Migrant in romania nr 19 web nov 2013

Ministerul Afacerilor Interne

Uniunea Europeană

Migrant în România Inspectoratul General pentru Imigrări

Direcţia Schengen

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

nr. 19 / 2013

www. migrant.ro

Interviu cu Mehmet Emin Korkut – președintele fundației Tuna pagina 6

O bună guvernare incluzivă din perspectiva migranților pagina 12

1 Prietenie fără frontiere Migrant în România - nr. 19, 2013

pagina 28

editorial Revista Migrant în România este editată de Institutul Intercultural Timișoara (coordonator) în colaborare cu LADO filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice – Constanţa şi Asociaţia ADIS – Bucureşti Bd. 16 Decembrie 1989, nr. 8, 300173 Timișoara Tel. 0256 498 457, Fax. 0256 203 942 E-mail: iit@intercultural.ro Site: www.intercultural.ro

Acest număr este realizat în cadrul proiectului „Migrant în România interculturală“. Contract nr. ref.: IF 11.01/04.01 /2012, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul General „Solidaritatea şi gestiunea fluxurilor migratorii“, gestionat în România de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Revista este disponibilă şi online la www.migrant.ro.

Exemplare tipărite pot fi comandate la Institutul Intercultural Timişoara

2

Migrant în România - nr. 19, 2013

Comitetul de redacţie:

Oana Neştian Sandu, Călin Rus, Mbela Nzuzi, Oana Bajka, Romina Matei, Daniela Cervinschi.

Grafica: Codruţ Radu Contact: redactie@migrant.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor. Aceştia păstrează drepturile de autor pentru articolele publicate.

Comitetul de redacţie primeşte propuneri de contribuţii la Revista „Migrant în România“.

Detalii pe coperta 3 sau la www.migrant.ro

Primarii ar trebui să conducă lumea? Într-un discurs publicat recent online pe www.ted.com, cunoscuta platformă non-profit dedicată promovării ideilor valoroase, politologul american Benjamin Barber propune o nouă paradigmă a democraţiei ca răspuns la globalizare şi la societăţile aflate în continuă schimbare în secolul al XXI-lea. Acesta consideră că primarii sunt cei care ar trebui să aibă mai mult control asupra politicilor globale.

Instituţiile care ar trebui să se ocupe de problemele globale au fost concepute în urmă cu sute de ani în cadrul unor state autonome şi suverane.

Tot mai multe dintre problemele societății actuale, problemele de mediu, bolile şi medicina, tehnologia şi educaţia, terorismul şi războaiele,trec însă dincolo de graniţe, instituțiile statelor naționale aflându-se deseori în dificultate când caută soluții acestor probleme.

Benjamin Barber ne propune să schimbăm focus-ul de pe naţiuni, de pe state, să îl îndreptâm către oraşe, leagăne ale democraţiei, spaţii publice în care cetăţenii construiesc democraţia împreună şi îşi scriu propriile vieţi. Multe oraşe există dinainte ca statele cărora le aparţin acum să se formeze, Roma a existat mult înaintea Italiei, Alexandria

mult înaintea Egiptului. Oraşele trec aşadar testul timpului, iar în prezent mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe, acest procent depăşind 70% în zonele dezvoltate. În acest context, consideră Barber, primarii ar trebui să aibă un mandat mai important în conducerea lumii.

Ei au atât expertiză locală, cât şi deschidere globală. Spre deosebire de prim-miniştri, de exemplu, care sunt preocupaţi de ideologie, de partid, de orientări politice, primarii sunt pragmatici, orientaţi spre rezolvarea problemelor. În plus, de cele mai multe ori,primarii provin din locurile pe care le administrează şi se bucură de un nivel mai ridicat de încredere din partea cetăţenilor.

Oraşele sunt locuri ale întâlnirii între diferite grupuri culturale, sunt spații deschise, democratice, capabile de a încuraja participarea cetățenilor și de a colabora între ele împărtăşind bune practici. În acest număr al revistei puteţi afla informaţii despre două reţele internaţionale ale oraşelor, reţele preocupate de integrarea migranţilor şi promovarea unor societăţi interculturale. Prezentăm de asemenea un set de principii ale bunei guvernări ce ar trebui aplicate la nivel local, inclusiv cu

Oana Neștian Sandu şi Călin Rus

privire la integrarea migranților.

Problematica integrării migranților,deși are o dimensiune transnațională și se regăsește la scară globală, esteabordată cu cea mai mare eficacitate la nivel local.

Primarii și autoritățile locale au cele mai mari șanse să găsească răspunsurile cele mai potrivite. Este necesar ca primarii să fie susținuți atât de guvernele naționale cât și de societatea civilă, și să fie încurajați să-și asume fără rețineri responsabilitățile ce le revin în acest domeniu, pe baza unor principii comune. În acest fel putem contribui la globalizarea democraţiei și la democratizarea globalizării, cerințe complementare esențiale pentru a putea răspunde provocărilor societății actuale.

Migrant în România - nr. 19, 2013

3

eveniment

Fundaţia Scheherazade

sărbătoreşte Festivalul

Eid al-Adha (Sărbătoarea Sacrificiului)

Bucureşti, 15 octombrie 2013 - Pe data de 15 octombrie, Fundaţia Scheherazade în parteneriat cu Ministrul Cristian David, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a organizat la Bucureşti o recepţie consacrată celebrării Festivalului Eid al-Adha.

Evenimentul s-a desfăşurat în prezenta E.S. Nassir Abdulaziz Al-Nasser, Înaltul Reprezentant ONU pentru Alianţa Civilizaţiilor. Eid Al Adha, numită şi Sărbătoarea Sacrificiului, comemorează marea încercare la care a fost supusă credinţa profetului Abraham (Avraam), atunci când Dumnezeu i-a cerut să-şi jertfească propriul fiu. Această sărbătoare este celebrată de către toţi musulmanii din lume inclusiv de cei din România. De altfel, credincioşii din toate religiile monoteiste recunosc şi sărbătoresc într-un fel sau altul acest sacrificiu.

La eveniment au participat ambasadori şi reprezentanţi ai ambasadelor din Polonia, Spania, Israel, Italia, Irak, Arabia Saudită, Irlanda, Mexic, Bulgaria, Algeria, Iran, Chile, Palestina, Argentina, India, Qatar, Thailanda, Austria, Grecia, Maroc, miniştii, secretari de stat şi reprezentanţi de la diferite instituţii de cultură şi ONG-uri.

Manifestarea s-a înscris în contextul contribuţiei societăţii civile

4

Migrant în România - nr. 19, 2013

sub egida Alianţei

Civilizaţiilor

schimba informaţii despre proiectele şi iniţiativele de interes comun.

Lansarea oficială în România a Aliantei Civilizațiilor a avut loc la 18 mai 2010, sub auspiciile Parlamentului României, iar cu acel prilej a fost semnată „Carta Alianţei Civilizaţiilor în România” şi a fost lansat website-ul din România: www.allianceofcivilizations. ro. În România, obiectivele Alianţei Civilizaţiilor sunt promovate printrun Plan Naţional de Acţiune, pus în practică prin conlucrarea strânsă dintre autorităţile publice şi diverse organizaţii ce reprezintă societatea civilă.

la promovarea obiectivelor Alianţei Civilizaţiilor. Alianţa Civilizaţiilor este o iniţiativă lansată în cadrul ONU, la 14 iulie 2005, în scopul mobilizării unei acţiuni politice la nivel global pentru facilitarea dialogului şi promovarea înţelegerii şi reconcilierii între culturi şi religii (cu referire specială la cele islamice şi occidentale).

Această iniţiativă îşi propune să faciliteze o mai bună înţelegere şi cooperare între naţiuni, prin toleranţă, dialog şi cooperare interculturală şi inter-religioasă.

Cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Alianţa Civilizaţiilor a fost conturată într-un prim Plan de acţiune (2008-2010), ale cărui prevederi

identificau drept domenii de cooperare: a) promovarea drepturilor omului şi a reformei politice, b) media şi accesul la informaţie, c) dialogul intercultural şi diversitatea culturală, inclusiv schimburi interculturale şi promovarea contactelor interumane, d) imigraţia şi integrarea, e) prevenirea polarizărilor şi radicalismului. S-a convenit ca anual să se realizeze întâlniri pentru a

Fundaţia Scheherazade, în calitate de reprezentant al societatii civile și partener al Alianţei Civilizaţiilor, a sprijinit şi va sprijini în continuare toate acţiunile desfăşurate pe plan local şi internaţional pentru promovarea acestei cauze. „Am încercat an de an prin evenimentele organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Diversităţii Culturale să conştientizăm opinia publică cu privire la importanţa promovării dialogului intercultural, a susţinerii valorilor de bază pentru dezvoltarea unei societăţi nediscriminatoare. Sprijinind promovarea Alianţei Civilizaţiilor, Fundaţia Scheherazade promovează diversitatea culturală, etnică şi religioasă.

Viziunea progresivă oferă României posibilitatea de a dobândi competenţele interculturale care ne permit tuturor să convietuim laolaltă „cu” şi nu împotriva diferenţelor culturale. Astfel

aş dori să-mi exprim gratitudinea faţă de societatea românească pentru că este atât de binevoitoare şi tolerantă faţă de minorităţi şi imigranţi. Nu este greşit a se afirma că România conduce în prim-plan când e vorba despre a convieţui printre societăţi multi-etnice într-o manieră paşnică.

Acestea aduc o valoare inestimabilă moştenirii culturale şi umane a Europei”, a declarat Wajiha Haris, Preşedinta Fundaţiei Scheherazade.

Misiunea Fundaţiei Scheherazade este aceea de a ajuta copiii din toate mediile, indiferent de rasă, religie sau sex, prin construirea de parteneriate stabile şi durabile cu Guvernul, sectorul privat şi societatea civilă.

Scheherazade se dedică îmbunătăţirii serviciilor medicale, promovarea dreptului la viaţă şi susţinerea protecţiei copilului şi crede cu tărie că succesul vine dintr-o comunicare constructivă a ideilor, aspiraţiilor, convingerilor şi problemelor. Fundaţia Scheherazade, prin forţa pasiunii sale şi a angajamentului său ferm, visează la mii de copii sănătoşi, puternici şi fără suferinţă.

La eveniment a fost reprezentant şi proiectul Migrant în România interculturală, prin echipa Institutului Intercultural Timişoara şi a fost distribuită revista Migrant în România.

Migrant în România - nr. 19, 2013

5

interviu

Interviu cu domnul director al Fundației Tuna al Festivalului Turcesc În perioada 17-19 mai 2013 a fost organizată în București, în parcul Herăstrău, cea de-a doua ediție a Festivalului Turcesc. Cele trei zile de festival au oferit vizitatorilor posibilitatea de a lua contact cu meşteşugurile, dansurile şi cântecele specifice Anatoliei, continuând cu binecunoscuta bucătărie turcească.

Fundația Tuna, sprijinită de autoritățile locale, a fost organizatorul acestui eveniment. Pentru a afla mai multe detalii despre acest festival, manifestare a interculturalității în spațiul bucureștean, vă invităm să citiți interviul realizat cu directorul organizației, dl. Mehmet Emin Korkut.

Ce ne puteți spune despre Fundația Tuna, ca organizator al Festivalului Turcesc?

Fundația Tuna a fost fondată în 1995.

Până în prezent, fundația este activă prin mai multe evenimente cu caracter social și cultural. Unele dintre acestea pot fi enumerate după cum urmează: în 2005, în timpul inundațiilor din mai multe regiuni ale țării, voluntarii fundației au intervenit, cu propriile vehicule, în ajutorarea victimelor. O situație similară am trăit și anul trecut, în comuna Pardoși, județul Buzău, unde cu sprijinul logistic al armatei, voluntarii noștri au distribuit provizii din casă în casă.

De asemenea, a devenit o tradiție să sărbătorim împreună cu comunitatea românească anumite zile culturale. În fiecare an, cu ocazia Sărbătorii Sacrificiului oferim în jur de 13 tone de carne. Anul trecut, în Parcul Lumea Copiilor, împreună cu Primăria Sectorului 4 am organizat Festivalul Sacrificiului, în cadrul căruia am oferit kavurma kebab la 7.000 de participanți.

Pe lângă activitățile sociale, în

6

Migrant în România - nr. 19, 2013

spune că Festivalul a reprezentat o contribuție semnificativă la relațiile prietenești dintre cele două comunități.

Dacă ar fi să descrieţi publicului acest festival, ce aţi putea spune despre el?

Realizat de

Georgiana Rentea, Asociaţia ADIS-Bucureşti

structura Fundatiei Tuna se află şi Centrul de Cultură și Educație care contribuie mai mult la oficializarea relațiilor.

Principalele activităţi ale Centrului sunt legate de oferirea de cursuri de limba română pentru străini, limba turcă și limba engleză. Putem defini Fundația ca o organizație cu activități partenere între comunităţile româno-turce.

Cum a apărut ideea organizării Festivalului Turcesc – un eveniment intercultural inedit?

De ani de zile, în vederea colectării de fonduri pentru burse de studiu, am organizat chermeze la Palatul Copiilor. Aceste activități le-am unit sub o „umbrelă”, atât cu gândul de a face cunoscută organizația noastră unui public cât mai larg, cât și cu intenţia ca gustul bucătăriei tradiţionale turceşti să ajungă la un număr cât mai mare de persoane.

Ideile au deschis uși noi și astfel proiectul nostru a devenit un Festival Cultural.

Privind la reactiile pozitive, putem

Preparate din bucătăria turcească, artizanat, spectacol de dans și muzică este tot ce vă putem spune. Tot ce vă trece prin minte când vă gândiți la Festival am avut inclus în activitățile noastre.

Bucatele tradiționale turcești au fost cele mai atractive pentru oaspeții români.

Femeile turcoaice au gătit acasă plăcinte și prăjituri cum au știut ele mai bine și s-au străduit să-i încânte pe musafirii români.

Festivalul a atras și atenția iubitorilor de arte vizuale, prin atelierele de creație. Desigur, muzica tradițională turcească și spectacolele folclorice au fost principalul factor de susținere al activității timp de 3 zile.

Mehmet Emin Korkut, - organizator în București

„Festivalul a fost o punte a simțămintelor”

Pe scurt, atât vizitatorii care s-au aflat în trecere, cât și cei care știau de Festival putem spune că au petrecut un sfârșit de săptămână animat și distractiv.

Ați avut și alți parteneri care v-au susținut în realizarea acestui eveniment?

ne-a încurajat să organizăm unul și mai fastuos. Anul acesta a avut loc într-o locație mai accesibilă tuturor.

Vreme de trei zile, indiferent de oră, era aceeași aglomerație. Festivalul Turcesc este rodul efortului pasional şi al colaborării voluntarilor.

Cine au fost participanții?

Fundaţia Tuna este o instituţie non-profit. Suntem activi de 18 ani datorită sprijinului sponsorilor. În ceea ce priveşte contribuţia la acțiunile noastre, în mod special, dorim să mulţumim Primăriei Generale a Capitalei și tuturor Primăriilor de sector.

Marea majoritate a participanților la Festival a fost formată din publicul român. Adevărul este că a fost un punct de întâlnire și pentru comunitatea turcă, atât pentru cei care trăiesc în celelalte orașe cât și pentru cei din București.

Festivalul Turcesc s-a aflat în anul 2013 la cea de-a doua ediție. Ce s-a schimbat de la o ediție la alta?

Ce rezultate ați obținut în urma organizării celor două ediții ale Festivalului Turcesc?

La festivalul de anul trecut a plouat torenţial vreme de două zile. Cu toate acestea, interesul manifestat de vizitatori

Conform impresiilor personale lăsate de participanții la festival, culese în urma dialogului dintre oaspeți și

„Festivalul Turcesc este cel mai mare câștig, este rodul efortului pasional şi al colaborării voluntarilor” persoanele care serveau la standuri, am observat că între cele două culturi există foarte multe asemănări, și fiecare are frumusețea proprie. Acest aspect nu a fost remarcat doar de către organizatori, ci aproape toată lumea implicată a simțit asta. Acesta este un punct important.

Am primit mulțumiri atât din partea românilor cât și a turcilor. Motivele de mulțumire, pe lângă faptul că a fost o organizare frumoasă, au fost exprimate si prin posibilitatea de dialog între cele două popoare. Am înțeles că festivalul a fost o punte a simțămintelor.

Intenționați să continuați organizarea festivalului și în anii următori?

Prietenia publicului român și sprijinul acordat de oficialități ne determină să credem că avem datoria de a organiza anual festivalul, într-un cadru și mai frumos.

În încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj cititorilor revistei „Migrant în România”. În legătură cu Festivalul, în mod special dorim să atragem atenția asupra a trei aspecte importante: vreme de 3 zile au fost în jur de 120.000 de vizitatori.

Nu am avut niciun moment neplăcut, care să strice armonia. Credem că este rezultatul apropierii, al toleranței și al mulțumirii publicului. Comunitatea turcă din România avut parte numai de respect din partea comunității române, ceea ce reflectă rădăcinile din cultura română bazată pe dragoste și toleranță.

Aceste caracteristici sunt de admirat.

Migrant în România - nr. 19, 2013

7

europa

Intercultural Cities – Orașe interculturale

Un program comun al Consiliului Europei și al Comisiei Europene excluderii se referă la refuzul de a-i acorda celuilalt acces egal la instituții economice, sociale și politice. Excluziunea culturală se transformă în discriminare pe piața muncii și la locul de muncă, în educație, în cartiere, în spațiul public, în instituțiile de putere. Pentru a aborda excluziunea în mod eficient, nu este suficientă proclamarea unei forme de egalitate ci este crucial să se lucreze și la modul de gândire conform căruia „celălalt” este perceput ca inferior sau nedemn de încredere.

Pe măsură ce comunitățile de pe tot cuprinsul Europei devin din ce în ce mai diverse, modul de gestionare a acestei diversități se transformă într-o provocare cheie pentru viitor. Orașele și societățile viitorului vor fi interculturale: vor fi capabile să gestioneze și să exploreze potențialul diversității lor culturale pentru a stimula creativitatea și inovația și pentru a genera astfel prosperitate economică și o mai bună calitate a vieții. Diversitatea poate fi o resursă pentru dezvoltarea unui oraș atâta vreme cât discursul public, instituțiile și procesele orașului, comportamentul oamenilor, toate acestea se raportează la diversitate într-o manieră pozitivă.

Pentru a încuraja elaborarea de politici publice, pentru a aborda provocarea diversității într-o manieră pozitivă, Consiliul Europei a elaborat în colaborare cu Comisia Europeană conceptul de integrare interculturală.

Acest concept a fost implementat în 21 de orașe din Europa în cadrul programului Orașe interculturale.

Conceptul de Orașe interculturale are la bază premisa că excluziunea socială are, cel puțin parțial, cauze culturale. Excluderea începe cu refuzul acceptării celuilalt – a persoanei diferite prin background social, limbă, religie, etnicitate – ca purtător în egală măsură a demnității umane. Pasul următor al

8

Migrant în România - nr. 19, 2013

Un oraș intercultural autentic nu se compune din inițiative deconectate sau din schimbări de politici la scară redusă, ci este rezultatul unei viziuni împărtășite și al eforturilor concertate ale mai multor actori din sfera instituțională și a societății civile. Astfel, Strategia orașului intercultural include o gamă largă de actori urbani: autorități locale, profesioniști, servicii sociale, organizații ale societății civile, massmedia. Strategia orașului intercultural se axează pe sustenabilitatea și eficacitatea rezultatelor, astfel că propune stabilirea de parteneriate și alianțe în interiorul fiecărui oraș, dar și la nivel național și internațional. Parteneriatele internaționale asigură o strânsă legătură a orașelor participante cu actori-cheie la nivel internațional care au activități în domeniul integrării și diversității la nivel local.

Orașele interculturale adoptă modele de guvernanță centrate pe oameni, flexibile și trans-departamentale, care pun accent pe deschidere, negociere și dezbatere. În relație cu societatea civilă, centrul de gravitație nu îl formează „reprezentanții” comunităților etnice care adesea sunt avocații „purității” etnice, ci o pluralitate de voci din fiecare comunitate. Finanțările publice se acordă cu prioritate activităților interculturale ale organizațiilor neguvernamentale care pun accent pe principii și obiective comune, nu pe interese excluzioniste.

O astfel de guvernanță interculturală duce adesea la crearea unor instituții

specializate în mediere pentru a gestiona conflictul cultural prin intermediul unor mediatori specializați.

O strategie urbană interculturală eficientă necesită angajament din partea instituţiilor, dar și o înțelegere profundă a caracterului complex al diversității.

Condiții fundamentale pentru o abordare interculturală autentică sunt și deschiderea sistemului politic și a serviciilor publice pentru minorități, precum și potențarea actorilor care aduc inovații interculturale sau creează punți de legătură.

Orașul văzut prin lentila interculturală În Orașul intercultural, funcțiile urbane importante sunt re-concepute și re-configurate într-un mod intercultural, în așa fel încât să ofere servicii adecvate locuitorilor, indiferent de background-ul cultural al acestora.

Iată care sunt aceste funcții esențiale.

Sistemul educațional – Atitudinile legate de cultură și rasă se formează la vârste foarte fragede. Școala are o puternică influență în acest context, are un potențial important de a provoca prejudecățile în multiple modalități: prin mediul social pe care îl creează, prin îndrumarea pe care o oferă, prin valorile și cunoștințele pe care le transmite.

Cartierele de locuințe – Orașul intercultural nu vizează un „amestec perfect” de oameni cu diferite background-uri culturale, ci recunoaște valoarea enclavelor etnice, atâta timp cât acestea nu reprezintă bariere pentru libera mișcare a oamenilor, ideilor și oportunităților, înspre și dinspre enclavă.

Serviciile publice – În orașul intercultural autentic ar trebui ca grupurile etnice/culturale să se regăsească în mod proporțional în rândurile angajaților din sistemul de servicii publice. Mai mult, însăși natura serviciilor publice trebuie revizuită și reformată în pas cu dinamica

populației. Ele trebuie să permită acceptarea de idei noi venite din partea grupurilor minoritare, și nu să impună o abordare de tipul „măsură unică” pentru serviciile și acțiunile publice.

Afacerile și piața muncii – Din pricina restricțiilor de la nivel național asupra accesului pe piața muncii în sectorul public, sectorul privat poate oferi o rută mai facilă pentru accesul migranţiolor la activitatea economică. La rândul lor, activitățile economice de genul magazinelor, cluburilor, restaurantelor, dar și industriilor cu înaltă calificare, pot furniza o interfață valoroasă între diferitele culturi ale orașului. Cercetările au demonstrat că inovația și creativitatea sunt rezultate mai degrabă ale amestecurilor culturale decât ale omogenității.

Viața culturală și civică – Dacă modelele de petrecere a timpului liber sunt structurate pe criterii etnice (de exemplu, o competiție sportivă doar cu echipe aparținând unei singure culturi), acest lucru poate consolida abordările separatiste. Orașul poate influența această stare de fapt prin propriile activități directe și prin modul în care distribuie resurse către alte organizații.

Spațiile publice – Acestea sunt deosebit de importante din prisma oportunităților de interacțiune cu ceilalți.

Bine gestionate și animate, spațiile publice pot deveni cadre importante de manifestare a intențiilor interculturale ale orașului. Pe de altă parte, spațiile prost gestionate pot deveni locuri ale suspiciunii și fricii de străini. Persoanele implicate în planificarea urbană au (sau ar trebui să aibă) o conștiință culturală puternică, pentru a înțelege mai bine modul în care sunt folosite spațiile de către diferite grupuri și pentru a încorpora această înțelegere în ghidurile de planificare și design.

Alte elemente importante pentru un oraș intercultural sunt:  modalitățile de raportare la mediere și rezolvarea conflictelor – prin procese active de anticipare, identificare, abordare și rezolvare a conflictelor din comunitate;  limbă – încurajarea adoptării de către majoritate a limbilor minorităților;  relațiile cu mass-media locală – realizarea de parteneriate cu media locală pentru a contura un climat al opiniei publice care să permită cu mai multă ușurință construirea de relații interculturale;  conexiunile externe – căutarea activă a modalităților de conectare cu alte orașe, de exemplu pentru comerț, schimb de experiență, turism etc.;  inteligența și competențele interculturale – formarea de experți cu competențe interculturale care

Oana Bajka

Institutul Intercultural Timişoara

să devină la fel de importantă ca pregătirea tehnică specifică pentru un post obișnuit de funcționar public;  întâmpinarea noilor-veniți – atenție pentru nevoile de susținere a persoanelor care sosesc în comunitate pentru o ședere prelungită, inclusiv prin pregătirea comunității gazdă;  guvernanța, leadership-ul și calitatea de cetățean al orașului – procesele de reprezentare și luare a deciziilor în mod democratic. „Orașe interculturale” nu este numai o rețea ci și o comunitate de învățare cu procese atent structurate și un set de instrumente care să ajute o gamă largă de actori urbani să înțeleagă complexitatea chestiunilor legate de diversitate, să opereze schimbările în designul și implementarea politicilor și să evalueze progresul. Este, de asemenea, o comunitate politică de orașe care cred că diversitatea este viitorul și refuză politicile bazate pe frică. www.coe.int/interculturalcities

Migrant în România - nr. 19, 2013

9

interviu

Femeile arabe în Timişoara

Rima Tayara este consultant financiar şi mediator intercultural.

A venit în România la studii în anii ’80 unde l-a cunoscut pe viitorul ei soţ, tot un student de origine siriană. După studii ambii s-au întors în Siria şi după patru anii, la începutul anilor ’90 au revenit în România cu gândul de a sta câţiva ani. Cei câţiva ani s-au transformat în două decenii iar pe fondul situaţiei actuale din Siria au concluzionat că vor rămâne probabil aici tot restul zilelor.

A fost greu să vă adaptaţi în România atunci când aţi sosit?

Nu a fost aşa de greu, deoarece cunoşteam multe lucruri din timpul studenţiei, însă situaţia era destul de schimbată. La început am avut un magazin, împreună cu soţul meu, dar am renunţat la el şi soţul meu este traducător. A început să facă traduceri mai mult ca un hobby, pentru a face un ban în plus. Dar acum are atât de mult de tradus că aceasta a devenit munca lui principală. Eu sunt consultant financiar de 13 ani la aceeaşi firmă, fiind una dintre puţinele femei arabe angajate la români.

Care este din punctul tău de vedere situaţia femeilor arabe în Timişoara?

Sincer, nu-mi vine să cred ce se întâmplă cu femeile arabe în Timişoara.

10 Migrant în România - nr. 19, 2013

Nu am crezut până n-am vazut. Noi, familia noastră, nu am avut niciodata probleme, nici cu vecinii, nici cu taximetriştii. Eu nu port batic, dar femeile care poarte batic sunt luate în vizor. Taximetristii daca văd o femeie cu batic nici măcar nu opresc sau se poartă urât cu ele. Dacă vorbesc la telefon când sunt în taxi, şoferul le spune să închidă telefonul că ei nu se pot concentra.

Să fim serioşi, ce taximetrist nu se poate concentra când cineva vorbeşte la telefon?La fel, dacă vine de la piaţă nu o lasă să pună plasele în maşină sau în portbagaj pentru că spun să sunt murdare. Cât de murdare pot să fie nişte plase pe care le-ai cumpărat de la piaţă sau de la supermarket?

Dacă merg cu familia mea să bem o cafea, chelnerii se poartă frumos.

Dacă sunt cu arăboaicele, situaţia se schimbă, cu toate că ele nu fac nimic rău, nu spun nimic rău, stăm şi cerem cafea şi lăsăm bacşiş. S-a întâmplat odată ca una dintre noi să greşească un cuvânt când a comandat şi chelnăriţa s-a uitat foarte urât la noi, cu scârbă.

Eu de felul meu sunt paşnică dar când am văzut asta am întrebat-o care este problema. A zis că are problemele ei personale, dar cu problemele tale nu vii la lucru. Femeile arabe nu sunt rele, nu au probleme, nu se ceartă, nu fac gălăgie, nu au copii mici.

Unele au probleme şi cu vecinii.

Copiii mei tot timpul s-au jucat în curtea blocului şi nimeni nu le-a spus nimic. O prietenă mi-a povestit că vecinii nu îi lasă pe copiii ei să se joace în curte, că îi trimit acasă. Nu poţi să crezi aşa ceva până nu ajungi să vezi pe pielea ta. Oamenii consideră că străinii vin aici să mănânce mâncarea lor dar ei nu ştiu că şi arabii produc aici. Fiecare arab care are firmă are şi câte 2-3 români angajaţi.

Ce crezi că s-ar putea face pentru a îmbunătăţi situaţia? Într-un fel e vina noastră. Noi arabii, noi străinii, migranţii ar trebui să facem diferite evenimente prin care lumea să ne cunoască aşa cum suntem, să afle despre cultura noastră, să treacă dincolo

o conducă, chiar dacă în Siria au obţinut permis şi ştiu să conducă. O femeie când conduce şi face ceea ce este nevoie pentru casă se simte altfel decât dacă este tot legată de soţul ei. Trebuie să se găsească o soluţie. Sunt multi oameni care au plecat din Siria fără nici un fel de acte şi au slabe şanse să le mai recupereze vreodată.

Problema este că eu chiar dacă nu eram mediator tot asta făceam.

Eu credeam că voi avea un statut mai special, când voi merge la o instituţie, însă nu am văzut până acum deschidere pentru a ne ajuta în soluţionarea probelemelor pe care le identificăm.

Oana Neştian Sandu Institutul Intercultural Timişoara

Întâmpină femeile arabe dificultăţi şi pe piaţa muncii?

Femeile arabe nu lucrează la români, lucrează la arabi. Acesta e un lucru foarte bun, pentru că astfel au loc de muncă. Deşi asta poate că le izolează oarecum de societate, şansele să se angajeze în afara comunităţii sunt destul de mici. Asta nu e o problemă doar aici în România. Şi în Austria unde e fiica mea este dificil pentru femei care poartă batic sau chinezi sau negri, în general pentru persoane care sunt vizibil diferite. Din pacate aşa sunt oamenii.

Consideri că faptul că aţi obţinut cetăţenia română a contribut la integrarea voastră pe piaţa muncii şi în societate, în general? de stereotipurile pe care le au despre noi. De exemplu, mulţi oameni nu ştiau nimic despre Siria până nu au intervenit americanii deşi în martie sunt 3 ani de când sunt probleme. Foarte puţin oameni m-au întrebat înainte, iar acum toată lumea mă întreabă despre asta.

S-a mobilizat comunitatea de aici în legătură cu problemele din Siria?

Am făcut manifestaţii în stradă pentru Siria, şi aici în Timişoara, însă a fost foarte slab. Eu am fost singura femeie. Nu am putut să conving alte femei să participe pentru că nu credeau

că mass-media poate avea efect. Am fost lângă Bega de trei ori şi o dată în centru, am pornit de la Catedrală şi am ajuns până în Piaţa Unirii. Mesajele noastre au texte de tipul „Assad jos, vrem libertate!”. Am avut jandarmi şi poliţie cu noi însă prea puţin sprijin din partea românilor. Ba mai mult, am întâlnit chiar o persoană care a spus „Ce căutaţi aici la noi, mergeţi la voi acasă!”. Fiica mea este în Viena şi acolo în fiecare duminică ei sunt pe stradă.

Tu eşti mediator intercultural în cadrul proiectului Migrant în România interculturală. Ce înseamnă pentru tine acest rol?

Eu am devenit mediator după ce fiica mea a plecat din ţară. Mie îmi place să lucrezşi să se vadă că lucrez, nu îmi place să stau. Am văzut că ea făcea multe lucruri şi am vrut să mă implic şi eu. Însă nu e chiar aşa cum credeam, mă aşteptam să fie mult mai mult. Nimic nu se mişcă. De exemplu, am adus în discuţie problema permisului de conducere.

Sunt multe femei arabe care au permis de conducere dar nu l-au adus din Siria şi aici nu pot da examen, deoarece este necesar un nivel prea avansat de limba română. Am propus astfel să existe posibilitatea de a da examenul în limba arabă sau măcar în engleză.Pentru că atfel stau cu maşina în faţa blocului şi nu pot să

Da, a contat foarte mult pentru noi. Când soţul meu a obţinut cetăţenia copiii au primi automat.

Doar eu a trebuit să mai dau testul.

Multe lucruri se rezolvă mai uşor.

Eşti responsabilă de rubrica Bucătăria lumii din revista Migrant în România – ce reprezintă această sarcină pentru tine? Îmi place să transmit mai departe din bogăţia culinară a lumii. Şi încerc să scriu reţete care pot fi făcute de toată lumea şi cu ingrediente care se găsesc aici.

Migrant în România - nr. 19, 2013

11

analiza

O bună guvernare din perspectiva În contextul promovării pe plan european a unei Strategii pentru inovaţie şi bună guvernare la nivel local, Consiliul Europei a identificat 12 principii ale unei Bune Guvernări.

Dacă lăsăm deoparte problematica alegerilor şi ne concentrăm mai ales asupra participării şi interacţiunilor cu cetăţenii dincolo de procesul electoral,putem analiza aceste principii din perspectiva participării migranților la viața publică locală. Într-o societate democratică bazată pe principiile bunei guvernări, toți cetățenii unei localități, indiferent de pașaportul pe care îl dețin, atât timp cât locuiesc legal, au dreptul și responsabilitatea de a participa activ la viața publică locală. De asemenea, autoritățile locale au responsabilitatea de a asigura un cadru adecvat și de a lua măsuri specifice acolo unde este cazul pentru ca posibilitățile teoretice de participare să devină realitate și pentru ca nevoile diferitelor categorii de cetățeni să fie luate în considerare în elaborarea și implementarea politicilor publice.

Pentru fiecare dintre cele 12 principii ale bunei guvernări Consiliul Europei propune un set de indicatori care să permită evaluarea modului în care principiul respectiv este pus în practică.

Unii dintre acești indicatori sunt de interes general și au în vedere îndeplinirea corectă de către autorități a atribuțiilor ce le revin. În cazul altor indicatori este însă oportună analiza modului în care aceștia se aplică membrilor grupurilor defavorizate, minorităților, sau migranților.

Propunem în continuare evidențierea acelor indicatori care au relevanță directă pentru problematica integrării migranților la nivel local și invităm cititorii, în special membrii grupurilor locale pentru promovarea integrării migranților, să analizeze în ce măsură autoritățile locale din orașele lor țin cont de aceste cerințe.

12 Migrant în România - nr. 19, 2013

12 principii ale unei bune guvernări incluzive din perspectiva migranților



incluzivă Participarea la procesul decizional

 Obiectivele, regulile, structurile şi procedurile sunt adaptate și în raport cu aşteptările şi nevoile legitime ale rezidenților străini;  Rezidențiistrăini au acces la servicii publice, iar cererile şi plângerile acestora primesc un răspuns într-o perioadă de timp rezonabilă, similară cu cele înaintate de restul populației.

 Migranții sunt implicaţi în toate etapele ciclului politicilor publice (dezvoltare, implementare şi evaluare);  Structurile create la nivelul comunităţii locale (de exemplu grupurile de lucru pentru integrare ce funcționează în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara) sunt recunoscute și susţinute de către autorități ca parteneri de dialog;  Toate vocile, inclusiv cele ale celor mai puţin privilegiaţi şi mai vulnerabili, sunt ascultate şi luate în considerare în procesul decizional, inclusiv în ceea ce priveşte alocarea resurselor;  Se fac încercări sincere şi sistematice de a media între diferitele interese legitime şi de a ajunge la un consens general cu privire la interesul întregii comunităţi şi la felul în care acesta poate fi îndeplinit;  Deciziile sunt luate în funcţie de ceea ce doresc cei mai mulţi, în vreme ce drepturile şi interesele legitime ale celor mai puţini sunt respectate.

Răspunsuri prompte

Eficienţă şi eficacitate  Activităţile instituţiilor satisfac în mod real și nevoile rezidenților străini, pe baza unei distribuţii rezonabile şi corecte a resurselor disponibile.

Deschidere şi transparenţă



 Deciziile sunt luate şi implementate în conformitate cu regulile şi regulamentele care sunt publice;  Informaţiile cu privire la decizii, implementarea politicilor şi rezultate pot

incluzivă migranților fi accesate cu ușurință și de către membrii comunităţilor de migranți, astfel încât aceştia să poată urmări şi contribui în mod eficient la activităţile autorităţilor locale (de ex. cu ajutorul mediatorilor, prin participarea autorităților la seminariile locale organizate cu regularitate, prin proceduri de comunicare adaptate);

Respectarea statului de drept  Regulile şi regulamentele sunt adoptate în conformitate cu procedurile legale şi sunt aplicate în mod imparţial şi echitabil, acordând o atenţie deosebită evitării discriminării directe şi indirecte;  La nevoie, procedurile şi regulamentele sunt adaptate pentru a lua în considerare accesul real al rezidenților străini la drepturile lor.

Comportament etic

 Angajamentele, mecanismele şi practicile referitoare la abordarea corupţiei şi conflictelor de interese există şi sunt cunoscute și de către rezidenții străini.

Competenţă şi capacitate  Personalul instituțiilor publice are cunoştinţele şi abilităţile de a înţelege şi aborda problematica integrării migranților şi are posibilitatea de a integra aceste cunoștințe și abilități în practica profesională curentă;  Personalul este susţinut, încurajat şi motivat să participe la activităţi care le sporesc abilităţile şi cunoştinţele cu privire la problemele legate de migrație şi competenţele profesionale în general.

şi deschidere Inovaţie la schimbare  Sunt căutate soluţii noi şi eficiente pentru facilitarea integrării migranților

şi sunt valorificate diferitele metode şi instrumente disponibile;  Există disponibilitatea de a pilota şi experimenta noi abordări şi de a învăţa din experienţa altor oraşe.  Este creat un climat propice schimbării în scopul obţinerii de rezultate mai bune.

Sustenabilitate şi orientare pe termen lung



 Există o înţelegere a cauzelor istorice, culturale şi sociale care stau la baza situaţiei actuale a comunităţilor de migranți şi se ia în considerare o abordare pe termen lung bazată pe sustenabilitate;  Se insistă asupra susţinerii proceselor care duc la egalitate, cetăţenie activă şi autonomie şi nu asupra rezolvărilor rapide care reproduc inegalităţile şi generează sau mențin situații de dependenţă.

management financiar Uneficient  Rezidenții străini participă alături de ceilalți cetățeni la elaborarea bugetului şi la monitorizarea implementării acestuia.

omului, diversitate Drepturile culturală şi coeziune socială  În sfera de influenţă a autorităţilor locale drepturile omului sunt respectate, protejate şi implementate, iar discriminarea de orice fel este combătută;  Diversitatea culturală este tratată ca element pozitiv şi se fac eforturi continue pentru a se asigura că fiecare persoană se simte membru al comunităţii locale, se identifică cu aceasta şi nu se simte exclus;  Se iau măsuri pentru managementul diversităţii;  Se promovează coeziunea socială şi integrarea zonelor dezavantajate;  Se asigură accesul la serviciile esenţiale, mai ales în ceea ce priveşte secţiunile cele mai dezavantajate ale populaţiei.

Călin Rus

Director Institutul Intercultural Timişoara

Responsabilitate  Toţi factorii decizionali, colectivi şi individuali, îşi asumă răspunderea pentru deciziile luate;  Deciziile sunt raportate, explicate în aşa fel încât să fie înţelese cât mai bine de membrii comunităţii locale şi pot fi sancţionate;  Mecanismele de responsabilizare sunt cunoscute și de către rezidenții străini, iar aceştia sunt încurajaţi să le folosească.

Cu siguranță, dacă evaluarea siuației dintr-un oraș este făcută de persoane din administrația locală se vor obține rezultate diferite față de cele ale unei evaluări realizate de reprezentanți ai migranților sau de către reprezentanți ai societății civile. Mai mult, este probabil ca unii reprezentanți ai societății civile să semnaleze faptul că în legătură cu unii indicatori autoritățile locale nu își fac datoria nici față de cetățenii români, nu doar față de rezidenții străini. De asemenea, este probabil că rezultatele unei asemenea evaluări vor arăta că orașele analizate stau foarte bine în legătură cu anumiți indicatori și sunt foarte departe de a îndeplini cerințele specificate de alți indicatori. Rezultă așadar că o asemenea analiză ne poate indica ariile prioritare de acțiune la nivel local pentru a apropia situația de standardele bunei guvernări incluzive, iar orice acțiune care asigură îmbunătățirea participării migranților la viața publică locală nu face decât să contribuie la îmbunătățirea modului în care instituțiile publice își îndeplinesc atribuțiile în general și la promovarea principiilor democrației participative la nivel local.

Migrant în România - nr. 19, 2013

13

analiza

Participarea politică Website-ul European pentru Integrare (EWSI - www.integration. eu),o platfomă online care susține eforturile pentru integrarea migranților din țările terțe în statele membre ale Uniunii Europene, a publicat un articol special dedicat participării politice a migranților. Descrierea, în revista Migrant în România, a acestui articol are mai multe obiective. În primul rând, prin prezentarea cadrului legal și evoluția acestuia pe parcursul ultimilor 20 de ani la nivelul U.E. se oferă o înțelegere de ansamblu a întregului proces, încă în derulare. În al doilea rând, un subiect de interes major îlreprezintă prezentarea comparativăa situației participării migranților la viața politică din perspectivele: drept de vot, cetățenie și dreptul la candidatură, precum și situația privind participareaca și candidați din partea unor partide politice și reprezentarea în funcții publice, respectiv în consilii consultative și alte platforme de dialog.

Nu în ultimul rând, articolul vorbește despre tinerii migranți din statele terțe și diverse forme de participare ale acestora în statele membre U.E., de asemenea un subiect de interes pentru revista Migrant în România.

Dezvoltarea cadruluilegal și a politicilor privind migrația în Uniunea Europeană se rezumă la câteva etape semnificative, după cum urmează:  Anul 1992 a fost precedat de două documente relevante, primul document fiind„Tratatul de la Maastricht” care conferă dreptul cetățenilor U.E. să voteze la alegerile locale și europene într-un alt stat membru decât al lor.

Cel de-al doilea document semnificativ îl reprezintă„Convenția Consiliului Europei privind participarea străinilor la viața publică la nivel local”. Acesta din urmă garantează rezidenților străini dreptul egal la asociere, crearea unei structuri alese de către comunitățile de străini care să dețină un rol consultativ și dreptul de vot pasiv după 5 ani de rezidență. Deși reprezintă un progres semnificativ, ratificarea convenției a fost limitată de-a lungul timpului la doar opt semnături din partea statelor (trei provenind din state care nu sunt

14 Migrant în România - nr. 19, 2013

membre U.E. și alte cinci semnături care nu au fost urmate de ratificări).  Parlamentul European sprijină constant dreptul la vot și participarea civică a străinilor din statele terțe, iar una dintre cele mai semnificative rezoluții este cea privind „Integrarea migranților, efectele pe piața muncii și dimensiunea externă a coordonării privind securitatea socială” adoptată la Strasbourg în 14 martie 2013.  În noiembrie 2004 a fost adoptat la nivelul statelor membre U.E.documentul „Principiile de bază comune privind politicile integrării imigranților în U.E.” prin care se încurajează participarea străinilor la procesele democratice și creșterea interacțiunii dintre aceștia

și cetățenii statelor membre.  În iunie 2008, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei face o propunere pentru garantarea dreptului de vot al migranților cel puțin la nivel local și sprijinirea unor mecanisme consultative prin care migranții își pot exprima părerea și sunt consultați cu privire la subiecte care îi afectează.  În iulie 2011, Comisia Europeană a propus „Agenda europeană pentru integrarea resortisanţilor ţărilor terțe” prin care se încurajează acțiuni de creștere a participării migranților din punct de vedere economic, social, cultural și politic.

Prin acest document se propun și o serie de măsuri concrete pentru

a migranților

susținerea participării democratice a migranților, cum ar fi: cursuri destinate migranților și programe de mentorat, sprijinirea dreptului la vot al migranților la alegerile locale, crearea unor mecanisme consultative la nivel local, regional și național, precum și încurajarea antreprenoriatului, creativității și inovației.

Conform EWSI, încă existăcâteva obstacole majore de depășit până când migranții din statele terțe să poată participa la alegerile locale, regionale și naționale în statele membre U.E. Doar 16 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene oferă dreptul la vot rezidenților străini, în timp ce doar două țări oferă dreptul la vot la nivel național. În mai multe state

membre U.E., dreptul la vot este legat de durata șederii sau este accesibil doar unei categorii specifice de migranți. În alte cazuri, dreptul la vot este oferit cetățenilor din state care au semnat un acord bilateral specific în acest sens.

Dincolo de dreptul de vot, care este baza participării politice și civice, există o serie de alte drepturi pentru a încuraja participarea democratică a migranților. Cetăţenii din state terțe au dreptul să candideze pentru alegeri la nivel local în zece țări membre U.E. (Danemarca, Finlanda, Suedia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie), pentru alegeri regionale în doar patru țări (Marea Britanie, Portugalia, Danemarca și Suedia) și în doar două țări pentru alegeri naționale (Marea Britanie și Portugalia). Obținerea cetățeniei poate fi văzută drept o finalitate a integrării sau/și un stimulent. Participarea politică poate fi promovată pe de o parte prin extinderea drepturilor politice ale migranţilor din statele terțe sau/și prin facilitarea accesului la obținerea cetățeniei. Se consideră că facilitarea obținerii cetățeniei diminuează decalajul dintre drepturile cetățenilor și cele ale rezidenților pe termen lung și deschide oportunități spre mai multe forme de participare.

Un rol important în facilitarea reprezentării îl au mecanismele consultative deoarece oferă migranților oportunitatea de a-și apăra drepturile și de a-și exprima opiniile în fața autorităților locale și/sau naționale.

Totuși, această formă de reprezentare nu poate fi considerată o alternativă la drepturile electorale, însă poate stimula participarea politică a migranților din statele terțe și poate îmbunătăți politicile de integrare deoarece reprezentanții migranților își pot comunica direct opiniile către guverne și alți actori publici.

Dacă la nivelul Uniunii Europene există o apatie generalizată a tinerilor față de participarea politică formală, tinerii migranți nu sunt o excepție.

Dimpotrivă, aceștia necesită o atenție deosebită în orice sistem politic și trebuie încurajați să participe politic

Daniela Crăciun

Institutul Intercultural Timişoara

acolo unde este posibil. Tinerii migranți reprezintă o categorie asupra căreia criza economică și financiară și-a pus amprentele puternic, în special în ceea ce privește accesul la un loc de muncă. Există diverse forme de participare care pot fi luate în considerare și pot să fie susținute prin intermediul noilor tehnologii de comunicare și o finanțare dedicată. În ceea ce privește competențele naționale versus instituțiile europene, acestea din urmă pot face recomandări, pot sprijini dezbateri și schimbul de informații și bune practici. Un document care atestă acest lucru este Agenda europeană pentru integrarea resortisanţilor ţărilor terţe prin care Comisia Europeană recomandă statelor membre să înlăture obstacolele pentru participarea politică a migranților.

Concluzia la care ajung autorii articolului se rezumă, printre altele, la faptul că în ultimele două decenii s-au făcut progrese la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene pentru a încuraja accesul migranților din statele terțe la dreptul de participare politică. Totuși, datorită numărului mic de semnături ale Convenției privind participarea străinilor la viața publică la nivel local lansată de către Consiliul Europei, mai rămân o serie de etape de parcurs până când migranții din statele terțe să poată avea acces egal la manifestarea dreptului de participare politică la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Întregul articol este disponibil pe Site-ul European pentru Integrare: www.integration.eu.

Migrant în România - nr. 19, 2013

15

proiecte

Intergrare şi asistenţă pentru străinii din Timişoara

Flavius Ilioni - Loga

Resortisanţii ţărilor terțe din Timişoara beneficiazădin septembrie 2012 de asistenţă în vederea facilitării integrării acestora în comunitate, în cadrul Centrului de Consiliere a persoanelor aflate în situaţie de risc AIDRom Timisoara, Str. Gheorghe Șincai, Nr. 9.

Beneficiarii proiectului care este derulat de către ARCA – Forumul

Român pentru Refugiaţi şi Migranţi în parteneriat cu Asociaţia Ecumenicăa Bisericilor din România AIDRom sunt cetăţenii străini cu drept de şedere în România, marea majoritate fiind studenţi, membri de familie sau persoane cu viză de muncă.

Grupul ţintă beneficiază de servicii de facilitare a integrării în societatea românească prin consiliere socială

şi juridică, cursuri gratuite de limba română şi acomodare culturală, asistenţă materială pentru categoriile vulnerabile, asistenţă în vederea identificării unui loc de muncă sau orice tip de acompaniere şi mediere în relaţia dintre beneficiar şi autorităţi locale. Tot în cadrul proiectului a fost lansată campania „Primeşte-i alături de tine! România are doar de câştigat”,

campanie de sensibilizare a opiniei publice şi de creştere a nivelului de cunoaştere a societăţii româneşti cu privire la fenomenul migraţiei.

Toate aceste servicii şi activităţi sunt oferite în cadrul proiectului finanţat de Uniunea Europeană şi Inspectoratul General pentru Imigrări, Promovarea imaginii RTT în România şi soluţii eficiente în vederea integrării acestora în societatea românească” în cadrul Programului General Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe, Programul anual 2012/ Nr. Ref. IF/11.01-02.01/2012.

Centrul de Consiliere pentru persoane aflate în situaţia de risc AIDRom Timişoara a organizat, în cadrul activităţilor de acomodare

16 Migrant în România - nr. 19, 2013

culturală, evenimente artistice intitulate Seri Multiculturale.

Acestea sunt întâlniri interactive, unde participanţii au ocazia de a afla despre cultura, tradiţiile şi obiceiurile româneşti. Participanţii sunt provocaţi la discuţii interactive legate de paralele culturale pe temele abordate. De asemenea, întâlnirile culturale au avut şi o latură culinară.

La evenimente a fost gătită mâncare tradiţională românească, dar şi mâncare internaţională pregătită de participanţi. În cadrul Centrului de Consiliere a persoanelor aflate în situaţie de risc AIDRom Timişoara, asistenţa este oferită de doi asistenţi sociali şi un lector de limba română.

Proiectul oferă acelaşi pachet de servicii şi în Iaşi şi Bucureşti pentru toţi resortisanţii ţărilor terţe.

Migrant în România - nr. 19, 2013

17

europa

Integrarea migranţilor Concordia Discors. Înţelegerea conflictului şi integrării în cartiere europene Concordia Discors este un proiect de cercetare despre integrarea diferitelor grupuri de migranţi în cartiere europene. Proiectul este finanţat prin Fondul European pentru Integrare şi are ca scop investigarea dinamicii integrării prin analiza relaţiilor între grupuri la nivel de cartier în cinci oraşe europene: Torino, Barcelona, Nürnberg, Londra şi Budapesta.

Expresia „Concordia discors” provine din limba latină şi a devenit o paradigmă pentru starea dinamică a „armoniei discordante”. Proiectul porneşte de la ideea că integrarea este un proces dinamic, nu este o situaţie rigidă şi nici nu se opune conceptual conflictului. Analiza tensiunilor intergrup asociate cu procesele de integrare devine astfel o precondiţie pentru abordarea lor proactivă şi constructivă.

O altă perspectivă importantă a proiectului se referă la viziunea asupra relaţiilor intergrup, care trece dincolo de simpla diferenţiere în funcţie de naţionalitate sau cultură. Astfel, grupurile analizate în cadrul cercetării se bazează şi pe diferenţierile în funcţie de statut socio-economic, generaţie sau durata locuirii în cartierul respectiv. De aceea, terminologia folosită este de „relaţii intergrup” şi nu de relaţii „interetnice”.

Acest proiect porneşte de la ideea că spaţiul fizic are un impact important asupra relaţiilor dintre grupuri. Având în vedere că oraşele contemporane sunt (din ce în ce mai) fragmentate şi prea eterogene pentru a fi investigate ca un tot unitar, studiul se centrează pe cartiere, cu scopul de a genera o înţelegere profundă, bazată pe date empirice şi relevantă pentru realizarea de poltiici publice referitoare la integrarea şi transformarea conflictelor.

Proiectul urmăreşte să înţeleagă atât rolul imigraţiei asupra schimbărilor

18 Migrant în România - nr. 19, 2013

urbane, aşa cum este el perceput de populaţia locală, cât şi influenţa diferitelor contexte urbane asupra relaţiilor între grupuri şi integrării, precum:  Cartierele ca şi context social şi urban;  Experienţele zilnice;  Informarea de către şi reprezentarea în mass-media locală a respectivelor cartiere;  Politicile locale care au efecte asupra cartierelor respective, inclusiv strategiile de comunicare politice/electorale.

Aceste aspecte sunt analizate prin metode calitative şi cantitative, specifice unor discipline de studiu diferite.

Principalele etape metodologice ale proiectului Concordia Discors sunt:  Analiza contextului social şi urban şi identificarea indicatorilor comuni care descriu contextele urbane, sociale şi de migraţie  Analiza percepţiei asupra politicilor locale şi măsurii în care acestea influenţează relaţiile intergrup  Analiza mass-mediei locale, a conţinuturilor ziarelor locale sau a secţiunilor locale din ziarele naţionale, în funcţie de specificităţile fiecărei ţări pentru a identifica cât de des sunt menţionate cartierele respective referitor la migraţie şi pentru a analiza conţinuturile ştirilor cu privire la reprezentările dominante ale relaţiilor intergrup şi ale politicilor referitoare la migraţie şi integrare

în oraşele europene Eurocities – Oraşe ale integrării

Oana Neştian Sandu Institutul Intercultural Timişoara

 Muncă de teren etnografică pentru identificarea, prin observaţie directă şi interviuri, a relaţiilor intergrup, a modalităţilor în care locuitorii cartierelor respective îşi reprezintă diversitea şi pentru investigarea practicilor zilnice de interacţiune.

Proiectul Concordia Discors a adoptat o perspectivă comparativă realizată la două niveluri: comparaţia între diferite cartiere ale aceluiaşi oraş şi comparaţia între cartiere din diferite oraşe şi ţări.

Există câte un raport pentru fiecare oraş şi o sinteză a analizei comparative a tuturor celor 11 cartiere din cele cinci oraşe care au participat la proiect.

Aceste documente sunt disponibile la: www.concordiadiscors.eu.

Iniţiativa Oraşe ale integrării (Integrating Cities) a fost lansată la Rotterdam în 2006 în cadrul unui parteneriat între EUROCITIES şi Comisia Europeană pentru a promova implementarea la nivel local a Principiilor de Bază Comune ale Integrării. Angajamentul în acest proces a fost reconfirmat prin Declaraţia de la Milano din 2007 şi o serie de proiecte europene. În 2010 a fost lansată Carta Eurocities pentru Oraşe ale Integrării care afirmă angajamentul oraşelor cu privire la integrarea migranţilor şi oferă un cadru important, prezentând obligaţiile şi responsabilităţile oraşelor europene de a promova diversitatea şi a de a oferi oportunităţi egale din rolul de decidenţi politici, ofertanţi de servicii, angajaţi şi cumpărători ai bunurilor şi serviciilor. Carta a fost semnată de 25 de oraşe care fac parte din grupul de lucru privind migraţia şi integrarea în cadrul Eurocities.

Acest grup de lucru, din care fac parte practicieni din peste 30 de oraşe, oferă, pe deo parte, un cadru pentru învăţare reciprocă cu privire la guvernarea integraţionistă, iar pe de altă parte încearcă să influenţeze politicile UE privind migraţia şi integrarea din perspectiva oraşelor.

Având în vedere faptul că majoritatea migranţilor locuiesc la oraş, grupul de lucru doreşte să sublinieze importanţa implicării oraşelor în

formularea şi implementarea politicilor publice privind migraţia şi integrarea.

De asemenea, grupul îşi propune să pună în practică unul dintre obiectivele Agendei europene pentru integrare, şi anume dezvoltarea politicilor de integrare printr-o abordare cu adevărat „de jos în sus”, pentru ca experienţa la nivel local să aibă un impact mai mare asupra politicilor UE. Unul dintre proiectele aflate în derulare în prezent este proiectul ImpleMentoring – Sprijin de la oraş la oraş pentru integrarea migranţilor, carea început în noiembrie 2012 şi se va încheia în mai 2014. Bazat pe experienţe anterioare ale reţelei Eurocities, proiectul abordează probleme referitoare la politicile şi practicile de integrare.

ImpleMentoring îşi propune să ofere sprijin între oraşe prin sisteme de monitorizare, adaptate pentru patru arii specifice:  Sensiblizarea percepţiei publice cu privire la migraţie şi diversitate  Reflectarea şi managementul diversităţii în administraţia publică şi oferirea de servicii  Stimularea participării în diverse cartiere  Promovarea participării politice a migranţilor prin grupuri consultative locale.

Activitatea principală a acestui proiect se referă la realizarea a patru seturi de instrumente în care se

identifică factorii cheie de succes cu privire la cele patru tematici descrise mai sus. Sunt realizate, de asemenea, materiale video şi planuri de monitorizare care includ patru sau cinci oraşe, unele în rolul de mentori (cele care au experienţă pe tematica respectivă), iar altele în rolul de oraşe care doresc să implementeze schimbări cu privire la anumite politici publice.

Pentru a deveni semnatari ai Cartei oraşelor integrării, membrii Eurocities trebuie să parcurgă un proces care presupune: prezentarea iniţiativei în Consiliul Local pentru a fi adoptată oficial, informarea Eurocities cu privire la decizia de participare, organizarea unei ceremonii oficiale de semnare a Cartei la nivel local. O ceremonie oficială este organizată şi în cadrul unei conferinţe anuale în care oraşele îşi exprimă angajamentul în faţa instituţiilor UE şi a celorlalte oraşe semnatare. Încurajăm pe această cale oraşele din România să se alăture initiativei Oraşelor integrării şi recomandăm grupurilor de lucru locale pentru integrare să informeze autorităţile publice cu privire la această oportunitate.

Mai multe informaţii puteţi afla la: www.integratingcities.eu.

Migrant în România - nr. 19, 2013

19

analiza

Sinteză şi traducere de

Alexandra Conearic Institutul Intercultural Timisoara

Europa este formată dintr-o foarte mare diversitate de oameni, fie ei migranţi sau nativi. Fiecare persoană este unică în sine, având abilităţi diferite, personalităţi diferite, atribute diferite, provenind din medii diferite iar fiecare din aceste diferenţe este ceea ce îi conferă Europei strălucirea aparte, competitivitate şi creativitate. Totuşi, mult prea des diversitatea Europei nu este percepută în mod pozitiv, ci mai degrabă ca o condamnare, iar diferenţele culturale, sociale, politice şi economice din Europa dau naştere unor sentimente de ameninţare şi/ sau nesiguranţă. Pe măsură ce dialogul şi eforturile interculturale pentru promovarea şi valoarea diversităţii încearcă să combată retorica antiimigraţionistă şi teama publicului, criticii fenomenului migraţiei sunt prizonierii propriei gândiri xenofobe.

Acest lucru rezultă în marginalizarea străinilor şi a cetăţenilor UE care provin din familii de migranţi, sau a celor cu „o caracteristică vizibilă a diferenţei.”

Deoarece până în prezent s-au adunat puţine dovezi cu privire la acest lucru, iar datele statistice care confirmă beneficiile sociale şi culturale, precum şi impactul economic al contribuţiilor migranţilor sunt puţine, ENAR a realizat această publicaţie cu scopul de a oferi o primă relatare şi de a încuraja cercetări academice mai amănunţite în acest domeniu şi îi invită pe migranţi, precum şi pe cei care au cunoştinţe despre contribuţiile migranţilor la tot ceea ce înseamnă Europa, să-şi împărtăşească

20 Migrant în România - nr. 19, 2013

ENAR: Talente ascunse, talente irosite? poveştile, mărturiile personale şi cifrele care dovedesc „talentele ascunse” ale migranţilor din Europa.

Talente ascunse, talente irosite?scoate în evidenţă câteva dintre multele talente ale migranţilor şi ale minorităţilor etnice şi religioase; talente care sunt mai puţin vizibile în tendinţele generale ale massmediei sau ale discursului public. În timp ce, în ultima vreme, aspectul economic al migraţiei a atras atenţia publică, dimensiunea socială nu a fost recunoscută sau apreciată în aceeaşi măsură. Astfel, această publicaţie spune povestea talentelor migranţilor şi încearcă să documenteze şi să aducă într-o nouă lumină modalităţile prin care aceştia contribuie la societatea şi economia europeană, atât din punct de vedere material cât şi întrun mod mai simbolic şi calitativ. În mod surprinzător, cercetările întreprinse pentru această publicaţie s-au confruntat cu provocarea unei

insuficienţe de informaţii disponibile şi studii aprofundate cu privire la diferitele aspecte în care migranţii şi minorităţile religioase şi etnice contribuie la societăţile europene. În consecinţă, unul din obiectivele acestei publicaţii este atragerea atenţiei celor care elaborează politici şi a oamenilor de ştiinţă asupra nevoii de a investi în cercetări aprofundate pentru a descoperi şi a prezenta publicului într-un mod cât mai documentat impactul pozitiv al migranţilor şi al minorităţilor etnice în toate sectoarele societăţilor europene.

Câteva din mesajele cheie care se regăsesc în această publicaţie includ: Contribuţii economice: 1. Migranţii contribuie la societatea şi economia europeană.

2. Contribuţiile lor la aspectele sociale, culturale şi politice au valoare economică.

3. Migranţii constituie aproape 10% din populaţia Uniunii Europene şi fac parte din construcţia socială a Uniunii Europene.

4. Migranţii sunt angajatori care oferă locuri de muncă unor milioane de nativi europeni, atât în mod direct, cât şi în mod indirect.

5. Migranţii contribuie în mod semnificativ, direct şi indirect, la PIB-ul şi comerţul ţărilor europene.

6. Datorită migranţilor, europenii pot consuma bunuri şi servicii la preţuri mult mai mici, în domenii precum aprovizionare, îngrijirea copiilor şi îngrijire la domiciliu, croitorie, curăţenie, grădinărit,

construcţii, măcelărie sau eliminarea deşeurilor sau pur şi simplu îi ajută pe europeni să-şi concentreze atenţia şi energia în alte sectoare.

7. Migranţii contribuie enorm la bunăstarea ţărilor lor de origine trimiţând bani familiei.

8. Migranţii oferă Europei o legătură directă cu reţelele şi pieţele din toată lumea.

Abilităţi şi contribuţii variate 9. Migranţii au diferite abilităţi şi aptitudini. Participă la munci esenţiale, atât plătite cât şi neplătite. Aceştia umplu goluri esenţiale pe piaţa forţei de muncă; acceptă locuri de muncă pe care nativii deseori le refuză; fac

muncă de voluntariat în diferite sectoare; sunt cunoscuţi pentru spiritul lor antreprenorial şi inovativ în ceea ce priveşte demararea unei afaceri.

10. Migranţii sunt creativi şi curajoşi în asumarea riscurilor, au o deschidere mai mare datorită mediului transnaţional din care provin.

Aduc cu ei încântări culinare, stiluri vestimentare şi muzicale,cunoştinţe culturale şi lingvistice.

11. Migranţii nu sunt doar inovativi, ci mai mult, prezenţa lor le permite şi celorlalţi să creeze şi să inoveze.

Agenţi ai schimbării 12. Migranţii, şi mai ales femeile migrante, sunt agenţi ai schimbării.

Acestea schimbă stereotipurile cu privire la femei şi tineri şi formează o imagine elocventă a unor femei curajoase şi puternice.

Lecţii de învăţat 13. Dacă vrem să dezvoltăm o societate interculturală şi coezivă din punct de vedere social, este esenţial ca Europa să valideze contribuţiile diverse şi substanţiale pe care le aduc migranţii în ceea ce priveşte societatea şi economia.

14. Politicile restrictive referitoare la migraţie, educaţie şi ocuparea forţei de muncă au efecte economice şi sociale directe asupra individului, comunităţii şi societăţii mai largi. Acestea dăunează în mod considerabil perspectivelor unei reveniri rapide din criza economică actuală. Acest lucru trebuie recunoscut şi abordat astfel încât migranţii să poată participa pe deplin în societate.

15. Recunoaşterea, aprecierea şi promovarea exprimării şi utilizării diverselor talente ale migranţilor sunt paşi esenţiali pentru măsurarea egalităţii şi alocarea de investiţii în cercetări cu privire la dimensiunea acestor contribuţii. Datorită unei lipse uriaşe de date în acest domeniu, economiştii şi alţi cercetători ar trebui să adopte o abordare mai largă a colectării de date şi analizei cu privire la contribuţiile migranţilor la construcţia socială europeană din punct de vedere social, cultural şi politic. Într-adevăr, nu putem măsura ceea ce nu apreciem şi ceea ce nu luăm în considerare.

16. Deoarece, de cele mai multe ori, talentele femeilor sunt ascunse sau nu sunt puse în aplicare, cercetările şi alte iniţiative ar trebui să cuprindă şi o dimensiune de gen pentru a promova şi încuraja participarea femeilor migrante.

Migrant în România - nr. 19, 2013

21

organizatii

Centrul de Informare de la Cluj provocările Centrul de Informare pentru Străini (CIS Cluj) face parte dintrun proiect naţional al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie OIM Misiunea în România, finanţat prin Fondul European de Integrare a RTT. OIM România a creat aceste centre de informare în alte 14 oraşe din România în anul 2010. CIS Cluj are deja aproximativ 4 ani de activitate, timp în care a dezvoltat o serie de parteneriate şi relaţii cu instituţiile locale şi în principal cu Serviciul Român pentru Imigrări al judeţului Cluj şi cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Muncipiului Cluj-Napoca. În anul 2010, deşi CIS Cluj a reuşit performanţa de a investiga nevoile sociale şi culturale ale unui număr de aproximativ 500 de străini, şi de a organiza mai multe sesiuni de informare pentru studenţii străini, dar şi pentru membrii de familie în vederea obţinerii unui loc de muncă, nu a reuşit să ajungă cu adevărat la comunităţile care aveau nevoie reală de ajutor, consiliere şi informare.

De asemenea, principalele instituţii locale cu care CIS Cluj ar fi trebuit să colaboreze considerau Centrul un proiect care nu are sustenabilitate în comunitate şi drept urmare nu era tratat cu seriozitate. Mai mult, comunităţile de străini percepeau CIS Cluj ca o entitate care doreşte să îi ia în vizor şi să le verifice şederea în România. Într-un cuvânt, în primele luni de existenţă CIS Cluj nu a avut succes, dacă este să măsurăm succesul în indicatorii stabiliţi în proiectul prin care au fost finanţate aceste CIS-uri. Echipa tânără din cadrul Centrului a venit cu o nouă abordare a întregului proces de promovare şi de câştigare a încrederii comunităţilor şi anume a selectat tineri voluntari

22 Migrant în România - nr. 19, 2013

care reprezentau comunităţile de străini la Cluj. Acestei echipe se datorează cei patru ani de activitate aproape neîntreruptă a Centrului. Cu ajutorul voluntarilor multiculturali au fost organizate sesiuni de informare, conferinţe, workshopuri importante pe diverse tematici de interes preum: muncă, studii, educaţie şi permis de şedere la care au participat peste 200 de străini.

CIS Cluj a dezvoltat şi un program anual de internship la care sunt invitaţi să se înscrie tinerii străini care

doresc să se implice în promovarea centrului în cadrul comunităţilor lor. Începutul a fost dificil şi plin de provocări. Anul 2010 a fost unul crucial în care CIS Cluj a încercat să se facă cunoscut şi să inspire încrederea comunităţilor de străini. Ce s-a întâmplat în următorii ani a fost un proces continuu de formare a relaţiilor şi parteneriatelor cu entităţile strategice locale şi, ce este şi mai important, CIS a încercat să îşi asigure sustenabilitate, accesând fonduri locale, identificând sponsori pentru evenimentele locale.

pentru străini pregătit pentru anului 2014

Începând cu anul 2011 au fost întroduse serviciile de asistenţă materială, despre care de fapt doresc să vorbesc pe larg în acest articol.

Consider că acest serviciu este unul extrem de util pentru străini, a avut şi are rezultate notabile. CIS Cluj a asistat material aproximativ 35 de cazuri pe parcursul a trei ani de activitate, este un număr destul de mare dacă ne raportăm la numărul total al străinilor RTT la Cluj aprox.

2399 (date oferite de Serviciul Român pentru Imigrări al Judeţului Cluj).

Ţările din care provin persoanele asistate material sunt următoarele: Egipt, Turcia, Ecuador, Burundi, Ghana, Camerun, Pakistan, Cuba, Columbia, Ecuador, Mexic, Republica Moldova. În majoritatea cazurilor sprijinul a constat în achiziţionare de produse electrocasnice, de uz casnic, alimente, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cum funcţionează acest serviciu de asistenţă materială? A fost gândit să funcţioneze ca un serviciu tipic de asistenţă socială, condiţii în care CIS Cluj colaborează cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Municipiului. În primul rând, consilierii CIS analizează situaţia economică a străinului şi dacă îndeplineşte toate criteriile de eligibilitate, apoi îi este realizată o anchetă socială care urmăreşte investigarea situaţiei financiare, familiale şi istoricul social al străinului. Dosarul de anchetă este transmis către OIM România, care acordă sau nu finanţarea cazului în baza unor evaluări. Procesul nu este deloc greoi, o anchetă se poate finanţa în minim o săptămână de la trimiterea dosarului. Partea mai dificilă este achiziţionarea produselor.

Este dificilă, pentru că finanţarea nu este virată în contul CIS-ului sau în contul beneficiarului, ci ca o măsură de precauţie OIM România decontează plata facturilor deja realizate. Acest lucru înseamnă de fapt că benficiarul trebuie sa avanseze sumele necesare pentru achiziţionarea produselor, iar apoi să îi fie virate în contul personal.

CIS Cluj a ales să lucreze cu facturi proforme, pentru că beneficiarii nu au banii necesari pentru achiziţionarea în avans a produselor. Din cauza că centrul lucrează cu proforme, multe

Daniela Cervinschi LADO Cluj

magazine nu acceptă colaborarea cu acesta. Astfel, CIS şi-a dezvoltat o reţea de magazine care au fost deschise spre colaborare. Au fost semnalate câteva neajunsuri ale acestui serviciu de către beneficiari precum: produsele nu pot fi achiziţionate din orice magazin, ajutorul material este acordat doar o singură dată per caz, justificarea excesivă a produselor achiziţionate, regulile stricte de eligibilitate a produselor.

Majoritatea beneficiarilor s-au declarat mulţumiţi de produsele achiziţionate şi de atitudinea consilierilor de informare, relaţia acestora cu consilierii a fost una de colaborare. Pe lângă asistenţa materială, CIS Cluj a încercat să îi facă promotorii şi colaboratorii Centrului. Mulţi dintre ei s-au implicat în activităţile Centrului, au scris articole, au participat la întâlniri şi au căpătat mai multă încredere.

Serviciul de asistenţă materială este unul dintre cele mai dificile, care implică mult timp şi multe resurse dar care a adus CIS-ului cele mai multe satisfacţii. În acest an lansăm un apel către voi, comunităţile de străini, nu fiţi indiferenţi, spuneţi-le prietenilor voştri în nevoie că noi existăm pentru ei.

Pentru a contacta Centrele de Informare din ţară, vă rog să accesaţi acest link: http://www.romaniaeacasa.ro/.

Migrant în România - nr. 19, 2013

23

proiect UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Ministerul Afacerilor Interne

Direcţia Schengen

Dincolo de Aparențe

Ministerul Afacerilor Interne

Inspectoratul General pentru Imigrări

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor şi Integrare Socială

Asociația Serviciul Social APEL

Cursuri de limba română și activități educative pentru străinii din afara Uniunii Europene

PROIECT „Cursuri de limba română și activități educative pentru străinii din afara Uniunii Europene” Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială (ADIS) derulează proiectul „Cursuri de limba română și activități educative pentru străinii din afara Uniunii Europene” (nr. ref. IF/12.02-02.01), în parteneriat cu Asociația Serviciul APEL. Proiectul se desfăşoară în perioada octombrie 2013 – iunie 2014, în următoarele regiuni: București-Ilfov, Cluj, Brașov. El este finanţat prin Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor al Uniunii European de Integrare a Asociația pentru Apărareamigratorii” l organizarea unor expoziții cu cetățenilor străini, dinEuropene, afara Uniunii Fondul Drepturilor și Integrare Socială includerea fotografiilor realizate de copii Europene,anual cu drept2012. de ședere în Resortisanţilor Țărilor Terţe - Programul (ADIS) derulează proiectul „Cursuri

România, se vor concretiza în

de limbaproiectului română și activități educative Pentruţărilor mai multeterţe informații oferirea în mod gratuit a unor: resortisanţilor Scopul îl reprezintă facilitarea integrării (RTT) în pentru străinii din afara Uniunii despre proiect și participarea la societatea românească prin oferirea de cursuri de limba română și sesiuni lingvistice, Europene” (nr. ref. IF/12.02-02.01), în activitățile acestuia, vă rugăm să  cursuri formale și sesiuni practice interculturale și educative, adaptate nevoile beneficiarilor (adulțiaccesați și copii). parteneriat cu Asociația Serviciul APEL. pagina web a Asociației de la învățare a limbii române, în Proiectul se desfăşoară în perioada

cadrul cărora puteți beneficia de:

ADIS: www.asociatia-adis.ro

Grupul ţintă proiectului este reprezentat în română principal de cătresauresortisanţii ţărilor octombrie 2013al – iunie 2014, în să solicitați informații la terţe cu l manual de limba (gratuit) următoarele regiuni: în București-Ilfov, office@asociatia-adis.ro l predarea cursuluidin de către un Uniuniie-mail drept de ședere România (cetățeni străini afara Europene), adulți și copii, iar Cluj, Brașov. El este finanţat prin sau telefon 0766448746. profesor de limba română cu în Programul secundar instituții publice responsabile de cu integrarea RTT în România, organizații nongeneral „Solidaritatea şi experiență în lucrul străinii gestionarea fluxurilor migratorii” al la nivel Asociația pentru Apărarea l accesul la resurse materiale guvernamentale care sprijină național sauși local procesul de integrare a RTT, comunitățile Uniunii Europene, Fondul European Drepturilor și Integrare Socială didactice de învățare a limbii române, locale în care locuiesc RTT, mass-media. de Integrare a Resortisanţilor Țărilor (ADIS) este o organizație noninclusiv mijloace multimedia Terţe - Programul anual 2012. guvernamentală non-profit, careședere l practicareastrăini, limbii române Activităţile principale destinate cetățenilor din afara Uniunii Europene,șicu drept de Scopul proiectului îl reprezintă are ca scop promovarea, apărarea în contexte reale de viață în facilitarea România, se vor concretiza în oferirea în mod gratuit a unor: și susținerea valorilor democrației, integrării resortisanţilor l flexibilitate în stabilirea

ţărilor terţe (RTT) în societatea drepturilor și libertăților omului, programului de desfășurare a  cursuri formale și sesiunicursului practice de română învățare a limbii române, încalității cadrul cărora puteți românească prin oferirea de cursuri îmbunătățirea vieții de limba de limba română și sesiuni persoanelor din punct de vedere l eliberarea unei diplome de beneficia de: lingvistice, interculturale și educative, adaptate la social, economic și cultural. Misiunea participare, după finalizarea cursului nevoile beneficiarilor (adulțide și copii).

ADIS este de a susţine integrarea în  manual limba română (gratuit) Grupul ţintă al proiectului este socio-economică şi culturală a  sesiuni lingvistice, interculturale  predarea cursului de către un profesor de limba română viaţa cu experiență în lucrul cu străinii reprezentat în principal de către individului - în special a diferitelor și educative destinate copiilor RTT, accesul resurse învățare a limbii române, inclusiv mijloace resortisanţii ţărilor terţe cula drept de și materiale categorii de migranţi, a tinerilor, inclusiv prindidactice metode de de educaţie multimedia ședere în România (cetățeni străini dar şi a altor persoane aparţinând non-formală, care vor presupune: din afara Uniunii Europene), adulți unor grupuri sociale marginalizate, l un spațiu atractiv pentru  practicarea limbii române în contexte reale de viață și copii, iar însecundar instituții defavorizate vulnerabile. desfășurarea de activități lingvistice, flexibilitate în stabilirea programului de desfășurare a cursului de sau limba română publice responsabile de integrarea interculturale și educative  eliberarea unei diplome de participare, după finalizarea cursului RTT în România, organizații nonConţinutul acestui document se l organizarea de activități tematice guvernamentale care sprijină la află în totalitate în responsabilitatea și adaptate vârstei și intereselor  național sesiuni lingvistice, destinateAsociaţiei copiilor inclusiv nivel sau local procesul de interculturale pentruRTT, Apărarea Drepturilorprin l activități înși aer educative liber, excursii tematice integrare a RTT, comunitățile localenon-formală, şi Integrare Socială (ADIS) şi nu l oferireacare de instrumente și materiale metode de educaţie vor presupune: în care locuiesc RTT, mass-media. poate fi considerat în nici un caz ca specifice, jocuri, ghiduri etc.  principale un spațiu atractiv pentru desfășurarea de de activități interculturale educative Activităţile destinate reflectând poziţia Uniunii și Europene. l organizarea unui curs fotografielingvistice,

 organizarea de activități tematice și adaptate vârstei și intereselor 24 Migrant în România - nr. 19, 2013  activități în aer liber, excursii tematice

Umbrele Trecutului

Cum sunt văzuţi arabii de mulţi români Ascultând melodia deschiderii Campionatului European de fotbal din Ucraina din 2012 m-a mirat faptul că aceasta melodie (Oceana – Endless Summer) a fost compusă de mulatri şi negri, pentru o ţară declarată rasistă şi cu îngrijorări făcute de organizatorii europeni faţă de rasismul din această ţară.

Reflectând mai atent, mi-am dat seama că acest lucru nu este chiar atât de neobişnuit, știind că industria muzicală, de filme şi nu numai, este bazată în mare parte pe economia celor mai puternice state (SUA, Franța, Anglia, Germania) pe umerii străinilor asiatici, arabi, africani şi ai minorităţilor etnice ale mai multor state. Asta ca să nu mai vorbim de chinezi, japonezi, coreeni, etc., care au dovedit putere în toate domeniile. În acest context, nu înteleg de ce românii nu încearcă să continue un drum făcut de alţii cu adevaratşi să lupte contra discriminarilor rasiale.

Este fabulos cum ne minţim singuri, s-a distrus orice sistem de valori şi suntem atât de confuzi încât am ajuns să transformăm hoţii în eroi şi prostituatele în dive, oameni care nu sunt în stare să lege trei cuvinte în limba româna în VIP-uri. În toate ţările menţionate mai sus străinii îşi găsesc totuşi dreptatea, prin recunoştinţe de la cetăţenii şi guvernele ţărilor respective (reamintim că SUA este condusă de un negru, iar un stat ca Germania a fost reconstruit cu ajutorul emigranţilor turci, Franţa a fost ajutată şi reconstruită prin cetăţeni africani şi magrebini).

Ca să nu ne învârtim în jurul unor probleme, pierzând timpul şi

posibilităţile rezolvării, să nu facem precum un struţ care îşi bagă capul în nisip în momentul în care este în pericol sau atacat (expresie veche, care înseamnă a-ţi închipui că poţi evita un pericol, dacă refuzi să-l vezi, aşa cum struţul crede că se ascunde în întregime, daca îşi bagă capul în nisip), problemele trebuie rezolvate din rădăcini şi prin legislaţii clare şi corecte. În noiembrie 2012, în procesul în care un interlop –vicecampion ieşean de box (care se impune numai prin forţă) împreuna cu şase ieşeni au rupt în bătaie doi studenţi la medicină, străini de origine arabă, viitori medici, judecătoarea procesului initiat de bătăuşi pentru a fi judecaţi în libertate a fost „de treabă” sau „bună” după cum relatează alţii. Deci cu asta trebuie să ne mulţumim...că nu a vrut să consemneze predica rasistăa avocatei unor bătăuși care a făcut o serie de comentarii rasiste despre arabii din România.Nu am nimicpersonal cu aceste persoane, însă consider că atât atitudinea avocatei, cât şi cea a judecătoarei sunt greşite. Chiar dacă pot să înţeleg că aceste persoane şi-au

Dr. Mohamed M. Daoud Doctor in științe Medicale Medic Specialist Obstetrica - Ginecologie Președinteal Asociației Centrul Cultural Oriental www.ccoro.org

dezvoltat mentalitatea sub îndrumările şi ideile făcute greşit despre alte rase, faptul că nu consemnăm oficial anumite idei, indiferent că sunt greşite, aduce un prejudiciu dezvoltării societăţii. Dacă aceste atitudini nu sunt consemnate oficial, ele sunt considerate, astfel, inexistente. Statul nu recunoaşte aşadar, o problemă atitudinală pe scară largă. În acest caz specific, vorbim despre nişte tineri care s-au bătut şi nu contează că sunt români, arabi sau orice altă rasă. O astfel de generalizare la adresa unei comunităţi poate avea efecte foarte grave pe viitor. Poate crea ură reciprocă. O mare parte din comentariile la articolele care au relatat cazul reprezintă o sfidare şi o jignire la adresa arabilor.

Să nu uitămcă un fost dinamovist acuză România de rasism, dă cărţile pe faţă şi vorbeşte deschis despre problemele pe care le-a avut de înfruntat „A fost dificil la început.

Chiar dacă nu eram singurul ivorian de la Dinamo, nu mă simţeam ca acasă.

Credeam că o să fiu primit cu braţele deschise, dar jucătorii se temeau să nu îşi piardă locul în echipă. Am avut probleme şi cu rasismul. Auzeam sunete de maimuţă din tribună la fiecare meci.

Nimeni nu iubeşte jucătorii de culoare în România”, a spus Zie Diabate.

Jurnalul.ro, într-o ediție din 16 mai 2013, arată că un studiu de lungă durată al unor oameni de ştiinţă suedezi plasează România printre cele mai rasiste ţări din Europa.

Migrant în România - nr. 19, 2013

25

opinii

Includerea socială a femeii migrante Prof. Mohamed Maria Luiza Președinte Centrul Cultural Româno-Arab din Timișoara,

Maher Al Mahjadani Membru Centrul Cultural Româno-Arab din Timișoara

26 Migrant în România - nr. 19, 2013

Institutul Român de Educatie a Adultilor (IREA) din Timișoara a organizat în perioada 8-9 octombrie 2013, la Timișoara, cursul intitulat „Forward– o abordare bazată pe competenţe pentru îmbunătăţirea procesului de includere socială a femeilor migrante”, curs care a adus în atenţia noastrăacest concept de femeie migrant.

Pentru a întelege dintr-o anume perspectivă acest concept, s-au organizat discuţii pe grupuri, workshopuri. La aceste activităţi de punere în practică a modelului Forwards-au prezentat diverse puncte de vedere din partea diferitelor ONG-uri şi instituţii cu privire la prerogativele culturale ale acestor femei. Pentru a pune în valoare aceste trăsături şi abilităţi, Maria

Toia, director IREA, a înmănunchiat elemente şi tehnici noi în elaborarea modelului, încurajând participanţii la curs să aibă o participare activă în efectuarea sarcinilor, să aibă iniţiativă, să dezvolte relaţii interpersonale bazate pe comunicare deschisă.

Participanţii la această întrunire au fost familiarizaţi cu noţiuni de evaluare pe parcursul activitătilor de către Romina Matei, reprezentantă a Institutului Intercultural Timişoara, care, cu profesionalism şi competenţă, a reusit să ne convingăde utilitatea acestor tehnici.

O parte dintre invitaţi au fost cadre didactice care au găsit o cale de a implementa anumite tehnici chiar în domeniul învătământului de stat, cum ar fi, de exemplu, realizarea unui portofoliu de competenţe care

cuprinde, într-un cadru organizat, un total al celor mai semnificative experienţe și competențe dobândite, împreună cu dovezi pentru acestea.

Portofoliul ar putea reflecta activitatea unei femei, fie ea cetăţean al ţării respective sau migrant; ar putea fi în sine un instrument de reflecţie pentru oricare persoană în ceea ce priveste identificarea experienţelor și competenţelor sale.

Aceste aspecte reflectă faptul că prin intermediul educaţiei femeia poate să devină servită în ceea ce numim spaţiul public. Educaţia devine o punte de trecere dinspre spaţiul privat al casei unde femeia migrant şi-a desfășurat activităţile în mare parte, spre spaţiul public unde ea poate să-şi pună în valoare calităţile şi abilităţile exercitând acţiuni în slujba şi folosul societăţii în care trăieşte.

Astfel, femeia conştientizează potenţialul pe care îl deţine şi rupe barierele ce altădată o îngrădeau, limitându-i acţiunile şi capacităţile intelectuale.

Implicarea femeii în societate nu-i derogă şi nici nu-i minimalizează rolul ei primordial, acela de soţie, mamă şi bunică. Femeia reprezintă pulsul casei şi perpetuează valorile din stadiul lor incipient în cadrul familiei până la nivelul instituţional - în şcoli. Indiferent de naţionalitate, religie, vârstă, educaţie, statut social, femeia are acelaşi criteriu de evaluare şi aceleaşi valori pe care le poate pune în folosul societăţii. Măsura în care aceste valori şi capacităţi pot fi puse în evidenţă, depinde de deschiderea pe care o arată cei ce relaţionează cu ele.

Profesori, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai Serviciului pentru Imigrări al judeţului Timiş au avut prilejul să cunoască o altă perspectivă de abordare a evaluării „femeii migrant” prin familiarizarea cu tehnici şi modalităţi de analiză.

Ne exprimăm consideraţia şi multumim celor care au sprijinit această activitate cât şi celor care prin practică, cu multă discreţie, au pus aceste lucruri în aplicare. Amintim rolul deosebit al reprezentanţilor

organizaţiei „Generaţie Tânără”, cu precădere doamna Mariana Petersel, cea care în mod concret se ocupă cu acţiuni de acest gen şi, de asemenea, al reprezentanţilor Centrului pentru Solicitanţii Azil, în special domnul FilimonPitea, care are permanent răspunderea acestor probleme cu care se confruntă lumea contemporană.

Nu în ultimul rând, subliniem interesul manifestat faţă de aceste

acţiuni de către reprezentanţi ai instituţiilor de învățământ, ai instituţiilor cu rol în legislația legată de domeniul migraţiei, azilului, al integrării străinilor – Inspectoratul General pentru Imigrări, reprezentanţi ai ONGurilor care sprijină acțiuni din spaţiul educaţional şi cultural, precum Serviciul APEL şiAsociaţia Generaţiei Europene din România (AGER).

Migrant în România - nr. 16, 2013

27

eveniment

P r i e t e n i e

f ă r ă

f r o n t i e r e

Coca Popescu şi Ahmed Jaber În cadrul conferinţei naţionale Migrant în România interculturală, în luna iunie 2013 a fost lansat volumul „Prietenie fără frontiere” de Coca Popescu şi Ahmed Jaber. Invitata specială a acestui eveniment a fost doamna Prof. Univ. Dr. Mioara Roman - Specialist în Cultura şi Civilizaţia Arabă, a cărei înduioşătoare reflecţie este prezentată şi în introducerea cărţii. „L-am cunoscut bine pe Ahmed Jaber, un patriot cum rar întâlneşti; a citit mult iar din lecturile sale nu a lipsit nici cartea mea despre cauza palestiniană, aşa ne-am împrietenit. El este şi va rămâne o laudă de putere, nobleţe cu tărie de caracter în egală măsură; aceasta justifică oarecum dragostea pentru România. Este Ahmed Jaber Palestinian sau Român? O întrebare la careveţi răspunde singuri, doar citind versurile atât de mişcătoare pentru care îl felicit.

Cu aceeaşi admiraţie scriu şi despre poeta Coca Popescu; m-a cucerit din prima clipă, extrem de sensibilă şi modestă, cu o feminitate care îmbracă romantismul, fără efort reuşeşte să-şi facă prieteni în toate segmentele sociale. Scrie cu inima, iar această simplitate emană caldură, emoţie chiar şi atunci când vorbeşte. Citindu-i versurile, rămâi puţin confuz, nu au termen de comparaţie, pare o adolescentă îndragostită dar şi o femeie matură pe care te poţi baza.

Nu mă miră prietenia pe care a legat-o cu Ahmed Jaber; ambii au câte ceva de spus, de dăruit, cu valori morale, sunt nativi luptători cu sentimente nealterate de timpurile în care trăim.

Sunt încântată să-i numesc prietenii mei.”

Mioara Roman

28 Migrant în România - nr. 19, 2013

Vă prezentăm în continuare câteva poezii de suflet extrase din acest volum.

Crezul meu

Incertitudine

Suflet curat

Vreau să cred în viaţă, Vreau să cred în tine.

Vreau pacea universală Pentru ziua ce vine.

Vreau zâmbetul pruncilor Născuţi printre ziduri În timp de război.

Scrâncetul armelor vreau să tacă Din fierul rece, Să facem leagăne pentru copii.

Vreau o lume mai bună, Fără războaie.

Fără bocetul mamelor după soţi şi ai lor fii Vreau steaguri fluturând pentru pace.

Indiferent de limbă şi de ţară.

Pacea, să ne fie biblie de căpătâi.

Ochii noştri înlăcrimaţi privesc la fel Albastrul cerului şi soarele ce răsare pe el.

Trăim în zile tulburi Suntem pe zi ce trece mai neputincioşi.

Strigăm ca nişte vulturi Cu ghearele goale, Agăţaţi de munţii stâncoşi.

Avem două mâini dar, Suntem orbi.

Amândouă sunt stângi.

Cum să rupi pâinea în bucăţi?

Când foamea dreptăţii ne ucide râzând.

Suntem mieii pe care păstorul Îi dă în schimbul Unui viitor tremurând.

Un diamant de o sută de karate Şlefuit cu lacrimi, dorinţe şi şoapte Strălucirea lui se dobândeşte în timp Încercările vieţii au un scop definit.

Rămâi pe loc precum un dig, Puterea apei nu-l va sparge Înnobilează cu un zâmbet Suspinul şi tristeţea.

Ce pune stăpânire pe al tău chip.

Fii prieten adevărat, recunoaşte valoarea Şi niciodată nu vei fi trădat, De sufletul care ţi-a fost aproape Şi cu credinţă te-a urmat.

Migrant în România - nr. 19, 2013

29

culinar

cuprins

Reţete din bucătăria lumii CARNIERA

Primarii ar trebui să conducă lumea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Eid Al-Adha (Sărbătoarea sacrificiului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Interviu cu directorul Fundației Tuna - organizator al Festivalului Turcesc în Bucureşti . . 6 Intercultural Cities – Oraşe interculturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8









 În prima etapă se spală vinetele și se decojesc precum în imagine.  Apoi se taie vinetele în jumătate longitudinal și se prăjesc puțin în ulei încins.  Precum se vede în imaginea numărul 3, se așează vinetele în tava de cuptor și se trece la etapa numărul 4.  Se taie roșiile proaspete cubulețe.  Se pregătește umplutura astfel: carne măcinată, ceapă, ardei roșii, sare, piper, ulei. Toate aceste ingrediente se prăjesc puțin la foc mediu, până când carnea și-a schimbat culoarea.  După ce este gata umplutura se pune peste fiecare vânătă.  La sfârșit se pun peste vânătăși peste umplutură roșiile tăiate cubulețe și se introduce tava în cuptor, până când roșiile își schimbă textura.

Această mâncare se poate servi lângă orez.

Acest fel de mâncare se consumă în general în Turcia şi zonele limitrofe.

Poftă bună!

Femeile arabe în Timişoara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 O bună guvernare incluzivă din perspectiva migranţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Participarea politică a migranţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Integrare şi asistenţă pentru străinii din Timişoara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Integrarea migranţilor în oraşele europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 ENAR: Talente ascunse, talente irosite? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Centrul de informare pentru străini de la Cluj pregătit pentru provocările anului 2014 22 Cursuri de limba română şi activităţi educative pentru străinii din afara UE . . . . . . . . 24 Dincolo de aparenţe. Umbrele trecutului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Includerea socială a femeii migrante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Prietenie fără frontiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Reţete din bucătăria lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30



Articole pentru revista Migrant în România



Institutul Intercultural Timişoara solicită contribuţii la revista Migrant în România.

Rima Tayara

 30 Migrant în România - nr. 19, 2013

mediator intercultural

Articolele trebuie să fie relevante pentru problematica integrării cetăţenilor din ţări ne-membre UE care locuiesc în România, să aibă între 3000 şi 10000 de caractere şi să fie redactate în limbile română, franceză, engleză sau spaniolă. Sunt acceptate texte ce descriu cazuri individuale, comunităţi, organizaţii, activităţi,

interviuri sau mărturii personale, precum şi alte tipuri de texte.

Textele trebuie transmise de către autori, aceştia asumându-şi întreaga responsabilitate pentru conţinutul transmis. Autorii păstrează în totalitate drepturile asupra textului transmis, prin transmiterea lui permiţând însă Institutului Intercultural Timişoara să îl publice în revista Migrant în România şi pe site-ul www.migrant.ro.

Autorii trebuie să aibă vârsta de peste 18 ani şi să aibă o formă de şedere

legală în România, indiferent de cetăţenie. Transmiterea articolelor se va face exclusiv în format electronic (.rtf, .txt, .doc, .docx, .odt) pe adresa redactie@migrant.ro sau prin postare la secţiunea Contribuiţi la revistă de pe Forumul www.migrant.ro.

Comitetul de Redacţie al revistei va informa autorii ale căror texte vor fi publicate. Aceştia vor putea fi invitaţi să participe la acţiuni locale, naţionale sau internaţionale privind problematica migraţiei.

Migrant în România - nr. 19, 2013

31

 Publicaţie realizată în cadrul proiectului „Migrant în România interculturală“, finanţat prin Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii“, Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe - Programul anual 2011  Editor: Institutul Intercultural Timişoara  Data publicării: octombrie 2013  Adresa de sesizări: Institutul Intercultural Timisoara, str. 16 Decembrie 1989, nr. 8.

Tel/Fax: 0040.256.498.457; E-mail: redactie@migrant.ro; Web: www.migrant.ro  „Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene“ ISSN 2067 – 6565

Publicaţie finanţată de Uniunea Europeană prin «Fondul european de integrare - nr. 19, 2013 32 Migrant înaRomânia resortisanţilor ţărilor terţe» în cadrul proiectului „Migrant în România interculturală“ coordonat de Institutul Intercultural Timişoara