţie străină, complică tot mai mult o posibilă soluţie. Din 1992 Moldova se află în centrul unor interese geopolitice majore. Datorită unui scenariu aproape perfect, violenţelor miltare, a inacţiunilor autorităţilor constituţionale prin intermediul mecanismului de menţinere a păcii şi în spatele acestuia a fost consolidată o entitate fantomă condusă de un regim ilegal. Evident, acest lucru a fost posibil datorită ignorării obligaţiilor sale de către structurile legale ale statului, a absenţei controlului sau monitorizării internaţionale, lipsei tradiţiilor democratice, a societăţii civile viabile, a unei opinii publice informate şi educate în spirit liber şi democratic. Procesul de consolidare a regimului ilegal din Transnistria a fost însoţit de grave abuzuri şi violări în masă ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În aceste condiţii, hotarul intern instaurat formal pe r.Nistru devine unul tot mai real, dar şi mai greu de suportat de către populaţie.

3

4 5

6

http://www.fdcl.org.ro/html/romana/conf040406_r.htm Înca din 2003, a fost lansată formula de rezolvare strategică a crizei, intitulată “3D”: demilitarizare (evacuarea necondiţionată a potenţialului militar rus, inclusiv a celor 17 tancuri ale regimului de la Tiraspol - autorităţile de la Chişinău neavând nici unul), decriminalizare (se ştie că Transnistria este utilizată pentru activităţi de tip mafiot) şi democratizarea statului Republica Moldova, în integralitate, fără a se căuta statute juridice speciale Anexa nr.1 Anexa nr.2 Notă: Convenţia cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a RM, semnată de Moldova şi Rusia la 21.07.1992, a creat o zonă de securitate între “părţile în conflict,” or.Tighina fiind declarat zonă cu regim sporit de securitate Comentatorul politic Igor Munteanu: Nu este vorba de un diferend transnistrean, ci de o rebeliune militară inspirată şi patronată până în prezent de Federaţia Rusă, ca parte a conflictului existent, travestită într-un rol impropriu de „mediator” al conflictului. După DEX, diferend este „o deosebire de păreri între două şi mai multe părţi”, pe când Transnistria este un conflict îngheţat prin mijloace militare, inspirat de interese economice şi ideologice, soluţionarea căruia ţine de factori geopolitici. http://info-prim.md/?a=10&x=&ay=14712

- -

Consideraţiuni generale

În ultimii ani se vorbeşte tot mult despre democratizarea regiunii transnistrene şi soluţionarea conflictului îngheţat. Însă, în realitate nu se întreprind careva acţiuni care ar permite participarea populaţiei regiunii la procesele democratice care au loc în restul teritoriului ţării. Acestor oameni nu li se asigură condiţii egale pentru participarea lor la viaţa publică din Moldova, nu au acces la instituţiile şi mecanismele naţionale, nu se pot informa direct asupra evenimentelor care au loc în ţara lor, etc. Situaţia continuă şi astăzi contrar declaraţiilor oficialităţilor, care se limitează la argumente formale: “autorităţile constituţionale nu deţin controlul asupra acestui teritoriu” sau “semnând Convenţia, Guvernul RM a decarat că nu va putea asigura dispoziţiile acesteia faţă de omisiunile şi actele comise de organele separatiste...”.7 În acest context, este momentul potrivit să explicăm poziţia juriştilor Promo-Lex, care nu poate fi alta decât cea exprimată prin prizma concluziilor CEDO, expuse în urma unor ample şi obiective analize în una din cauzele examinate de Marea Cameră. Curtea a menţionat faptul că “angajamentele asumate de către o Parte Contractantă ... includ, în afara obligaţiei de a nu interveni în exercitarea drepturilor şi libertăţilor garantate, obligaţii pozitive de a lua măsuri adecate pentru a asigura respectarea acestor drepturi pe teritoriul său. Aceste obligaţii persistă chiar şi în cazul în care exercitarea autorităţii sale este limitată pe o parte a teritoriului acestuia, astfel încât statului îi revine obligaţia de a lua toate măsurile adecvate care stau în puterea sa.”8 Astfel, autorităţile constituţionale acţionează inadecvat faţă de cetăţenii săi din acest teritoriu. Guvernul RM nu va putea fi acuzat de încălcarea dispoziţiilor Convenţiei numai în cazul în care va demonstra că a depus eforturile necesare şi a recurs la toate mijloacele legale şi paşnice în vederea protejării şi apărării non-discriminatorie a drepturilor omului. Or, concluziile noastre întotdeauna au fost că autorităţile constituţionale nu aplică legislaţia naţională, nu crează mecanisme şi nu asigură condiţii adecvate şi acces liber la instituţiile sale pentru locuitorii regiunii transnistrene. Anume astfel de fapte au permis substituirea şi îndeplinirea funcţiilor, ce revin organelor constituţionale, de către autorităţile separatiste.

Un exemplu perfect în acest sens este subiectul pe care îl propunem în continuare: situaţia militară a locuitorilor regiunii transnistrene. Înainte de toate, trebuie să menţionăm faptul că autorii acestui studiu nu şi-au propus drept scop o analiză comparativă a situaţiei militarilor din cadrul celor 2 sisteme militare din Moldova.

Astfel, afirmaţiile şi probele privind situaţia din structurile paramilitare din stânga Nistrului nu presupun şi lipsa sau prezenţa unor situaţii similare în structurile militare naţionale. Totuşi, merită menţionat faptul că unităţile militare ale autorităţile constituţionale se află în cadrul legal constituţional, pot fi monitorizate de societatea civilă, mass-media şi opinia publică naţională şi internaţională, în timp ce structurile paramilitare din regiune sunt sub controlul unui regim ilegal, în condiţii lipsite de orice transparenţă.

7

8

art.1 pct.1 Hotărârea Parlamentului RM nr.1298-XIII din 24.07.97 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Instrumentul de ratificare al Convenţiei depozitat de către RM la Consiliul Europei la 12.09.1997 conţine un număr de declaraţii şi rezerve, partea pertinentă conţinând următoarele: „RM declară că nu va putea asigura respectarea dispoziţiilor Convenţiei în ce priveşte omisiunile şi actele comise de organele autoproclamatei RMN pe teritoriul controlat efectiv de ele pănă la soluţionarea definitivă a diferendului din această zonă” para 313, Ilaşcu ş.a. vs Moldova şi Rusia

- -

Consideraţiuni generale

Pe parcursul mai multor ani, beneficiarii Promo-Lex invocă probleme legate de situaţia lor militară. Din aceste considerente, lucrarea se va concentra asupra reflectării stării de fapt, va descrie modul în care situaţia respectivă încalcă drepturile elementare ale locuitorilor regiunii, subliniind totodată inacţiunile autorităţilor constituţionale, cărora le revine obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile pentru garanta promovarea, apărarea şi protejarea în egală măsură a drepturilor tuturor cetăţenilor RM. Chiar dacă procesul de înrolare în regiunea transnistreană este unul ilegal şi contrar legislaţiei naţionale, procesul devenind spaima tuturor rezidenţiilor acestei zone, iar îndeplinirea serviciului militar este comparat cu privarea de libertate, autorităţile constituţionale preferă să ignore aceste probleme.

Numărul potenţialelor victime nu poate fi stabilit cu exactitate, însă potrivit unor calcule aproximative, considerăm că numărul acesta ar putea fi de cca.55000 persoane. Acesta ar putea fi numărul rezidenţilor din Transnistria cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 ani, reieşind din statistica Registrului de Stat al Populaţiei. În teritoriul controlat de autorităţile constituţionale locuiesc 3750550 oameni, dintre care 371848 bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 ani,9 adică cca 10% din totalul populaţiei. Ţinând cont de informaţiile ultimului recensământ, în regiune locuiesc cca 555000 oameni. Potrivit aceleiaşi modalităţi de calcul din cele 55000 potenţiale victime ale sistemului militar din regiune, peste 40000 de tineri ar fi cetăţeni ai RM cu drepturi depline. Aceşti tineri ar trebui luaţi la evidenţa militară de către autorităţile constituţionale şi încorporaţi în Forţele Armate Naţionale ale Republicii Moldova.

9

www.registru.md

- -

Cadrul juridic, reglementări

Capitolul II

Cadrul juridic, reglementări

În calitatea lor de cetăţeni ai RM, locuitorii regiunii transnistrene trebuie să se bucure şi să beneficieze de acelaşi tratament şi acces la mecanismele juridice naţionale şi internaţionale. La rândul lor, militarii (persoanele înrolate) sau recruţii, deşi sunt cetăţeni cu drepturi depline, în privinţa lor există limitări specifice ale drepturilor constituţionale. În aceste condiţii fiind vorba despre o situaţie clară de tratament discriminatoriu aplicat unui număr enorm de cetăţeni.

Potrivit legislaţiei naţionale şi internaţionale, principalele drepturi şi libertăţi ale militarilor sunt: • Dreptul la apărare (art.9 Legea cu privire la statutul militarului, art.26 Constituţia RM, art.8 DUDO; • Drepturile electorale (art.10 Legea cu privire la statutul militarului, art.38 Constituţia RM, art.21 DUDO, art.25 PDCP); • Libertatea conştiinţei (art.11 Legea cu privire la statutul militarului, art.31 Constituţia RM, art.9 Convenţie, art.18 DUDO, art.18 PDCP); • Dreptul la asigurarea inviolabilităţii persoanei (art.8 Legea cu privire la statutul militarului, art.25 Constituţia RM, art.5-6 Convenţie, art.10 DUDO, art.9 PDCP); • Dreptul la muncă (art.12 Legea cu privire la statutul militarului, art.43 Constituţia RM, art.1 CSE, art.23 DUDO, art.7 PDESC); • Dreptul la încadrarea în serviciul militar (art.12 Legea cu privire la statutul militarului); • Dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil (art.3 Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)); • Dreptul la educaţie (art.13 Legea cu privire la statutul militarului, art.35 Constituţia RM, art.26 DUDO); • Timpul de serviciu şi de odihnă (art.14 Legea cu privire la statutul militarului, art.24 DUDO, art.7 PDESC); • Dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la asistenţă medicală (art.15 Legea privind statutul militarului, art.36 Constituţia RM, art.11, 13 Carta Socială Europeană, aer.12 Pactul Internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale); • Drepturile militarilor la condiţii normale de trai (art.15 Legea cu privire la statutul militarului, art.37, 47 Constituţia RM, art.25 DUDO, art.11 PDESC); • Drepturile militarilor la un mod sănătos de viaţă (art.347-355 Regulamentul serviciului interior al FA); • Dreptul la un mediu ambiant sănătos (art.237-239 Regulamentul serviciului interior al FA); • Dreptul la asigurare alimentară şi cu echipament (art.15 Legea privind statutul militarului); • Dreptul la libera deplasare (art.27 Constituţia RM, art.13 DUDO); • Dreptul la transport (art.17 Legea privind statutul militarului); - -

Cadrul juridic, reglementări

• Dreptul la asigurare financiară (art.18 Legea privind statutul militarului, art.4 CSE, art.23 DUDO, art.7 PDESC); • Dreptul la îndemnizaţii şi asigurarea obligatorie de stat (art.19-20 Legea privind statutul militarului); • Dreptul la asigurare cu spaţiu locativ (art.21 Legea privind statutul militarului, art.11 PDESC, art.31 CSE); • Drepturile militarilor la recalificare (Legea privind statutul militarului); • Protecţia juridică şi socială a membrilor familiilor militarilor (art.23 Legea privind statutul militarului, art.16 CSE, art.10 PDESC).10

2.1. Instrumente internaţionale Militarii, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni ai RM au aceleaşi drepturi şi libertăţi fundamentale, cu excepţia unor limitări şi interdicţii necesare pentru îndeplinirea serviciului militar şi a sarcinilor de luptă. În acest context, menţionăm faptul că Moldova este parte la cele mai importante acte internaţionale, care obligă autorităţile constituţionale să asigure garantarea drepturilor omului în condiţii egale tuturor rezidenţilor aflaţi sub jurisdicţia sa. Cele mai relevante şi importante acte în acest sens sunt: • Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; • Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale; • Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice; • Convenţia Internaţională cu privire la drepturile copilului; • Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii; • Convenţia internaţională cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; • Convenţia privind abolirea muncii forţate; • Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante; • Convenţia privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei; • Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului; • Convenţia privind statutul refugiaţilor; • Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale; • Carta Socială europeană revizuită; • Convenţia-cadru pentru protejarea minorităţilor naţionale; • Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor inumane sau degradante;11

10 X.Ulianovschi, T.Ulianovschi, “Drepturile militare în documentele naţionale şi internaţionale”, Chişinău – 2005, Centrul pentru protejarea drepturilor recruţilor şi militarilor în termen din Moldova 11 Ibidem

- -

Cadrul juridic, reglementări

2.2. Legislaţia naţională a RM Raporturile juridice în domeniul militar sunt reglementate în Moldova de o serie de acte normative, precum Constituţia, Legea cu privire la apărarea naţională, Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă), Legea privind pregătirea de mobilizare şi mobilizarea, Legea cu privire la răspunderea materială a militarilor, Legea cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, Legea cu privire la statutul militarului, Legea cu privire la statutul forţei militare străine în RM, Legea cu privire la rezerva Forţelor Armate etc.

Constituţia RM (29.07.1994), stipulează în art.57 “apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean”, iar “serviciul militar este satisfăcut în cadrul forţelor militare, destinate apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice, în condiţiile legii”. În contextul analizei situaţiei recruţilor din regiunea transnistreană a RM este necesară referinţa la următoarele aspecte ale legislaţiei naţionale, foarte importante pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestei categorii de cetăţeni. Conform Constituţiei, statul garantează respectarea drepturilor şi libertăţilor omului (art.1 al.3: Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate). Art.15 consacră că cetăţenii RM beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, în timp ce prevederile art.16 stipulează că respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului, şi că toţi cetăţenii RM sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Obligativitatea protecţiei cetăţenilor RM este prevăzută şi în art.18 al Constituţiei, care declară că cetăţenii RM beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate.

Potrivit prevederilor art.3 din Legea cu privire la apărarea naţională (Nr.345 din 25.07.2003) “Cadrul juridic al apărării naţionale îl constituie Constituţia RM, Concepţia securităţii naţionale, Doctrina militară a RM, prezenta lege, alte acte normative ale RM, precum şi normele unanim acceptate ale dreptului internaţional”. În această ordine de idei, vom menţiona faptul că noua Concepţie a Securităţii Naţionale a RM,12 identifică “conflictul transnsitrean” drept cea mai serioasă ameninţare la adresa securităţii naţionale. Documentul confirmă că: “prezenţa în Transnistria a formaţiunilor militarizate anticonstituţionale pe teritoriul RM contrare prevederilor legislaţiei RM, angajamentelor internaţionale şi voinţei cetăţenilor ţării, favorizează consolidarea regimului separatist şi constituie un factor de perpetuare a status-quo.

Menţinerea şi consolidarea regimului separatist amplifică discrepanţa în cadrul juridic unic al RM, condiţionând imposibilitatea acordării asistenţei juridice cetăţenilor RM în regiunea transnistreană, inclusiv pereclitând cooperarea internaţională judi-

12 www.parlament.md

- 10 -

Cadrul juridic, reglementări

ciară în acest segment. Totodată, vor fi intensificate eforturile în vederea soluţionării problemei acordării asistenţei juridice cetăţenilor din regiunea transnistreană, în conjunctura abuzurilor autorităţilor secesioniste şi, indubitabil, în circumstanţele garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale consacrate prin instrumente juridice cu conotaţie internaţională şi europeană la care Moldova este parte.”

Art.42 din Legea cu privire la apărarea naţională stipulează că “nerespectarea de către cetăţeni şi persoane cu funcţie de răspundere a prevederilor prezentei legi atrage răspundere penală, administrativă sau civilă, după caz, în conformitate cu legislaţia”, iar “crearea şi funcţionarea în RM a formaţiunilor armate neprevăzute de legislaţie este interzisă şi atrage răspunderea în condiţiile legii”.

Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei (nr.1245 din 18.07.2002) stabileşte formele, condiţiile şi modul de pregătire militară a cetăţenilor RM. Acelaşi act normativ prevede că (art.2) obligaţiunea militară este o datorie constituţională a cetăţenilor RM, ceea ce presupune: aflarea în evidenţa militară; îndeplinirea serviciului militar; participarea la alte forme de pregătire pentru apărarea Patriei. Totodată, cetăţenii care, din diverse motive, în special de conştiinţă, refuză îndeplinirea obligaţiunii militare (a serviciului militar în termen) pot executa serviciul civil.

Potrivit al.2 art.3 al acestei legi, bărbaţii sunt luaţi în evidenţa militară la atingerea vârstei de 16 ani şi excluşi la atingerea vârstei-limită de aflare în rezervă sau în alte cazuri prevăzute de lege. Totodată, conform art.4, serviciul militar este o formă specială a serviciului public ce rezidă în îndeplinirea de către cetăţeni a datoriei constituţionale privind pregătirea militară exclusiv în cadrul FA. Serviciul respectiv este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni ai RM, şi se îndeplineşte în diverse forme (prin contract, în termen, cu termen redus etc.).

Pentru organizarea recrutării cetăţenilor şi încorporării lor în serviciul militar şi în cel civil, în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special se instituie comisii teritoriale de recrutare şi încorporare în serviciul militar şi în cel civil. Acelaşi articol 6 prevede că în caz de necesitate, pot fi create comisii de recrutare-încorporare de sector, iar în scopul coordonării activităţii acestora se creează Comisia de Stat pentru Încorporare.

Prevederile art.8 din Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei stabilesc că cetăţenii sunt supuşi examenului medical din contul bugetului local, conform cerinţelor Regulamentului cu privire la expertiza medicomilitară în FA.13 Organele specializate în ţinerea evidenţei militare sunt centrele militare şi punctele de recrutare, încorporare şi completare, iar pe plan local, evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor se organizează şi se ţine de către primării (preturi), instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate. Controlul asupra organizării şi ţinerii evidenţei militare se pune în sarcina Marelui Stat Major al Armatei.

13 HG nr.897 din 23.06.2003, www.lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=305370

- 11 -

Cadrul juridic, reglementări

Deasemenea, potrivit art.12 al aceleiaşi legi, anume tinerii la vîrsta de 16 ani sunt obligaţi să se prezinte la centrul militar pentru a fi luaţi în evidenţa militară. Rezerviştii (cetăţenii care au îndeplinit serviciul militar sau au executat serviciul civil), deasemenea se află la evidenţă în centrele militare (art.13).

Constatăm că deşi Legea nr.173 din 22 iulie 2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), în esenţă, este una foarte bună, aceasta nu se referă la careva garanţii sau acţiuni suplimentare de promovare şi apărare a drepturilor omului în această regiune. În condiţiile în care drepturile individuale şi cele colective ale locuitorilor şi cetăţenilor regiunii sunt grav afectate, considerăm că autorităţile statului trebuie să elaboreze un mecanism care ar garanta locuitorilor regiunii transnistrene accesul la instituţiile naţionale şi internaţionale, care, la rândul său va crea condiţii minime şi nediscriminatorii (în raport cu restul populaţiei RM) pentru locuitorii şi cetăţenii domiciliaţi în localităţile aflate sub controlul regimului separatist.

Legea nr.156 din 6.07.2007 cu privire la organizarea serviciului civil oferă alternativă cetăţenilor care, din convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi din alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen. Prevederile art.3 prevăd expres dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil în cazul în care acesta contravine convingerilor persoanei.

2.3. Reglementări locale (transnistrene) Studiul privind drepturile omului în regiunea transnistreană a Moldovei, elaborat de Asociaţia Promo-Lex la începutul anului 2008 a analizat instituţiile şi organele subordonate regimului de la Tiraspol.14 Profitând de sprijinul şi protecţia diverselor structuri din Federaţia Rusă, inclusiv oficiale, regimul separatist de la Tiraspol, după preluarea controlului a consolidat rapid puterea în regiunea transnistreană a RM.15 Astăzi, putem afirma că în acest teritoriu există o structură ce are toate atributele unei entităţi statale, cu excepţia legitimităţii şi recunoaşterii internaţionale.

Ca o ironie a sorţii, în una din prevederile art.1 din constituţia RMN se spune că “Uzurparea puterii de stat sau abuzul de putere reprezintă cea mai severă infracţiune împotriva poporului.” Astfel, prin aceasta, cei care au de fapt au uzurpat puterea în acest spaţiu al RM, au interzis şi persecutat orice tentativă paşnică a cetăţenilor sau ale autorităţilor constituţionale de a propaga şi promova ideea de restabilire a ordinii publice constituţionale în acest teritoriu. Liderii separatişti şi-au creat rapid

14 http://www.promolex.ong.md/ro/publications.html 15 8.07.2004, Decizia CEDO în cauza nr.48787/99 Ilaşcu ş.a. vs Moldova şi Rusia, para 59 „Într-o declaraţie scrisă adresată Curţii de către reprezentantul dlui Leşco la 19.11.2001, Olga Căpăţănă, fostă voluntară recrutată de Ministerul Securităţii Naţionale al RM în perioada 15 martie - 15 august 1992, a indicat că pe parcursul acestor 5 luni, cum reiese şi dintr-o confirmare eliberată de acest minister, ea a lucrat în cadrul statului major al armatei ruse, în centrul de comandament şi spionaj al Armatei a 14-a, sub numele de Olga Suslina. Cu această ocazie, ea a transmis Ministerului moldovean al Securităţii Naţionale sute de documente care confirmau participarea trupelor ruseşti la acţiunile armate şi aportul masiv de armament din partea lor. De asemenea ea a cules informaţii care dovedeau că acţiunile militare ale separatiştilor erau dirijate de către Armata a 14-a, care îşi coordona toate acţiunile cu Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse”.

- 12 -

Cadrul juridic, reglementări

un sistem politico-militar propriu, iar locuitorii regiunii au devenit nolens volens ostatici ai unor interese economice şi geopolitice străine.

Cetăţenia RMN a fost impusă locuitorilor regiunii prin intermediul relaţiilor socioeconomice şi cotidiene (înregistrarea imobilelor şi a bunurilor, achitarea plăţilor pentru serviciile comunale, angajare la serviciu şi salarizare etc.). Aceste rapoarte inevitabile cu administraţia locală, dar şi lipsa oricăror reacţii sau eforturi în ceea ce priveşte apărarea drepturilor cetăţenilor RM de către autorităţile constituţionale au servit motiv pentru obligarea tuturor locuitorilor din această regiune să “obţină” sau să accepte cetăţenia unei entităţi ilegale. Odată “onoraţi” cu acest “drept”, locuitorii au devenit posesorii unor “obligaţii” faţă de un regim ilegal prin esenţă.

Raportuile juridice din domeniul militar, în regiune sunt reglementate de către următoarele acte normative: 1. constituţia RMN; 2. legea privind apărarea; 3. legea privind forţele armate; 4. legea privind serviciul militar obligatoriu; 5. legea privind securitatea; 6. legea privind trupele interne; 7. legea privind mobilizarea; 8. legea privind obligaţia militară a transportului; 9. legea privind organele securităţii de stat; 10. legea privind statutul militarilor; 11. legea privind răspunderea materială a militarilor 12. legea privind statutul forţelor militare ale Rusiei, dislocate în RMN 13. legea privind Garda Republicană a RSSMN 14. legea privind căzăcimea 15. leagea privind rezistenţa populară Structurile paramilitare, au apărut în 1990 fiind compuse din detaşamente de apărare, unităţi de cazaci şi garda republicană, înarmate cu echipament, muniţii şi armament din dotarea trupelor sovietice (ulterior ruse) din regiune. Astfel, structurile ilegale respective, după războiul moldo-rus din 1992 au fost transformate în forţe armate ale RMN şi dotate din aceleaşi surse.

Art.11 al constituţiei RMN, declară că forţele armate sunt create pentru a apăra suveranitatea şi independenţa RMN, iar art.48 stipulează obligaţia sfântă a fiecăruia de a apăra RMN. Referinţe la obligaţia militară a locuitorilor conţin practic toate normele juridice enumărate, iar în final, asigurarea respectării acestora are loc prin intermediul normelor punitive ale aşa numitului cod penal al RMN.16 Prevederile art.1 al legii cu privire la serviciul militar obligatoriu stipulează că deţinerea dublei cetăţenii nu scuteşte cetăţenii RMN de obligaţiunea militară.

16 cod penal al RMN, art.325. Eschivarea de la serviciul militar în lipsa unor motive legale — se pedepseşte cu amendă în mărime de la 700 până la 1700 unităţi convenţionale ale calculului salariului minimal sau cu arest de la 3 la 6 luni sau cu privaţiune de libertate de până la 2 ani

- 13 -

Cadrul juridic, reglementări

În Studiul elaborat de către Asociaţia Promo-Lex privind drepturile omului în regiunea transnistreană a Moldovei,17 autorii au constatat că puterea administrativă în această enitate separatistă a fost concentrată în mâinile unei singure persoane – aşa zisului preşedinte al RMN. În continuare, vom demonstra din nou această afirmaţie prin compararea atribuţiilor în domeniul militar, atribuite organului legislativ (art.5) şi preşedintelui RMN (art.6). Dacă SS-ului din Tiraspol îi revin doar atribuţii formale, în domeniul militar controlul total aparţine “preşedintelui RMN”, care mai este şi “comandant suprem al RMN”. Toate competenţele şi atribuţiile sale în domeniul militar sunt menite să asigure menţinerea controlului total asupra regiunii, instaurat prin violenţă militară şi cu suport extern. Astfel, preşedintele RMN are dreptul de a mobiliza locuitorii regiunii, obligându-i practic să lupte împotriva ţării ai căror cetăţeni sunt şi să apere un regim ilegal din teritoriul lor.

Orice comentariu asupra atribuţiilor celor 2 “instituţii” devine inutil, în condiţiile în care controlul asupra acestui teritoriu este menţinut, inclusiv prin mijloace militare, de către un grup de persoane condus de Igor Smirnov. În acest spaţiu, populaţia rămâne limitată în drepturile şi libertăţile fundamentale şi astfel nu poate decide deocamdată liber soarta. De peste 18 ani controlul asupra regiunii transnistrene îl deţine un cetăţean străin - Igor Smirnov, care s-a autoproclamat preşedinte. În acelaşi timp, un viu interes şi extrem de relevantă în accest sens este şi legea privind statutul forţelor armate ale Federaţiei Ruse, dislocate pe teritoriul RMN, care de fapt nu face altceva decât să demonstreze odată în plus faptul că Rusia nu poate fi un stat garant, nu este parte neutră şi echilibrată a procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

Iată numai câteva argumente în acest sens: potrivit prevederilor art.9 al legii menţionate, “RMN recunoaşte dreptul asupra spaţiului locativ pentru persoanele din cadrul unităţilor militare ale Federaţiei Ruse, membrilor familiilor lor, şi îi asigură pe aceştia cu spaţiu locativ în condiţii egale cu cetăţenii RMN. Spaţiul locativ, alocat militarilor ..., se transmite în proprietatea acestora conform legislaţiei RMN” Aşadar, în detrimentul drepturilor şi a intereselor locuitorilor regiunii, administraţia de la Tiraspol asigură cu spaţiu militarii străini şi rudele acestora, fiind totodată înregistrate numeroase cazuri în care locuitorii au fost deposedaţi de spaţiile lor locative.18 Totodată, această normă mai stabileşte că militarii armatei ruse şi membrii familiilor lor beneficiază în regiunea transnistreană de facilităţile stabilite prin legislaţia sovietică pentru militari şi membrii familiilor lor, inclusiv asigurarea acestora cu pensii şi înlesnirile la acestea (art.8).

17 http://www.promolex.ong.md/ro/publications.html 18 http://www.gpu.ua/index.php?&id=237295&lang=ru&s=2w_nsv Astăzi toţi înţeleg că unităţile militare ruse în zonele de conflict din Georgia şi Moldova, nu îndeplinesc funcţii pacificatoare, ci de ocupaţie. Forţele militare ruse nu reglementează conflcitul — ele apără una dintre părţi. (Andrei Parubii, deputat în Rada Ucrainei, membru al Comisiei Parlamentare pentru politica externă)

- 14 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

Capitolul III

Situaţia militară a locuitorilor regiunii O simplă analiză a capitolului precedent scoate în evidenţă faptul că tinerii din regiunea transnistreană a RM, cetăţeni ai RM, se află într-o situaţie foarte dificilă, fiind înrolaţi în structuri paramilitare ilegale, create pe teritoriul ţării lor. Contrar legislaţiei naţionale cetăţenii sunt înrolaţi, în mare parte forţat, impuşi să depună “jurământ” unui regim anticonstituţional. Mai mult, statul al cărui cetăţeni sunt tinerii recuţi, este considerat “inamicul nr.1” al presupusului stat transnistrean din care cauză propaganda şi activităţile de “educare militaro-patriotică” îi educă în spirit de intoleranţă, ură şi dispreţ faţă de propriul popor şi stat – RM.19 În acelaşi timp este promovat respectul şi devotamentul faţă de un stat străin, trupele militare ale căruia staţionează ilegal în acest teritoriu.

Tinerii din regiunea transnistreană se află între 2 pericole, adică între 2 posibilităţi de a fi sancţionaţi penal. Astfel, atât CP al RM conţine prevederi cu caracter represiv pentru înrolarea cetăţenilor în structurile paramilitare separatiste cât şi cp al RMN poate sancţiona locuitorii regiunii în cazul în care aceştia refuză sau încearcă să se eschiveze de la satisfacerea serviciului militar în unităţile militare ale Tiraspolului.20 Prevederile art.282 CP al RM,21 care stabilesc sancţiune penală de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate pentru participarea în cadrul unor formaţiuni paramilitare ilegale, nu sunt aplicate de către autorităţile constituţionale. Aici ar fi cazul să reafirmăm că în general legislaţia naţională se aplică doar periodic şi parţial în raport cu locuitorii şi cetăţenii din localităţile aflate sub controlul regimului separatist, situaţie care discriminează totalmente această masă de cetăţeni. Anume din cauza inacţiunilor autorităţilor constituţionale devine complicată situaţia celor peste 400000 cetăţeni cu drepturi depline. Spre exempu, în cazul recruţilor, din cauza inacţiunilor organelor militare ale RM, care ar asigura înrolarea şi evidenţa militară a recruţilor şi a rezerviştilor, organele similare ale regimului separatist pot obliga, sau după caz sancţiona penal, orice locuitor din regiune, care doreşte să respecte legislaţia naţională, adică refuză înrolarea în structurile paramilitare din regiune.

Totuşi, autorităţile constituţionale ignoră drepturile şi obligaţiile cetăţenilor din acest teritoriu, tinerii din regiune fiind constant obligaţi de către administraţia RMN 19 spre exemplu: http://www.olvia.idknet.com/ol136-03-07.htm Potrivit legendei antrenamentelor, poliţia şi voluntari ai R.Moldova au întreprins acţiuni cu caracter diversionist şi provocator de-a lungul întregului hotar moldo-transnistrean de la Dnestrovsc până la Camenca. Podurile şi peste r.Nistru au fost distruse, ocupate platoruile şi bazele de atac au fost ocupate pe malul drept al r.Nistru, în unele locuri inamicul a reuşit forţarea râului. Sarcina batalionului Dnestr a fost stabilită: de a distruge fizic inamicul în stânga Nistrului, de a forţa râul şi a zdrobi/devasta duşmanul în dreapta Nistrului....”

20 art.325 cp al RMN 21 CP al RM, art.282 Organizarea unei formaţiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea

(1) Organizarea sau conducerea unei formaţiuni paramilitare neprevăzute de legislaţia RM, precum şi participarea la o astfel de formaţiune, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.

(2) Persoana care, în mod benevol, s-a retras dintr-o formaţiune paramilitară ilegală şi a predat arma se liberează de răspundere penală dacă acţiunile ei nu conţin o altă componenţă de infracţiune.

- 15 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

să se înroleze în structurile paramilitare ilegale. Dacă iniţial tinerii refuzau înrolarea din convingeri, poziţii şi atitudini principiale sau negative faţă de regimul separatist, instaurat împotriva voinţei lor, ulterior refuzul acestora de a se înrola în structurile paramilitare ilegale reflectă mai mult frica faţă de situaţia şi condiţiile din sistemul militar şi administrativ al Tiraspolului (în special situaţia şi condiţiile din unităţile militare). În cadrul activităţilor noastre, desfăşurate în regiunea estică a ţării, numeroase victime au solicitat direct sau indirect informaţii privind drepturile recruţilor şi ale persoanelor înrolate în structurile paramilitare transnistrene. În rezultat, vom descrie situaţia şi atmosfera din unităţile militare, care sunt bazate pe declaraţiile beneficiarilor asistenţei juridice.

3.1. Evidenţa militară, întocmirea listelor şi citarea recruţilor Conform legislaţiei RMN, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile din regiune sunt obligate să întocmească listele tinerilor care ating vârsta de 17 ani. Listele respective sunt predate comisiei pentru recrutare, compuse din funcţionari locali. Din momentul includerii lor în aceste liste, tinerii sunt obligaţi să se prezinte la comisariatul militar de circumscripţie pentru a se înregistra la evidenţa militară. Odată înregistraţi, aceştia devin recruţi, li se eliberează certificat de recrut, sunt supuşi examenului medical de către o comisie specializată. În urma examinării, comisia medico-militară determină soarta tânărului, în dependenţă de starea sănătăţii.

Deoarece APL din regiunea transnistreană se află sub controlul autorităţilor separatiste, în acest teritoriu autorităţile constituţionale nu pot asigura şi organiza puncte sau centre militare, aşa cum prevede legislaţia naţională. În lipsa controlului efectiv, în regiune nu există nici organe specializate pentru evidenţa militarilor şi a rezerviştilor. Deşi legea respectivă nu prevede careva excepţii pentru zona de est a ţării, în realitate aici lucrurile stau altfel. Contrar prevederilor legale, în acest teritoriu, există structuri paralele, iar evidenţa militară a cetăţenilor, examinarea medicală şi încorporarea lor este efectuată ilegal de către administraţia separatistă.

Un prim semnal de alarmă, care a trezit interesul societăţii civile din Moldova, nu şi cel al autorităţilor constituţionale, referitor la problema recruţilor din regiune a fost numeroasele plângeri ale cetăţenilor din alte regiuni ale RM. În demersurile lor erau invocate acţiuni ilegale ale reprezentanţilor structurilor vamale, de grăniceri şi miliţie privind controlul situaţiei militare. La posturile instaurate ilegal de către regimul separatist se verifica foarte atent situaţia militară a tuturor cetăţenilor moldoveni.

Acest fapt a trezit suspiciuni, iar în urma unei analize, Promo-Lex a ajuns la concluzia că procedura de verificare a evidenţei militare are 2 scopuri în sine: - estorcarea de bani la posturile “vamale”. La posturile de control instaurate ilegal de regimul separatist, lipsa informaţiei privind situaţia militară a cetăţenilor RM în fişa buletinului de identitate, finaliza de obicei cu ameninţarea, intimidarea şi estorcarea de bani. Fiind ameninţaţi cu reţinerea sau odată coborâţi din tren sau autobus, pentru a nu fi împiedicaţi să circule mai departe, deseori persoanele care - 16 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

tranzitau zona, erau obligate să achite diverse taxe ilegale. În dependenţă de situaţie, victimele acestui fenomen achitau de la 20 lei pănă la 50 euro. Potrivit unui martor,22 a fost înregistrat un caz în care cetăţenii moldoveni erau maltrataţi direct în postul vamal pentru că ar fi îndrăznit să solicite explicaţii reprezentanţilor Tiraspolului în baza căror acte normative aceştia verifică informaţiile privind situaţia militară a cetăţenilor RM sau percep taxe, fără a elibera careva acte de confirmare a achitării sumelor respective.

- reţinerea persoanelor, care refuză sau se eschivează de la înrolarea în structurile paramilitare separatiste. APL din regiunea transnistreană alcătuiesc liste speciale în care se conţin date despre persoanele ce refuză înrolarea. Listele sunt expediate la presupusele posturi vamale transnistrene pentru identificarea şi reţinerea infractorilor şi dezertorilor. Promo-Lex a înregistrat cazuri în care tinerii au fost înrolaţi direct de la postul vamal. De regulă, în astfel de situaţii tinerii sunt puşi în situaţia în care trebuie să aleagă ori pornirea urmăririi penale ori să accepte înrolarea “benevolă”.

Evident, în majoritatea cazurilor aceştia aleg cea de-a doua soluţie şi nu mai pot întreprinde măsuri menite să le apere drepturile, iar părinţii în astfel de cazuri nu întreprind nimic pentru a nu dăuna şi complica situaţia celor aflaţi deja în unităţile militare respective.

Procedura de luare la evidenţa militară, citare şi înrolare este practic similară pe ambele maluri ale Nistrului. La prima etapă, evidenţa militară este asigurată de căre un responsabil din cadrul APL. Ulterior, centrele militare raionale asigură evidenţa militară a tinerilor, le eliberează adeverinţele de recrut şi organizează controlul medical general al recruţilor. Evidenţă militară a cetăţenilor este coordonată cu sistemul de documentare a populaţiei. Din informaţiile publice, afişate de către MDI pe site-ul www.mdi.gov.md, deducem că autorităţile constituţionale duc evidenţa cetăţenilor cu domiciliul în localităţile estice, aflate sub controlul regimului ilegal de la Tiraspol. Potrivit acestor informaţii, în regiunea respectivă sunt luaţi la evidenţă 232.356 de cetăţeni. Totodată, la evidenţă se află alţi peste 423600 cetăţeni temporar fără înregistrare. Deci, deşi au obţinut toate actele de identitate şi sunt înregistraţi în SNDP, cel puţin celor peste 232 mii cetăţeni moldoveni din Transnistria nu le sunt asigurate condiţii egale pentru situaţia lor militară. În mod normal, organele specializate în luarea evidenţei militare sunt secţiile administrativ-militare. La nivel local, evidenţa militară a recruţilor se organizează şi se ţine de către primării (preturi), instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate. Evidenţa militară a recruţilor se ţine conform domiciliului. În condiţiile în care în regiune nu există organe militare specializate (din cauza că autorităţile publice locale din regiune nu se află sub jurisdicţie constituţională), autorităţile constituţionale nu au luat careva măsuri pentru a asigura drepturi egale cetăţenilor domiciliaţi în teritoriul controlat de regimul separatist.

Deşi Ministerul Apărării al RM a comunicat Asociaţiei Promo-Lex că “centrele militare care se ocupă în special de evidenţa militară şi încorporarea cetăţenilor domici-

22 Unul dintre voluntarii Asociatiei Promo-Lex, cetăţean străin

- 17 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

liaţi în regiunea transnistreană sunt cele din Anenii Noi, Căuşeni, Criuleni, Floreşti, Rezina şi Ştefan Vodă”, în realitate funcţionarii acestor centre au declarat contrariul.

Cele 30 de centre militare23 din Moldova, inclusiv cele menţionate anterior, refuză luarea la evidenţa militară a cetăţenilor stabiliţi în localităţile aflate sub controlul regimului de la Tiraspol, fapt ce îi determină pe aceştia să recurgă la diverse metode şi să depună eforturi pentru a evita înrolarea în structurile paramilitare. Spre exemplu, pentru a putea fi luat la evidenţa militară de către structurile constituţionale, persoana trebuie să renunţe la viza lui de domiciliu în favoarea reşedinţei în una din localităţile aflate sub jurisdicţie constituţională, să plece la muncă sau studii în alte regiuni ale Moldovei sau peste hotarele ţării, etc. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a mai comunicat despre faptul că în perioada 2006-2007 la evidenţa militară a autorităţilor constituţionale au fost luate 578 persoane din Transnistria, fiind înrolate în Armata Naţională 23 persoane. În aceste condiţii, nu este clară procedura de luare la evidenţă în 2006-2007 a celor 578 recruţi din regiune. Autorii consideră că în lipsa transparenţei, a unei norme legale sau a unor reguli clare, legea este aplicată neuniform şi în mod discriminatoriu. Întradevăr, legislaţia prevede evidenţa militară conform domiciliului. Însă, în acelaşi timp ea prevede aceleaşi drepturi tuturor cetăţenilor, obligaţie ce revine în mod exclusiv autorităţilor statului. Considerăm nepotrivit argumentul autorităţilor constituţionale precum că teritoriul respectiv nu se află sub jurisdicţia organelor constituţionale. De obicei, organele de drept şi autorităţile se limitează la astfel de declaraţii şi nu întreprind careva măsuri de promovare, protejare şi apărare a drepturilor omului în Transnistria. În acest context este relevant ceea ce a constatat şi declarat CEDO la examinarea cazului Ilaşcu ş.a. vs Rusia şi Moldova. În para 33 se menţionează că “angajamentele luate de către o parte contractantă, în virtutea art.1 al Convenţiei include, în afară de datoria de a nu interveni în drepturile şi libertăţile garantate, obligaţiile pozitive de a lua măsurile potrivite pentru a asigura respectarea acestor drepturi şi libertăţi pe teritoriul său... Aceste obligaţii subzistă de asemenea în cazul unei limitări de exercitare a autorităţii sale pe o parte a teritoriului său, astfel încât statului îi revine obligaţia de a lua toate măsurile necesare, care stau în puterea sa”.

Evidenţa miliară a cetăţenilor include evidenţa recruţilor şi cea a rezerviştilor, fiind coordonată cu sistemul de documentare a populaţiei. Odată luaţi la evidenţa militară, cetăţenilor RM li se eliberează un document de evidenţă militară (recruţilor – adeverinţa de recurtare, rezerviştilor – livret militar) şi se aplică în anexa buletinului de identitate o ştampilă ce atestă evidenţa şi situaţia militară a cetăţeanului. În condiţiile în care autorităţile constituţionale nu ţin evidenţa cetăţeilor domiciliaţi în teritoriul controlat de regimul separatist, cetăţenii din această zonă a ţării nu au aplicată această ştampilă în actele de identitate şi sunt practic în situaţia în care ori trebuie să accepte serviciul militar în structurile paramilitare ori să fie vânaţi de către autorităţile separatiste până la atingerea vârstei de 27 ani.24 23 www.army.md/inf/cm.htm 24 Mulţi părinţi s-au adresat la Primăria Corjova, r. Dubăsari, în speranţa să fie ajutaţi să-şi retragă dosarele de la Comisariatul militar din oraşul Dubăsari. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, fiii lor vor fi nevoiţi să meargă să facă armata în forţele paramilitare transnistrene. Părinţii doresc să depună dosarele la Comisariatul militar din s.Cocieri, ca băieţii lor să-şi satisfacă

- 18 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

Grupuri întregi de tineri precum şi angajaţii acestor instituţii, în calitate de cetăţeni cu drepturi depline, au solicitat suport juridic în vederea respectării drepturilor lor.

Fiind sesizate, autorităţile competente au recunoscut prezenţa unor grave probleme la acest capitol, menţionând numai faptul că “se întreprind toate măsurile de rigoare în vederea asigurării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor din regiunea transnistreană.” Totodată, MA al RM confirmă indirect faptul că aceste probleme vor continua să violeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor din acest spaţiu “până la soluţionarea diferendului transnistrean.” Prin aceste răspunsuri, autorităţile constituţionale nu fac nimic altceva decât să transmită un mesaj descurajator pentru cetăţenii săi din regiune, adică nu se va întreprinde nimic pentru a le asigura drepturi egale. În aceste condiţii, reprezentanţii structurilor separatiste din estul ţării nu ezită asupra evidenţei şi înrolării acestei numeroase categorii de cetăţeni ai RM în structurile paramilitare ilegale. Acestea solicită insistent întreprinderilor şi instituţiilor de învăţământ din Transnistria, aflate sub jurisdicţie constituţională, listele tuturor persoanelor pentru a fi luate la evidenţa militară. În aceste demersuri organele militare din regiune avertizează atât asupra sancţiunilor posibile împotriva persoanelor responsabile, cât şi asupra consecinţelor pentru cei care nu sunt la evidenţa militară a sistemului separatist.25 Deasemenea, evidenţa militară presupune şi activităţi pre-înrolare. În special este vorba despre activităţile de educaţie patriotică şi militară. Art.11 din legea privind serviciul militar obligatoriu declară că pregătirea militară obligatorie presupune printre altele şi educaţia militaro-patriotică. Potrivit acestei norme, autorităţile şi instituţiile culturale, de învăţământ şi cele ce se ocupă de problemele tineretului sunt obligate să desfăşoare periodic activităţi cu caracter militaro-patriotic.

Aceste activităţi, obligatorii pentru toate etapele procesului educaţional din Transnistria, provoacă nemulţumirea multor părinţi, care consideră inadecvat şi negativ procesul de educare în stil intolerant, cu caracter duşmănos şi agresiv şi prin care se mai cultivă xenofobia, ura şi dispreţul faţă de Statul şi poporul RM, regulile şi valorile democratice, etc.

Autorii consideră că cetăţenii din Transnistria nu poartă nici o vină pentru situaţia creată, iar autorităţile constituţionale nu trebuie să ignore drepturile şi obligaţiile acestora. Cel puţin, statul trebuie să asigure acces şi tratament egal la instituţiile sale pentru cetăţenii şi persoanele aflate în teritoriul necontrolat efectiv de către serviciul militar în AN. Tinerii au absolvit Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din s.Corjova, dar, pentru că unul ori chiar ambii părinţi lucrează în or. Dubăsari şi deţin paşapoarte ale rmn, au fost luaţi în evidenţă la Comisariatul militar din regiunea separatistă. „Mamele sunt alarmate de cazurile de deces, maltratări, de estorcările de bani, semnalate în ultima vreme în rândurile armatei din regiunea transnistreană. Anii trecuţi, am perfectat documentele pentru trei tineri „vânaţi” să facă armata în rmn, care au fost încorporaţi în rândurile AN. Situaţia e nefirească – MET îşi asumă cheltuielile pentru a le oferi studii copiilor care învaţă la liceul şi gimnaziul din s.Corjova. Ulterior, ei însă ajung într-un mediu criminal. Cine să le asigure securitatea personală, dacă nu statul ai cărui cetăţeni sunt?”, se întreabă Valeriu Miţul, primar de Corjova. Ion (nume schimbat – n.r.), unul dintre prietenii lui Anatol Mospan, lucrează poliţist, dar locuieşte în stânga Nistrului. Cu câţiva ani în urmă, a făcut şi el armata în aşa-zisa rmn. Nu te poţi împotrivi. Te urmăresc şi îţi vin până şi noaptea acasă, iar dacă te opui, rişti câţiva ani de închisoare, mărturiseşte el. Şi părinţii sunt persecutaţi. Şi-a satisfăcut serviciul militar în or. Dubăsari şi ştie care sunt regulile acolo. Eşti supus bătăilor, umilinţelor, cei mai „vechi” în armată estorchează bani de la noii veniţi. Spre exemplu, la jumătate de an, pentru a depăşi categoria de „novice”, trebuie să achiţi o taxă de 20 dolari. „Am plătit. Şi nu numai o dată. Uneori, ne trezeau şi noaptea din somn şi ne trimiteau să găsim bani”, zice tânărul. Tinerilor înrolaţi în armata separatistă li se insuflă cu mult sârg doza de propagandă îndreptată împotriva malului drept al Nistrului. Un alt tânăr de 19 ani povesteşte că a fost reţinut într-o noapte de forţele separatiste. El şi fratele său tocmai venise de la Moscova unde fusese la muncă. http://www. jurnal.md/jurnal/article/5077/ 25 Anexa nr.3

- 19 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

autorităţile constituţionale. Evidenţa militară a cetăţenilor domiciliaţi în regiunea transnistreană trebuie asigurată liber şi în condiţii egale. Or, impedimentele de ordin birocratic şi lipsa unor organe speciale pentru această categorie de cetăţeni scoate în evidenţă atât gravele probleme pe care le are la acest capitol Moldova cât şi tratamentul discriminatoriu la care sunt supuşi cetăţenii R.Moldova, rezidenţi ai regiunii separatiste transnistrene.

3.2. Examinarea medicală În cazul luării în evidenţa militară sau înrolării în structurile militare, cetăţenii sunt supuşi unor examene medicale, iar cei care satisfac serviciul militar beneficiază de protecţie socială şi juridică din partea statului. Încă din perioada sovietică, începutul anilor 1990, tinerii care doreau să evite înrolarea în structurile militare, încercau să obţină un certificat medical care îi atesta drept inapţi pentru înrolare. Sistemul respectiv a favorizat corupţia, inclusiv în domeniul militar, intensificându-se în perioada transformărilor post-sovietice.

Fenomenul respectiv a avut un caracter mult mai pronunţat în regiunea transnistreană, aflată sub controlul unor structuri ilegale. Examenul medical al recruţilor a devenit o procedură pe cât de simplă pe atât de complicată. Contra unor anumite sume de bani, tinerii apţi pentru serviciul militar obţin certificate medicale cu concluzii false, în timp ce persoanele cu probleme de sănătate sunt examinate superficial sau înrolate fără o examinare medicală corespunzătoare. În mare parte, în final sunt înrolaţi tinerii din familiile sărace sau vulnerabile, care nu au posibilitatea financiară de a “obţine” actele ce permit amânarea sau eliberarea de serviciul militar.

Potrivit informaţiilor neoficiale, preţul unui certificat medical fals este în dependenţă de zonă. Astfel, dacă în zonele rurale preţul este de cca 300 euro, atunci în zonele urbane acesta poate ajunge la 1000 euro.

Odată înrolate, persoanele beneficiază de serviciile şi asistenţa medicală şi socială gratuită, iar cheltuielile pentru examinarea şi tratarea recruţilor din Transnistria este asigurată din bugetul regiunii. În altă ordine de idei, trebuie remarcat faptul că pentru unii dintre tinerii cu probleme de sănătate ce provin din familii vulnerabile, examenul medical este una din puţinele posibilităţi de a fi investigaţi medical sau a obţine tratament gratuit. Astfel, o altă cauză a examinării medicale superficiale o constituie resursele financiare limitate alocate sistemului medical, medicii deseori fiind nevoiţi să ignore multe dintre problemele de sănătate depistate la recruţi.

Din informaţiile furnizate de către beneficiarii Promo-Lex reiese că în majoritatea cazurilor, în unităţile militare medicamentele şi preparatele medicale sunt procurate de către ostaşul-pacient sau rudele acestuia. Internarea lor în spitalele militare nu întotdeauna presupune şi tratarea lor,26 mai ales dacă părinţii sau rudele nu sunt în stare să suporte cheltuielile financiare.

26 http://nr2.ru/pmr/165566.html

- 20 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

Mai mult, sunt înregistrate situaţii în care în perioada satisfacerii serviciului militar în structurile paramilitare, sănătatea tinerilor a fost grav afectată. Spre exemplu, un tânăr a fost nevoit să poarte în perioada serviciului militar încălţăminte cu o mărime mai mică decât cea necesară, fapt ce a creat probleme oaselor de la picior.27 Familia provine dintr-o localitate rurală, este una incompletă, are resurse financiare limitate şi nu s-au adresat deocamdată medicilor.

Descrierea unui alt caz examinat de Promo-Lex: înainte de demobilizare, soldatul V.N. depune o cerere pentru a rămâne în structurile paramilitare în bază de contract.

Fiind examinat, se constată că acesta are grave probleme de sănătate (diagnostic: Viciu cardiac congenital. Defect de sept inter-atrial. Insuficienţă cardiacă Gradul 2 NYHA) şi după un examen echocardiografic este imediat demobilizat. Diagnosticul dat este confirmat atât la Bender cât şi la Tiraspol, medicii recomandând tânărului o intervenţie chirurgicală pe cord, preţul căreia este de peste 6000$. Familia tânărului solicită autorităţilor să achite suma pentru efectuarea operaţiei, însă este refuzată.

Acest caz, la prima vedere pare să scoată în evidenţă mai multe probleme serioase, legate de modul şi calitatea serviciilor medicale acordate tinerilor recruţi sau soldaţi. Astfel de situaţii pot avea loc în cazul în care autorităţile regiunii nu sunt responsabile în faţa opiniei publice şi a comunităţii internaţionale, membrii comisiilor medico-militare sunt aleşi în dependenţă de devotamentul lor faţă de regimul Smirnov şi nu datorită abilităţilor lor profesionale, iar dotarea tehnică a instituţiilor medicale este inadecvată.28 Nu există responsabilitate pentru faptele şi actele emise de către aceste comisii. Examinarea medicală deseori este efectuată superficial, iar pentru a îndeplini normele de înrolare şi a atinge obiectivele trasate de către regim, se înregistrează numeroase cazuri de înrolare a persoanelor cu grave probleme de sănătate. În perioada celor 18 luni de serviciu militar, acestea sunt supuse riscurilor pentru viaţa şi sănătatea lor, aşa cum se observă din situaţiile descrise.29 Deasemenea, referindu-ne sub aspectul examenului medical în cazul tânărului Mospan,30 decedat în unitatea militară la numai 4 zile de la înrolare, concluzionăm că: dacă e să credem argumentelor invocate de către autorităţile de la Tiraspol după examinaea cauzelor decesului, A.Mospan a decedat datorită gravelor probleme de sănătate. Or, insuficienţa cardiacă acută este o problemă gravă de sănătate şi nu putea fi neobservată de un examen medical calitativ, fapt ce scoate în evidenţă problemele de la acest capitol. În condiţiile în care nu a fost efectuată expertiza medico-legală de către reprezentanţii autorităţilor constituţionale, este imposibil de confirmat legal cauza decesului subit. Considerăm că dacă autorităţile constituţionale ar ţine evidenţa militară a cetăţenilor din regiune şi i-ar examina medical, riscurile pentru viaţa şi sănătatea multor tineri ar fi minimalizate.

27 La solicitarea Asociaţiei Promo-Lex, RCTV Memoria (www.memoria.md) consideră că ar fi binevenită o consultare a psihoterapeutului, pentru a confirma şi a solutiona efectele destructive asupra psihicului din cauza persistenţei îndelungate a durerii şi umilinţei 28 La începutul anului 2008, după mediatizarea decesului lui A.Mospan, autorităţile separatiste au recunoscut că sistemul de investigare medicală a recruţilor este unul prost, SS solicitând elaborarea unei proceduri clare de examinare medicală a recruţilor. www.nr2.ru/pmr/162890.html 29 Din 30 cazuri examinate de către juriştii Promo-Lex în perioada mai 2007 – mai 2008, 11 se referă direct la calitatea proastă sau necorespunzătoare a serviciilor medicale oferită recruţilor sau soldaţilor 30 descris la pag. 41

- 21 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

3.3. Serviciul militar Bărbaţii, cetăţeni ai RM, care au împlinit vârsta de 18 ani sunt încorporaţi în serviciul militar în termen. Deşi legislaţia naţională nu prevede careva excepţii sau derogări pentru cetăţenii domiciliaţi în regiunea de est (Transnistria), nu este asigurată evidenţa militară, examinarea medicală şi respectiv încorporarea ulterioară a acestor persoane în structurile militare constituţionale.

Am văzut deja că autorităţile constituţionale nu respectă drepturile cetăţenilor de a se încadra în serviciul militar naţional, iar un obstacol pentru realizarea drepturilor cetăţenilor din stânga Nistrului îl consituie de fapt “viza de domiciliu”. În acest sens, autorităţile trebuie să îşi reamintească de prevederile Hotărârii CC nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor pct.10 al.2 din Regulamentul cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului Naţional de paşapoarte.31 CC a constatat că existenţa instituţiei “viza de resedinţă” în legislaţia RM, utilizarea ei în raporturile sociale vine în contradicţie cu normele şi principiile constituţionale, constituind un obstacol în exercitarea dreptului cetăţenilor la libera circulaţie. Principiul de evidenţă a cetăţenilor prin acordarea vizei de domiciliu de către organele afacerilor interne din localitatea de reşedinţă este neconstituţional şi contravine dreptului enunţat. Mai mult, prin Decretul Preşedintelui RM nr.144 din 20.09.1993 a fost iniţiată crearea Registrului de Stat al Populaţiei pe baza sistemului internaţional de evidenţă computerizată a populaţiei şi de control, potrivit căruia evidenţa cetăţenilor este efectuată pe alte criterii.

Actele naţionale de identitate nu conţin date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu” (cu excepţia fişei de însoţire a buletinului de identitate, care conţine informaţia privind domiciliul posesorului).

Pe de altă parte, autorităţile constituţionale eliberează fără probleme cetăţenilor săi din regiunea transnistreană, toate tipurile de acte de identitate. Mai mult, în teritoriu lipsesc practic organele afacerilor interne, însă acest fapt nu împiedică autorităţile constituţionale să confirme “domiciliul” cetăţenilor din stânga Nistrului.

Acestora, în baza actelor eliberate de către autorităţile separatiste, le sunt aplicate în fişa de însoţire a buletinului de identitate toată informaţia necesară. Astfel, considerăm că în mod normal, autorităţile constituţionale trebuie să şi asume întreaga responsabilitate şi să asigure drepturi egale tuturor cetăţenilor săi, indiferent dacă aceştia locuiesc în teritoriul aflat sub jurisdicţia sau sub control separatist.

CC nu a contestat necesitatea înregistrării şi evidenţei populaţiei ţării, însă a atras atenţia asupra faptului că formele şi metodele acestora nu trebuie să contravină prevederilor constituţionale. Totuşi, deşi a stipulat expres în Hotărârea enunţată, că noţiunile “viza de reşedinţă” şi “viza de domiciliu” sunt noţiuni depăşite de timp, adoptate în perioada sovietică, respectiv cu mult înainte de adoptarea Constituţiei RM, problema respectivă încă mai este actuală şi în 2008, fapt ce crează numeroase probleme cetăţenilor, rezidenţi ai regiunii transnistrene.

31 ttp://www.constcourt.md/decisions_ro/1997/16.htm

- 22 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

Desi, Hotărârea are o vechime mai mare de 10 ani, însă autorităţile nu au luat toate măsurile pentru executarea ei deplină. Problemele privind asigurarea şi protejarea drepturilor omului şi a celor cetăţeneşti pentru locuitorii regiunii transnistrene sunt foarte complexe şi necesită o abordare mult mai serioasă decât la nivel declarativ. În acelaşi timp, prin simplul fapt că autorităţile constituţionale refuză cetăţenilor săi domiciliaţi în regiune exercitarea drepturilor sub aspect militar (evidenţa militară, examinarea medicală militară şi înrolarea în FA) se permite tacit autorităţilor separatiste să îndeplinească aceste funcţii, funcţii ce revin în exclusivitate unor autorităţi legale şi constituţionale. Deasemenea, această stare de lucruri permite regimului separatist intimidarea, persecutarea, arestarea şi chiar sancţionarea penală nestingherită a tuturor persoanelor care refuză satisfacerea serviciului militar în structurile ilegale din regiune. Afirmăm acest lucru tocmai din cauza că p.1 lit.b) art.23 din legea RMN privind serviciul militar obligatoriu prevede “scutirea de serviciul militar a persoanelor care şi-au îndeplinit serviciul militar sau civil într-un alt stat”. Or, regimul separatist consideră Moldova drept un stat străin (şi inamicul principal al RMN).

Astfel că organizarea evidenţei militare şi înrolarea cetăţenilor din acest teritoriu nu numai că ar lipsi regimul ilegal de posibilitatea persecutărilor locuitorilor regiunii, dar ar asigura drepturi şi condiţii egale pentru aceştia, în raport cu cetăţenii din alte zone ale ţării. Mai mult, potrivit informaţiilor furnizate de beneficiarii noştri, există cazuri în care dosarele penale intentate de către organele separatiste au fost clasate odată cu prezentarea certificatelor ce demonstrau faptul că persoana a îndeplinit serviciul militar în termen în Armata Naţională a RM. Constatăm deasemenea faptul că Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nu include cetăţenii domiciliaţi în regiunea transnistreană în lista celor care pot fi scutiţi de serviciul militar în termen. Astfel, potrivit art.32 al acestei legi, este scutit de serviciul militar în termen cetăţeanul care 1. a fost recunoscut, conform stării de sănătate, inapt pentru serviciul militar pe timp de pace, 2. a absolvit cursul deplin de instruire la catedra militară, 3. este eliberat de la îndeplinirea serviciului militar din motive de conştiinţă, 4. şi-a pierdut tatăl (mama), fratele (sora) care au decedat în timpul îndeplinirii serviciului militar şi 5. are antecedente penale nestinse sau nu a fost reabilitat, în modul stabilit de lege. Aşadar, deşi legislaţia naţională nu exclude şi nu se referă în mod special la această categorie de cetăţeni, autorităţile constituţionale nu asigură acces la mecanismul naţional militar.

Diferită este situaţia cetăţenilor din Transnistria, care doresc să se înroleze în Armata Naţională a RM prin contract. Art.12 din Legea privind statutul militarului prevede drepturi egale la încadrarea în serviciului militar prin contract pentru toţi cetăţenii RM. În această situaţie legislaţia naţională nu este încălcată. Pentru încorporarea în serviciul militar prin contract a cetăţenilor rezidenţi ai regiunii transnistrene, nu contează “viza de domiciliu”. Aceştia pot şi sunt încorporaţi.

Din cele menţionate până aici, s-au constatat numeroase probleme legate de procedura şi modul imperfect de evidenţă militară, examinare medicală şi încorporare a cetăţenilor RM domiciliaţi în Transnistria. În continuare, vom descrie detalii privind starea de lucruri din armata RMN precum şi din societate, referitor la acest subiect.

- 23 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

În baza materialelor şi informaţiilor de care dispunem, vom clasifica pincipalele probleme sub aspect militar: 1. Înrolarea forţată a tinerilor. Indiferent de cetăţenia32 acestora şi de motivele invocate, marea majoritate a tinerilor din regiune au un singur scop - să evite recrutarea. Ei nu doresc să se înroleze în structurile paramilitare din Transnistria.

Totodată, în societate se consideră că cei care nu reuşesc să evite înrolarea nu sunt altceva decât rataţi. În aceste condiţii autorităţile separatiste depun eforturi enorme pentru a încorpora numărul necesar de persoane, care este totuşi unul exagerat de mare. Afirmaţia este valabilă atât pentru recruţi cât şi pentru rezervişti, chiar dacă ultimii sunt mult mai uşor de convocat (dacă rezerviştii pot fi obligaţi prin intermediul administraţiilor întreprinderilor şi instituţiilor unde sunt salariaţi, atunci cu tinerii de 18 ani este mult mai greu).

Problema înrolării forţate nu este caracteristică doar pentru cetăţenii RM din regiunea respectivă. Legislaţia locală transnistreană stipulează dubla cetăţenie, dar autorităţile RMN, de asemenea “ex lege” consideră toţi locuitorii permanenţi ai regiunii cetăţeni ai RMN. În contradicţie cu art.21(3b) al Convenţiei Europene privind Cetăţenia (1997), locuitorii permanenţi ai regiunii care deţin cetăţenie ucraineană,33 rusă etc., sunt chemaţi de a satisface serviciul militar. În regiune nu se prevede serviciul civil de alternativă fiind astfel obligaţi toţi locuitorii să satisfacă serviciul militar în armata RMN.34 Trebuie menţionat faptul că majoritatea tinerilor părăsesc regiunea înainte de a atinge vârsta de 18 ani. Aceştia pleacă la muncă sau la studii în alte regiuni ale RM sau peste hotarele ţării. Din această cauză, completarea unităţilor militare cu recruţi rămâne una dintre cele mai serioase probleme pentru autorităţile separatiste, fapt care deseori determină responsabilii din cadrul instituţiilor de recrutare să ignore totalmente drepturile tinerilor din regiune.

Deşi legislaţia regiunii prevede în unele situaţii scutirea tinerilor de serviciul militar în termen,35 în realitate există numeroase cazuri în care acestea sunt ignorate. Din cauza refuzului majorităţii tinerilor de a se înrola, autorităţile transnistrene deseori recrutează şi înrolează tinerii care pot sau trebuie scutiţi de această sfântă obligaţie.

Numeroase persoane au declarat că în mare parte, în armata transnistreană sunt înrolaţi tinerii ce provin din familii vulnerabile, sărăce şi/sau incomplete, deoarece aceste familii rare ori îşi pot permite să mituiască funcţionarii regimului, să schimbe 32 În regiunea transnistreană preponderent locuiesc cetăţeni ai R.Moldova, Federaţiei Ruse, Ucrainei, Bulgariei şi României, etc.

33 Din sursă diplomatică s-a aflat despre următorul caz: deşi era cetăţean al Ucrainei, în 1998 B.Rotari a fost recrutat în “armata transnistreană”. Deoarece acesta a refuzat înrolarea, a fost judecat şi condamnat la 2 ani de privaţiune de libertate.

pag.55, Drepturile Omului în regiunea transnistreană a RM, ediţia 2, Chişinău 2002, Comisia Interdepartamentală pentru coordonarea politicii de stat în localităţile din stânga Nistrului 34 Ibidem 35 legea rmn privind serviciul militar obligatoriu

Cart.23, Cetăţenii, eliberaţi de serviciul militar în termen sau care nu sunt supuşi serviciului militar

1. în timp de pace sunt eliberaţi de serviciul militar cetăţenii care au:

а) fost declaraţi inapţi sau temporar inapţi pentru serviciul militar;

b) îndeplinit serviciul militar sau au executat serviciul civil în alţă ţară;

c) posedă grad ştiinţific de candidat sau doctor în ştiinţe;

d) în caz de deces a tatălui, mamei, fratelui, surorii în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar;

e) vârsta ce depăşeşte 27 ani, iar pentru cei care absolvit instituţiile de învăţământ superior de stat şi trecuţi în rezervă în grad de ofiţer — mai mult de 30 ani.

- 24 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

viza de domiciliu, să suporte cheltuielile pentru studiile la facultate, să “obţină” un certificat medical care ar “atesta” faptul că recrutul este inapt pentru serviciul militar, etc. În aceste structuri paramilitare practic lipsesc copiii şi rudele funcţionarilor36 şi a oamenilor de afaceri locali. Pentru a evita înrolarea, populaţia regiunii recurge la diverse tertipuri, care le asigură cel puţin parţial sau temporar liniştea. În aceste condiţii, funcţionarii militari din regiune vânează practic persoanele care evită această procedură. Listele, care conţin datele personale ale tinerilor care refuză sau se eschivează de la înrolare, sunt alcătuite de către APL şi sunt transmise la numeroasele posturi de control, instalate ilegal în regiunea transnistreană. Astfel, au fost înregistrate cazuri în care tinerii reţinuţi, pentru a evita sancţiunea penală, au fost obligaţi să se înroleze direct de la postul vamal în strucurile paramilitare. Listele respective se referă la 2 categorii de persoane: primo – recruţii care se eschivează de la serviciul militar şi, secundo – persoanele care au părăsit unitatea militară, adică dezertorii. În aprilie 2008, regimul separatist anunţă înăsprirea controlului asupra populaţiei regiunii,37 accentuându-se aspectul militar prin introducerea unui sistem automatizat de evidenţă a populaţiei, numit “Sprut” (în traducere din rusă caracatiţa).

Noul sistem de evidenţă a locuitorilor regiunii are menirea de a controla migraţia persoanelor supuse militar (recruţi şi rezervişti) din şi spre regiunea controlată de regimul separatist. Cu această ocazie, reprezentanţii instituţiilor militare din regiune, au declarat că Sprut va permite controlul asupra fluxului de persoane, asupra potenţialului uman disponibil pentru concentrări militare, etc.

Aceste situaţii confirmă odată în plus faptul că pentru a asigura înrolarea numărului necesar de tineri, în regiune se recurge la ignorarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, garantate inclusiv de constituţia şi legislaţia RMN. O altă concluzie în acest sens este faptul că numărul militarilor în Transnistria este unul exagerat, raportat la potenţialul uman şi economic al regiunii. Pe timp de pace, presupusul minister al apărării38 de la Tiraspol dispune de un efectiv de 4960 militari, ministerul de interne – 2900 oameni, ministerul securităţii (MGB) – 2500 persoane, regimentul 10 Cazaci de pe Don – 1500 oameni.39 În total, structurile paramilitare numără cel puţin 11860 oameni, fiind dotate cu echipament şi tehnica militară din arsenalul armatei ruse dislocate în regiune.40 Comparativ, efectivul numeric al forţelor constituţionale (Armata Naţională a RM) constituie 6500-6600 persoane (număr aflat în continuă descreştere, datorită reformelor şi angajamentelor internaţionale),41 iar cel al armatei transnistrene constituie 36 37 38 39 40

www.regnum.ru/news/978551.html www.nr2.ru/pmr/175586.html http://presidentpmr.org/material/293.html www.atac-online.ro/lumea-in-care-traim_131/razboi-simulat-pe-calculator Ibidem, “Forţele armate ale RMN dispun de 18 tancuri T-64, 69 de TAB-uri, 18 tunuri „Gaubits-122”, 12 tunuri de 85 mm, 3 lansatoare de tip „Alazan”, 69 de lansatoare de mine, cel puţin 13 sisteme de lansare a rachetelor antiaeriene şi aproximativ 130 de rachete antitanc (probabil sisteme Fagot/AT4). Aviaţia transnistreană include: şase elicoptere MI-8T, două elicoptere MI-2, un avion AN-26, două avioane AN-2, două avioane de tip IAK-18. Elicopterele MI-8T sunt dotate cu lansatoare de rachete” 41 http://chisinau.ch/news/2007-04-16-586, www.undp.md/publications/doc/moldova.dochttp://chisinau.ch/news/2007-04-16586

- 25 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

în jur de cca 5000 oameni. Raportat la o populaţie a regiunii mai mică de circa 7 ori faţă de populaţia întregii ţări, reiese că în stânga Nistrului (Transnistria) cca 0,90% din locuitorii regiunii sunt militari faţă de 0,18% în restul teritoriului ţării. Adică, fiecare al 111-lea locuitor al regiunii este militar în timp ce în teritoriul controlat de autorităţile constituţionale – fiecare al 538-lea locuitor. Mai mult, aceste calcule nu conţin informaţii despre locuitorii regiunii angajaţi sau înrolaţi în armata rusă din acest spaţiu. De fapt, aceste cifre demonstrează că nu în zadar Transnistria este considerată o zonă puternic militarizată.42 Mai mult, în acest teritoriu există încă foarte mult armament din perioada sovietică, ce aparţine armatei ruse, dislocate în regiune. O mare parte din arsenalul militar rusesc, atât oficial cât şi neoficial, a fost transmis regimului separatist. Autorităţile constituţionale au afirmat de nenumărate ori că în regiunea transnistreană se produce armament, inclusiv bombe murdare, care ulterior este comercializat.43 Pentru a asigura înrolarea unui număr exagerat de mare de persoane, în condiţiile expuse deja, regimul de la Tiraspol elaborează noi strategii. Astfel, în martie 2008 ministrul apărării al autoproclamatei RMN Atamaniuk a declarat că se lucrează la un proiect de lege, care ar obliga studenţii instituţiilor superioare de învăţământ să îndeplinească serviciul militar în termen.44 Fenomenul înrolării forţate este completat de cel al dezertării în masă a tinerilor din armata transnistreană. În octombrie 2007, potrivit informaţiilor oficiale se aflau în căutare 701 de persoane, care au părăsit unitatea militară. Împotriva acestora au fost pornite cauze penale.45 În mare parte, dezertorii au părăsit regiunea şi evită să se mai întoarcă la familiile lor, deoarece imediat ar fi aduşi în faţa instanţelor de judecată. Ar fi nedrept să considerăm că astfel de situaţii nu există şi în Armata Naţională a RM, aici totuşi situaţia este diferită datorită monitorizării efectuate de către societatea civilă46 şi accesului la diverse mecanisme de informare şi apărare a drepturilor omului. Cazurile şi situaţiile negative persistă pe ambele maluri ale Nistrului,47 însă se deosebesc atât prin caracterul legalităţii/ilegalităţii procesului de încorporare cât şi prin amploarea fenomenului.

Din informaţiile furnizate de beneficiarii Asociaţiei Promo-Lex, am constatat că militarii în termen din armata transnistreană nu cunosc nimic despre drepturile lor şi sunt conştienţi că nu pot spera la careva soluţii viabile de apărare a lor.

3.4. Situaţia rezerviştilor Situaţia rezerviştilor în regiunea transnistreană a RM nu este diferită de cea a recruţilor, fiind la fel de complicată. Potrivit legislaţiei naţionale, persoanele care au înde-

42 http://www.atac-online.ro/15-01-2008/Razboi-simulat-pe-calculator-Transnistria-zdrobeste-Republica-Moldova-in-catevaore.html 43 http://www.azi.md/news?ID=38229 44 www.gazeta.ru/news/lenta/2008/02/26/n_1184588.shtml 45 http://www.newsmoldova.ru/news.html?nws_id=650501 46 http://www.timpul.mdl.net/Rubric.asp?idIssue=29&idRubric=3317 47 Ibidem

- 26 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

plinit serviciul militar sau civil sunt luate la evidenţa militară în calitate de rezervişti de către aceleaşi centre militare.48 Îndeplinirea obligaţilor serviciului militar presupune printre altele şi participarea la exerciţii şi antrenamente militare. Rezerviştii sunt deasemenea obligaţi să se prezinte periodic la centrele militare pentru clarificarea situaţiei militare, pentru concentrări sau mobilizare.49 O obligaţie similară o au şi locuitorii regiunii transnistrene, însă reiese că faţă de regimul ilegal din acest teritoriu.50 Se cunoaşte faptul că până în 1991, cetăţenii RM au îndeplinit serviciul militar în structurile militare sovietice. Respectiv, atât locuitorii regiunii transnistrene cât şi cei din alte zone ale RM posedă livrete militare sovietice, recunoscute şi valabile pe ambele maluri ale Nistrului. Evidenţa militară a rezerviştilor este ţinută la fel după criteriul teritorial – conform vizei de reşedinţă. Astfel, chiar şi cei care au îndeplinit serviciul militar în Forţele Armate constituţionale, odată reîntorşi în regiune sunt luaţi la evidenţa militară a autorităţilor separatiste. Din informaţiile pe care le deţinem, persoanele care au luptat împotriva regimului separatist în 1992 sunt incluse într-o listă separată. Deasemenea, persoanele care au îndeplinit serviciul militar în termen în Armata Naţională a Moldovei alcătuiesc o altă listă specială.

Totodată, este binecunoscut faptul că numeroşi locuitori ai regiunii transnistrene, actualmente cetăţeni ai R.Moldova, în timpul războiului moldo-rus din 1992 au luptat cu arma în mână de partea regimului constituţional de la Chişinău. După război mulţi dintre aceştia au fost nevoiţi să părăsească regiunea, obţinând calitatea de “refugiat” sau “persoane inern deplasate”, deşi documentul de bază semnat de către părţile beligerante (Moldova şi Rusia) prevedea expres crearea condiţiilor pentru reîntoarcerea tuturor refugiaţilor la casele lor. Totuşi, un număr mare de persoane care au luptat împotriva regimului separatist şi a trupelor ruse nici nu au părăsit regiunea sau au revenit la casele şi familiile lor. În aceste condiţii, dacă aceştia în 1992 au luptat cu arma în mână împotriva regimului separatist, astăzi ei sunt luaţi la evidenţa militară de structurile ilegale împotriva cărora au luptat, sunt chemaţi la concentrările militare organizate de acestea şi sunt obligaţi să se subordoneze lor.

Aceste realităţi din regiunea transnistreană scot în evidenţă faptul că regimul de la Tiraspol şi-a consolidat nesperat de mult controlul asupra teritoriului respectiv, datorită atitudinii iresponsabile şi a inacţiunilor autorităţile constituţionale. Chiar şi după 16 ani, în regiune există încă persoane, care continuă să se opună regimului separatist. Trebuie totuşi de menţionat faptul că numărul acestora este tot mai mic, motivele fiind lesne de înţeles: lipsa siguranţei persoanei şi a condiţiilor democratice minime. În lipsa unui control şi a unei responsabilităţi, reprezentanţii regimului de la Tiraspol au aplicat toate metodele şi mijloacele represive împotriva celor care cu alte idei sau opinii. Totodată, o altă categorie de persoane care se opune antrenamentelor militare sunt persoanele care îşi au o afacere mică, prelucrează indivi48 Legea RM cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, art.13 49 Idem, art.4 50 Legea rmn privind obligativitatea serviciului militar, art.53. Pentru pregătirea către serviciul militar, verificarea gradului de mobilizare, precum şi pentru a rezolva alte sarcini, prevăzute de legislaţia RMN, cetăţenii pot fi chemaţi pentru concentrări militare. Concentrările militare pot fi pentru antrenament, de verificare şi speciale.

- 27 -

Situaţia militară a locuitorilor regiunii

dual terenuri agricole sau nu au un loc de muncă stabil. Înrolarea acestora pentru o perioadă de la 10 zile la 4 luni51 influenţează negativ familiile acestor rezervişti prin daunele considerabile aduse bugetului familiilor lor. Acesta ar fi principalul motiv al refuzului de a se înrola. În Transnistria rezerviştii se împart în 2 categorii: persoane care salută ori acceptă înrolarea lor în calitate de rezervişti şi cei care refuză acest lucru. Evident, din prima categorie sunt cei care susţin regimul şi cei care sunt angajaţi ai întreprinderilor/ organizaţiilor de stat (aceştia se prezintă la “antrenamente militare” fără probleme). Propaganda şi activităţile de educare militar-patriotice îşi au rolul lor şi sunt suficient de efective pentru o populaţie dezinformată. Un alt motiv pentru care rezerviştii acceptă şi chiar salută pregătirile militare convocate periodic în structurile paramilitare ar fi condiţiile favorabile create pentru rezerviştii convocaţi (pe lângă antrenementele militare, rezerviştii au parte de odihnă şi facilităţi la locul de muncă etc.).

Uneori, aceste antrenamente miliare sunt convocate în perioada sezonului agricol, fapt ce revoltă populaţia şi îi determină pe foarte mulţi să refuze. Spre exemplu, în toamna anului 2007 au fost convocaţi 67 de persoane dintr-o localitate rurală pentru 3 zile, însă s-au prezentat doar 14 oameni, potrivit unor surse neoficiale acesta fiind unul din cele mai bune rezultate ale prezenţei rezerviştilor.

Scopul antrenamentelor militare este unul mai mult propagandistic decât militar. În cadrul acestor convocări, activităţile de bază sunt cele de informare, documentare şi educare militară, politică şi patriotică. Astfel, rezerviştii sunt informaţi despre ultimele evenimente geopolitice, politice şi economice care, în opinia unor participanţi, nu este altceva decât acţiuni suplimentare de manipulare şi spălare a creierilor.

51 Ibidem

- 28 -

Probleme specifice

Capitolul IV

PROBLEME SPECIFICE

În condiţiile transformărilor socio-economice şi a procesului ilegal de privatizare, urmate de criza generală şi sărăcia totală a populaţiei, în lipsa unei monitorizări sau control din partea comunităţii internaţionale şi a unor autorităţi legitime, în unităţile militare din regiunea transnistreană au evoluat rapid fenomenele negative, caracteristice pentru majoritatea structurilor militare din spaţiul post-sovietic. În special este vorba despre relaţiile nestatutare, cunoscute sub denumirea de “dedovşcina”, estorcarea de bani, utilizarea ostaşilor în calitate de “forţă de muncă”, etc.

Fiind structuri ale unui regim neconstituţional, cu scopul exclusiv de a menţine şi consolida controlul asupra regiunii, unităţile militare de aici s-au transformat într-un fel de “focare criminale”. Astfel, potrivit declaraţiilor rudelor sau ale celor care au fost înrolaţi în aceste structuri, relaţiile nestatutare au devenit o normă, degenerând în alte fenomene mult mai grave, cu consecinţe fatale pentru viaţa şi sănătatea persoanelor înrolate.

Situaţia generală52 şi atmosfera din unităţile militare53 sunt caracterizate prin numeroase acte de violenţă, dezordine şi corupţie. Mai mult, însăşi aşa numitul ministru al apărării din Transnistria, Victor Atamaniuk a recunocut că în armata transnistreană sunt înrolate persoane cu antecedente penale, persoane condamnate condiţionat sau care au fost cercetate pentru diverse fapte ilegale.54 Alt factor important al indisciplinei în aceste structuri paramilitare este considerat faptul că cca 60% din persoanele încorporate au absolvit cel mult 9 clase, în timp ce numai 3-4% sunt cu studii superioare.55 În acelaşi timp, cca.93% din aceste persoane sunt înrolate “din stradă,” adică dintre cei care nu muncesc şi nu studiază la o facultate şi nu sunt deprinşi cu disciplina.56 Majoritatea soldaţilor provin din familii vulnerabile. În regi-

52 www.nr2.ru

Procuratura militară cercetează 10 cauze penale privind estorcarea de bani şi relaţii nestatutare. În acest sens, una dintre cele mai problematice unităţi militare, Railean a nominalizat unitatea militară, dislocată în cetatea Bender. Totodată, procurorul militar a menţionat faptul că, criminalitatea în unităţile militare poartă un caracter latent. Aceasta depăşeşte cu mult datele statisticii oficiale şi este foarte greu de depistat şi combătut din cauza intimidării victimelor. Speranţa sa privind îmbunătăţirea situaţiei este orientată spre activizarea comitetelor părinteşti, create pe lângă unităţile militare conform ordinului ministrului apărării.

53 http://www.nr2.ru/pmr/158148.html

„imediat ce noii recruţi sosesc în carantina militară, din prima noapte aceştia sunt scoşi în WC şi sunt maltrataţi, li se cer ţigarete. Copiii sunt terorizaţi. Poartă urme ale violenţei fizice însă spun că au căzut. Sunt îmbărcaţi în echipamentul complet, în masca-antigaz şi sunt obligaţi să alerge pe timp de arşiţă, până nu pierd cunoştinţa. “Şi eu am observat urme de violenţă la ochi, picioare, mai târziu coaste, – a confirmat o altă mamă a unui soldat în termen. – La toate întrebările fiul răspundea, că “totul e în regulă”. Când i-am spus că voi merge să clarific situaţia, să aflu ce s-a întâmplat, el m-a rugat să nu fac aşa ceva”. Potrivit declaraţiilor sale, “când am venit la sfârşit de săptămână, fiul m-a rugat să îi transmit 30 USD. I-am transmis banii, însă imediat şi în prezenţa mea i-a transmis sergentului, a răsuflat liber declarând că speră să doarmă liniştit, - a continuat femeia. – Peste 3 luni a fugit. A venit acasă şi ne-a spus aşa: “Mai bine merg în închisoare, însă înapoi nu mă întorc”.

“Am fost nevoită să îl ascund. Am constatat că pentru a răscumpăra livretul militar, şeful are nevoie de tehnică electronică modernă, am acceptat. Mai târziu, l-am certat pe fiu, însă el mi-a spus: “Mamă, nu mă lovi, atât de mult am fost chinuit în armată” – a comunicat ea. “Acoo nu există nici un scaun întreg, – confirmă alte vecine. – Astăzi ostaşul nu e ostaş. El este un oarecare “elefant”, oarecare “cucoş” – doar jargoane puşcăriaşe. Aceasta e armata sau închisoarea noastră”?

54 www.olvia.idknet.com 55 www.nr2.ru/pmr/162890.html 56 www.tv-pmr.com/news.php?id=2868

- 29 -

Probleme specifice

une, există o lipsă acută a ofiţerilor de rang inferior, aceştia fiind numiţi din rândul soldaţilor în termen.57 În contextul acestor realităţi, este evident faptul că situaţia din cadrul unităţi militare este una dezastruoasă pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Indiferent de etnia tinerilor înrolaţi, aceştia devin victime sigure ale următoarelor fenomene:

4.1. Relaţiile nestatutare Relaţiile nestatutare sunt fenomene cu care se confruntă majoritatea structurilor militare din fostul spaţiu sovietic, care constau în activităţi şi acţiuni dure, de subordonare, deseori inumane, aplicate de către soldaţii mai în vârstă celor mai tineri.58 Adepţii acestui fenomen, încă din perioada sovietică, îl tolerează prin argumente precum că anume astfel adolescentul devine bărbat adevărat, iar un tratament dur aplicat tinerilor militari nu face altceva decât să îi călească, adică să îi pregătească pentru cele mai dificile situaţii. Aceştia se conduc după sloganul sovietic “greu la antrenamente – uşor în lupte”, creând condiţii spartane în special în primele luni ale serviciului militar. Regula este cunoscută şi chiar acceptată de către corpul de ofiţeri şi instituţiile administrative din regiune.

Disciplina şi ordinea în unităţile militare este asigurată prin intermediul unor astfel de relaţii de către soldaţii în termen mai în vârstă. Acţiunile şi metodele acestora sunt diferite, însă în majoritatea cazurilor conţin întreg “setul de măsuri”. La prima etapă, tinerii sunt “testaţi” prin obligarea lor de a îndeplini activităţi umilitoare precum spălarea hainelor, curăţirea pantofilor celor mai mari, etc. Totodată, practic imediat sunt obligaţi să achite anumite taxe pentru a li se asigura “protecţie”. Este vorba de procurarea şi aprovizionarea soldaţilor mai mari, implicit a ofiţerilor cu ţigarete, băuturi alcoolice şi produse alimentare. În cazul în care tinerii refuză sau se opun sunt “educaţi” prin metode violente – maltrataţi şi torturaţi. În general nu se acceptă denunţarea unor astfel de fapte. Tinerii sunt educaţi în acest stil, respectiv pregătiţi încă înainte de a fi înrolaţi. Această tradiţie şi mentalitate sovietică este cauza principală a acceptării tacite de societate şi de muşamalizare a fenomenului respectiv.

Mijloacele respective sunt considerate metode alternative de educare, disciplinare şi subordonare a soldaţilor. Beneficiari ai Promo-Lex au declarat că această stare de fapt convine ofiţerilor, care prin împuternicirea unor soldaţi mai în vârstă îşi asigură astfel disciplina în unităţile militare precum şi indirect resurse financiare suplimentare. Condiţiile în care există structurile paramilitare din regiune au permis crearea unei atmosfere similare cu situaţia din penitenciare. Cele mai afectate de acest fenomen sunt persoanele care provin din familii vulnerabile sau cele care încearcă să reziste presiunilor, încercând astfel să îşi apere demnitatea umană.

57 www.nr2.ru/pmr/162890.html 58 http://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=38

- 30 -

Probleme specifice

Astfel de activităţi educative contribuie la distrugerea echilibrului psihic uman, determinând tinerii să evadeze (dezerteze) din aceste unităţi militare. În prezent numărul persoanelor care au dezertat este, potrivit datelor oficiale, peste 700 oameni.59 Totodată, în 2007 au fost înregistrate şi cazuri de deces prin utilizarea armei din dotare. Nu se cunoaşte cu exactitate numărul tinerilor împuşcaţi sau numărul persoanelor a căror sănătate a fost grav afectată. Nu există nici informaţii statistice cu privire la numărul exact al tinerilor decedaţi în structurile paramilitare transnistrene în perioada 1992-2008.

Fenomenul relaţiilor nestatutare a fost recunoscut de către autorităţile multor state ex-sovietice, iar rezultatele acestora numai în Federaţia Rusă sunt înspăimântătoare. În ultimii ani au fost mediatizate numeroase cazuri de maltratare, tortură sau omor în unităţile militare din Rusia. În condiţiile în care acest lucru este posibil într-un stat recunoscut, unde există societate civilă şi presă liberă sau de opoziţie, atunci concluziile de rigoare pot fi făcute în privinţa unui regim ilegal, care nu neagă faptul că activitatea societăţii civile şi a jurnaliştilor este limitată, iar sistemul adminisrativ şi militar orientat exclusiv spre cel din Federaţia Rusă.60

4.2. Munca forţată Teoretic vorbind, cu toate avantajele şi dezavantajele ei, profesia de militar nu reprezintă o “muncă forţată”. Totuşi, în societăţile nedemocratice, utilizarea forţelor armate ca metodă de mobilizare sau de utilizare a mâinii de lucru, în scopul dezvoltării economice, se încadrează în definiţia dată de Convenţia nr.105 a OIM. Numeroşi beneficiari ai Promo-Lex au declarat că ostaşii armatei transnistrene prestează muncă pentru diverse gospodării agricole, persoane fizice sau juridice din regiune.61 De obicei, aceştia participă la construcţia, repararea sau deservirea vilelor, apartamentelor sau caselor funcţionarilor publici, ofiţerilor şi a unor persoane (ce achită taxe ofiţerilor, asigură hrana soldaţilor). Pentru a se ascunde acest fenomen, ostaşii poartă haine civile, iar “accidentele de muncă” sunt imediat muşamalizate. Nu există careva plângeri asupra acestui abuz, deoarece situaţia convine în mare parte tuturor părţilor. În primul rând, deobicei în astfel de situaţii, tinerii sunt alimentaţi divers şi mult mai calitativ decât în unităţile militare, nu sunt supuşi riscurilor şi pericolelor din aceste structuri, pot fi mai liber vizitaţi de către părinţi şi rude, etc. Totodată, este adevărat, în cadrul acestor activităţi există riscul accidentelor de muncă, însă acesta este mult mai redus în comparaţie cu riscul de a fi supus torturii psihice sau fizice din cadrul unităţilor militare. Acest argument crează chiar un fel de competiţie în rândul tinerilor soldaţi, care concurează pentru obţinerea unui loc de muncă în afara unităţilor militare.

59 http://www.newsmoldova.ru/news.html?nws_id=650501 60 http://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=46 61 http://nr2.ru/pmr/186831.html

- 31 -

Probleme specifice

4.3. Estorcarea banilor Estorcarea banilor în cadrul unităţilor militare transnistrene este un fenomen care a apărut odată cu problemele economice şi sărăcia generală a regiunii.62 Din cauza resurselor limitate alocate unităţilor militare din regiune, ofiţerii au încurajat corupţia prin determinarea soldaţilor să îi asigure cu produse alimentare. Iniţial, ofiţerii acceptau chiar şi produse agricole, prezente din ambundenţă în gospodăriile rurale, iar ulterior fenomenul a evoluat devenind tradiţie şi normă acceptată la nivel general. Acesta continuă şi astăzi şi datorită sistemului foarte bine protejat, este practic ireal de a obţine careva probe. Între ofiţeri şi întreg sistemul administrativ din regiune există o solidarizare reciprocă. În schimbul devotamentului, administraţia separatistă va continua să ascundă toate problemele din structurile militare.

O altă situaţie legată de fenomenul estorcării banilor în unităţile militare transnistrene a fost sesizată de rudele unui tânăr, care au declarat că tânărul a solicitat o sumă impunătoare pentru obţinerea cetăţeniei şi paşaportului Federaţiei Ruse.

Rudele presupun că în condiţiile în care cetăţenia rusă se dobândeşte foarte uşor în regiunea transnistreană, unii ofiţeri obligă tinerii să accepte “oferta” pentru a-şi asigura venituri suplimentare.

Aşadar, estorcarea de bani începe cu procesul de luare la evidenţa militară a tinerilor şi se finalizează odată cu demobilizarea. Trebuie subliniat faptul că populaţia este tot mai dispusă să accepte achitarea sumelor atât pentru evitarea înrolării cât şi pentru asigurarea protecţiei celor încorporaţi. Oamenii acceptă să plătească sume tot mai mari, deoarece consideră că în cele 18 luni de armată, un tânăr îşi poate pune baza unei cariere ori poate munci şi câşiga aceşti bani, contribuind totodată la bunăstarea familiei, fără a fi supus unor riscuri majore pentru cariera, viaţa şi sănătatea lui.

4.4. Aspecte etnice Conflictul transnistrean nu este unul etnic. În regiune nu există tensiuni sau probleme inter-etnice. Aici, la fel ca în restul ţării convieţuesc în pace reprezentanţi ai numeroase etnii: moldoveni, ucraineni, ruşi, bulgari, polonezi, etc. Totodată, fenomenul de violare a drepurilor omului nu poartă caracter etnic pronunţat.

Pentru a manipula opinia publică locală şi naţională, în RMN au fost declarate 3 limbi de stat: moldoveneasca (adică româna cu alfabet chirilic), ucraineana şi rusa.

Am afirmat despre manipulare tocmai din motivul că în realitate situaţia este totalmente diferită, populaţia regiunii continuă a fi supusă unui dur proces de rusificare.

Moldoveneasca şi ucraineana sunt declarate oficiale pur formal. Utilizarea acestora fiind imposibilă în administraţie, instituţii publice, structuri oficiale, instanţe de judecată, etc. Aceiaşi situaţie este înregistrată în structurile paramilitare din regiune.

Mai mult, au fost înregistrate cazuri în care tinerii recruţi erau torturaţi sau maltra62 Ibidem

- 32 -

Probleme specifice

taţi după criteriul etnic (absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ cu predare în grafia latină). Aceştia au declarat că erau supuşi torturii numai din simplu motiv că au studiat în aceste instituţii, fiind numiţi de ofiţeri drept “trădători ai RMN”.

Cel puţin drepturile moldovenilor din regiune au fost iniţial violate, iar ulterior ignorate, fiind înregistrate victime, reprezentanţi şi ai altor etnii. Eugen Colobyshko a fost găsit mort în r.Nistru la câteva luni de la dispariţia sa. Etnici şi cetăţeni ai Ucrainei, tânărul împreună cu familia sa, au solicitat transferarea lui Eugen în Armata Ucrainei, însă ca rezultat tânărul a fost supus torturii şi ulterior a dispărut, fiind găsit mort în r.Nistru.

Chiar dacă Federaţia Rusă deţine controlul asupra evenimentelor din regiune, victime ale abuzurilor sunt inclusiv şi cetăţeni ruşi. Promo-Lex a înregistrat plângerea unui cetăţean rus, care a fost condamnat la privaţiune de libertate pentru faptul că a refuzat înrolarea în structurile paramilitare.

Controlul total şi nelimitat asupra regiunii permite regimului ilegal să menţină în societate o stare de frică şi teamă, iar structurile militarizate au menirea de a apăra regimul Smirnov şi afacerile familiei sale. Evident, conform strategiilor şi mentalităţii sovietice, în astfel de situaţii este nevoie de un duşman, inamic de care să se teamă întreaga societate, împotriva căruia trebuie mobilizată populaţia. Rolul inamicului nr.1 al RMN a fost atribuit Chişinăului încă din 1988-1991,63 iar în condiţiile în care majoritatea populaţiei (cca.40% în 1989 şi cca.30% în 2004) din Transnistria sunt etnici moldoveni, preluarea şi menţinerea ilegală a controlului în acest teritoriu este inevitabilă fără grave abuzuri şi violări în masă ale drepturilor şi libertăţilor acestei categorii. În mare parte, populaţia regiunii posedă cetăţenia RM şi astfel sarcina regimului separatist este mult mai dificilă, fiind nevoie de a manipula cetăţenii RM şi ai determina să aibă atitudine ostilă faţă de ţara şi poporul lor. Aceste acţiuni de spălare a creierilor încep din instituţiile preşcolare, iar cele mai efective sunt considerate cele din cadrul unităţilor militare. Unii părinţi din regiune au declarat că după demobilizare tinerii sunt de nerecunoscut, devin agresivi, intoleranţi şi chiar adepţi înverşunaţi ai regimului ilegal din regiune.

4.5. Comportamentul autorităţilor 4.5.1. Autorităţi constituţionale De fiecare dată când sesizează un caz de violare a drepturilor lor, locuitorii regiunii transnistrene sau victimele acţiunilor ilegale săvârşite în acest spaţiu sunt anunţate că “organele constituţionale nu deţin controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului şi nu pot interveni pentru a le apăra drepturile şi interesele lor legitime până la soluţionarea conflictului transnistrean”. Totodată, de multe ori autorităţile con63 perioadă în care la Chişinău au apărut forţe ce pledau pentru valorile naţionale şi democratice, independenţa şi suveranitatea R.Moldova. Dacă iniţial scopul propus de separatişti, ghidaţi de securitatea sovietică, era menţinerea RSSM în cadrul URSS, ulterior scopul principal al acestui conflict s-a transformat în interese pur economice ale diverselor grupuri din Tiraspol, Moscova etc. “Transnistria nu este nicidecum o gaură neagră, ci este o plasă de interese economice şi de crimă organizată bine conturate, dirijate în scop strategic de la Moscova şi păzită cu arma în mână” (“Transnistria. Terra Incognita”, pag.72, www.crji.org). Alte detalii despre privatizări ilegale, trafic de arme, contrabandă, etc. http://crji.org/folder. php?id=7&l=1

- 33 -

Probleme specifice

stituţionale se mai referă la rezerva efecuată prin semnarea Convenţiei Europene pentru drepturile omului.

Apreciem aceste acţiuni (de fapt inacţiuni) drept iresponsabile. Fiind interpretată eronat, rezerva autorităţilor se referă la responsabilitatea Statului faţă de faptele săvârşite de către reprezentanţii regimului separatist, însă autorităţile constituţionale nu sunt scutite de obligaţia pozitivă conform art.1 al Convenţiei de a lua măsuri de ordin diplomatic, economic, juridic sau de alt gen, care îi stau în puteri şi sunt în conformitate cu drepturl internaţional, pentru a asigura reclamanţilor drepturile acestora garantate de Convenţie.

Autorităţile statului, prin intermediul organelor sale abilitate sunt obligate să investigheze fiecare caz adus la cunoştinţa lor şi a opiniei publice, să identifice persoanele vinovate, să le invite în faţa instanţelor de judecată, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, aceştea trebuie judecaţi în lipsă şi anunţaţi în urmărire internaţională. Atâta timp cât reprezentanţii organelor de drept nu efectuează măsuri legale, operative şi eficiente, nu putem spune că aceştia au întreprins toate măsurile posibile. În astfel de situaţii, victimele ar fi justificate să îşi caute protecţie în faţa instituţiilor şi instanţelor internaţionale. În primul rând, evident este vorba despre CEDO, care deja s-a expus asupra unor astfel de momente în cauza Ilaşcu.

4.5.2. Autorităţi separatiste Opinia publică rămâne revoltată faţă de modul în care au fost cercetate cele 2 grave cazuri de deces în unităţile militare. În ambele cazuri atenţia opiniei publice a fost redirecţionată, fără a se investiga obiectiv circumstanţele şi fără a sancţiona persoanele care se fac vinovate de moartea lor.

Potrivit informaţiilor oficiale şi a celor din presa locală, confirmate de beneficiarii Asociaţiei Promo-Lex, acestea nu sunt nici pe de parte unicele situaţii fatale pentru viaţa tinerilor ostaşi din regiune. Totodată, regimul a nevoit să recunoască situaţia catastrofală din aceste structuri.64 Numai în 2007 procuratura din Tirasol a recunoscut alte 2 cazuri de deces în unităţile militare transnistrene.65 În ziarele locale şi în internet au fost descrise numeroase cazuri şi fenomene în acest sens.66 Deoarece regimul Smirnov rămâne unul ilegal, anticonstituţional şi nerecunoscut de comunitatea internaţională, inclusiv de către Federaţia Rusă, în regiunea transnistreană drepturile funamentale ale omului, inclusv dreptul la viaţă, nu sunt respectate şi nu pot fi garantate deocamdată. În lipsa unui mecanism internaţional de control şi monitorizare a evenimentelor din regiune se comit în continuare grave abuzuri şi violări ale drepturilor fundamentale.

Datorită poziţiei Federaţiei Ruse, care spriină regimul separatist invocând interesele sale naţionale, comunitatea internaţională şi autorităţile constituţionale sunt practic lipsite de orice posibilitate de a promova, respecta şi garanta drepturile fun64 http://nr2.ru/pmr/163672.html 65 http://www.moldova.md/md/newslst/1211/1/2696/ 66 http://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=69

- 34 -

Probleme specifice

damenale şi constituţionale ale tuturor locuitorilor regiunii. Dimpotrivă, avem o situaţie inversată - deseori reprezentanţii regimului separatist au un comportament caracteristic unor autorităţi legale, iar autorităţile moldoveneşti la rândul lor, probabil pentru a nu tensiona relaţiile cu Moscova (care reacţionează imediat şi sancţionează Moldova67), deseori adoptă un comportament inadecvat şi inconsecvent.

Pentru claritate, vom exemplifica prin faptul că organele de anchetă din regiunea transnistreană intimidează nu numai cetăţenii simpli ai RM ci şi poliţiştii, funcţionarii publici şi chiar demnitarii. Aceştia, nu ezită să le interzică accesul în acest spaţiu, să expedieze citaţii, să-i aresteze, să-i cerceteze penal, să-i judece şi chiar să-i deţină în penitenciare. În schimb, organele de drept ale RM nu reacţionează şi nu aplică prevederile legislaţiei naţionale în raport cu persoanele care încalcă clar normele dreptului internaţional şi prevederile constituţionale. În aceste condiţii, evident că regimul separatist îşi va apăra cu înverşunare persoanele loiale, chiar dacă acestea se fac vinovate de moartea violentă a unor tineri în structurile paramilitare. Anume din aceste cauze, cel puţin în cazurile Mospan şi Colobâşco, au fost muşamalizate, imitându-se intentarea unor dosare penale medicilor care au admis neregulile.

67 Imediat după introducerea controlului asupra hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean de către R.Moldova împreună cu autorităţile ucrainene şi UE (Programul EUBAM, http://www.eubam.org/), Moscova a blocat exporturile de vinuri moldoveneşti în Rusia: http://azi.md/news?ID=39952, http://www.regnum.ru/news/655592.html, http://www.regnum. ru/news/1021882.html, http://www.regnum.ru/news/680448.html, http://www.regnum.ru/news/658913.html, http://www. regnum.ru/dossier/833.html?page5, http://www.regnum.ru/news/680072.html, http://www.regnum.ru/news/680072.html, http://www.regnum.ru/news/680072.html, fapt ce a prejudiciat enorm economia ţării, determinând autorităţile RM să cedeze. http://www.regnum.ru/news/1017607.html

- 35 -

Încheiere. Concluzii

Încheiere. Concluzii

În timp ce politicienii continuă discuţiile şi negocierile pe marginea soluţiilor în problema transnistreană, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului în acest spaţiu rămân pe de o parte formale şi declarative pentru regimul ilegal de la Tiraspol şi, ignorate de către autorităţile constituţionale pe de altă parte.

Drepturile omului în regiune nu sunt nici cunoscute nici promovate şi nici respectate. Aici nu există tradiţii democratice, iar populaţia continuă să fie informată numai din sursele acceptate şi loiale structurilor separatiste. Exerciţiile şi instituţiile democratice, libera exprimare şi libertatea opiniei, dreptul la informare etc. lipsesc cu desăvârşire, iar educaţia şi participarea civică în Transnistria este substituită cu educaţia patriotică, educaţia militară şi alte inovaţii ale propagandei sovietice. Drepturile recruţilor, dreptul la libera circulaţie, drepturile electorale şi dreptul la proprietate sunt cele mai serioase probleme în acest sens şi trebuie să constituie principalele priorităţi pe agenda Guvernului şi a organelor de drept constituţionale.

Deşi în regiune a fost instituită instituţia ombudsmanului,68 iar presa locală obedientă încearcă să creeze atât în interior cât şi în exterior o imagine favorabilă,69 situaţia reală este cea descrisă prin prisma gravelor probleme de la capitolul respectării drepturilor omului. în acest teritoriu autorităţile ilegale continuă să promoveze o politică agresivă împotriva malului drept al Nistrului, iar această propagandă negativă argumentează la rândul ei necesitatea menţinerii unui sistem supra-militarizat.70 Deoarece nu există careva date veridice cu privire la potenţialul militar al regimului transnistrean în mass-media naţională şi internaţională, autorii au găsit informaţii care estimează potenţialul militar uman al regiunii transnistrene de la cca.25 mii militari permanenţi, antrenaţi şi foarte bine înarmaţi (armată, securitate, cazaci, alte structuri militarizate)71 până la cca.114 mii de potenţiali rezervişti.72 Situaţia militară a locuitorilor regiunii transnistrene rămâne dificilă. Pe de o parte ei sunt cetăţenii şi se află pe teritoriul RM, stat recunoscut şi membru cu drepturi depline ale celor mai importante instituţii internaţionale, iar pe de altă parte aceştia deţin şi cetăţenia rmn, entitate ilegală creată de către forţe străine în regiunea estică a RM. în timp ce autorităţile constituţionale califică corect regimul şi situaţia din această zonă drept rebeliune cu ocupaţia ulterioară a unei părţi din teritoriul ţării, reprezentanţii regimului separatist impun locuitorilor obligaţia de a apăra statul transnistrean. Aşa numita legislaţie a rmn conţine prevederi ce dublează obligaţiile militare ale locuitorilor Transnistriei. Legislaţia locală obligă locuitorii să fie loiali 68 Recent unul dintre aşa-numiţii ombudsmani de la Tiraspol Alexei Slivinskii a declarat, într-un recent interviu pentru Radio Europa Liberă www.radioeuropalibera.org, că drepturile omului nu sunt violate în Transnistria, că nu a existat, nu există şi probabil nici nu va exista tortură 69 http://www.tiraspoltimes.com/, www.olvia.idknet.com, etc.

70 http://www.point.md/News/Read.aspx?NEWSID=61510 71 a se vedea spre exemplu: http://crji.org/folder.php?id=7&l=1 72 http://www.interlic.md/Politic/3163.html

- 36 -

Încheiere. Concluzii

unui regim ilegal. Mai mult, potrivit propagandei separatiste, anume RM este inamicul nr.1 al rmn. Din 555.000 de locuitori ai regiunii peste 400.000 sunt cetăţeni ai R.Moldova. Cu regret, autorităţile constituţionale nu apără interesele şi drepturile cetăţenilor din acest teritoriu, marea majoritatea a cărora au rămas loiali şi după 1992. Or, după războiul moldo-rus, în regiune au rămas foarte multe persoane care nu numai că sunt loiali RM, dar au luptat (inclusiv cu arma în mână) pentru integritatea, independenţa şi integritatea ei teritorială, adică împotriva separatismului promovat şi impus din exterior. Ce se întâmplă cu loialitatea lor atunci când sunt înrolaţi în structuri paramilitare ilegale, sunt ameninţaţi cu închisoarea, concedierea de la serviciu sau deconectarea familiilor lor de la reţelele cu gaze naturale, apă potabilă etc.?

O altă concluzie în baza cercetărilor noastre este că cel puţin în acest teritoriu al RM, Constituţia rămâne un document mort. Mai grav este faptul că prevederile constituţionale ce garantează tratament, drepturi şi libertăţi egale tuturor cetăţenilor moldoveni sunt nevalabile pentru cca 400000 persoane.73 Este cert faptul că structurile paramilitare din regiunea transnistreană a RM au fost create şi înarmate ilegal cu sprijin extern. Cazul lui Balala Victor,74 fost ministru al justiţiei rmn demonstrează că suportul acordat de către diverse structuri din FR nu s-au limitat la cel economic sau militar. în 1997 Balala a sosit de la Moscova direct în calitate de reprezentant al lui Igor Smirnov în SS rmn, uletior revenindu-i funcţia de ministru al justiţiei, după care, în 2006 s-a reîntors înapoi în Rusia. Aşadar, dacă s-a admis o astfel de situaţie în ceea ce priveşte o funcţie “publică”, atunci ne putem doar imagina despre cele ce s-au întâmplat şi se întâmplă în structurile paramilitare militarizate. În mai 2008 într-un material publicat de agenţia oficială Olvia-Pres75 regimul separatist a recunoscut faptul că locuitori şi cetăţeni ai regiunii îmbracă uniforma militară a Federaţiei Ruse.76 Presupunem că aceasta este forma cea mai simplă şi comodă de a menţine forţele armate ruse în Moldova. Aşadar, favorizarea acordării în condiţii semilegale şi lipsite de transparenţă a cetăţeniei ruse, localnicii acceptă serviciul militar în cadrul structurilor militare ruse din Transnistria. Motivul este unul pur economic: salarii foarte bune, familii asigurate, facilităţi, etc. Mai mult, aceştia devin observatori militari sau “pacificatori”, reprezentând astfel statul rus.

Desfăşurând activităţi de informare, documentare şi apărare a drepturilor omului în Transnistria, Asociaţia Promo-Lex a cunoscut despre fenomenele din armata transnistreană încă din 2006. Majoritatea victimelor sau rudelor acestora se limitează la 73 Constituţia RM,

Art.11 - RM proclamă neutralitatea sa permanentă şi nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Art.15 – Universalitatea. Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

Art.16 – Egalitatea. Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

Art.18 – Protecţia cetăţenilor. Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate.

Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.

Art.57 – Apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean. Serviciul militar este satisfăcut în cadrul forţelor militare, destinate apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice, în condiţiile legii.

74 http://justice.idknet.com/Web.nsf/926f2cd07ca3eb49c2256d330027620e/ 7d025e8b1e9120a8c2256d3500221570?OpenDocument 75 www.olvia.idknet.com 76 http://olvia.idknet.com/ol69-05-08.htm

- 37 -

Încheiere. Concluzii

acţiuni de informare. Deşi numărul persoanelor care vorbesc despre problemele din structurile militare ilegale este mare, puţini au curajul să parcurgă etapele necesare pentru apărarea drepturilor lezate. Faptul se explică atât prin lipsa tradiţiilor democratice în regiune cât şi prin lipsa încrederii populaţiei faţă de eficienţa sesizării instituţiilor şi autorităţilor constituţionale sau internaţionale. Pe bună dreptate, nici societatea civilă, nici autorităţile constituţionale şi nici comunitatea internaţională nu a reuşit să determine regimul de facto să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale în teritoriul controlat.

Aşadar, am demonstrat că sunt încălcate drepturile fundamentale a unor numeroase persoane din Transnistria în timp ce autorităţile constituţionale îşi argumentează refuzul de a organiza cel puţin evidenţa militară în acest teritoriu, prin lipsa controlului efectiv asupra regiunii. însă, nici acest argument nu ţine, deoarece dacă APL din Transnistria într-adevăr nu se află sub jurisdicţie constituţională, atunci în acest teritoriu există numeroase întreprinderi şi agenţi economici înregistraţi de către autorităţile constituţionale.77 Mai mult, cele 8 instituţii de învăţământ aflate sub jurisdicţia Guvernului RM, conform prevederilor legale, ar putea asigura cel puţin parţial evidenţa militară a cetăţenilor din acest teritoriu. Inexplicabil însă este faptul că în aceste instituţii, organizaţii sau întreprinderi nu sunt create condiţii nici chiar pentru evidenţa personalului angajat şi al elevilor care studiază.

Persoanele înrolate devin victime ale abuzurilor din unităţile paramiliare din regiune. Este vorba de fenomene precum relaţii nestatutare, aplicarea torturii, estorcarea banilor, munca forţată.78 În 2008 au fost înregistrate şi pentru prima dată mediatizate pe larg 2 cazuri de deces în unităţile paramilitare.79 în mare parte, dezbaterile privind cauzele acestor decese au fost imediat paralizate prin ameninţări împotriva celor care calomniază armata rmn.80 Astfel, locuitorii regiunii au avut posibilitatea de a dezbate relativ liber pe marginea acestui subiect doar pe forumuri şi în cercuri închise cu păstrarea anonimatului. Studiind aceste opinii am aflat despre alte cazuri de acest gen şi în continuare am decis să anunţăm cateva păreri exprimate pe forumuri de către martori, victime sau rudele acestora. Majoritatea persoanelor care s-au expus cred că: • persoanele vinovate au fost acoperite de către regimul separatist; • nimeni nu va fi sancţionat sau demis din funcţie; • numărul militarilor în regiune este exagerat de mare. Regiunea este comparată cu o rezervaţie şi pare a fi o zonă puternic militarizată; • deseori pe străzile urbelor din Transnistria, numeroşi ofiţeri sunt în stare de ebrietate; • rudele victimelor şi martorii evenimentelor cu final tragic vor fi persecutate, ameninţate, etc.; • armata transnistreană produce criminali nu militari; • în această armată tinerii devin invalizi în urma traumelor şi acţiunilor de tortură fizică şi psihică; 77 78 79 80

http://info-prim.md/?x=&y=15541 http://nr2.ru/pmr/163672.html cazul Anatol Mospan şi Eugen Kolobyshko, vezi pag .43-45 http://freemd.info/news/4116.html

- 38 -

Încheiere. Concluzii

• situaţia respectivă convine ofiţerilor, care primesc mită de la toţi tinerii (la prima etapă de la cei care doresc să evite înrolarea, iar ulterior şi de la cei care au fost înrolaţi); • unităţile militare duc lipsa unor cadre competente, sunt prost echipate şi slab finanţate, circumstanţe care conduc la fenomene negative; • cea mai gravă situaţie la acest capitol se atestă în unitatea militară dislocată în interiorul Cetăţii medievale din or.Tighina; • condiţiile de trai şi alimentarea ostaşilor este foarte proastă, similare situaţiei din penitenciare;81 • rudele şi copiii demnitarilor transnistreni nu sunt înrolaţi;82 Cu toate acestea, în regiune există voci care acceptă acest preţ, invocând tezele sovietice precum “poporul care nu îşi întreţine propria armata va întreţine o armată străină”83 etc. Nu excludem faptul că astfel de mesaje reprezintă una din argumentele propagandei locale fiind plasate în internet de reprezentanţii structurilor separatiste.

Unii locuitori au mărturisit că înrolarea tinerilor în structurile paramilitare are ulterior un efect foarte negativ asupra culturii lor generale, asupra viziunilor lor sociopolitice etc. Propaganda locală este foarte agresivă împotriva a tot ce reprezintă Statul şi poporul RM. Situaţia la acest capitol în unităţile paramilitare din regiune este una pe cât de paradoxală pe atât de dramatică. Fiind duşmanul nr.1 al regimului separatist, RM este prezentată exclusiv sub aspect negativ, iar militarii sunt informaţi, educaţi şi instruiţi să lupte împotriva propriului stat.84 Începând cu instituţiile de învăţământ şi sursele mass media, până la politica promovată prin intermediul administraţiilor locale. Îîn condiţiile unor avantaje economice (oferite populaţiei în raport cu locuitorii din alte zone ale ţării graţie sprijinului rusesc multilateral, în Transnistria pensionarii beneficiază de pensii mai mari, preţul pentru energia electrică, gazele naturale sunt mai mici, etc.) şi în lipsa unor surse alternative de informare, populaţia este manipulată şi dezinformată mult mai uşor.

Lăsăm în seama politicienilor şi a diplomaţilor căutarea soluţiilor pentru statutul juridic şi politic al regiunii transnistrene, însă în acelaşi timp, prin descrierea fenomenelor şi a cazurilor de violare a drepturilor omului facem apel către AN şi instituţiile internaţionale pentru drepturile omului de a se implica activ şi aşi asuma responsabilitatea pentru situaţia din această zonă.

Recomandăm instituţiilor guvernamentale din Chişinău să adapteze mecanismele naţionale în aşa mod încât toţi cetăţenii R.Moldova să poată avea acces liber la instituţiile guvernamentale. Integrarea cetăţenilor din estul ţării este o necesitate imperios necesară. După cca 16 ani de izolare totală, Guvernul şi autorităţile constituţionale trebuie să depună eforturi pentru a asigura condiţii egale şi nediscrimantorii 81 82 83 84

http://cip.nm.ru/2007/html/27/27_4.htm http://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=26 http://www.olvia.idknet.com/ol42-09-07.htm Iată un exemplu în acest sens: agenţia de ştiri de la Tiraspol Olvia-Press - “Армии ПМР чужды агрессивные устремления - эта армия не является орудием захватнической политики. Но сама жизнь заставляет воинов ПМР помнить горький опыт начала 90-х годов и особенно в связи с тем, что сегодня в РМ националисты-реваншисты вновь подымают голову. Поэтому, сохраняя верность Военной Присяге, воины Вооруженных Сил ПМР держат порох сухим и готовы дать отпор агрессору”

- 39 -

Încheiere. Concluzii

tuturor cetăţenilor săi, indiferent de locul de trai. Această numeroasă categorie de persoane trebuie să beneficieze de drepturi şi acces egal la instituţiile şi procesele democratice care au loc în Moldova. La moment, nu doar teritoriul dar şi cei cca 555000 locuitori din Transnistria sunt scoşi în afara câmpului constituţional.

Deaorece armata rmn este o instituţie ilegală şi represivă, iar autorităţilor constituţionale le revine obligaţia pozitivă de a apăra şi promova drepturile omului, recomandările noastre către instituţiile militare ale RM sunt următoarele: 1. crearea condiţiilor pentru evidenţa militară a tinerilor, recruţilor şi a rezerviştilor; 2. informarea tuturor locuitorilor regiunii despre această oportunitate; 3. examinarea medicală a persoanelor luate la evidenţa militară; 4. înrolarea persoanelor apte în Armata Naţională a RM; 5. garantarea tuturor drepturilor acestei numeroase categorii de persoane;

- 40 -

Studiu de caz

Studiu de caz

Anatol Mospan Cazul tînărului Anatol Mospan a fost cel mai răsunător şi cel mai şocant ajuns în atenţia opiniei publice naţionale. Deşi, s-a încercat muşamalizarea omorului, părinţii băiatului au făcut cîreva încercări şi au reuşit să atragă atenţia mass-media şi organizaţiilor neguvernamentale pentru drepturile omului asupra cazului. Mai mult, pentru prima oară, mass-media din regiunea transnistreană a reuşit să mediatizeze un astfrel de caz. Pentru a documenta informaţia prezentată la una din ediţiile locale de ştiri au fost prezentate poze ale cadavrului cu urme de tortură şi moarte violentă. Putem afirma că acest caz este fără precedent pentru mass-media din stînga Nistrului. Ulterior, sub diverse pretexte, pozele au fost ridicate de la părinţii şi rudele tînărului şi nu au mai putut fi recuperate.

Fiind înrolat la 28 decembrie 2007, din s. Lunga (r. Dubăsari), tînărul a decedat într-o unitate militară din or.Tiraspol la 2 ianuarie 2008. Cauza decesului, conform actelor oficiale, a fost insuficienţa cardiacă. Însă, după examinarea corpul neînsufleţit a lui Anatol Mospan, părinţii şi rudele acestuia au declarat că decesul a survenit în urma torturii şi a unor acţiuni violente.

Autorităţile şi responsabilii din cadrul organelor militare au comunicat părinţilor despre decesul fiului, ordonînd înhumarea lui imediată. Rudele, însă, au ignorat indicaţiile şi au decis să deschidă sicriul pentru a-l îmbrăca pe tînăr, conform tradiţiilor - în haine civile şi astfel au aflat despre adevăratele cauze ale decesului.

Iniţial, cazul a fost amplu mediatizat de către mass-media locală şi cea naţională. În aceste condiţii, procuratura şi alte structuri din regiune au anunţat iniţierea unor investigaţii serioase şi sancţionarea persoanelor ce se fac vinovate de moartea tînărului. Însă, spre dezamăgirea rudelor, la numai cîteva zile după omor, versiunea iniţială - (делатационная кардиомиопатия – острая сердечная недостаточность) a fost schimbată de către procuratura militară din Tiraspol. Aceasta din urmă a anunţat că oricum va investiga decesul pentru a afla cum a fost posibilă înrolarea unui tînăr cu grave probleme de sănătate. Interpretăm acest gest ca o încercare de a sustrage atenţia opiniei publice de a subiect. Mai mult, presupusul minister al apărării de la Tiraspol a publicat la 8 ianuarie 2008 un comunicat în care a ameninţat public persoanele şi organizaţiile care vor dezvălui subiectul, calificînd aceste fapte drept: calomnie, interpretarea cu reavoinţă şi greşită a faptelor şi răspîndirea acestora.85 Iniţial, au fost făcute numeroase declaraţii, fiind create diverse comisii, atît pentru investigarea cazului respectiv, cît şi pentru monitorizarea situaţiei din structurile militare din regiune. Cazul s-a aflat şi în atenţia Sovietului Suprem (parlamentul local), 85 metodă sovietică de control asupra difuzării informaţiilor şi de manipulare a populaţiei

- 41 -

Studiu de caz

care a creat în acest sens o comisie de lucru şi a audiat raportul reprezentantului procuraturii militare din regiune. Potrivit acestui document, ancheta nu a constatat careva urme de violenţă pe corpul tînărului Anatol Mospan, iar cauza morţii a fost confirmată - insuficienţa cardiacă. În aceste condiţii, spre dezamăgirea şi dezacordul opiniei publice, dosarul penal a fost clasat iar audierile au purtat un caracter formal. Anume în acest mod autorităţile separatiste au “soluţionat” cazul Mospan.

Rudele tînărului Anatol Mospan au sesizat Asociaţia “Promo-Lex”, comunicînd despre faptele reale care au avut loc. Deasemenea au atenţionat că pozele care puteau servi drept probe au fost ridicate de către reprezentantul local al ombudsmanului din regiune. În situaţa în care nu ştiau unde se pot adresa după ajutor, apropiaţii tînărului au solictat asistenţă de la juriştii “Promo-Lex”.

Considerăm că este de datoria noastră, să comunicăm opiniei publice evenimentele care au avut loc pe parcursul examinării acestui dosar. Un prim argument este faptul că Anatol Mospan era cetăţean al R.Moldova. Astfel, în baza cererii, informaţiilor şi actelor prezentate de către rude, la 15.01.2008 “Promo-Lex” a difuzat un comunicat de presă şi a sesizat autorităţile constituţionale şi organele de drept de la Chişinău (Procuratura Generală, MAI etc.). Ulterior, Procuratura Generală a R.Moldova ne-a comunicat despre faptul că la 16.01.2008 a fost pornită urmărirea penală în baza art.145, al.3, lit. f. Cod Penal al R.Moldova. În acelaşi timp, experţii “Promo-Lex”, împreună cu colegii lor din regiunea transnistreană au pregătit demersurile necesare adresate structurilor transnistriene.

Toate acestea au fost realizate cu scopul de a cerceta şi examina obiectiv, complet sub toate aspectele şi circumstanţe cauzei. Demersurile urmau a fi transmise spre semnare rudelor lui Anatol Mospan. Însă, în mod surprinzător, am fost preveniţi de către rudele tînărului decedat să nu transmitem nici un document şi să evităm deocamdată orice contact cu ei deoarece sunt sub urmărire. Presupunem că organele de securitate din regiune (MGB), aflînd că autorităţile constituţionale au pornit dosar penal fiind sesizate de către rudele tănărului ucis în structurile paramilitare. În rezultat, reprezentanţii MGB au vizitat familia Mospan, i-au ameninţat şi le-a interzis să mai semneze acte sau să comunice cu jurnaliştii sau reprezentanţii societăţii civile din drepata Nistrului. Deocamdată, familia lui Anatol Mospan nu a revenit pentru a semna actele deşi, iniţial, au declarat că vor cere reexaminarea circumstanţelor fiind de acord inclusiv cu exhumarea cadavrului, dacă va fi nevoie. În presa locală au apărut informaţii precum că rudele tînărului au primit propuneri financiare în calitate de despăgubiri.86 Din spusele unor localnici, MGB a instalat neoficial la domiciliul victimei un post (un automobil) pentru a urmări rudele, dar şi pe cei care-i vizitează.

86 http://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=109

- 42 -

Studiu de caz

Eugen Colobîşco Un alt caz foarte grav a fost comunicat opiniei publice la 6 februarie 2008, adică la numai o lună de zile de la decesul lui Anatol Mospan. De această dată este vorba de un cetăţean al Ucrainei. Eugen Colobâşco de 19 ani, originar din Tiraspol, recrutat la 29 iulie 2007, a evadat în septembrie din unitatea militară şi a rugat rudele să depună eforturi pentru a fi transferat în altă unitate. Deoarece nu s-a reuşit acest lucru, se presupune că tânărul a evadat a doua şi a dispărut din unitate la finele lunii octombrie 2007. În decembrie corpul său neînsufleţit (îmbrăcat în haină militară) a fost găsit în r.Nistru. Deoarece nu a putut fi identificat imediat de către rude, la insistenţa acestora, trupul a fost expediat pentru expertiză în Rusia, care a confirmat decesul lui Eugen Colobâşco prin înec.87 Autorităţile separatiste reuşise să deschidă un dosar penal pe numele tânărului care se presupune că ЃgevadaseЃh pentru a doua oară. Potrivit rudelor, tânărul avea urme de violenţă şi le povestea părinţilor despre faptul că i se cere bani, este umilit şi insultat de către camarazii săi. El a informat de nenumărate ori conducerea militară a unităţii despre probleme, abuzurile şi fărădelegile care aveau loc în această structură. Dimpotrivă, presupunem că anume demersurile sale au stat la baza misteriosului deces. Totodată, demersurile familiei privind înrolarea şi ulterior transferul tânărului în unităţile militare ale Ucrainei, ai cărei cetăţeni sunt toţi membrii familiei, ar putea fi un alt motiv al decesului lui. Rudele au afirmat că în calitatea lor de cetăţeni ucraineni au solicitat înrolarea tânărului în structurile militare ale ţării lor – Ucraina, însă au fost refuzaţi, probabil pentru a nu crea precedente periculoase pentru regimul separatist, care îşi doreşte cu orice preţ un stat separat.

La fel ca în cazul lui Anatol Mospan, Procuratura Generală a R.Moldova a pornit un dosar penal. Trebuie remarcat faptul că, la fel ca în alte situaţii, organele de drept constituţionale nu au mai întreprins alte acţiuni.

Ulterior, părinţii lui Eugen Colobâşco s-au adresat opiniei publice din regiune cu iniţiativa de a organiza un Comitet al mamelor ostaşilor. Acum, în unităţile militare din Transnistria oficial sunt organizate comitete de părinţi, dar aceste organizaţii sunt fără putere, au puţini membri şi nu au posibilităţi de control asupra situaţiei reale. Soldaţilor le este frică să-şi apere drepturile.88

87 88

http://www.newsmoldova.md/news.html?nws_id=676819&date=2008-02-07 http://info-prim.md/?x=24&y=13667

- 43 -

STUDIU

Lista de abrevieri

RM – Republica Moldova FR – Federaţia Rusă UE – Uniunea Europeană AC – autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova CC – Curtea Constituţională a Republicii Moldova MA – Ministerul Apărării al Republicii Moldova FA – Forţele Armate ale Republicii Moldova AN – Armata Naţională a Republicii Moldova MDI – Ministerul Dezvoltării Informaţionale al R.Moldova SNP – Sistemul Naţional de Paşapoarte SNDP – Sistemul Naţional de Documentare a Populaţiei APL – autorităţile publice locale CP al RM – Codul Penal al Republicii Moldova OIM – Organizaţia Internaţională a Muncii CEDO – Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Convenţia – Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului DUDO - Declaraţia Universală a Drepturilor Omului PDCP - Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice PDESC - Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale CSE - Carta Socială Europeană RMN – autoproclamata republică moldovenească nistreană SS – Sovietul Suprem al autoproclamatei RMN (legislativul de la Tiraspol) cp al RMN – codul penal al RMN

- 44 -

Anexa nr. 1

- 45 -

Anexa nr. 2

- 46 -

Anexa nr. 3

- 47 -