Clujul multicultural un creuzet al ideilor pentru viitor
ACCENT
BASARABEAN
CUPRINS 3
Clujul multicultural un creuzet al ideilor pentru viitor...
Ludusan Ana ,
4
Proiectul Cluj Multicultural – Oraş Cosmopolit în cadrul Capitalei Europene a Tineretului 2015...
5
Ceîntelegem prin multiculturalitatea clujeana?... ,
6
,,Caravana Multiculturalitătii” , – unitate în diversitate...
7
Păscută , , Dora
Ermicioi Natalia Stina Doina
Biblioteca Vie- Diversitatea este arta de a gândi împreună.. Stina Doina
8
Un strop de bunătate ...
9
Festivalul Multiculturalităţii - Seară Culturală Africană...
10 11
Muresan Andrada ,
Păscută , , Dora
Expoziţie Foto China... Păscută , , Dora
Centrul Cultural Brazilian Ciclo de Cine Latinoamericano 2015... Centrul Cultural Brazilian
12
Revista Accent Basarabean este supliment al revistei Migrant în România realizată în cadrul proiectului Migrant în România Interculturală, coordonat de Institutul Intercultural Timișoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanța, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială București, finanțat de Uniunea Europeană prin programul General Solidaritatea și Gestiunea Fluxurilor Migratorii. Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe.
Korean Art at Cluj Days... Babtan Georgiana
14
The Opening Parade Seen Through the Eyes of the “Otherness”...
16
Basarabenii talentaţi din Cluj-Napoca...
18
Ziua porţilor deschise la Institutul Cultural Francez...
18
Promovarea limbii si , culturii italiene – Centrul Cultural Italian din Cluj...
Aslan Margareta
Corcodel Nicoleta
Institutul Cultural Francez
REDACŢIA Coordonator Daniela Cervinschi (LADO Cluj) Editor Şef
Cătălina Ababei
Acest număr prezintă activitățile care au fost organizate în cadrul Festivalului Multiculturalității organizat de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj (LADO), în parteneriat cu Federaţia SHARE Cluj-Napoca în contextul Zilelor Clujului şi Capitala Europeană a Tineretului Cluj-Napoca 2015
COLABORATORI
Ludușan Ana Mureșan Andrada Păşcuţă Dora Institutul Confucius Cluj Babtan Georgiana Stina Doina Centrul Cultural Brazilian Institutul Cultural Francez Ermicioi Natalia Corcodel Nicoleta Centrul Cultural Italian Aslan Margareta
Revista Accent Basarabean este editată de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj
Centrul Cultural Italian
ISSN2247-9260
Municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Transilvaniei cu vocaţie universitară. Cele 4 universităţi de stat şi alte câteva particulare atrag tineri din toată România, dar şi din ţări ale Europei, precum Franţa, Belgia, Anglia şi alte încă 12 state din afara Uniunii Europene. Universităţile clujene pregătesc tineri din Ecuador, Peru, Columbia, Cuba, Pakistan, India, Palestina, Maroc, Tunisia, Ucraina, Siria, Coreea de Sud, China, Japonia şi mai ales din R. Moldova. Aceşti tineri vor primi diplome de licenţă, de masterat şi doctorat acordate de universităţile clujene, ducând în ţările lor de origine faima profesorilor clujeni, nostalgia zilelor fericite ale studenţiei şi prietenia colegilor români. Unii dintre aceştia vor alege să se căsătorească cu românce sau români şi vor rămâne în Cluj, în România, sau vor pleca mai departe în Europa. Clujul şi populaţia clujeană se îmbogăţeşte cu voioşia şi sufletul de poet al moldovenilor, cu dârzenia ucrainienilor, cu vitejia japonezilor, cu exuberanţa latino-americanilor, cu respectul pentru familie al arabilor, cu admiraţia pentru arte al francezilor, cu tradiţionalismul bine temperat al englezilor. Fructificând o astfel de zestre culturală atât de diversă şi atât de ancorată în tradiţia ancestrală a vechilor civilizaţii precum cea: arabă, chineză, hindusă, aztecă amestecată cu cea indiană şi spaniolă, cea slavă şi cea europeană cu rădăcini greceşti şi romane, Clujul devine un creuzet de culturi care poate fermenta tendinţe postmoderne de neimaginat. Postmodernitatea trăieşte
un moment de criză culturală, de identitate politică, de repere morale, iar corolarul lor este criza economică şi de securitate. „Satul mondial”, aşa cum a denumit comunitatea ştiinţifică la Conferinţa de la Roma din 1970 fenomenul de globalizare, are nevoie de o nouă tablă de valori şi de o nouă direcţie. Atât tabla de valori cât şi direcţia (Calea) va fi dată de acei oameni care nu mai cred în autoritarism ca politică de stat, nu mai cred în sărăcie ca valoare care mântuieşte individul şi stimulează creaţia, nu mai cred în Stăpân. Calea va fi definită de oameni care cred în cooperare, parteneriate bazate pe eficienţă, competenţă, responsabilitate individuală şi de grup, libertate de gândire şi de mişcare, autonomie personală, de grup, de comunitate. Clujul cu zestrea lui multiculturală, atât cea istorică (în Cluj trăiesc peste 5 etnii care au rădăcini istorice foarte vechi pe aceste meleaguri) cât şi cea generată de fenomenul de globalizare a noului val poate deveni creuzetul unor idei de avangardă, care vor modela lumea viitorului, a „satului nostru global” în care populaţiile lumii vor adopta valori noi de convieţuire şi cooperare. Ne putem imagina o lume în care oamenii se vor plimba pe uliţele „satului global”, precum se plimbau bunicii pe uliţele satului lor natal, şi aşa cum bunicii şi străbunicii noştri respectau fiecare gospodar şi fiecare gospodărie, aşa vor respecta nepoţii noştri fiecare comunitate, fiecare cultură, înţelegând că soluţiile viitorului sunt cele de pace şi de dezvoltare durabilă. Nu războiul rezolvă problemele de suprapopulare ale planetei, ci oraşele submarine ale
viitorului şi tehnologii inimaginabile azi. Faptul că mediul academic şi Primăria municipiului ClujNapoca promovează multiculturalitatea este un semn de bună guvernare locală. Valorificând marile culturi ale lumii, Clujul se poziţionează pe o tendinţă de avangardă. Dacă decidenţii politici şi comunitatea ştiinţifică din Cluj-Napoca vor şti să valorifice minţile, energiile şi valorile celor peste 20 de culturi ale lumii prezente acum în acest municipiu, Clujul va câştiga pariul cu globalizarea şi cine ştie va face parte din plutonul care va scrie noua tablă de valori ale lumii şi va arăta direcţia (Calea) de urmat. Până atunci, în „Zilele Clujului” şi în „Capitala europeană a tineretului” se vor întrece în cântece şi dansuri, în spectacole de promovare a tradiţiilor culturale şi culinare, în expoziţii, filme, workshopuri, seri multiculturale, conferinţe care reunesc invitaţi din toată România, Europa şi din alte ţări ale lumii, conferinţe de presă şi nu în ultimul rând un miting împotriva războiului iniţiat de studenţii moldoveni, palestinieni şi ucrainieni. Clujul se aşează, astfel, după multă vreme, în albia lui culturală: profund umanistă, profund empatică faţă de marile culturi ale lumii, cu foamea celui care ştie că doar cunoaşterea şi respectul pentru om pot duce lumea pe făgaşul cel bun. Ana Ludușan
3
Proiectul Cluj Multicultural – Oraş Cosmopolit în cadrul Capitalei Europene a Tineretului 2015 Proiectul Cluj Multicultural – Oraş Cosmopolit este un proiect al Federaţiei SHARE ClujNapoca, cea care implementează titlul de Cluj Napoca - Capitală Europeană a Tineretului, pentru anul 2015. Acest proiect a fost lansat în 14 martie 2015, în incinta Centrului de Cultură Urbană Cluj (fosta clădire a Casinoului) din Parcul Central din Cluj-Napoca, când a avut loc şi Conferința „Promovarea implicării tinerilor migranţi la nivel local, național şi internațional”, un eveniment organizat în cadrul proiectului transeuropean ACCESS. Proiectul Cluj Multicultural – Oraş Cosmopolit vizează construirea şi dezvoltarea platformei online www.clujmulticultural.ro şi disiparea informaţiilor de pe această platformă pe reţelele de socializare, în special pe pagina de facebook Cluj Multicultural. www.clujmulticultural.ro este prima platformă online din Cluj– Napoca dedicată Institutelor şi Centrelor Culturale, comunităţilor şi studenţilor străini care s-au stabilit în Cluj–Napoca pe termen scurt, mediu şi lung, dar şi altor entităţi a căror activitate atinge subiectul multiculturalităţii, dar şi reprezentanţilor comunităţilor locale, care îşi doresc să cunoască şi această parte a multiculturalităţii clujene. Odată cu integrarea Festivalului MIDO organizat anual de către LADO în programul Capitalei Europene a Tineretului, am hotărât să implicăm colaboratorii platformei cu scopul extinderii Festivalului în ediţia 2015 şi suntem bucuroşi să vedem rezultatul obţinut. Acest proiect a apărut pornind de la obiectivul de a veni în întâm4
pinarea nevoilor de promovare a actorilor culturali şi multiculturali care îşi desfăşoară activitatea în Cluj–Napoca, dar şi a nevoilor studenţilor străini şi a migranţilor care s-au stabilit în Cluj şi care resimt necesitatea de a se bucura de o implicare activă în societatea clujeană atât din punct de vedere cultural, cât şi social. Astfel că, proiectul Cluj Multicultural îşi propune să impulsioneze toţi agenţii culturali din Cluj-Napoca, toate entităţile a căror activitate atinge subiectul multiculturalităţii şi comunităţile de străini care convieţuiesc într-un cadru multicultural, să colaboreze şi să-şi desfăşoare activităţile în contextul Capitalei Europene a Tineretului Cluj-Napoca 2015, dar mai ales să-şi continue colaborarea şi după anul 2015. Concret vorbind, prin platforma www.clujmulticultural.ro dorim să promovăm, în primul rând, toate centrele şi institutele culturale din Cluj–Napoca, a căror număr se ridică la peste 20 şi care sunt promotoare ale culturii, tradiţiilor, obiceiurilor şi limbii străine a ţărilor de unde vin. Astfel că, am alocat, pe această platformă o secţiune generoasă în care am expus scurte prezentări ale Centrelor Culturale din Cluj–Napoca. În prezent, împreună cu echipa de voluntari din cadrul proiectului, încercăm să promovăm în mod constant activităţile şi evenimentele cu specific cultural pe care aceste centre şi institute le desfăşoară, prin participarea efectivă la aceste activităţi, urmată de scrierea unor articole post-eveniment, care să exprime o descriere succintă a modului în care s-au desfăşurat. În al doilea rând, proiectul nostru
vizează promovarea diversităţii etnice, de care Clujul, un oraş cosmopolit prin excelenţă, se bucură, atât prin existenţa comunităţilor locale de români, maghiari, germani, evrei, armeni şi romi, dar mai ales prin prezenţa migranţilor şi studenţilor străini care s-au stabilit în Cluj–Napoca. Ne dorim să promovăm comunităţile de imigranţi în spiritul valorilor de toleranţă multiculturală şi respect reciproc, dar mai ales dorim să contribuim la o mai bună integrare a migranţilor şi studenţilor străini în viaţa socială şi culturală locală, prin intermediul unor activităţi care să-i impulsioneze spre colaborare, dar şi să-i motiveze să-şi afirme cu mândrie propriile tradiţii, obiceiuri şi valori de identitate culturală. În acest sens, am luat interviuri unor studenţi străini stabiliţi în Cluj–Napoca pe o durată nedeterminată, am publicat poveşti de viaţă ale unor oameni de succes care provin din Republica Moldova, am promovat activităţi ale Organizaţiei de Coştientizare Interculturală Cluj (Cluj Intercultural Awareness Organization - CIAO) şi am expus responsabilităţile şi poveştile unor mediatori interculturali din Cluj – Napoca, care prin intermediul proiectului ACCESS militează pentru o participare cât mai activă a migranţilor în societatea gazdă. Prin urmare, dorim să precizăm că suntem într-o dezvoltare continuă a proiectului nostru, dar cel mai important lucru este faptul că am făcut un prim pas în iniţiativa noastră de a umple întreg tabloul spaţiului clujean cu toate elementele care să arate că este un oraş cosmopolit. Dora Păşcuţă
Ce întelegem clujeană”? Clujul, știm cu toții, este prin excelență un oraș multicultural. Conform DEX’02 (2009), MULTICULTURÁL, -Ă, multiculturali, -e, adj. (Despre țări, regiuni etc.) Care are mai multe culturi. – Din engl. multicultural, fr. multiculturel. Din definiție înțelegem faptul că vorbim despre un oraș multicultural, atunci când mai multe culturi conviețuiesc şi îşi desfăoară activitatea, fără a face referire specială la un anumit tip de culturi, fie ele naţionale, locale sau istorice, dar la toate culturile care se regăsesc în orașul respectiv. Acestea fiind spuse, putem deduce faptul că „multiculturalitatea” oraşului nostru, nu se mărginește doar la merituoasele culturi istorice, care îşi vor avea mereu locul de frunte în plăcinta etnică a orașului: românească, maghiară, romă, germană, evreiască, armeană şi alte culturi istorice, dar se extinde şi la culturile nou apărute în urma europenizării şi globalizării orașului şi țării noastre: franceză, italiană, poloneză, greacă, dar şi indiană, africană (cu multitudinea de culturi tradiționale), pakistaneză, latino-americană, chineză, coreeană şi multe multe altele. Nimeni nu va îndrăzni vreodată să submineze importanța indubitabilă a culturilor istorice, dar în același timp, nu trebuie să ignorăm cei peste 2% (din populaţia Clujului) de migranţi, mai mult de 8000 de suflete, venite din ţări terţe, în special, care au decis să îşi continue viaţa în România, care sunt căsătoriţi cu cetăţeni români, care au copii în România, născuţi chiar la Cluj, care vorbesc limba română, care
prin
„multiculturalitatea
au cetățenie română şi care s-au integrat perfect în societatea clujeană! Suntem generațiile secolului XXI, dragostea trece granițele teritoriale, ne îndrăgostim de cetăţenii unei alte ţări, ne mutăm în speranţa unei vieţi mai bune, ne regăsim în alte culturi şi vrem să locuim în ţările respective. Ce facem cu aceşti oameni, care decid să se mute în România? Îi ştergem din statistici, îi discriminăm pe motive etnice şi ne prefacem că nu există în acest oraş, rezumându-ne la „multiculturalitatea” istorică a Clujului? România este încă o ţară de tranzit, în viziunea mea, dar lucrul acesta se schimbă de la o oră la alta, de la o zi la alta şi anual, în România imigrează sute sau poate mii de oameni, fie pe motiv de studii, fie la muncă, fie se refugiază din zonele periculoase. Citim știrile care ne spun această realitate şi în continuare negăm faptul că structura etnică a orașului nostru se schimbă o dată cu fiecare imigrant venit la Cluj, deoarece fiecare imigrant este un potențial cetățean care se poate îndrăgosti de un cetățean român, care îşi poate găsi un loc de muncă stabil, care se poate îndrăgosti de orașul nostru şi va rămâne aici pentru tot restul vieții lui. Şi eu sunt o imigrantă la Cluj şi după 4 ani în care mi-am dedicat viaţa activităţii în acest oraş, simt că îmi aparţine şi eu lui. Ca şi mine mai sunt alţi 8000 de oameni. Oameni care se implică zilnic prin creativitate, prin dăruire şi entuziasm în dezvoltarea oraşului nostru. 8000 de oameni frumoşi, care merită apreciaţi pentru efortul pe care îl depun în activităţile
lor zi de zi. Atunci când am pregătit ediţia din 2015 al Festivalului Multiculturalităţii, tocmai la asta ne-am gândit: să punem în valoare toţi actorii a căror activitate atinge subiectul multiculturalităţii şi să arătăm comunităților locale că multiculturalitatea clujeană în acest moment înseamnă mult mai mult. Peste 40 de evenimente, peste 20 de actori implicaţi, peste 300 de oameni de diferite naţionalităţi, dar care locuiesc la Cluj în acest moment au fost implicaţi în organizarea Festivalului Multiculturalităţii ediţia 2015. Federaţia SHARE Cluj-Napoca, federaţia responsabilă de implementarea Capitalei Europene a Tineretului Cluj-Napoca 2015 s-a alăturat iniţiativei şi a fost unul din co-organizatorii Festivalului. Împreună am organizat un eveniment deosebit, de care publicul clujean s-a bucurat foarte mult. Plecăciuni şi profunde mulţumiri celor care au contribuit la realizarea Festivalului Multiculturalităţii ediţia 2015! Ermicioi Natalia
5
,,Caravana Multiculturalității” – unitate în diversitate Festivalul Multiculturalității, ediția a V-a a cuprins în acest an mai multe activităţi organizate de către diverşi actori multiculturali din Cluj-Napoca, în contextul Zilelor Clujului şi Capitala Europeană a Tineretului Cluj-Napoca 2015. A promovat comunicarea multiculturală dintre comunitățile latino-americane, pakistaneze, indiene, africane, arabe, Republicii Moldova, care prin intermediul Caravenei Multiculturalității a însemnat interacțiunea directă între oameni de diferite culturi, implicând mai mult decât înțelegerea normelor unui grup, ea presupunând acceptarea și tolerarea diferențelor. Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj a fost parte din Caravana Multiculturalității care a ajuns la Liceul ,,Emil Racoviță”, Cluj. Trăind într-o lume în care comunicarea între indivizi se produce cvasi-instantaneu, o lume în care spațiul și timpul nu mai reprezintă bariere reale, căci tehnologia informației ne ajută să ne mișcăm rapid și liber, totuși comunicarea față în față a stimulat comunicare față în față cu elevii. În contextul globalizării actuale este ușor să preluăm obiceiuri și moduri de viață noi, dar protejarea culturii proprii rămâne primordială pentru identitatea culturală a popoarelor. Diferențele culturale care există între oameni pot apărea în limba, îmbrăcăminte și tradiții, în modul în care societățile se organizează, concepția lor cu privire la moralitate și religie, la modul în 6
care interacționează cu mediul înconjurător. Relatarea despre cultura Republicii Moldova nu a fost o noutate pentru elevi, fiind culturi aproape identice, având aceeași limbă, port național, tradiții, același Eminescu, A. I. Cuza, Ștefan cel Mare, același tricolor... Am povestit despre adaptarea în comunitatea clujeană, integrare și acceptare de către mediul de aici. Scopul Caravenei a fost combaterea prejudecăților și intoleranței prin dialog intercultual care va diminua acest deficit de cunoaștere, iar prin dialogul intercultural propriu-zis și manifestarea artistică a interculturalității, urmărind întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realității complexe a societății de azi, caracterizată prin promovarea diferitelor identități culturale și credințe. Curiozitatea celor prezenți s-a manifestat prin întrebări privind culturile prezentate. Infirmarea sau confirmarea stereotipurilor membrilor comunității în care trăim este factorul esențial pentru dezvoltarea viitoare a societății multiculturale românești, societate în care cunoașterea celuilalt, de lângă noi, poate fi o resursă semnificativă pentru fiecare individ, dar și o bogăție prin care o comunitate dobândește o identitate mai puternică. Interculturalismul implică înțelegerea, aprecierea și valorizarea culturii proprii la care se adaugă respectul bazat pe o informare autentică și pe construirea curiozității față de
cultura etnică a celuilalt. Cultura include cunoștințele, crințele, arta, morala, dreptul, obiceiurile și orice alte atitudini și deprinderi dobândite de om ca membru societății. Participarea GIB Cluj în cadrul Caravanei Multiculturalității a însemnat prezentarea activității comunității în spiritul românesc raportat la contextul european, favorabil activității multiculturalității și multietnice; Favorizarea comunicării, dezvoltării sentimentelelor de încredere, solidaritate și toleranță, prin cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor specifice zonei; Stimularea curiozității față de tot ce este diferit de el ca persoană și acceptarea noului; Cunoașterea unor tradiții legate de sărbătorile, valorificarea bunelor practici, prezentarea personalităților notorii din Republica Moldova. Educația interculturală constituie „o opțiune ideologică în societățile democratice şi vizează pregătirea viitorilor cetățeni în aşa fel încât ei să facă cea mai bună alegere şi să se orienteze în contextul multiplicării sistemelor de valori”. Doina Stina
Biblioteca Vie- Diversitatea este arta de a gândi împreună ,,Diversitatea este arta de gândi independent împreună”, spunea M. Forbes, sub această idee s-a desfășurat și Festivalul Multiculturalității ajuns la cea de-a cincea ediție (fostul Festival Migrație și Drepturile Omului, MIDO). Festivalul Multiculturalității desfășurat în cadrul ,,Zilele Clujului” şi Capitala Europeană a Tineretului ClujNapoca 2015 a inclus diverse activități culturale, expoziții de obiecte tradiționale, spectacole de cântece și dansuri ale tuturor comunităților. Astfel, membrii comunităților latino-americane, pakistaneze, indiene, africane, arabe, basarabene, turceşti, chineze, coreene şi multe altele și-au prezentat cultura și valorile prin dans și cântec. Caravan Multiculturalității a mers în Liceul ,,Emil Racoviță”, demonstrând că, cunoașterea călăuzește spre unitate, relatând ce înseamnă adaptarea într-o țară străină, diferența dintre culture, dar și frumusețea plaiului natal. Precizăm că din anul 2003 Comisia Europeană prin Directoratul General pentru Ocuparea
Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse desfășoară o campanie de informare la nivel european, urmărind integrarea pe motive etnice, religioase sau de credință. Campania “Pentru Diversitate. Împotriva Discriminării” fiind concepută să informeze publicul cu privire la drepturile sale, care sunt garantate de legislația europeană. ,,Biblioteca vie” a fost o adevărată oază de regăsire și cunoaștere, oferindu-ne posibilitatea să aflăm povești de viață ale celor care au venit în România pentru o viață mai bună. Fie că au ales să-și continue studiile sau au decis să trăiască aici definitiv, ,,cărțile” din bibliotecă au impresionat prin privirea lor și atitudinea cu care au reușit să-și formeze identitatea aici, pe pământ românesc. Curajul, inițiativa, ambiția au garantat reușita. Dorul de casă ne-a unit pe toți împreună sub aceeași poveste: Lumea e doar varietate și deosebire, însă și în cadrul deosebirii NOI suntem/ am găsit asemănarea. Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj (GIB Cluj) a răspuns ape-
lului Ligii Apărării Drepturilor Omului de a fi parte a Festivalului Multiculturalității. ,,Ne caracterizează multiculturalitatea și diversitatea specific zonei în care ne aflăm, chiar dacă existenţa este una singură, ea poate fi exprimată în diverse forme, spiritul și integritatea în orice fel alegem să le exprimăm sunt aceleași. Participarea basarabenilor în cadrul Festivalului Multiculturalității este de a promova cultura și valorile țării în care ne-am născut”, a declarat Arina Vrabie, președinte GIB Cluj. Festivalul a fost încheiat cu o Seară Multiculturală de suflet. Pe ritmuri ale muzicii tuturor comunităților existente în Cluj, seara multiculturalității a deschis calea spre comunicare. După cum nu este libertate fără unire, ori fără ordine, la fel nu există unire fără varietate, fără pluralism, fără diversitate. Doina Stina
7
Un strop de bunăstare Când spui Africa, de regulă faci transmitere imediată la explozie de culoare, energie pozitivă, libertate, dinamism, ceva exotic privit din orice punct de vedere. Imaginează-ti o zi de vară la marginea unei păduri ecuatoriale, departe de haosul și agitația urbană, departe de civilizație, unde natura își crează propria muzică, reușind să te transpună și pe tine întrutotul în acel mediu, grijile și stresul pe care îl resimți zilnic din cauza rutinei să fie doar o vagă amintire, ceva ce ai lăsat în urmă de mult. Ei bine cam așa m-am simțit și eu odată ce workshop-ul în stil african, din cadrul Festivalului Multiculturalității, a început. Avusesem o zi destul de plină, ajunsesem să simt oboseala și epuizarea fizică, dar și psihică, cu toate acestea odată ce am auzit niște ritmuri ușoare ale tobelor africane, efectiv o doză nemăsurabilă de energie mi-a acaparat trupul, era ca și când abia în acel moment mi-aș fi început ziua.
8
Acest lucru se resimțea și printre cei prezenți acolo, toată lumea era dornică să încerce câteva acorduri africane. Cel mai interesant era să vezi cum, 1015 tobe, o persoană care le știe mânui și niște voluntari curioși și energici pot crea magie. Întreaga atenție era centrată pe acel loc de pe strada Mihail Kogălniceanu, în acea dupămasă indiferent din ce parte veneai erai vrăjit de ritmurile exotice, dar și împins de curiozitate să vezi cum și ce provocă toată acea agitație placută. În același timp putea-i să observi cât de simplu era să aduci zâmbetul pe fețele oamenilor. Acest workshop, din punctul meu de vedere a venit ca un medicament sau un bandaj spiritual, în acele minute cât a durat toată acea frumoasă nebunie, putea-i reuși să te gândești la tot și în același timp, la nimic. Ce am avut de învățat după această nouă experiență? Am învățat că muzica poate deveni hrană pentru suflet, ea accentuându-ne frumusețea, am
învățat că fericirea nu e ceva ce poți cumpăra, dar se poate obține destul de ușor, trebuie doar să știi pe unde să pașești, sau să fii în locul potrivit la momentul potrivit, am învățat cat de benefic e să fii open-minded, în felul acesta ajungând să descoperi pasiuni noi, venite din alte culturi și civilizații. Cam acestea ar fi câteva dintre lucrurile cu care am rămas după această experiență, probabil cei care au avut ocazia să și participe activ la acest workshop, ar fi reușit să descrie mult mai frumos experința, detaliile lor fiind mult mai atractive. Eu sunt fericită că am avut ocazia să fiu acolo și să mă bucur într-un procentaj mai mic, dar semnificativ pentru mine de tot ce a însemnat workshop-ul în stil african din cadrul Festivalului Multiculturalității 2015. Andrada Mureșan
Festivalul Multiculturalităţii Seară Culturală Africană În data de 25 mai 2015, începând cu ora 17:00, noi, membrii echipei Cluj Multicultural am luat parte la o Seară Culturală Africană, eveniment al Asociației Părinte în Florești. Evenimentul a făcut parte din Festivalul Multiculturalităţii, organizat de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj (LADO), în parteneriat cu Federaţia SHARE Cluj-Napoca, în contextul Zilelor Clujului şi Capitala Europeană a Tineretului Cluj-Napoca 2015. Acesta a vizat promovarea culturii africane și a valorilor materiale și spirituale pe care aceasta le include, într-o manieră educativă, dar și distractivă, în același timp. În timpul desfăşurării evenimentului participanți, au avut ocazia să ia parte la o serie de momente speciale pe care organizatorii le-au pregătit, precum: Ora 17.00, Hiperica : vizionare desene animate ‘ Regele Leu ‘; Ora 17.15, galeria comercială : atelier de pictură pe față pentru copii, cu motive animale, realizat de eleve de la Liceul de Arte Vizuale; Ora 17.30, galeria comercială : atelier de pictură și grafică ‘ Instantanee de artă vizuală și design româno-african ‘, cu participarea elevilor de la Liceul de Arte Vizuale;
Ora 18.00, galeria comercială : atelier de pictură pe figurine tematice din ipsos, sub îndrumarea Codruței Moldovan; Ora 18.00, raionul gastro : demonstrație de gătit preparate tradiționale africane, urmată de degustare, activități realizate cu sprijinul Restaurantului Miko și Cora. Ora 18.20, raionul gastro : prezentare de modă cu influențe africane, cu participarea elevilor de la Liceul de Arte Vizuale; Ora 18.40, raionul gastro : moment de dans sportiv, samba africană; Ora 19.00, raionul gastro : ‘ Ritmuri africane ‘, spectacol de percuție realizat de Cercul întreg; Ora 19.30, galeria comercială : prezentare Africa, realizată de Pacha Tour. La organizarea evenimentului, alături de Asociația Părinte în Florești au contribuit și partenerii săi: Hypermarketul Cora și partenerii săi, Restaurantul Miko, Liceul de Arte Vizuale, Grupul de parteneriat România-Burundi, Centrul de studii Africane, Cercul intreg și agenția de turism Pacha Tour. De asemenea, la desfăşurarea practică a evenimentului au luat parte voluntari din echipa Cluj Multicultural.
Pe parcursul serii, vizitatorii au putut admira şi achizitiona bijuterii cu tematică africana de la standul handmade al Asociatiei Parinte inFloresti. Participarea la eveniment a fost gratuită, iar cei care au dorit să-și înscrie copii la atelierele de creație, au anunțat anterior organizatorii de acest fapt. Unul dintre participanţii la eveniment şi-a exprimat încântarea, spunând următoarele: „O seara plină de oameni liberi, fericiţi, trăindu-şi pasiunile. Am simtit degajare şi creativitate, am degustat bunătaţi africane, am dansat pe ritmuri puternice şi împământătoare”. Cel mai important obiectiv îndeplinit al acestui eveniment este dat de faptul că noi, membrii echipei Cluj Multicultural, am petrecut împreună o după masă și o seară agreabilă, impregnată de cultură, în care alături de Asociația Părinte în Florești, am pus, prin intermediul Festivalului Multiculturalităţii, încă o piesă în imensul puzzle al activităților educative și culturale care se desfășoară în Cluj-Napoca, și care demonstrează, încă o dată, că acesta este un oraș extrem de bogat în aspecte multiculturale, un oraș cosmopolit prin excelență. Dora Păşcuţă
9
Festivalul Multiculturalităţii – Expoziţie de fotografie
În data de 22 mai 2015, Institutul Confucius Cluj a organizat în Parcul Central o expoziţie de fotografie inedită, evenimentul desfăşurându-se în cadrul Festivalului Multiculturalităţii, organizat de Liga Apărării Drepturilor Omului, Filiala Cluj, (LADO), în parteneriat cu Federaţia SHARE Cluj-Napoca în contextul Capitalei Europene a Tineretului şi Zilele Clujului. Fotografiile care au fost expuse, au reprezentat locuri, peisaje, edificii culturale şi diverse aspecte inedite, din China, fiind relizate de jurnalistul Dan Timozei, partener al Institutului Confucius Cluj, care a vizitat China. Printre fotografiile expuse s-au numărat imagini ale Templului Cerului din Beijing despre care Dan Timozei spune: „După Oraşul Interzis, Templul Cerului este cel mai important obiectiv turistic din Beijing. Altfel, de departe, este cea mai impunătoare şi spectaculoasă construcţie antică a Chinei, acumulând o varietate de simboluri care mi-au adus aminte de multe dintre locurile importante din România.” De asemenea, imaginile expuse au ilustrat Templul Confucius, despre care jurnalistul român afirma că : „este locul în care ajung toţi cei care se află în căutarea filozofiei chineze, un spaţiu dedicat vieţii şi regulilor stricte ale unui stat perfect, aflat în armonie cu natura, aşa cum l-a gândit părintele folozofiei 10
asiatice, nu doar al Chinei.” Evident, de la o asemenea expoziţie nu se puteau să lipseasă fotografii cu Marele Zid Chinezesc, deoarece Dan Timozei susţine că „Cine a auzit de China ştie cel puţin două lucruri esenţiale: orez şi Marele Zid. Infinitezimal de puţin, dar definitoriu. Bobul de orez – mic, Marele Zid – uriaş.” Pe dea altă parte, expoziţia a încercat să surprindă aspecte contemporane ale Beinjing-ului, care îi demonstrează statutul de a fi una dintre cele mai importante metropole ale lumii. Astfel că, au fost expuse fotografii cu marile bulevarde, centre comerciale şi clădiri de birouri ale capitalei chineze. Dora Păşcuţă
Ciclo de Cine Latinoamericano 2015
În perioada 25-28 mai 2015, GRULAC (Grupul Ambasadelor Latino-Americane şi din Caraibe) și Universitatea Babeș-Bolyai, prin Centrul Cultural Brazilian Casa do Brasil și Biblioteca de Studii Latino-Americane, au organizat cea de-a doua ediție a festivalului de film latino-american sub numele Ciclo de Cine Latinoamericano 2015. Deschiderea evenimentului a avut loc în prezența Excelenței Sale, Doamna Nieves Ileana Hernandez PORTALES, Ambasador al Republicii Cuba în România. Discursul Excelenței Sale a subliniat importanța artei cinematografice în America Latină și modul în care filmul de deschidere, pelicula cubaneză ”Conducta” (Purtare) din 2014, este atât ”o istorie foarte a noastră (cubaneză)” așa cum afirmă regizorul Ernesto Darranas, cât și un film ale cărui personaje trezesc o empatie universală. Filmul este unul dintre cele mai premiate titluri latino-americane, nominalizat pentru a reprezenta Cuba la Premiile Oscar 2015. În cadrul Festivalului de la Malaga, dedicat cinematografiei spaniole, pelicula a primit 4 distincții: Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cea mai bună actriță și Premiul Publicului. Câștigător al Premiului pentru cel mai Bun Film în cadrul Festivalului Filmului Iberoamerican de la Huelva, pelicula prezentată și în deschiderea Ciclo de Cine Latinoamericano 2015 la Cluj-Napoca a fost printre cele 5 filme selectate pentru titlul de cel mai bun film iberoamerican în cadrul Premiilor Goya. În cadrul festivalului au fost proiectate alte 8 filme latino-americane, selectate de către reprezentanțele diplomatice ale statelor respective și considerate drept reprezentative pentru culturile diferitelor state latino-americane. În continuarea deschiderii, a fost proiectat filmul argentinian ”Cerro Bayo” (2011), în regia Victoriei Galardi, centrat pe modul în care tentativa de sinucidere a capului de familie Juana
Keller scoate la suprafață atât binele, cât și răul din fiecare personaj al comunității. Ziua de 26 mai a debutat cu pelicula peruană ”Pantaleón y las visitadoras” (1999, regia: Francisco Lombardi), ecranizare a romanului omonim al lui Mario Vargas Llosa, despre misiunea mai puțin obișnuită primită de un extrem de scrupulos ofițer al Armatei. Cel de-al doilea film al zilei, ”Cidade dos Homens”, peliculă braziliană din 2007, regizată de Paulo Morelli, prezintă viața locuitorilor favelelor braziliene, prinși între violența generată de conflictele între traficanții de droguri și necesitatea construirii și păstrării relațiilor interumane. Cea de-a treia a zi a festivalului a însemnat și cele mai multe filme prezentate: pelicula columbiană ” Sofia y el terco” (2012, regia: Andrés Burgos) despre nevoia de a urma un vis și a porni într-o aventură solitară, pelicula venezueleană ”Samuel” (2011, regia: César Lucena) despre puterea miraculoasă de vindecare a protagonistului și filmul chilian ” La mujer de Iván” (2011, regia: Francisca Silva) care urmărește relația dintre Ivan și tânăra pe care acesta a răpit-o de când era copil. În ultima zi a festivalului, a fost proiectat filmul mexican ”Los insólitos peces gatos” (2012, regia: Claudia Saint Luce) despre evoluția relațiilor dintre Claudia, o tânără singuratică, și familia Marthei, o pacientă pe care Claudia o întâlnește în spital. Ultimul din seria filmelor latino-americane prezentate la Cluj în cadrul Ciclo de Cine Latinoamericano 2015 a fost pelicula uruguayană ” La cáscara” (2007, regia: Carlos Ameglio), povestea lui Pedro, care începe o căutare complicată în încercarea de a combate ideea de moarte după decesul subit al prietenului său. Cea de-a doua ediție a festivalului de film latinoamerican la Cluj a reprezentat o nouă oportunitate pentru publicul local nu numai de a viziona filme latino-americane de cea mai bună calitate, dar și de a se familiariza cu tradițiile și cultura statelor latinoamericane. Centrul Cultural Brazilian Casa do Brasil
11
Korean Art at Cluj Days In keeping with the tradition established during the last few years, this edition of the Cluj Days Festival and Multiculturality Festival focused on promoting multiculturalism and offering a taste of what other cultural treasures other nations, be them neighboring or remote, have to offer. Even though most participants came from sister cities across Europe, there were also delegations traveling from as far as the United States or South Korea. The latter, already an established and highly anticipated presence each year for this celebration, enriched the experience with good food as well as beautiful and valuable artwork. With a total of twelve individuals, the delegation was divided into three groups, one comprised of Suwon City officials, one of chefs, and a third one of traditional craftsmen. The official delegation came not only in support of the cultural ones but also to carry out discussions regarding the mutual benefits that the two cities could enjoy from developing and strengthening their over 15 years old sisterhood relationship while supporting and promoting each other in their home countries. Although not as mediatized towards the general public as the cultural and entertainment part of the Korean group’s visit, it played a crucial role in the evolution of this and other similar future events.
food as part of Memo 10’s temporary multicultural menu with the occasion of the festival, they put on a culinary demonstration on May 23rd on the Kogalniceanu street and also held a workshop where they taught volunteers from the public how to make a few dishes themselves.
Last but not least, the newest addition was the group of traditional master craftsmen, who displayed their artwork, mesmerizing the visitors with the new and unfamiliar art of creating art objects and accessories The recognition for one of the most hardworking out of hanji, traditional Korean handmade paper obgroups goes, without a doubt, to the chefs’ team, tained from Paper Mulberry. Having also set a workwhich prepared continuously from dawn until dusk shop for those who wanted to try and make some in order to put on an entertaining and educating themselves, the booth was bustling with curious visishow in Korean cuisine accompanied by appeal- tors both days, enjoying an enormous success. ing and savory food. In addition to cooking Korean 12
Korean Traditional Hanji exhibition and workshop However, the string of events related to Korean culture did not stop here. While the delegation provided magnificent culinary and artistic entertainment, the Romanian side expressed their appreciation and interest through a disciplined and well-put together Taekwondo demonstration. Also an already steady tradition in the context of Korean culture in the Cluj Days Festival, it was performed by the young members of Dynamic Club, a Cluj-Napoca established Taekwondo club well accustomed with the martial art that last year spent a period of two weeks training with a master from South Korea.
All in all, it was another fruitful effort for the advancement of bilateral cooperation between the two cities, a relationship that hopefully will continue and evolve well far in the future. Georgiana Babtan 13
The Opening Parade Seen Through the Eyes of the “Otherness” A useful idea was, of course, the organization of a colorful and attractive parade, expressing the multiculturalism of the Transylvanian space, to mark the opening of the Days of Cluj. It was interesting for the passers-by, who stopped to see the sensational, and interesting and unique for those who were part of the groups of young people participating in the march. If the admirers, standing on the sides of the road where the multicolored parade was about to take place, seemed fascinated by the variety of the representations and kept trying to immortalize the moment, the others, the “actors” of the moment, although very excited, have enjoyed the moment to the fullest. Young people dressed in costumes seemed to take you, for a moment, to another time dimension, the variety of the traditional foreign costumes offered the possibility to know and see people from other places, which otherwise you couldn’t have seen unless you travelled around the world, something which is quite limited for many of us; acrobats and sports persons, cheerleaders,
14
were delighting the eyes of the admirers. But what the “other” was feeling, the member of the small foreign communities participating in the parade, what feelings he had, the impact of the parade on him, are only a few subjects worth discussed and analyzed, although they are key topics that should benefit from more attention. Personally, as cultural projects coordinator at The Institute of Turcology and Central-Asian Studies, Babes-Bolyai University, exclusively oriented to the Turkic space, I can say that I felt the emotions of the young people that I prepared for the parade. Perceived as a carnival by our course participants or as a special moment by the Turkic participants, the young people had the opportunity to present traditional costumes, specific to the epoch, history and civilization of the Turkic countries: Turkey, Azerbaijan, Turkmenistan, or Kazakhstan. It is the time to emphasize that the Pride – as a feeling of dignity and confidence in one’s own qualities, and Honor, the special consideration, are extremely important for the Turkic populations. The op-
portunity offered by the parade, to present their identity through costumes, at thousands of kilometers away from home, to wear the national symbols and the possibility to present themselves as “otherness”, has arisen strong feelings and emotions among the Turkic participants. Șafak Atay from Turkey, expresses the identity pride he has felt and thanks the organizers for the event the Days of Cluj: „The parade was an important point. I think we were the best group in the parade with our traditional clothes and flags. That’s why so many people were interested in us and took photos with us. I think The Institute of Turkology plays a big role in making us to feel proud and their programs are really important. Obviously, the Days of Cluj show that the people in Cluj-Napoca are respectful, curious and tolerant to other cultures and nationalities. In conclusion, I would like to thank the Major of Cluj-Napoca, the Multiculturalism Festival, the Institute of Turkology, Babeş-Bolyai University and all the wonderful people from Cluj-Napoca.”
Zamiq Ahmadov, a student from Azerbaijan points out the importance of organizing the Days of Cluj: “Between May 22-26, the Days of Cluj has brought a special holiday atmosphere to the city, an atmosphere of festival, carnival. I had the opportunity to see that, during these days, the city hosted numerous guests from Europe and other corners of the world, who came to participate as spectators or to promote their history, culture, cuisine, movies and dances, in this event. The most beautiful part of the event was its actual organization, with the promotion of multiculturalism through the Festival and through the fact that several peoples could involve in the organization, represented by the Institutes and Cultural Centers. This has given the opportunity to people to get to know each other, their culture and civilization and to establish friendly contacts, and of course, to find out many new things. The moment of the opening was very impressive. The parade took place along the central streets, accompanied by music and dance. It was fantastic! The festival atmosphere was created by the fact that there were flags of countries from all over the world, traditional costumes and songs. And us, the students from Turkey, Azerbaijan, Turkmenistan and Kazakhstan, and course participants from the Institute of Turkish Studies, proudly carried our flags and wore the traditional costumes. We felt the admiration of the passers-by. The costumes of the Padeshah, sultan and Şehzade were of great interest. For more than an hour after the parade was over, the local people took photos with us. It was a wonderful experience and I am glad I had the opportunity to meet the people of Cluj. They are very friendly.” Firuze Abdullazade from Baku, Azerbaidjan. “I am Firuza Abdullazade, an Erasmus student from Azerbaijan. I study at Babeş-Bolyai University and I am very happy to be in Romania. We are 6 students from our country. Before coming here I heard a lot about activities of the Institute of Turkish and Central-Asian studies. This year I personally participated in these activities during the Days of Cluj - Multicultural Festival. I wish to thank the City Hall, and also to the Institute of Turkish and Central-Asian Studies, for giving us a chance to introduce the culture, cuisine, history, music of our country to Europe. We decently represented our flag in streets of Cluj. It was very welcomed by the people of the city. They asked to take photos with our flag and asked us many questions about our country. They also said that “Azerbaijan is an amazing country. We found out about your country after the victory in the Eurovision Song Contest 2011.” Some people added that they are waiting for the 1st Baku Olympic Games.”
The Turkmens were incredibly delighted, as Sunnet Achilov, from Turkmenistan, says. They were impressed by the attitude of the local people, by their friendliness and warmth, by their desire to socialize. “We were admired. Several times we were stopped and asked about our traditional costumes and about the significance of the clothes. We were glad to answer all their questions. After talking with them, we understood that there are similarities that cannot be neglected, between the Romanian and the old Turkish customs. We had long talks on the cultural-traditional similarities present at the base of the two civilizations. I realized that the local people are open to friendship with the Turkic people. And this represents a beginning in creating new relationships and strengthening old ones, among the Romanians and the Turkmens, on one hand, and among the Romanians and other Turkic people on the other hand. Jale Ismayilova, doctoral student at Babeş-Bolyai University, tutor of Azeri language at the Institute of Turkish Studies: “The Parade of the Days of Cluj has already become very well-known among the local people and the foreigners who come to study or work in the region. This event is welcomed by all people. The streets of Cluj are full of traditional costumes, representing various peoples and groups, and the flags and balloons give more color to the city. The opportunity given to the Turkic people, to join this multicultural festival has awakened special emotions, by representing their country. Sharing the event on the social media was very much enjoyed by our friends and relatives at home.
15
I can only conclude the presentation of the parade with another message, of a Turkish participant, Sadullah Vatansever, student of the University of Ankara, Turkey: “HELLO CLUJ ! I am a Turkish student in Cluj with Erasmus Project, for nearly one year. At first, I didn’t have any information about Cluj, about life here, about everything. But when I came here, I saw a really good life. There are lots of students, and really kind people. And also I liked the Days of ClujNapoca very much. I also want to express my thanks for that event: to the Institute of Turkology, and also for the permission given from the Municipality. We were proud to be here with our tradition and our culture. With the Institute of Turkology we had so good memories here. They are so kind, they contact with us for the Days of Cluj and for other events as well. We could show our traditions to Romanian people here, to foreign people, to everybody. The Institute created that area to show our traditions, our culture. I am so glad to be here and so glad to meet the Institute here. I would like to be here in the future. Here is so close to us about ideas, about respect. I believe that, these days never will die. And i hope so, every-
time will much better than according to last time... I love you, Cluj! I love you, Romania!” The Days of Cluj have benefitted from an important promotion in the Turkic space. The participation, as organizer, of the Institute of Turkology and Central-Asian Studies, Babeş-Bolyai University, and involvement the Embassies of the four countries (Embassy of the Republic of Turkey in Romania, Embassy of Republic of Azerbaijan in Romania, Embassy of Turkmenistan in Romania, Embassy of Kazakhstan in Romania) and the Honorific Consulate of the Republic of Turkey in Cluj-Napoca, have made the event more visible to the media of the participating countries. The materials published about this event, of which many have already been printed, and others are in process of being printed, represent an important factor of measuring the impact created in the international setting. The Multiculturalism Festival organized during the Days of Cluj has become known through the local media, specialized media or even through the social media, thus becoming a successful festival. Margareta Aslan
Basarabenii talentați din Cluj-Napoca
Platforma Cluj Multicultural a văzut lumina zilei recent, fiind un proiect al Federaţiei SHARE ClujNapoca – federaţie responsabilă pentru implementarea Capitalei Europene a Tineretului în anul 2015. Funcţia acesteia este să valorifice, descrie şi să arate lumii întregi multiculturalitatea din Cluj-Napoca. Printre diversitatea de compartimente, pagini şi articole, există o categorie dedicată, basarabenilor. Aceasta include ar16
ticole despre Grupul de Iniţiativă Basarabeană din Cluj, dar şi interviuri cu tinerii basarabeni, care s-au remarcat pe scena socioculturală a Clujului. Eu am fost invitată să fiu unul dintre colaboratorii acestei platforme şi să promovez prin interviuri şi articole, tinerii basarabeni care contribuie prin talentele, creativitatea şi dedicarea lor la dezvoltarea inimii Transilvaniei – Cluj-Napoca. În oraşul în care minţile tinere
nu dorm niciodată, basarabenii ocupă unul dintre primele locuri la capitolul creativitate şi entuziasm. De aceea, este greu să nu dai peste un local original, pentru studenţii mai leneşi de dimineaţă, tinerii obosiţi de după-amiază și cuplurile îndrăgostite, seara. În această categorie se încadrează şi YOLKA bar, al cărui fondator este Andrei Sclifos, basarabeanul care a confirmat că oraşul ClujNapoca are o atmosferă pozitivă
şi s-a declarat îndrăgostit de „împrejurimile Clujului”. Andrei spune că fiind elev clujean nu a fost pus la mari încercări şi îndeamnă studenţii „să se implice în cât mai multe proiecte şi activităţi”, deoarece pentru a-ţi împlini visurile este necesar să faci tot ce poţi şi chiar mai mult de atât. Cluj-Napoca este, cu adevărat, un oraş în care se împlinesc cele mai râvnite dorinţe. Mihail Sandu este un alt basarabean care îşi trăieşte visul, unul asemănător cu cel american. Prin talentul şi carisma lui, cântăreţul basarabean îşi promovează piesele în Capitala Europeană a Tineretului, iar în interviul acordat, ne-a dezvăluit că, deşi s-a implicat într-o mulţime de proiecte, a întâmpinat dificultăţi de acomodare la locul şi anturajul nou, în primii ani de studenţie. Deşi pare un romantic incurabil în cântecele sale, marea sa iubire, pe lângă artă, pare a fi Clujul, pe care l-a filmat în două dintre videoclipurile sale: „See you soon” şi „Doar visuri”. Cluj-Napoca, fiind un oraş al artei, înainte de toate, i-a primit cu braţele deschise pe 3 tineri actori amatori, tot din Republica Moldova - Dumitru Cotelea, Dumitru Stratulat, Tatiana Iosip şi regizorul lor, Timofei Muntean. Aceşti basarabeni curajoşi şi-au urmat vocaţia şi au ajuns să aibă o ocupaţie dragă şi interesantă, pe lângă orele de facultate. Timofei, tânărul căruia teatrul
i-a tăiat respiraţia înainte de a începe facultatea de medicină, a recunoscut că adoră Clujul, pentru că îi dă posibilitatea de a avea mai multe alegeri, pe când Tatiana a declarat, că îi place cel mai mult arhitectura oraşului. Pe lângă secretele divulgate despre colegii săi de scenă, Dumitru Cotelea afirmă că a fost cucerit irevocabil de Cluj, care este un oraş al contrastelor, un oraş pentru toţi şi toate. Iar Dumitru Stratulat, deşi duce dorul de casă, a mărturisit că oraşul european l-a schimbat întro direcţie pozitivă, făcându-l mai extrovertit, ceea ce-l bucură. Cei patru studenţi talentaţi au vorbit despre pasiunea lor pentru artă, cele mai dragi piese de teatru şi cele mai grele momente din actorie, în interviul acordat platformei clujmulticultural.ro. Kapushon, raper-ul basarabean, ne zice că la Cluj, „Luna e de pluş” şi „Stelele – pietre Swarovsky”, în piesa „Romanul despre Cluj”. Adevărat, în fiecare an, comunitatea basarabeană din ClujNapoca creşte şi graţie tinerilor ingenioşi, a potenţialelor vedete şi a sufletelor pline de ambiţii, speranţe şi visuri. Într-un oraş transilvănean, omuleţii de peste Prut reuşesc să-şi spună cuvântul sus şi tare, continuând să demonstreze talente extraordinare. Iar, dacă tu eşti unul din ei sau cunoşti vreo personalitate îndrăzneaţă, descurcăreaţă, perseverentă, cu reuşite remarcabile sau ai un prieten cu o istorie interesantă şi experienţă deosebită, te rugăm să ne scrii la adresa de e-mail: contact@clujmulticultural.ro şi te asigurăm că ajungi garantat pe platforma noastră. Basarabenii talentaţi trebuie să fie cunoscuţi şi admiraţi! Nicoleta Corcodel 17
Ziua porților deschise la Institutul Cultural Francez
Au fost invitați clujenii pentru a sărbători 100 de ani de la nașterea lui Edith Piaf la Institutul Francez Cluj. Mesajul evenimentului a fost: pregătiți-vă corzile vocale și cântați singuri sau alături de prieteni, celebrele melodii din repertoriul lui Edith Piaf. Nu regretați nimic și trăiți viața în roz alături de prietenii voștri! 1. Seara de Karaoke special Edith Piaf - în curtea Institutului francez Cluj Pentru a sărbători 100 de ani de la nașterea lui Edith Piaf, veniți la o seară dedicată ei la Institutul francez Cluj. Pregătiți-vă cor-
Cluj unde au fost degustate diverse sortimente din celebrul Muștar de Dijon și au fost descoperit cultura acestui oraș francez înfrățit cu Clujul. 5. Tombola și surprize 6. Atelier despre pâine și panificație sărbătoarea pâinii, organizată în întreaga Franță în luna mai este o ocazie bună de a pătrunde în tainele meseriei de brutar împreună cu 3. Simulări de cursuri de limba maestrul brutar Dominique Simon. franceza și examene unde au fost Institutul Cultural Francez încercate cursurile noastre de franceză generală și specializată și a fost testat gratuit nivelul de franceză al participanților 4. Stand al orașului DIJON la zile vocale și cântați singuri sau alături de prieteni celebrele melodii din repertoriul lui Edith Piaf. Nu regretați nimic și trăiți viața în roz alături de prietenii voștri! 2. Atelier de bijuterii și accesorii handmade unde au fost create bijuterii din materiale inedite, sub îndrumarea artiștilor de la Millbijoux handmade accesories.
Lavinia Bocu și Pietro Roffi, Muzeul Etnografic
Nella Fantasia-Pietro Roffi,recital acordeon clasic Biserica Piariștilor
Prezentare “ QUANDO IL GLOCAL SCONFIGGE IL GLOBAL” cu Michele Viola și Onofrio Pepe. Masa rotundă informativă, formativă pentru o alimentație corectă (în temă cu EXPOMILANO 2015 ). Dieta mediteraneană care a fost declarată patrimoniu cultural mondial de către UNESCO. Prezentarea unor texte și produse tipice pentru cultura mediteraneană cu degustarea produselor tipice.
“Arta e mereu tanără: Anotimpurile inimii “sub îngrijirea Asociației Culturale Italiene ‘La Pergamena’ (Parma) și pianista Olga Bordaş. În cadrul evenimentului a fost prezentat un ansamblu de îmbrăcăminte artistică întruchipând cele 4 anotimpuri cu acompaniamentul baladelor lui Fabrizio de Andre’, și un spectacol de dans acompaniat de pianista Olga Bordaş.
Lectură la standul de cărți susținută de studenții de la Liceul George Barițiu și Universitatea Babes Bolyai. Este prezentă Editura Galzerano Editore, Casalvelino Scalo(Sa)
Promovarea limbii și culturii italiene – Centrul Cultural Italian din Cluj În acest an, în cadrul Zilelor Clujului şi Festivalului Multiculturalităţii, Centrul Cultural Italian din Cluj a participat cu o serie de activităţi de promovare a limbii şi culturii italiene care sunt descrise pe scurt mai jos
La sediul Centrului Cultural Italian a avut loc prezentarea de La primărie cu grupul ‘La Pergacarte “Istoria neştiută ale atentatemena” lor din Italia de la regele Umberto la Mussolini”, dar şi prezentarea Centrul Cultural Italian unor texte publicate de editorul Giuseppe Galzerano. La discuții a “Laborator de scriere creativă” cu intervenit şi domnul profesor Stefan Damian. prof. Alessandra Altamura (Lucca) la Centrul Cultural Italian. Workshop scriere creativă și citire liberă ale textelor profesoarei Alessandra Altamura.
Concert de acordeon la Muzeul Etnografic și Biserica Piariștilor 18
19