Familie SI Cariera - Raport de cercetare by raluca

FEMIN

Dezvoltarea competențelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piață inclusivă a muncii - FEMIN Cod proiect POSDRU/144/6.3/S/128729

FAMILIE ŞI CARIERĂ ASPECTE DE RECONCILIERE PENTRU FEMEILE DIN SECTORUL DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

RAPORT DE CERCETARE Autoare:

Laura Roxana Grünberg Coordonatoare Cercetare

Diana-Elena Neaga

BUCUREȘTI 2015 EDIȚIE ELECTRONICĂ – ONLINE, 2015

Proiect coﬁnanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!”

Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Familie ȘI Carieră Aspecte de reconciliere pentru femeile din sectorul de sănătate din România Raport de cercetare

Autoare: Laura Grünberg - Coordonatoare Cercetare Diana - Elena Neaga Colaboratoare: Ștefania Matei, Corina Brăgaru

ISBN 978-973-0-19756-3

CUPRINS Introducere .................................................................................................................................9 1.

Sinteza rezultatelor...........................................................................................................11

2. Metodologia cercetării .........................................................................................................15 2.1. Obiectivele generale ale cercetării ................................................................................15 2.2. Componenta cantitativă ................................................................................................15 2.2.1. Întrebări de cercetare..............................................................................................15 2.2.2. Metoda de culegere a datelor .................................................................................16 2.2.3. Metoda de eșantionare ...........................................................................................17 2.2.4. Descrierea instrumentului de cercetare ..................................................................18 2.3. Componenta calitativă ..................................................................................................23 2.3.1. Întrebări de cercetare..............................................................................................23 2.3.2. Metoda de culegere a datelor .................................................................................24 2.3.3. Metoda de eșantionare ...........................................................................................24 2.3.4. Descrierea instrumentului de cercetare ..................................................................25 3.

Rezultatele cercetării cantitative ......................................................................................29 3.1. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen..............................................................29 3.2. Gradul de informare privind egalitatea de gen .............................................................43 3.3. Poziționarea în raport cu diferite domenii ale vieții personale .....................................47 3.3.1. Particularități ale vieții de familie ..........................................................................47 3.3.2. Particularități ale vieții profesio nale ......................................................................50 3.3.3. Relația dintre viața familială și viața profesională .................................................55 3.3.4. Familie VS. Carieră sau despre iepurași vs. buldogi ..............................................61 3.4. Analiza regională ..........................................................................................................73 3.4.1. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen în funcție de județ.........................73 3.4.2. Poziționarea în raport cu diferite domenii ale vieții personale în funcție de județ 74

3.4.3. Gradul de informare privind egalitatea de gen în funcție de județ ........................77 4.

Rezultatele cercetării calitative ........................................................................................81 4.1. Cine sunt femeile intervievate?.....................................................................................81 4.2. Sindicatele – absente în abordarea problematicii reconcilierii dintre viața de familie și carieră...................................................................................................................................83 4.3. Percepții c u privire la locul de muncă...........................................................................86 4.4. Percepții cu privire la egalitatea de șanse .....................................................................90

Concluzii ..........................................................................................................................93

Anexa 1. Întrebări incluse în caietul de exerciții .....................................................................94 Anexa 2. Profilul detaliat al participantelor la studiu ............................................................110 Anexa 3. Distribuția participantelor la studiu în funcție de județ ..........................................115

Lista figurilor Figura 1. Repartizarea pe categorii de sex a trăsăturilor comportamentale și de personalitate. Analiză de corespondență multiplă bazată pe distribuția ponderată a cazurilor ......................30 Figura 2. Atitudini privind feminizarea posturilor de asistentă medicală................................32 Figura 3. Atitudini privind masculinizarea posturilor de neurochirurg ...................................33 Figura 4. Atitudini privind potențiala masculinizare a posturilor de conducere ......................34 Figura 5. Percepții asupra inegalității de gen la nivelul societății românești ...........................37 Figura 6. Percepții asupra inegalității de gen în funcție de statutul familial și profesional .....38 Figura 7. Atitudinile privind abilitățile de conducere ale bărbaților în funcție de statutul familial și profesional al participantelor la ateliere ...............................................................................39 Figura 8. Afirmarea unei importanțe mai mari a educației în cazul băieților decât al fetelor în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor ....................................................40 Figura 9. Atitudinile privind situația unei femei care nu lucrează în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor ...............................................................................................41 Figura 10. Evaluarea rolului femeii și bărbatului în gospodărie în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor...................................................................................................42 Figura 11. Evaluarea rolului profesional al femeii în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor ......................................................................................................................43 Figura 12. Utilitatea percepută a familiarizării cu noțiuni relevante în tematica de gen .........44 Figura 13. Gradul de familiarizare cu noțiuni din domeniul egalității de gen. Analiză de corespondență multiplă bazată pe distribuția ponderată a cazurilor ........................................45 Figura 14. Gradul de cunoaștere a diferitelor instituții care activează în domeniul egalității de gen............................................................................................................................................46 Figura 15. Gradul de cunoaștere a prevederilor legislative relevante în raport cu tematica de gen............................................................................................................................................47 Figura 16. Top 3 soluții pentru reconcilierea familie -carieră identificate de participantele la ateliere prin discuții de grup ....................................................................................................52 Figura 17. Intenția de a lucra în străinătate în funcție de statutul familial și profesional ........53 Figura 18. Temerile privind viața profesională în funcție de statutul familial și ocupațional .54 Figura 19. Aspecte ale vieții personale considerate a fi neglijate de către participantele la studiu ..................................................................................................................................................57 Figura 20. Roata vieții: model .................................................................................................58 Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Figura 21. Gradul de mulțumire față de diferite aspecte ale vieții personale ..........................59 Figura 22. Exemple personalizate de roata vieții realizate în timpul atelierelor .....................60 Figura 23. Motivații ale disponibilității de a lucra în străinătate în funcție de județ ...............61 Figura 24. Reprezentări ale carierei în rândul participantelor .................................................62 Figura 25. Reprezentări ale familiei în rândul participantelor .................................................62 Figura 26. Procent de respondente care au declarat că motivele pentru care ar lucra în străinătate ar fi atât pentru că și-ar putea sprijini financiar familia, cât și pentru a se dezvolta pe plan profesional................................................................................................................................74 Figura 27. Utilitatea percepută a familiarizării cu noțiuni relevante în tematica de gen în funcție de județul de proveniență .........................................................................................................80 Figura 28. Anul nașterii. Frecvența în eșantion. Histogramă ................................................113

Lista tabelelor Tabelul 1. Roluri de gen în sfera familială și profesională ......................................................31 Tabelul 2. Atitudinile privind competențele manageriale ale bărbaților în funcție de educație ..................................................................................................................................................35 Tabelul 3. Autopoziționarea față de orientarea feministă ........................................................35 Tabelul 4. Autopoziționarea față de orientarea feministă în funcție de statutul familial și profesional................................................................................................................................36 Tabelul 5. Gradul de familiarizare cu principalele noțiuni relevante în tematica de gen ........44 Tabelul 6. Distribuirea sarcinilor la nivelul gospodăriei .........................................................48 Tabelul 7. Importanța atribuită familiei în funcție de vârstă ...................................................49 Tabelul 8. Importanța atribuită carierei în funcție de statutul familial și profesional ..............55 Tabelul 9. Poziționarea în raport cu anumite sfere ale vieții personale ...................................55 Tabelul 10. Temerile resimțite de participantele la studiu .......................................................56 Tabelul 11. Timpul alocat săptămânal diferitelor tipuri de activități.......................................58 Tabelul 12. Descrierea vieții de familie prin tehnici proiective ...............................................67 Tabelul 13. Descrierea vieții profesionale prin tehnici proiective ...........................................68 Tabelul 14. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen în funcție de județul de proveniență ..................................................................................................................................................73 Tabelul 15. Importanța atribuită diferitelor aspecte ale vieții personale în funcție de județul de proveniență ...............................................................................................................................74 Tabelul 16. Temerile experimentate de participantele la ateliere în funcție de județul de proveniență ...............................................................................................................................75 Tabelul 17. Numărul mediu de ore alocate săptămânal diferitelor activități în funcție de județul de proveniență ..........................................................................................................................75 Tabelul 18. Responsabilitatea diferitelor activități în funcție de județului de proveniență .....76 Tabelul 19. Domenii din viața personală considerate a fi ignorate de respondente în funcție de județul de proveniență ..............................................................................................................76 Tabelul 20. Intenția de a lucra în străinătate în funcție de județul de proveniență ..................77 Tabelul 21. Gradul de cunoaștere a activității instituțiilor cu activitate în domeniul respectării egalității de gen în funcție de județul de proveniență ..............................................................78 Tabelul 22. Gradul de cunoaștere a prevederilor legislative cu relevanță de gen în funcție de județul de proveniență ..............................................................................................................79 Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Tabelul 23. Distribuția respondentelor pe fiecare județ .........................................................110 Tabelul 24. Starea civilă a respondentelor .............................................................................110 Tabelul 25. Distribuția respondentelor în funcție de numărul de copii .................................110 Tabelul 26. Distribuția respondentelor care au copii cu vârsta mai mică de 18 ani ..............110 Tabelul 27. Numărul de respondente care au un loc de muncă, în plus față de cel principal 111 Tabelul 28. Distribuția respondentelor în funcție de tipul postului ocupat ............................112 Tabelul 29. Date privind persoana care aduce cei mai mulți bani în gospodărie ..................112 Tabelul 30. Distribuția respondentelor în funcție de nivelul de educație ..............................112 Tabelul 31. Distribuția respondentelor în funcție de ocupație ...............................................113 Tabelul 32. Distribuția respondentelor în funcție de tipul de locuire ....................................113 Tabelul 33. Distribuția respondentelor în funcție de numărul de persoane în gospodărie (inclusiv respondenta) ............................................................................................................114 Tabelul 34. Experiența de migrație în funcție de statutul familial și profesional ..................114 Tabelul 35. Distribuția participantelor la ateliere în funcție de starea civilă și județ ............115 Tabelul 36. Distribuția participantelor la ateliere în funcție de numărul de copii și județ ....115 Tabelul 37. Distribuția participantelor la ateliere în funcție de vârsta copiilor minori și județ ................................................................................................................................................116 Tabelul 38. Distribuția participantelor la studiu în funcție de norma de lucru și județ .........116 Tabelul 39. Distribuția participantelor la studiu în funcție de statutul profesional și județ ...116 Tabelul 40. Distribuția participantelor la studiu în funcție de tipul postului și județ ............116 Tabelul 41. Distribuția participantelor la studiu în funcție de venitul relativ și județ ...........117 Tabelul 42. Distribuția participantelor la studiu în funcție de educație și județ ....................117 Tabelul 43. Distribuția participantelor la studiu în funcție de statutul educațional și județ ..118 Tabelul 44. Distribuția participantelor la studiu în funcție de tipul gospodăriei și județ .......118 Tabelul 45. Distribuția participantelor la studiu în funcție de mărimea gospodăriei și județ 118

Introducere În cadrul proiectului „Dezvoltarea competențelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piață inclusivă a muncii – FEMIN” (POSDRU/144//6.3/S/128729) s-a realizat o cercetare sociologică pentru a identifica modul de construcție a genului în rândul personalului din sistemul sanitar (cu precădere în rândul asistentelor medicale). Printre aspectele care au fost luate în considerare se numără: gradul de informare cu privire la tematica de gen, modalitatea de interpretare a diferențelor de gen în domeniul profesional, modalități de înțelegere a rolurilor de gen, caracteristici percepute a fi asociate categoriilor de gen, repartizarea timpului pe activități din sfera familială și profesională, probleme specifice ale femeilor la locul de muncă, percepția femeilor cu privire la problemele de echilibru dintre viața de familie, viața personală și carieră. Cercetarea a răspuns obiectivelor proiectului care vizau colectarea de date atât cantitative, cât și calitative, privind identificarea gradului de informare și sensibilizare la problematica de gen și experiențele privind egalitatea de șanse la locul de muncă. În cadrul chestionarului au fost incluse atât întrebări închise care au permis o analiză cantitativă, cât și întrebări deschise care au constituit suportul interpretărilor. Utilizând interviul semi-structurat ca instrument, au fost obținute date calitative despre personal și lideri din sistem. Observația participativă realizată de formatoare în cadrul atelierelor de lucru a completat celelalte informații obținute și a ajutat în calibrarea rezultatelor măsurătorilor, concluziile fiind incluse în comentariile realizate pe marginea rezultatelor prezentate în cele două tipuri de cercetări. Plecând de la teorii din zona studiilor de gen, având în vedere populația de studiu, anume femei din sistemul sanitar, statutul lor în domeniul ocupațional, dar și statutul lor de participante în proiectul realizat în cadrul Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, au fost create instrumentele de cercetare cu dimensiuni abordabile și de interes atât pentru beneficiare, cât și pentru rezultatele viitoare ale proiectului. Prezentul raport este o variantă extinsă a secțiunii alocate cercetării din cadrul ghidului rezultat în urma proiectului, ghid axat pe ideea reconcilierii vieții de familie și carierei, având ca scop sensibilizarea publicului cu privire la temă1. Rezultatele incluse în acest raport își

Familie ȘI Carieră. De la teorie la practică . Ghid de bune practici pentru femeile din sectorul de sănătate, 2015 (www.femin.ro) Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

propun, pe de o parte, să prezinte în detaliu informațiile obținute în urma cercetării și, pe de altă parte, să prezinte o serie de tendințe și legături care să constituie baza unor cercetări viitoare. Din totalul de 600 de beneficiare ale proiectului, 583 au completat caietul de exerciții, 600 au participat la sesiunile de formare, și implicit au constituit subiecte ale observației participative, iar 15 au fost intervievate online, prin intermediul interviului semi-structurat. Sesiunile de formare s-au desfășurat în trei regiuni ale României, Sud – Est, Sud – Vest, respectiv București – Ilfov. Județele corespondente au fost următoarele: Gorj, Olt, Constanța, Galați, Vrancea și București. Raportul a fost elaborat de: Laura Grünberg, Elena Diana Neaga (experți egalitate de șanse, coordonatoare); Ștefania Matei și Corina Brăgaru (colaboratoare pe partea de cercetare).

1. Sinteza rezultatelor Fără a putea generaliza la întreaga populație de femei angajate în sectorul de sănătate, considerăm că datele cantitative și calitative colectate în acestă cercetare pot sugera existența unor tendințe rezultate atât în urma analizei statistice a răspunsurilor oferite la chestion ar de 583 de femei (în special asistente medicale și infirmiere), cât și în urma interpretării răspunsurilor oferite la interviul semi-structurat de 15 femei diferite din punctul de vedere al vârstei și statutului profesional. Principalele rezultate ne permit formularea unui set de concluzii generale, relevante în raport cu obiectivele proiectului din care face parte cercetarea, după cum urmează:

1. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen 

Se poate observa interiorizarea unui model de gen mai puțin conservator și tradițional decât ar fi fost de așteptat ceea ce denotă că angajatele din sistemul sanitar reprezintă o categorie profesională deschisă la noile valori din societate.



Atitudinile orientate spre menținerea masculinității tradiționale („Este de datoria bărbaților să aducă bani în casă”) apar mai pregnante decât cele orientate spre menținerea feminității tradiționale („Este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești”). Astfel, se poate considera că angajatele chestionate doresc o schimbare a rolului lor pe plan domestic, în același timp afirmând statutul bărbatului ca „întreținător al familiei”.



Segregarea verticală este atribuită unor factori contextuali (culturali), iar segregarea orizontală este atribuită mai curând unor factori naturali și comportamentali (aptitudini, înclinații).



Nivelul stereotipurilor de gen este invers proporțional cu gradul de educație și direct proporțional cu vârsta.

2. Gradul de informare privind tematica egalității de gen 

Există un nivel redus de însușire a unui vocabular relevant din punctul de vedere al problematicii de gen.



Gradul de informare cu privire la activitatea unor instituții în domeniul egalității de șanse este scăzut. Același nivel redus de cunoștințe caracterizează și pr evederile legislative specifice.



Termenul de feminism este confuz pentru multe femei: fie este asociat cu feminitatea („sunt feministă pentru că mă îngrijesc, am grijă de soț și copii”), sau chiar cu femeiescul („sunt feministă de la natură”); multe din argumentele enunțate de respondente pentru a nu fi feministe sunt de fapt argumente care denotă o perspectivă mai curând feministă.

3. Poziționarea în raport cu sfera familială și profesională 

Pentru majoritatea respondentelor (în special pentru femeile tinere) familia este mai importantă decât cariera. În această direcție, persoanele chestionate declară că muncesc în primul rând pentru a asigura familiei cele necesare, în același timp precizând că ar pleca în străinătate pentru a putea trimite bani familiei, și mai puțin pentru dezvoltarea lor profesională (cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că rezultatele pot fi conturate astfel întrucât este indezirabil social a declara că există un alt aspect mai important ca familia).



În medie, angajatele din sistemul sanitar sunt cel mai mulțumite de viața de familie și cel mai puțin mulțumite de aspectele financiare.



Nemulțumirile exprimate în contextul unei discuții despre egalitate de șanse țin mai curând de lacunele generale ale sistemului (lipsa de materiale, criza de personal, salarizarea deficitară) și mai puțin de probleme specifice de gen. Există o incapacitate de conștientizare a acestor probleme în sens de dezavantaje ale femeilor (inegalitățile de gen sunt văzute ca „date”, „normale”, „incontestabile”), iar pe de altă parte este și o lipsă de exercițiu în manipularea puterii de decizie.



Familia și cariera fac parte din universuri de semnificație divergente. Familia este înțeleasă ca un cadru caracterizat de liniște și armonie, în timp ce locul de muncă este înțeles ca fiind un spațiu stresant, agresiv, neprietenos, incababil a răspunde problemelor pe care angajatele le resimt ca mame, soții, etc.



Conflictul dintre viața de familie și carieră este pus în evidență de inventarul problemelor, nevoilor, nemulțumirilor legate de viața de familie, în raport cu

distribuția sarcinilor domestice care revin, cum era ușor de anticipat, preponderent femeilor. 

Viața personală (timpul alocat hobby-urilor, îngrijirii, relaxării etc.) este unul dintre aspectele neglijate de femeile din sistemul sanitar, în principal, ca urmare a lipsei de timp resimțite.

4. Aspecte regionale privind teme asociate egalității de gen  Nu există decalaje majore de cunoaștere și informare pe teme conexe egalității de șanse între regiunile incluse în proiect (cu toate aceste, în regiunea București -Ilfov, nivelul de cunoaștere a instituțiilor cu activitate în domeniul egalității de șanse și a prevederilor legislative este, în medie, puțin mai ridicat). 5. Experiența femeilor ca angajate în sistemul medical  Sindicatele sunt organizații percepute ca absente în abordarea problematicii reconcilierii dintre viața de familie și carieră. 

Se observă lipsa exercițiului în identificarea unor probleme genizate, lipsa informațiilor cu privire la inegalitățile de gen, relațiile de putere care se s tabilesc între femei și bărbați.



Se poate identifica o presiune rezultată din ierarhiile existente în sistem, care sunt văzute mai degrabă ca fiind constrângătoare, demotivante și ineficiente. Se resimte și lipsa de comunicare și de respect în relația cu personalul subordonat. Am putea considera aceste aspecte ca fiind specifice feminizării la bază a domeniului, fapt ce, alături de mecanismele de infantilizare, generează o presiune suplimentară în sistem și conduc la demotivarea personalului.



Atât invizibilitatea modelelor de succes pentru femei, cât și perpetuarea segregărilor de gen orizontale și verticale (elemente sesizate în timpul discuțiilor și interviurilor) sunt doi factori care pot conduce la perpetuarea rolurilor de gen tradiționale.



Nevoia de servicii de asistență medicală preferențiale pentru femeile din sistem, facilități pentru creșterea și îngrijirea copiilor și servicii de asistență pentru echilibrarea vieții d e familie cu carieră reprezintă revendicările principale formulate pe participantele la cercetare.

Alături de cele cinci dimensiuni prezentate anterior, mai pot fi punctate o serie de rezultate ce îmbracă forma unor paradoxuri: 

Deși lucrează în sistemul medical, respondentele consideră că nu se ocupă suficient de starea lor de sănătate.



Deși lucrează în sistemul de sănătate, principala nemulțumire a respondentelor este lipsa accesului la servicii medicale (preferențiale).



Majoritatea participantelor sesizează existența discriminărilor de gen, dar nu se consideră feministe.



Deși pentru femei familia este cea mai importantă, acestea petrec, în medie, cele mai multe ore, la locul de muncă.



Există o contradicție între atitudinile manifestate și comportamentele declarate. Deși atitudinile exprimate sunt orientate spre susținerea egalității de gen, prezentarea dimensiunilor comportamentale relevă mai degrabă perpetuarea unor valori tradiționale ce plasează femeile în sfera familială, iar bărbații în sfera profesională.

La finalul raportului sunt inserate concluziile detaliate ale cercetării.

2. Metodologia cercetării 2.1. Obiectivele generale ale cercetării Obiectivul principal al cercetării a constat în identificarea principalele tendințe ce caracterizează ansamblul atitudinal și valoric al unei categorii ocupaționale distincte (reprezentată de asistente medicale, infirmiere, moașe, îngrijitoare etc.) în ceea ce privește raportarea la problematica reconcilierii dintre viața de familie, carieră și viața personală. Studiul și-a propus să surprindă în acest sens percepția femeilor din sector asupra problematicii egalității de șanse, aspecte relevante privind stilul de viață și experiențele pe care angajatele le au ca femei în familie și la locul de muncă. Pentru a obține o perspectivă cât mai complexă asupra fenomenului supus studiului, cercetarea a fost organizată având la bază două componente: o componentă cantitativă, care are ca rezultat o analiză statistică, și o componentă calitativă, ce constă într-o discuție aprofundată a semnificațiilor pe care femeile din sistemul medical le atribuie problematicii egalității de șanse-gen.

2.2. Componenta cantitativă 2.2.1. Întrebări de cercetare Cercetarea cantitativă și-a propus să răspundă următoarelor întrebări: 1) Care sunt reprezentările asupra masculinității și feminității regăsite la nivelul femeilor angajate în sistemul medical? În ce mod stereotipurile privind relațiile de gen ajung să fie prezente în construirea acestor reprezentări? 2) Care sunt relațiile de gen valorizate de femeile angajate în sistemul medical? Cum rolurile și responsabilitățile atribuite diferitelor categorii de gen contribuie la definirea acestor relații? 3) Cum reprezentările masculinității și feminității, precum și relațiile de gen, sunt definite în raport cu specificul domeniului medical? Sub ce forme genul devine relevant în definirea ocupațiilor caracteristice acestui sector de activitate? 4) Care este relația dintre viața profesională și cea familială a angajatelor din sectorul medical? Cum este aceasta conturată în raport cu ansamblul de așteptări, interese, posibilități de afirmare etc.?

5) Care este gradul de însușire a unui vocabular relevant privind problematica de gen? Care este gradul de sensibilizare a angajatelor din sistemul medical privind aspectele ce țin de egalitatea de șanse între femei și bărbați? 6) Care sunt problemele cu care se confruntă angajatele din sistemul medical în raport cu modalitatea de reconciliere a vieții profesionale cu cea familială? Care sunt în opinia lor principalele măsuri care ar contribui la realizarea unui echilibru între cele două planuri? În funcție de ce criterii este definită utilitatea și eficiența acestora? 2.2.2. Metoda de culegere a datelor Cercetarea a fost proiectată urmărind un demers exploratoriu și având la bază o abordare de tip cantitativ ceea ce permite realizarea de analize agregate pentru a surprinde tendințele existente la nivelul populației supuse studiului. Metoda utilizată pentru culegerea datelor a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar autoadministrat colectiv. În particular, chestionarul a fost completat de 583 de femei în cadrul atelierelor de lucru „Familie și carieră pentru femeile din sectorul de sănătate” organizate la nivelul mai multor regiuni din țară: București-Ilfov, regiunea Sud-Vest (Gorj, Olt) și regiunea Sud-Est (Galați, Vrancea, Constanța). Întrucât acest mod de aplicare a instrumentelor are potențialul de a produce răspunsuri puternic dependente de context și influențate de modul în care este definită colectiv situația de cercetare, procedura de distribuire a chestionarelor a urmat o serie de exigențe prin care s-a încercat obținerea unui grad cât mai ridicat de acuratețe. Astfel, pentru a răspunde limitelor specifice acestei metode de culegere a datelor, aplicarea chestionarelor a urmat un protocol care a presupus respectarea următoarelor criterii: 

participantele au fost asigurate de caracterul anonim al răspunsurilor prin includerea unor specificații la începutul chestionarului, prin intervenția moderatoarelor prezente la atelierele de lucru sau prin descrierea modalității de colectare a fișelor care nu permitea realizarea unei asocieri între respondentă și chestionarul predat;



instrumentul de colectare a datelor a fost structurat ca parte a unui caiet de exerciții oferit respondentelor cu scopul de a se auto-cunoaște, constituind un suport preliminar al activităților și discuțiilor inițiate la nivelul atelierelor de lucru;



moderatoarele au putut oferi indicații privind mijloacele de completare a itemilor, răspunzând nelămuririlor respondentelor și reducând astfel ponderea nonrăspunsurilor;



moderatoarele au putut realiza acțiuni în vederea diminuării influențelor reciproce în completarea chestionarelor, asigurând caracterul individualizat al răspunsurilor și abordărilor exprimate.

De asemenea, pentru a crește atractivitatea chestionarului și, implicit, a disponibilității participantelor de a răspunde, conținutul instrumentului a fost structurat în mai multe secțiuni destinate completării la intervale de timp specifice, în acord cu programarea atelierelor de lucru pe parcursul a patru ore. Ca urmare a faptului că este de așteptat ca prezența la un astfel de eveniment să influențeze modul de înțelegere a anumitor aspecte avute în vedere prin colectarea datelor, o serie de întrebări au fost adresate sub aceeași formă, dar într-o ordine diferită, atât la începutul atelierelor, cât și la finalul acestora. 2.2.3. Metoda de eșantionare Respondentele au fost selectare în funcție de disponibilitatea de participare la atelierele de lucru. Ca urmare a faptului că metoda de eșantionare este una non-probabilistă (de conveniență), rezultatele studiului nu pot fi generalizate la nivelul populației de femei angajate în sectorul medical. Cu toate acestea, tendințele puse în evidență reprezintă un punct de reper important în descrierea situației existente, totodată ele reprezentând o resursă utilă atât în stabilirea ipotezelor ce urmează a fi testate printr-un demers viitor de cercetare.

2.2.4. Descrierea instrumentului de cercetare2

Dimensiunea 1. Orientări valorice privind rolurile de gen Semnificație: Această componentă a cercetării a urmărit să surprindă modul în care feminitatea și masculinitatea sunt definite de angajatele din sectorul medical. În acest sens, chestionarul a încercat să măsoare atitudinile stereotipe privind imaginea femeii și a bărbatului, precum și accepțiunile ce țin de rolurile de gen valorizate și asumate în viața de zi cu zi. Pe de o parte, respondentele au primit o serie de atribute pe care le puteau cataloga ca fiind tipic feminine, tipic masculine sau neutre din punctul de vedere al genului. Pe de altă parte, respondentelor li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima acordul sau dezacordul cu o serie de afirmații care puneau în evidență statutul atribuit femeilor și bărbaților în societate, statut definit pe baza așteptărilor sociale, a competențelor sau a acțiunilor percepute ca dezirabile. Orientările valorice privind rolurile de gen au fost măsurate la începutul și la finalul atelierelor de lucru pentru a putea pune în evidență o serie de schimbări atitudinale survenite în urma participării.

Variabile incluse în chestionar: V1 (1-14), V2 (1-3), V3 (1-4), V24 (1-3), V25 (1-3)

Pentru detalii privind instrumentul de cercetare vezi Anexa 1. Întrebări incluse în caietul de exerciții. Itemii V2(1-3), V3(1-4), V7(1-6), V9(1-3) și V24(1-3) au fost adaptați după World Values Survey. (2012). Chestionarul WVS 2012, România, Versiunea în limba română. Accesat la http://www.romanianvalues.ro/ourcompany/date Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Dimensiunea 2. Perspective asupra segregării de gen în domeniul medical Semnificație: Această componentă a cercetării a încercat să surprindă modul în care angajatele din sectorul medical percep și interpretează diferențierile de gen ocupaționale și ierarhice existente în domeniul în care își desfășoară activitatea. Pentru aceasta, respondentelor li s-a oferit posibilitatea de a oferi explicații privind cauzele care au condus la feminizarea sau masculinizarea anumitor posturi. Astfel, respondentele puteau pune această situație fie pe seama capabilităților intrinseci, fie pe seama socializării în rolurile de gen sau a condițiilor existente în mediul extern. Urmând o procedură de lucru similară cu cea utilizată în studierea dimensiunii anterioare, perspectivele asupra segregării de gen în domeniul medical au fost măsurate atât la începutul, cât și la finalul atelierelor de lucru. În acest caz, a fost de așteptat o diminuare a răspunsurilor prin care segregarea de gen este explicată în raport cu competențele și capabilitățile intrinseci bărbaților și femeilor, concomitent cu obținerea unei ponderi mai mare alocate explicațiilor ce țin de învățarea socială.

Variabile incluse în chestionar: V4, V5, V6, V6.1, V26, V27, V28, V29

Dimensiunea 3. Perspective asupra reconcilierii între viața profesională și viața familială Semnificație: În continuare, cercetarea a urmărit să surprindă modul în care respondentele se raportează la planul profesional în relație cu cel familial, punctând echilibrele sau dezechilibrele existente între aceste două laturi ale existenței. Într-o primă etapă, s-a măsurat interesul pe care angajatele în sectorul medical îl acordă diferitelor domenii ale vieții personale (familie, prieteni, timp liber, carieră, politică, religie) pentru a pune în evidență dacă orientările sunt îndreptate mai degrabă către succesul în carieră, către satisfacerea nevoilor familiale sau către alte aspecte. În a două etapă, respondentelor li s-a solicitat să menționeze care este, în opinia lor, probabilitatea ca o femeie să aibă o carieră de succes fără a-și neglija familia sau treburile gospodărești. Evaluările realizate în relație cu această întrebare pot oferi o perspectivă valoroasă asupra obstacolelor percepute a se afla în calea dezvoltării personale. Urmărind același scop, s-a avut în vedere și studierea nemulțumirilor pe care femeile participante la studiu le au în ceea ce privește alocarea timpului sau temerile privind succesul în viața familială sau profesională.

Variabile incluse în chestionar: V7 (1-6), V8, V9(1-3), V10, Exercițiul „Roata vieții”, Tehnici proiective de reprezentare a vieții familiale și profesionale („Exercițiul cu animăluțele”)

Dimensiunea 4. Aspecte ce țin de organizarea vieții profesionale și familiale Semnificație: Această componentă a cercetării a urmărit să pună în evidență modul în care angajatele din sectorul medical își organizează activitatea atât în familie, cât și la locul de muncă. Astfel, s-a încercat obținerea unor date privind tiparele de distribuire a sarcinilor în viața de familie. Acestea au fost completate de informații privind alocarea timpului săptămânal în raport cu mai multe tipuri de activități printre care și cele de natură profesională. Alte aspecte urmărite în cadrul cercetării au vizat atât punerea în evidență a problemelor (cu o componentă vizibilă de gen) resimțite la locul de muncă, cât și identificarea soluțiilor propuse pentru rezolvarea acestora. Astfel, au fost vizate îndeosebi măsurile care priveau modalitățile de a asigura un echilibru între viața familială și cea profesională.

Variabile incluse în chestionar: V20(1-7), V21(1-13), Exercițiul „Cutia cu plângeri”, Exercițiul „Dacă aș putea …”

Dimensiunea 5. Grad de familiarizare cu noțiuni relevante în domeniul egalității de gen Semnificație: Această componentă a cercetării a vizat studierea gradului de însușire a unui vocabular relevant privind problematica de gen. Respondentele și-au putut exprima gradul de familiarizare cu diferite concepte precum: discriminare, dubla zi de muncă a femeilor, hărțuire sexuală, violență domestică, viol marital, reconciliere familie-carieră, concediu parental, discriminare pozitivă, discriminare multiplă și feminism. Alături de înțelegerea propriu-zisă a semanticii termenilor, a fost luat în considerare și potențialul acestor concepte de a se constitui ca subiect de discuție în interacțiunile curente. De asemenea, persoanele participante la studiu au putut evalua utilitatea cunoașterii unor noțiuni precum cele prezentate mai sus.

Variabile incluse în chestionar: V11 (1-10), V12

Dimensiunea 6. Moduri de raportare la cadrul instituțional în domeniul egalității de gen Semnificație: Această componentă a cercetării a urmărit identificarea perspectivelor pe care angajatele din domeniul medical le au față de măsurile adoptate în direcția prevenirii și combaterii inegalității de șanse între femei și bărbați. Respondentelor li s-a oferit posibilitatea de ași exprima opinia cu privire la existența/inexistența egalității de șanse în societatea românească, de a preciza instituțiile care desfășoară activitate în domeniu și de a menționa nivelul de familiaritate cu o serie de prevederi legislative axate pe tema reconcilierii vieții profesionale cu cea familială.

Variabile incluse în chestionar: V13, V14 (1-4), V15, V16, V17, V18, V19

2.3. Componenta calitativă 2.3.1. Întrebări de cercetare În realizarea cercetării calitative au fost avute în vedere câteva obiective majore: 1) Explorarea detaliată a experiențelor din viața de zi cu zi a femeilor care lucrează în sistemul medical pornind de la rezultatele obținute în analiza cantitativă; 2) Analiza modului în care experiențele femeilor sunt interpretate și înțelese de către acestea (de precizat este faptul că analiza calitativă are menirea de a intra în profunzime și de a oferi explicații pentru formule de configurare a răspunsurilor colectate prin cercetarea cantitativă); 3) Lansarea unor ipoteze care să constituie, alături de testări ulterioare, fundamente pentru o reformulare mai echitabilă a mediului de lucru pentru femeile din sistemul medical.

Întrebarea de cercetare pentru care ne-am propus să oferim răspunsuri prin abordarea calitativă a temei este următoarea: 

În ce mod tema reconcilierii familie-carieră și cea a inegalităților de gen apar semnificative pentru femeile din sistemul medical? În această direcție, am încercat să explorăm dacă și în ce mod femeile din sistemul medical definesc inegalitatea de gen ca problemă inclusă în ansamblul de experiențe personale, surprinzând în același timp soluțiile agreate ca fiind eficiente în reconcilierea dintre viața de familie și carieră.

2.3.2. Metoda de culegere a datelor Pentru cercetarea calitativă am folosit ca tehnică de culegere a informațiilor interviul semi-structurat deoarece am considerat că poate răspunde cel mai bine întrebărilor de cercetare ridicate în acest studiu, permițând pătrunderea în universul de semnificații al angajatelor din sistemul medical. 2.3.3. Metoda de eșantionare Volumul eșantionului a fost de 15 persoane intervievate, criteriile folosite în selectarea respondentelor fiind sexul, vârsta și poziția de putere ocupată la locul de muncă. Am urmărit astfel, în primul rând, ca subiecții să fie femei deoarece, așa cum am menționat în prezentarea de până acum, accentul acestei cercetări cade pe modul în care femeile percep, semnifică, înțeleg și interpretează propriile experiențe și cum în funcție de acestea se raportează la aspecte legate de reconcilierea dintre viața de familie și carieră. Am vizat așadar ca în cadrul eșantionului să includem participante care îndeplinesc următoarele tipuri de caracteristici: I.

20 – 30 ani, tinere la început de carieră (căsătorite și necăsătorite, din locuri de muncă diferite) – 5 persoane;

II.

55 – 65 de ani, femei aflate spre sfârșit de carieră/ spre pensionare, fără funcții de conducere – 5 persoane;

III.

Femei cu funcții de conducere (șefe de secție, lidere de sindicat, membre în consiliile de conducere ale unităților etc.) – femei de vârste diferite; căsătorite și necăsătorite/ divorțate - 5 persoane.

2.3.4. Descrierea instrumentului de cercetare În ceea ce privește grila de interviu aceasta a cuprins, pe lângă variabilele sociodemografice (vârsta, statut marital, copii; locul de muncă: Unitatea/Secția/Locația, județ, oraș, vechimea la locul de muncă, studii, poziția/funcția actuală, membră de sindicat, lideră de sindicat), categorii de întrebări ce urmează a fi prezentate mai jos.

Istoricul ocupațional al intervievatelor – iar aici am prevăzut următorul set de întrebări care să ofere un oarecare ghidaj în construcția traseului ocupațional al intervievatelor: o De câți ani lucrați în sistemul medical? o Ați mai lucrat și în alte locuri? o Dacă da, prin comparație, considerați sectorul de sănătate mai potrivit/mai puțin potrivit pentru femei? De ce? o Ce v-a determinat în mod special să vă alegeți o asemenea meserie?

Percepții cu privire la munca plătită și la munca neplătită în sistemul medical cu accent pe problemele cu care intervievatele se confruntă CA FEMEI în sistem, dar și cu trimitere la posibilele soluții menite să eficientizeze activitățile și să conducă la o mai bună reconciliere între viața de familie și carieră. Setul de întrebări care face trimitere la aceste aspecte este următorul: o Care sunt principalele probleme cu care vă confruntați ca FEMEI la locul de muncă? o Care credeți că ar putea fi soluțiile pentru rezolvarea acestora? o Cine ar trebui să se implice mai mult în rezolvarea lor (managerii de spital, liderii de sindicat, personalul medical, colegele dumneavoastră, dumneavoastră, altcineva – cine?) o Ați fost vreodată jignită, hărțuită, tratată necorespunzător la locul de muncă? Descrieți pe scurt situația! o Dacă da, sunteți mulțumită de reacția instituției la situația respectivă? o Dacă ați avea deplină libertate, care ar fi primele 3 lucruri pe care le-ați schimba în legătură cu locul de muncă? o La cine apelați atunci când aveți probleme/dificultăți la locul de muncă? o Când ați fost ultima oară la un curs/modul de formare, pregătire profesională? Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

o Care credeți că sunt avantajele și dezavantajele de a avea un loc de muncă pentru o femeie în general? Dar pentru o femeie care lucrează în sistemul de sănătate? o Cum ar trebui să fie “locul de muncă ideal” pentru o femeie care își dorește și o viață personală/de familie împlinită? O subtemă aparte tratată în acest capitol dedicat percepțiilor și experiențelor legate de locul de muncă a fost cea dedicată femeilor membre de sindicat. Sub întrebarea de cercetare la care am dorit să obținem răspunsuri prin cele două întrebări prezentate mai jos a vizat posibilitatea ca apartenența la un sindicat să crească pe de o parte conștientizarea problemelor cu care se intervievatele se confruntă la locul de muncă (în general, dar poate și dintr-o perspectivă sensibilă la gen), iar pe de altă parte să crească capacitatea de implicare în rezolvarea problemelor și în satisfacerea intereselor. Întrebările adresate au fost următoarele: Dacă sunteți membră sau lideră de sindicat: o Ce poate face sindicatul pentru asigurarea unui echilibru al vieții de familie cu cariera pentru femeile din sectorul de sănătate? o Dați exemplu de o inițiativă/măsură în acest sens luată de către sindicat.

Distribuția rolurilor în familie și managementul timpului personal a constituit o altă temă abordată în cadrul interviurilor. Am încercat identificarea rolurilor de gen din familie: o Soțul dumneavoastră/partenerul de viață de acum lucrează (dacă este cazul)? o Cine a câștigat/câștigă mai bine dintre dumneavoastră și soț/partener de viață? o Cine hotărăște cel mai des în familia dumneavoastră cu privire la: cheltuielile curente (cumpărături zilnice, rechizite, etc.), cheltuielile majore (achiziții casă, mașini, asigurări, investiții, etc.), vacanțe. o Cum considerați că este mai bine să se țină banii într-o familie: împreună sau separat? De ce? o Care dintre membrii familiei dumneavoastră se ocupă cel mai des de treburile casnice? o Cine se ocupă cel mai mult de îngrijirea și de educarea copiilor în familia dumneavoastră? o Cine îngrijește de obicei bătrânii și bolnavii din familia dumneavoastră? o Soțul (dacă este cazul) cu ce se ocupă în mod regulat în gospodărie? o Copiii (dacă este cazul) cu ce ajută de obicei în treburile casnice? Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

o În caz de nevoie la cine apelați atunci când aveți probleme/dificultăți în familie? o Cât timp pe săptămână (aproximativ - în ore) alocați pentru munca în casă (ca de exemplu pentru gătit, spălat, călcat, curățenie, cumpărături, etc.)? o Cât timp pe săptămână (aproximativ - în ore) alocați doar pentru dumneavoastră (ca de exemplu pentru citit, cosmetică, mers la cinema, fitness, activități comunitare, plimbări, hobbyuri, odihnă pur și simplu, etc.)?

Dincolo de aceste aspecte, ne-am dorit să aflăm și ce semnificații acordă intervievatele stării de fapt existente în familiile lor: o Există consecințe ale acestei stări de fapt asupra vieții de cuplu? Care sunt acestea? o Care sunt principalele probleme cu care vă confruntați acasă (în familie)? o Care credeți că ar putea fi soluțiile pentru rezolvarea acestora? o Cine ar trebui să se implice mai mult în rezolvarea acestora (statul, alte persoane din familie, prieteni, apropiați, cunoștiințe, dumneavoastră, altcineva – cine?) o Daca ați avea deplină libertate, care ar fi primele 3 lucruri pe care le-ați schimba în legătură cu viața dumneavoastră de familie? o Considerați că aveți suficient timp pentru familia dumneavoastră? Este acesta un timp de calitate (ca de exemplu timp alocat unor activități comune plăcute plimbări, ieșit la un film, jucat cu copiii, etc.) o Dar pentru dumneavoastră considerați că alocați timp suficient?

Nu în ultimă instanță grila de interviu se încheie cu un set de întrebări referitoare la valorile asumate de intervievate, scopul acestor întrebări vizând identificarea gradului de internalizare a normelor patriarhale, dar și elementele care pot genera schimbarea stării de fapt. Astfel, întrebările vizează calități ale femeilor și bărbaților necesare pentru sistemul medical, raportarea la problematica egalității de șanse și de gen, ingrediente ale succesului în carieră și viața de familie și modele de urmat. o Ce calități considerați că ar trebui să aibă o femeie care lucrează în sectorul sanitar (cel puțin 3)? o Dar un bărbat (menționați măcar 3)?

o Egalitatea de șanse între femei și bărbați este o problemă în România? Dacă da, de ce/în ce fel? o Egalitatea de șanse între femei și bărbați este o problemă în sectorul de sănătate în România? Dacă da, de ce/în ce fel? o Care este rețeta unei căsnicii/relații de cuplu reușite? o Care credeți că este rețeta unei cariere reușite? o Ce este mai important pentru dumneavoastră la acest moment: familia sau munca profesională? De ce? o Care credeți că este secretul găsirii unui echilibru între viața personală/de familie și carieră? o Există o femeie care vă este model în viață? Cine este aceasta și pentru ce o admirați?

Important de precizat faptul că grila de interviu a fost lăsată deschisă, generând astfel oportunitatea ca intervievatele să poată adăuga orice alte informații pe care le consideră relevante în raport cu tema abordată.

3. Rezultatele cercetării cantitative Ca urmare a faptului că la baza cercetării se află un eșantion de conveniență format din femei participante la atelierele de lucru din cadrul proiectului, este necesară o menționare a caracteristicilor respondentelor înainte de a trece la prezentarea rezultatelor obținute. Astfel, profilul participantelor la studiu realizat în funcție de principalele caracteristici demografice sau variabile ce descriu statutul profesional sunt prezentate în Caseta 1 (pentru profilul detaliat vezi Anexa 2 și Anexa 3). Caseta 1. Caracteristicile participantelor la ateliere 47% dintre participante au ca nivel educațional maxim absolvirea școlii post-liceale 583 de femei angajate în sistemul sanitar cu vârsta medie de 43 de ani

67% dintre participante sunt angajate într-un post de execuție

99% dintre participante sunt angajate cu normă întreagă

Cine a completat caietul de exerciții?

87% dintre participante au cel puțin un copil

Femei provenind din BucureștiIlfov, Gorj, Olt, Galați, Vrancea și Constanța

76% dintre femei sunt căsătorite

3.1. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen În primul rând, au fost explorate orientările privind rolurile de gen printr-o analiză a modului în care diferite caracteristici comportamentale sau trăsături de personalitate sunt considerate, în viziunea respondentelor, ca fiind repartizate la nivelul categoriilor de sex. Astfel, se poate constata că există o serie de caracteristici precum inteligența, simțul umorului, generozitatea, moralitatea și siguranța de sine, considerate ca aparținând în egală măsură celor două sexe. Trăsăturile atribuite cu preponderență femeilor sunt răbdarea, mila, romantismul, sinceritatea și îngrijirea personală. La polul opus, agresivitatea, egoismul și aroganța sunt aspectele atribuite preponderent bărbaților. Merită menționat și faptul că aceste Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

trei trăsături negative selectate a fi tipic masculine au fost cel mai dificil de atribuit unei categorii de sex, o pondere semnificativă de participante neputând să se pronunțe în relație cu acest subiect. Așadar, rezultatele prezentate în Figura 1 pun în evidență definiții ale feminității și masculinității în acord cu așteptările sociale atribuite celor două categorii de sex, putând exprima totodată moduri de raportare la sine și la cei din jur. Modelul de gen interiorizat este unul mai puțin conservator și tradițional decât ne-am fi așteptat ceea ce denotă că acest grup reprezintă o resursă umană deschisă la noile valori din societate. Figura 1. Repartizarea pe categorii de sex a trăsăturilor comportamentale și de personalitate. Analiză de corespondență multiplă bazată pe distribuția ponderată a cazurilor

Notă: Observăm din harta de mai sus că o serie de caracteristici sunt atribuite mai mult sau mai puțin femeilor, bărbaților, ambelor sexe deopotrivă, sau există dificultăți în atribuire. Harta se citește în jurul textelor roșii, considerând că cele mai apropiate spațial sunt și mai probabil conectate.

În Tabelul 1 sunt prezentate opiniile pe care participantele la ateliere le au avut în relație cu o serie de aspecte ce descriu rolurile de gen. Cea mai mare parte a respondentelor sunt mai degrabă în dezacord cu afirmația care susține că studiile liceale sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată. În aceeași direcție poate fi interpretată și distribuția procentelor corespunzătoare dezacordului cu afirmația potrivit căreia educația copiilor de vârstă școlară are de suferit dacă mama lor lucrează. Aceste aspecte pun în evidență o serie de Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

atitudini ce relevă emanciparea femeilor în sensul acordării de interes dezvoltării lor educaționale și profesionale. Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondente consideră simultan că este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești și a bărbaților să aducă bani în casă. Aceste întrebări au înregistrat un număr substanțial de cazuri valide (563, respectiv 551, din totalul de 583), în comparație cu întrebarea despre importanța studiilor în funcție de gen, ce a însumat un număr de 469 de răspunsuri valide. Un procent considerabil dintre femei (47%) afirmă că în general bărbații sunt lideri/conducători mai buni decât femeile, aproape un sfert fiind de acord în foarte mică măsură cu această afirmație . Astfel, se poate observa că:

Deși atitudinile exprimate sunt orientate spre susținerea egalității de gen, evaluarea dimensiunilor comportamentale relevă mai degrabă perpetuarea unor valori ce plasează femeile în sfera familială, iar bărbații în sfera profesională. Aspectele care descriu activitățile realizate în mod curent sunt evaluate mai degrabă în termenii unor roluri tradiționale de gen. Tabelul 1. Roluri de gen în sfera familială și profesională

V1. În general bărbații sunt lideri/ conducători mai buni decât femeile V2. Studiile postliceale și universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată V3. Este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești. V4. Este de datoria bărbaților să aducă bani în casă. V5. Educația copiilor de vârstă școlară are de suferit dacă mama lor lucrează.

În foarte mică măsură 26%

În mică măsură

În mare măsură

27%

39%

În foarte mare măsură 8%

45%

31%

17%

18%

12% 33%

Total

100%

Număr de cazuri 490

100%

469

50%

15%

100%

563

18%

38%

32%

100%

551

36%

19%

12%

100%

534

Modalitatea de citire: 26% dintre femeile participante la studiu sunt în foarte mică măsură de acord cu afirmația: În general bărbații sunt lideri/ conducători mai buni decât femeile.

Vocabularul de motive invocat pentru a descrie situația feminizării posturilor de asistentă medicală este orientat fie spre punerea în evidență a capabilităților femeilor în practicarea acestei profesii, fie spre interesul atribuit domeniului de către acestea. Așa cum rezultă din Figura 2, cea mai mare parte consideră că posturile de asistentă medicală sunt Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

preponderent ocupate de femei pentru că femeile sunt considerate a fi atât mai interesate, cât și mai capabile să practice profesia. Un procent mai redus de participante afirmă că bărbații nu sunt potriviți sau că sunt mai puțin încurajați să ocupe un astfel de post. Distribuția datelor susține existența, în viziunea respondentelor, a unei diferențieri a competențelor între bărbați și femei asimilate diviziunii rolurilor pe plan profesional. Figura 2. Atitudini privind feminizarea posturilor de asistentă medicală

Figura prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: Care dintre următoarele variante de răspuns ar completa cel mai bine fraza: Posturile de asistentă medicală sunt preponderent ocupate de femei pentru că … (bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.)

Tendințe similare celor de mai sus se regăsesc și în ceea ce privește modul de interpretare a situației masculinizării posturilor de neurochirurg (Figura 3). Cei mai frecvenți factori explicativi utilizați sunt cei care se referă la capabilitățile și posibilitățile bărbaților în practicarea acestei profesii (40% dintre participantele la ateliere consideră că bărbații sunt mai potriviți decât femeile în ocuparea postului de neurochirurg). De remarcat, este însă și faptul că un procent semnificativ de respondente consideră că posturile de neurochirurg sunt ocupate îndeosebi de bărbați fie pentru că aceștia sunt mai încurajați, fie pentru că femeile nu sunt interesate. În schimb, doar 6% dintre participantele la ateliere precizează că situația

masculinizării posturilor de neurochirurg este datorată incapacității femeilor de a îndeplini sarcinile solicitate de la această funcție. Figura 3. Atitudini privind masculinizarea posturilor de neurochirurg

Segregarea verticală (

Figura 4) este tratată diferit comparativ cu segregarea orizontală (Figura 2 și Figura 3). Astfel, dacă segregarea orizontală este mai degrabă interpretată prin utilizarea unor factori explicativi ce pun în evidență elemente aparținând planului individual (competențe, aptitudini, preferințe ale femeilor, respectiv bărbaților), segregarea verticală este interpretată prin referire la elemente ce fac parte din mediul extern. În concordanță, masculinizarea posturilor de conducere este pusă îndeosebi pe seama faptului că bărbații sunt mai încurajați să ocupe o astfel Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

de funcție. Spre deosebire de situațiile de segregare prezentate anterior, există o polarizare evidentă a răspunsurilor în această direcție: doar un sfert sau mai puțin de un sfert dintre respondente rezonează cu explicații relaționate cu structura de capabilități sau interese a celor două categorii de gen.

Figura 4. Atitudini privind potențiala masculinizare a posturilor de conducere

Figura prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: Care dintre următoarele variante de răspuns ar completa cel mai bine fraza: Posturile de neurochirurg sunt preponderent ocupate de bărbați pentru că … (bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.) – (întrebare adresată doar celor care au declarat că posturile de conducere sunt ocupate preponderent de bărbați)

În Tabelul 2 este testată relația de asociere între nivelul educațional al respondentelor și modul de evaluare a competențelor de conducere atribuite bărbaților. Distribuția rezultatelor indică faptul că persoanele cu o educație mai ridicată au un nivel mai scăzut de acord cu afirmația potrivit căreia bărbații sunt lideri/conducători mai buni decât femeile. Mai exact:

Cu cât educația femeilor este mai ridicată, cu atât prezența stereotipurilor de gen este mai redusă.

Tabelul 2. Atitudinile privind competențele manageriale ale bărbaților în funcție de educație

Acordul cu afirmația În general bărbații sunt lideri/ conducători mai buni decât femeile

Până în 10 ani de școală

Între 11 și 12 ani de școală

Între 13 și 14 ani de școală

Peste 14 ani de școală

În foarte mică măsură În mică măsură

23.20%

29.30%

33.90%

41.90%

25.30%

28.30%

29.80%

32.40%

În mare măsură

36.80%

31.50%

27.80%

24.30%

În foarte mare măsură

14.70%

10.90%

8.50%

1.40%

100.00%

Așa cum poate fi observat în Tabelul 3, doar 62 de participante din 583 se consideră feministe. Cu alte cuvinte, majoritatea afirmă că nu sunt feministe (63.3%), iar procentul este posibil să fie și mai mare dacă avem în vedere faptul că unele participante au atribuit feminismului sensul de feminitate sau de apartenență la sexul femeiesc, arătând o confuzie în utilizarea termenilor (exemplu de răspuns: „sunt feministă pentru că am grijă de mine, sunt femeie, am copii, etc.”). Aceeași observație este susținută și de faptul că 152 de participante nu se pot pronunța3. Tabelul 3. Autopoziționarea față de orientarea feministă Participante care se consideră feministe Participante care nu se consideră feministe Nu știu / Nu pot să mă pronunț Total

Frecvență 62 369 152 583

Procent 10.6 63.3 26.1 100.0

Este interesant de observat cum unele dintre argumentele pentru opțiunea de „nefeministă” pot fi citite de fapt ca argumente de tip feminist (exemplu de răspuns: „Nu sunt feministă pentru că toți avem dreptul la șanse egale” / „eu cred în egalitatea de șanse pentru femei și bărbați” / „pentru că femeile și bărbații au drepturi egale”) sau ca argumente care interpretează feminismul ca un mod egoist de gândi despre propria persoană (exemplu de răspuns: „nu sunt feministă pentru că nu îmi acord prea mult timp”). Totodată multe din argumentele pentru a fi feministă par a fi de tip esențialist, biologizant (exemplu de răspuns: „sunt feministă de la natură”/ „pentru că sunt femeie”) sau fac referire la feminitate tradițională 3

Interpretarea detaliată a răspunsurilor la această întrebare nu face obiectul direct al acestei investigații.

(exemplu de răspuns: „pentru că am grijă de mine, mă aranjez, am grijă de soț și copii, etc.”). Desigur acest aspect trebuie investigat mai amplu.

Termenul de feminism este confuz pentru multe femei: fie este asimilat cu feminitatea („sunt feministă pentru că mă îngrijesc, am grijă de soț și copii”) sau chiar cu femeiescul („sunt feministă de la natură”). Paradox: Multe din argumentele enunțate de respondente pentru a nu fi feministe sunt de fapt argumente care denotă o perspectivă mai curând feministă. Acest aspect este important de avut în vedere pentru găsirea mijloacelor propice de promovare a politicilor de egalitate de șanse în rândul femeilor.

Infirmierele, persoanele care locuiesc cu părinții și angajatele în funcție de execuție se consideră într-o procent relativ mai mare feministe comparativ cu alte profesii, cu persoanele care nu locuiesc cu părinții sau angajatele în funcții de conducere (Tabelul 4). Participantele se declară într-o proporție egală a fi feministe indiferent dacă au sau nu copii. Același caz poate fi observat și dacă se ia în considerare statutul de a fi principalul întreținător al familiei. Tabelul 4. Autopoziționarea față de orientarea feministă în funcție de statutul familial și profesional

Statutul familial (N=428) Statut profesional (N=411)

Locuire cu părinții (N=415) Tipul postului (N=423) Respondenta este întreținător al familiei (N=423)

principalul

Vă considerați feministă? Nu Fără copii 14.8% Cu copii 14.2% Total 14.3% Asistentă 18.4% Infirmieră 7.0% Altă ocupație 13.3% Total 14.1% Nu 15.8% Da 6.8% Total 14.2% De execuție 11.4% De conducere 20.1% Total 14.5% Nu 14.8% Da 13.8% Total

14.4%

Da 85.2% 85.8% 85.7% 81.6% 93.0% 86.7% 85.9% 84.2% 93.2% 85.8% 88.6% 79.9% 85.5% 85.2% 86.2%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

85.6%

100.0%

După cum pune în evidență Figura 5, 66% dintre respondente afirmă că în România există inegalitate de șanse, în timp ce doar 13% neagă această situație, iar 21% menționează că nu au reperele sau informațiile necesare pentru a se pronunța. Cu toate acestea procentul celor care neagă existența sau nu se pot pronunța nu este unul neglijabil (34%).

Figura 5. Percepții asupra inegalității de gen la nivelul societății românești

Figura prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: Considerați că în România există inegalitate de șanse între bărbați și femei?

Cu toate că sistemul de valori și credințe adoptat de participante are la bază o serie de atitudini stereotipe privind capabilitățile și rolurile atribuite celor două categorii de sex, majoritatea respondentelor sesizează existența inegalității de șanse între bărbați și femei la nivelul societății românești.

Paradox: Majoritatea participantelor sesizează existența discriminărilor de gen (Figura 5), dar nu se consideră feministe (Tabelul 3).

Percepțiile asupra inegalității de gen sunt asemănătoare la nivelul diferitelor categorii de persoane (respondente cu sau fără copii, asistente/ infirmiere, cu funcție de conducere/ cu funcție de execuție, întreținător principal al familiei, persoane care locuiesc cu părinții - Figura 6). Figura 6. Percepții asupra inegalității de gen în funcție de statutul familial și profesional

Modalitate de citire: 83% dintre respondentele fără copii consideră că în România există inegalitate de șanse între bărbați și femei

Diferite categorii de participante la studiu (clasificate în funcție de statutul familial, statutul ocupațional, tipul postului, calitatea de a fi principalul întreținător al familiei și situația de a locui cu părinții) evaluează asemănător capacitatea bărbaților de a fi lideri / manageri mai buni decât femeile (Figura 7).

Figura 7. Atitudinile privind abilitățile de conducere ale bărbaților în funcție de statutul familial și profesional al participantelor la ateliere

Modalitate de citire: 46% dintre respondentele fără copii consideră, în mare sau în foarte mare măsură, că bărbații sunt lideri/ manageri/ conducători mai buni decât femeile

Participantele la ateliere, indiferent de statutul familial sau ocupațional pe care îl dețin, sunt mai degrabă în dezacord cu afirmația potrivit căreia studiile postliceale și universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată (Figura 8Error! Reference source not found.).

Figura 8. Afirmarea unei importanțe mai mari a educației în cazul băieților decât al fetelor în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor

Modalitate de citire: 21% dintre respondentele fără copii consideră, în mare sau în foarte mare măsură, că studiile postliceale și universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată

Așa cum reiese din Figura 9, infirmierele și persoanele care locuiesc cu părinții au mai degrabă tendința de a considera că o soție care nu lucrează este tot atât de realizată ca și una care are o slujbă bine plătită.

Figura 9. Atitudinile privind situația unei femei care nu lucrează în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor

Modalitate de citire: 19% dintre respondentele fără copii consideră, în mare sau în foarte mare măsură, că o soție casnică este tot atât de realizată ca o soție care lucrează

De asemenea, infirmierele și persoanele care locuiesc cu părinții tind să considere întro măsură mai mare decât alte categorii de respondente că este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești (Figura 10). Toate categoriile de persoane luate în considerare (respondente cu sau fără copii, asistente medicale, infirmiere, respondente care ocupă funcții de execuție sau de conducere, respondente care sunt sau nu principalul întreținător al familiei, respondente care locuiesc sau nu cu familia) evaluează asemănător rolul bărbatului în gospodărie, considerând că este mai degrabă datoria bărbatului de a aduce bani în casă (Figura 10).

Respondentele consideră în mai mare măsură că rolul bărbatului este să aducă bani în casă decât că rolul femeii este de a avea grijă de treburile gospodărești (Figura 10). Această distribuție a răspunsurilor poate fi un indiciu al faptului că se pune o presiune mai mare pe menținerea masculinității tradiționale și mai puțin pe menținerea feminității tradiționale. Femeile vor să se schimbe ceva cu privire la rolul lor în familie, dar nu cu privire la rolul bărbatului de „întreținător al familiei”.

Figura 10. Evaluarea rolului femeii și bărbatului în gospodărie în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor

Modalitate de citire: 64% dintre respondentele fără copii consideră, în mare sau în foarte mare măsură, că este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești, în timp ce 66% dintre ele consideră, în mare sau în foarte mare măsură, că este de datoria bărbaților să aducă bani în casă

Indiferent de statutul familial sau profesional, cea mai mare parte a respondentelor sunt în dezacord cu afirmația potrivit căreia educația copiilor de vârstă școlară are de suferit dacă mama lor lucrează (Figura 11). Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Figura 11. Evaluarea rolului profesional al femeii în funcție de statutul familial și profesional al respondentelor

Modalitate de citire: 30% dintre respondentele fără copii consideră, în mare sau în foarte mare măsură, că educați a copiilor de vârstă școlară are de suferit dacă mama lor lucrează

3.2. Gradul de informare privind egalitatea de gen În ce privește gradul de informare privind aspecte relevante în domeniul egalității de gen, cu accent pe tema reconcilierii familie-carieră cercetarea a scos în evidență o serie de caracteristici. Gradul de familiarizare a respondentelor cu terminologia specifică inegalității de gen este moderat. După cum ilustrează Tabelul 5, noțiunile principale în domeniu sunt cunoscute mai degrabă superficial, fără a juca un rol activ în interpretarea realității imediate. Cel mai puțin cunoscute noțiuni sunt următoarele: discriminare pozitivă, discriminare multiplă, viol marital și dubla zi de muncă a femeilor.

Femeile nu au auzit de discriminare pozitivă, discriminare multiplă, dubla zi de muncă a femeilor. La polul opus, cele mai familiare concepte sunt: discriminarea, violența domestică,

hărțuirea sexuală și feminismul. Datele pun în evidență necesitatea organizării unor campanii de informare privind conținutul și importanța cunoașterii acestor noțiuni întrucât peste 36% Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

dintre respondente declară că nivelul de cunoștințe privind sensul cu care acestea sunt utilizate este limitat. Astfel, răspunsurile participantelor reprezintă mai degrabă o

confirmare a

existenței celor 10 noțiuni vizate în vocabularul curent decât o certificare a cunoașterii semnificației acestora. Tabelul 5. Gradul de familiarizare cu principalele noțiuni relevante în tematica de gen

Discriminare pozitivă

Am auzit despre această noțiune 337

Am citit despre această noțiune 64

Am discutat despre această noțiune 83

Niciuna dintre variante 201

Discriminare multiplă

361

181

Viol marital

389

156

Dubla zi de muncă a femeilor

410

165

140

Reconciliere familie-carieră

430

111

145

113

Concediu parental

443

103

121

102

Feminism

455

138

114

Hărțuire sexuală

469

134

158

Violență domestică

469

126

176

Discriminare

474

129

210

Tabelul prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: În cele ce urmează sunt prezentate o serie de noțiuni. Vă rugăm să precizați varianta de răspuns care corespunde cel mai bine situației dumneavoastră (se pot bifa mai multe variante de răspuns pentru fiecare noțiune).

În schimb, participantele la atelier percep o utilitate ridicată a cunoașterii noțiunilor prezentate anterior (Figura 12). Figura 12. Utilitatea percepută a familiarizării cu noțiuni relevante în tematica de gen

Tabelul prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: Cât de utilă considerați că este cunoașterea noțiunilor enumerate mai sus? (a se vedea Tabelul 5).

Instrumentul raportat în Figura 13 a fost gândit astfel încât să surprindă gradul de informare cu privire la diferite noțiuni din tematica de gen. Astfel, există o ordine graduală a cunoștințelor de la cel mai redus grad de cunoaștere la cel mai ridicat corespunzătoare răspunsurilor niciuna dintre aceste variante, auzit, citit, discutat. Întrebarea permitea răspuns multiplu, astfel că, cu cât se mergea către ordinea pozitivă și se bifau mai multe variante de răspuns, cu atât gradul de informare era mai mare. Din raportarea de mai sus se poate observa că majoritatea cazurilor se încadrează la niciuna dintre aceste variante, respectiv auzit¸ foarte puține dintre concepte fiind mai degrabă citite sau discutate (feminism, discriminare, dubla zi de muncă a femeilor). Cu alte cuvinte, gradul de informare al respondentelor cu privire la concepte din tematica de gen este scăzut. Figura 13. Gradul de familiarizare cu noțiuni din domeniul egalității de gen. Analiză de corespondență multiplă bazată pe distribuția ponderată a cazurilor

De asemenea, gradul de informare privind instituțiile care activează în domeniul egalității de gen este limitat (Figura 14).

Mai puțin de 5% dintre participantele la ateliere declară că sunt familiarizate cu activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), cu activitatea Departamentului pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (Ministerul Muncii), cu activitatea Avocatului Poporului sau cu cea a Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (Camera Deputaților).

Din datele prezentate în Figura 14 nu se poate afirma care dintre cele patru instituții se bucură de o familiaritate mai mare întrucât varianta de răspuns „cunoscut într-o oarecare măsură”, regăsită cu preponderență în fiecare caz, implică interpretări multiple, fără a presupune automat un indiciu al unui nivel mai ridicat de cunoștințe privind rolul asumat de aceste instituții în susținerea egalității de gen.

Figura 14. Gradul de cunoaștere a diferitelor instituții care activează în domeniul egalității de gen

Figura prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: În ce măsură cunoașteți activitatea pe care o desfășoară următoarele instituții?

Gradul de informare privind prevederile legislative relevante în raport cu tematica de gen este mai ridicat decât cel referitor la activitatea instituțiilor cu activitate în domeniul egalității de șanse. Cele mai cunoscute apar a fi prevederile privind concediul de maternitate, prevederile privind concediul de îngrijire a copilului, precum și prevederile privind protecția maternității la locul de muncă. Acestea sunt urmate de prevederile privind violența împotriva femeilor, prevederile privind concediul de paternitate sau prevederile generale privind discriminarea. Cel mai puțin cunoscute sunt prevederile privind hărțuirea sexuală, iar apoi cele privind egalitatea de șanse (Figura 15).

Figura 15. Gradul de cunoaștere a prevederilor legislative relevante în raport cu tematica de gen

Figura prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: În ce măsură vă sunt cunoscute următoarele prevederi legislative?

3.3. Poziționarea în raport cu diferite domenii ale vieții personale 3.3.1. Particularități ale vieții de familie În ceea ce privește percepția despre rolul asumat de către participantele la ateliere în plan familial se poate observa (Tabelul 6) o supra-aglomerare a sarcinilor pe care femeile din sectorul medical le au de îndeplinit în gospodărie. Astfel, cea mai mare parte dintre respondente afirmă că se ocupă de treburile casnice (gătit, spălatul rufelor, curățenie) fără un ajutor din partea celorlalți. Alte activități săptămânale menționate: călătorii, plimbări, întâlniri cu prietene, vizite, sport, coafat, cosmetică, cumpărături, piață, cusut la mașină, tricotat, grădinărit, curte (păsări), îngrijit animale din gospodărie, internet, lucru la calculator/PC, filme, dormit.

Femeile petrec cele mai multe ore, în medie, la locul de muncă (aproximativ 37 de ore pe săptămână). Treburile casnice, în continuare, le ocupă aproximativ 17 ore, în medie, pe săptămână, urmate de îngrijitul copiilor, 10 ore.

De asemenea, participantele declară că au responsabilități alături de soț/partener și în alte activități precum: educația și îngrijirea copiilor sau realizarea cumpărăturilor zilnice. Per ansamblu, datele arată că: Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Rolul bărbatului pe plan familial este limitat: în afara sarcinii de a realiza mici reparații prin casă, mai puțin de 8% dintre respondente atribuie exclusiv bărbaților activități desfășurate în gospodărie. Totuși deciziile privind stabilirea modului de alocare a banilor, de petrecere a timpului liber sau de planificare a vacanțelor se iau în mod consultativ.

De obicei eu

Eu și soțul/partener ul în egală măsură De obicei soțul/partener ul Întotdeauna soțul/partener ul O altă persoană

Total

Număr de cazuri

Treburi gospodărești (gătit, spălatul rufelor, curățenie) Educația și îngrijirea copiilor (dacă este cazul) Realizarea cumpărăturilo r zilnice Stabilirea modului de alocare a banilor Stabilirea modului de petrecere a timpului liber Planificarea vacanțelor Realizarea de mici reparații prin casă

Întotdeauna eu

Tabelul 6. Distribuirea sarcinilor la nivelul gospodăriei

40%

35%

22%

100%

573

26%

32%

40%

100%

491

23%

30%

35%

100%

565

19%

24%

51%

100%

549

17%

23%

55%

100%

562

15%

18%

60%

100%

514

11%

24%

37%

11%

10%

100%

553

Distribuția răspunsurilor obținute în urma realizării unei asocieri între vârstă și importanța atribuită familiei pune în evidență următoarea tendință: cu cât vârsta este mai mare, cu atât importanța atribuită familiei este mai mică. (Tabelul 7). Mai exact, persoanele tinere declară într-o proporție mai ridicată că familia este un aspect esențial în viața lor comparativ cu persoanele mai în vârstă. Tabelul 7. Importanța atribuită familiei în funcție de vârstă Vârsta 18-25 ani

26-35 ani

36-45 ani

46-55 ani

56-65 ani

Importanța

Deloc importantă

0.90%

2.10%

9.10%

atribuită

Destul de importantă

5.60%

4.90%

5.00%

12.10%

familiei

Foarte importantă

100.00%

94.40%

94.20%

92.90%

78.80%

100.00%

Tabelul prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: Cât de importante sunt următoarele lucruri în viața dvs?

3.3.2. Particularități ale vieții profesionale Mărturii ale femeilor privind problemele cu care se confruntă la locul de muncă: Faptul că nu se angajează și bărbați în funcție de îngrijitori curățenie (să măture, să spele gemurile este deranjant pentru noi femeile).

Cutia cu plângeri bani

bani

personal

abcdefgh dispreț

hărțuire

limbaj

ijklmnop

limbaj

Nemulțumirile femeilor față de condițiile avute la locul de

Șefii sunt o teroare, dau ordine, vorbesc urât, ne amenință. vorbesc foarte urât cu personalul, nu sunt un exemplu de educație, deci nu avem ce învăța, ei au nevoie de educație. Punct.

muncă sunt variate, așa cum reiese din exercițiul „Cutia cu Pentru că lucrez în spital și pentru că

plângeri”. În cadrul acestui exercițiu participantele la sunt infirmieră sunt văzută la locul de muncă ca infirmieră, nu ca om. Ex.

ateliere au fost invitate să descrie anonim pe o foaie de Pentru că nu ai studii ești considerat vorba românească un rahat – nu om. hârtie separată cele mai importante probleme cu care se violență verbală, jigniri

confruntă ca femei pe plan profesional.

sunt privită cu inferioritate de către șefi (bărbați)

Cea mai mare parte dintre nemulțumirile precizate astfel Se vorbește foarte mult de echipă

nu vizează strict apartenența la o categorie de sex. medicală. Pot spune că această echipă medicală nu există, suntem Majoritatea respondentelor au menționat ca principală considerați supușii medicilor, dacă nemulțumire nivelul redus de salarizare relaționat cu o încercăm să ne susținem punctul de vedere

suntem

catalogați

supra-încărcare a programului de lucru atât ca urmare a obraznici, impertinenți, etc. lipsei de personal, cât și ca urmare a absenței nu avem voie să dăm naștere unui echipamentelor medicale necesare pentru aplicarea

copil unii bărbați te privesc ca pe o pradă,

eficientă a tratamentelor. De asemenea, se observă o nu ca pe o colegă frecvență ridicată a nemulțumirilor față de situațiile

Și încă ceva nu sunt fumătoare și asta

tensionate

care

formează

șefii/șefele, este o discriminare. Eu muncesc mai mult pentru că nu iau „pauze”.

colegii/colegele de lucru sau cu pacienții (îndeosebi bărbați).

Femeile raportează cazuri frecvente de hărțuire sexuală și de încălcare a drepturilor maternale.

Problema cea mai mare este că avem de-a face cu tot felul de oameni, români și romi foarte agitați și sub influența băuturilor alcoolice, ceea ce e greu pentru o femeie. Discriminare pentru locul de parcare, felul în care parchezi-medicii au locuri speciale

De remarcat este și frecvența relativ ridicată a cazurilor în La locul de muncă cred că mă descurc:

care au fost menționate situații de hărțuire sexuală sau de încălcare a drepturilor maternale. Alături de situațiile descrise mai sus se observă și o tendință a femeilor de a puncta în forme variante conflictul pe care îl resimt între familie și carieră (spre exemplificare a se vedea mărturiile

“câinele latră, ursul merge înainte”, Zâmbește, nu te costă nimic, Ajută fără să aștepți nimic în schimb, Cel care nu te vrea lasă-l în plata lui și dacă nu te lasă el pe tine, fugi – “fuga este rușinoasă, dar sănătoasă”.

lor). Felul de a vorbi medic – asistent este strigător la cer. Josnic.

Mărturii ale femeilor privind problemele cu care se Dimensiunile mele nu sunt 90/60/90… confruntă la locul de muncă cu asta am spus tot. De la o femeie conducătorii unităților au mai multe pretenții decât de la un bărbat. Lucrez într-un birou și cu femei și cu bărbați. De la noi se cere mult mai mult. Se cere unei femei tot atâtea ore suplimentare ca unui bărbat ceea ce nu-i corect. Timpul unei femei este mult mai încărcat ca al unui bărbat. Ca urmare a faptului că suntem femei de multe ori suntem jignite verbal de anumiți pacienți pentru că suntem considerate inferioare lor.

Discriminare între medic, asistent, infirmieră, îngrijitoare de genul eu sunt mai deștept, tu ești mai prost dacă nu ai învățat atunci mulțumește-te cu ce ai; șicane și tensiuni între cei enumerați mai sus. Mi-ar plăcea ca aceste categorii enumerate mai sus să fie o echipă. Perversiune sexuală

Contează faptul că suntem femei și avem foarte multe treburi domestice. De aceea sunt ture când sunt foarte obosită și sunt certată pentru ineficiență.

Îngrijitoarele de curățenie sunt foarte puține. Nu putem vorbi, noi nu avem dreptul de a vorbi. Vrem dreptate.

O problemă este faptul că trebuie să aloc foarte mult timp locului de muncă în detrimentul familiei. Bărbații, atunci când văd o fată frumoasă, nu mai pot vedea și inteligența ei. Problemele apar vis-avis de anumiți pacienți, bărbați, care tind să ne trateze nu ca pe o persoană care le acordă îngrijiri medicale, ci ca pe o femeie, în fața căreia să-și poată arăta părțile care dovedesc (cred ei!) masculinitatea.

Statul mult în picioare Ca femeie necăsătorită trebuie să fiu mai permisivă cu colegele căsătorite pentru că nu am „obligații familiale”, acestea incluzând copiii, soții, cu anumite probleme, la anumite interval de timp.

Lipsa respectului Aroganța pacienților, doctorilor Discriminarea în ceea ce privește modul de muncă. Eu ca femeie pot să fac din munca lor (chiar și fizică - de exemplu să car pacienți), dar ei niciodată nu pot sau nu vor să preia din munca noastră.

Muncă fizică pe care are trebui să o facă bărbații.

Figura 16 prezintă cele mai importante soluții selectate de respondente pentru a rezolva o serie de probleme cu care se confruntă în ceea ce privește găsirea unui echilibru între viața personală-carieră și familie. Colectarea acestor răspunsuri a urmat o procedură distinctă. Astfel, participantele la ateliere au fost împărțite în grupuri de către 7-8 persoane. În urma discuțiilor, fiecare echipă era invitată să selecteze dintr-o listă prestabilită (vezi Anexa 1, exercițiul „Dacă aș putea”) sau să propună personal trei dintre cele mai adecvate soluții care ar putea fi aplicate pentru îmbunătățirea diferitelor aspecte din viața profesională. Soluțiile cele mai agreate de respondente au fost: beneficierea de servicii de asistență medicală privată, beneficierea de facilități pentru îngrijirea copiilor și beneficierea de servicii de asistență în vederea optimizării vieții profesionale și a celei familiale. Ultimele două soluții selectate confirmă datele din „Cutia cu plângeri”, punând în evidență existența unui conflict între familie-carieră resimțit de angajatele din sectorul medical și necesar a fi gestionat prin programe specifice. Figura 16. Top 3 soluții pentru reconcilierea familie-carieră identificate de participantele la ateliere prin discuții de grup

II.

Facilități pentru îngrijirea copiilor la sediul companiei

Servicii de asistență pentru angajați în vederea optimizării vieții profesionale și a celei personale

III.

Servicii de asistență medicală privată

Notă: I. Servicii de asistență pentru angajați în vederea optimizării vieții profesionale și a celei personale a fost varianta aleasă de cele mai multe ori. II. Facilități pentru îngrijirea copiilor la sediul companiei a fost pe locul doi ca număr de frecvență, pe locul III fiind opțiunea Servicii de asistență medicală privată.

Infirmierele comparativ cu asistentele și angajatele în funcție de execuție comparativ cu cele în funcție de execuție reprezintă categoriile de persoane care manifestă intenția de a Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

lucru în străinătate dacă ar beneficia de un post mai bun (Error! Reference source not found.), tendință regăsită pentru categoriile investigate . Figura 17. Intenția de a lucra în străinătate în funcție de statutul familial și profesional

Modalitate de citire: 66% dintre respondentele fără copii declară că ar dori să lucreze n străinătate dacă li s-ar oferi un post mai bun în domeniul actual

Nivelul temerilor față de posibilitatea pierderii slujbei sunt asemănătoare între categoriile de respondente considerate în analiză (Figura 18). Respondentele cu copii, infirmierele și angajatele în funcție de execuție sunt categoriile de persoane îngrijorate într-o proporție relativ mai mare de situația de a nu putea obține un post mai bun. Figura 18. Temerile privind viața profesională în funcție de statutul familial și ocupațional

Toate categoriile de respondente avute în considerare în analiză și clasificate în funcție de cele 5 variabile prezentate în Tabelul 8 acordă o importanță ridicată carierei.

Tabelul 8. Importanța atribuită carierei în funcție de statutul familial și profesional Cariera 1 Deloc important Statut familial (N=514)

Fără copii Cu copii Total Statut Asistentă ocupațional Infirmieră (N=495) Altă ocupație Total Tipul postului De execuție (N=499) De conducere Total Principalul Nu întreținător al familiei Da (N=512) Total Locuire cu părinții Nu (N=512) Da Total

2.0% 1.8% 1.1% 3.4% 1.1% 1.6% 1.8% 1.7% 1.8% 1.6% 1.9%

2 Puțin important 4.5% 4.0% 4.1% 4.9% 2.5% 2.2% 3.8% 3.7% 4.1% 3.8% 4.2% 3.9%

1.8% 1.9% 1.1% 1.8%

4.1% 4.5% 2.2% 4.1%

3 Destul de important 4 Foarte important 29.9% 65.7% 32.2% 61.7% 31.9% 62.3% 29.8% 64.2% 32.2% 61.9% 39.1% 57.6% 32.1% 62.4% 34.3% 60.2% 28.5% 65.7% 32.3% 62.1% 35.0% 59.2% 28.2% 66.0% 32.2% 32.7% 26.7% 31.6%

61.9% 60.9% 70.0% 62.5%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

3.3.3. Relația dintre viața familială și viața profesională Dacă anterior am discutat despre familie și carieră ca două aspecte distincte ale vieții personale, în cele ce urmează vom analiza percepția femeilor despre relația care există între aceste două sfere. Prima observație care poate fi extrasă este aceea că pentru participantele la studiu familia reprezintă aspectul cel mai important, urmat la distanță considerabilă de carieră, timp liber și religie. Prietenii și politica sunt, în schimb, aspecte cărora respondentele le atribuie cel mai redus grad de importanță (Tabelul 9). Tabelul 9. Poziționarea în raport cu anumite sfere ale vieții personale Deloc

Puțin

Destul de Foarte

Total

important

Familia

92%

100%

580

Cariera

32%

62%

100%

491

Timpul liber

12%

40%

46%

100%

481

Religia

17%

39%

40%

100%

432

Prietenii

27%

51%

20%

100%

518

Politica

46%

43%

100%

490

Tabelul prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: Cât de importante sunt următoarele lucruri în viața dvs? Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Paradox: Pentru femei familia este mai importantă decât cariera (pentru cele tinere în proporție mai mare decât pentru cele în vârstă - Tabelul 9, Tabelul 7), dar petrec mai mult timp la locul de muncă decât în familie (Tabelul 11).

Temerile resimțite de respondente confirmă rezultatele obținute anterior. Așa cum arată datele din Tabelul 10, participantele la ateliere sunt preocupate îndeosebi să ofere o educație bună copiilor, fiind interesate într-un grad mai redus de stabilitatea postului („să îmi pierd slujba sau să nu îmi găsesc altă slujbă”) sau de avansarea pe plan profesional („să nu pot obține un post mai bun”). Așadar, orientarea spre familie este vizibilă și de această dată. Tabelul 10. Temerile resimțite de participantele la studiu

Să nu pot oferi o educație bună copiilor mei. Să îmi pierd slujba sau să nu îmi găsesc o slujbă. Să nu pot obține un post mai bun.

În foarte mică măsură 15%

În mică măsură 10%

În mare măsură 17%

În foarte mare măsură 58%

Total

100%

495

18%

12%

21%

49%

100%

526

14%

19%

28%

39%

100%

481

Tabelul prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea: În ce măsură sunteți îngrijorată de următoarele lucruri?

În Figura 19 se regăsește o ierarhizare a aspectelor din viața personală pe care participantele la ateliere consideră că le ignoră contrar propriilor interese sau preferințe. De remarcat este faptul că deși toate respondentele lucrează în sistemul medical, cea mai mare parte a lor consideră că nu reușesc să acorde suficientă atenție stării de sănătate. Lectura, voluntariatul și politica reprezintă alte aspecte indicate de participante ca fiind neglijate. În schimb, mai puțin de 10% din totalul participantelor la studiu consideră că ar trebui să acorde mai mult timp carierei (același procent fiind de 30% în cazul familiei).

Figura 19. Aspecte ale vieții personale considerate a fi neglijate de către participantele la studiu

Figura prezintă distribuția răspunsurilor la întrebarea Vă rugăm bifați domeniile din viața dumneavoastră cărora considerați că nu le acordați suficient timp? (se pot selecta mai multe variante de răspuns)

Paradox: Deși lucrează în sistemul medical, respondentele consideră că nu se ocupă suficient de starea lor de sănătate.

Modul de alocare a timpului dedicat anumitor activități este redat în Tabelul 11. Astfel, se poate observa că cele mai multe ore sunt petrecute la locul de muncă (37 de ore în medie săptămânal). Cariera este urmată de treburile casnice și îngrijirea copilului (cu 17, respectiv 10 ore alocate în medie săptămânal). Restul de timp rămas este distribuit mai multor tipuri de activități printre care unele țin de activități recreative (urmărit televizorul, lectură), îngrijirea unor persoane (oameni din afara familiei, bătrâni sau bolnavi din familie) sau efectuarea studiilor. De asemenea, se poate observa că respondentele alocă săptămânal în medie 6 ore pentru îngrijirea personală. Alte activități enumerate a fi realizate sunt realizarea cumpărăturilor, practicarea sportului sau utilizarea internetului/calculatorului.

Tabelul 11. Timpul alocat săptămânal diferitelor tipuri de activități

Serviciu/Lucru/Carieră Treburi casnice Îngrijit copii Urmărit televizorul Îngrijire personală Îngrijit oameni din afara familiei Studii Îngrijit bătrâni din familie Lectură Îngrijit bolnavi din familie Voluntariat

Număr mediu de ore / săptămână 37 17 10 7 6 3 3 2 2 1 0

3.3.4. Percepție de ansamblu asupra vieții Pentru a personaliza aspectele legate de viața lor participantele au fost rugate să își realizeze propria roată a vieții după modelul prezentat în Figura 20. Figura 20. Roata vieții: model

Făcând o medie a scorurilor acordate de femei se poate observa din Figura 21 faptul că, reflectând asupra propriilor vieți, pentru majoritatea familia reprezintă aspectul față de care manifestă cel mai ridicat grad de mulțumire. Familia este urmată de posibilitatea dezvoltării personale, relații și sănătate. În schimb, cariera, dezvoltarea spirituală și viața socială sunt Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

printre planurile caracterizate de un nivel moderat de satisfacție. La polul negativ se află, așa cum era de așteptat, aspectul financiar evaluat în termenii cei mai nesatisfăcători. Figura 21. Gradul de mulțumire față de diferite aspecte ale vieții personale

Modalitate de citire: Participantele la ateliere atribuie sănătății un grad de mulțumire corespunzător unui indice mediu de 6.09 (unde 1 reprezintă „aspect deloc important”, iar 10 reprezintă aspect „foarte important”).

În medie femeile sunt cel mai mulțumite de viața de familie și cel mai puțin mulțumite de aspectele financiare din viața lor.

Desigur, dincolo de medii, roțile vieții au fost diverse așa cum se poate vedea și mai jos unde sunt reprezentate doar două asemenea ilustrări în care se poate vedea evaluarea diferită a diverselor aspecte care țin de viețile fiecăruia:

Figura 22. Exemple personalizate de roata vieții realizate în timpul atelierelor

Importanța mai mare atribuită planului familial comparativ cu cel profesional poate fi observat și prin analizarea motivației de a lucra în străinătate. Din cele 69% de respondentele care au afirmat că ar fi de acord să lucreze în străinătate dacă li s-ar oferi condiții mai bune de muncă, majoritatea declară că ar accepta ocuparea unui post în afara țării, în principal, pentru că astfel și-ar putea sprijini financiar familia și secundar pentru că s-ar putea dezvolta pe plan profesional. Tendința poate fi observată la nivelul tuturor județelor incluse în proiect (Figura 23).

Figura 23. Motivații ale disponibilității de a lucra în străinătate în funcție de județ

Femeile ar lucra în străinătate mai ales pentru a își ajuta financiar familiile și mai puțin pentru a se dezvolta pe plan profesional.

3.3.4. Familie VS. Carieră sau despre iepurași vs. buldogi Pe lângă completarea răspunsurilor la o serie de întrebări organizate sub forma unui chestionar auto-administrat, participantele la ateliere au fost invitate prin intermediul unor tehnici de proiectare să realizeze un exercițiu de imaginație (denumit „Exercițiul cu animăluțele ”) în care puteau asocia familia și cariera cu animale din lumea înconjurătoare pe baza observării și menționării, sub anonimat, a unor similitudini. Paleta de animale a fost diversă după cum se poate observa în Figura 24 și Figura 25.

Figura 24. Reprezentări ale carierei în rândul participantelor

Figura 25. Reprezentări ale familiei în rândul participantelor

În continuare sunt redate o serie de exemple prin care femeile intervievate au descris propria familie, dar și locul de muncă. Reperele utilizate în realizarea asocierilor includ rolurile asumate (Exemplul 1), responsabilitățile deținute (Exemplul 2), dinamica interacțională (Exemplul 3, Exemplul 6) relațiile stabilite cu ceilalți (Exemplul 4, Exemplul 9), trăsăturile de personalitate ale celorlalți (Exemplul 5, Exemplul 11), presiunile resimțite în realizarea activităților (Exemplul 7, Exemplul 12), trăirile emoționale (Exemplul 8) sau condițiile de mediu (Exemplul 10). Aceste repere utilizate pentru caracterizarea celor două planuri ale existenței reprezintă, pe de o parte, aspecte considerate a fi relevante de femeile din sistemul medical în aprecierea calității vieții familiale sau profesionale și , pe de altă parte, elemente de poziționare în universul imediat din care fac parte.

Exemplul 1 Dacă ar fi să asociați FAMILIA dvs. cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Este blândă, iubitoare și își apără puii.

Pentru că...

Exemplul 2

Exemplul 3 Dacă ar fi să asociați FAMILIA dvs. cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Pentru că suntem aproape întotdeauna în mișcare.

Pentru că...

Exemplul 4 Dacă ar fi să asociați FAMILIA dvs. cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Înțelegere, prietenie, liniște, fericire.

Pentru că...

Exemplul 5 Dacă ar fi să asociați FAMILIA dvs. cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Suntem ocrotitori și harnici.

Pentru că...

Exemplul 6 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Toți trag de tine în același timp, și tu ești unul singur.

Pentru că...

Exemplul 7 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Toată munca este pe umerii mei. Pentru că...

Exemplul 8 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Este plăcut dar la un moment dat te acaparează cu totul încât ajungi să te simți în pericol.

Pentru că...

Exemplul 9 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Te înțeapă toți ori de câte ori au posibilitatea.

Pentru că...

Exemplul 10 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Muncim mult, personal puțin.

Pentru că...

Exemplul 11 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Oamenii din jur sunt parșivi. Pentru că...

Exemplul 12 Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi ...

Nu știi când vine și te mușcă.

Pentru că...

De remarcat sunt și asocierile individuale pentru cele două sfere ale vieții, asocieri din care se poate constata percepția deseori radical diferită a familiei față de carieră . Analizând răspunsurile oferite la acest exercițiu se observă mai multe dimensiuni în funcție de care pot fi clasificate descrierile furnizate de femeile participante la atelierelor din lucru. Prima dintre aceste dimensiuni este dimensiunea afectivă ce vizează descrieri ale vieții familiale și profesionale prin raportare la trăirile emoționale resimțite. Cea de -a doua este dimensiunea instrumentală. Conform acestei componente, viața de familie și cea profesională sunt descrise în funcție de rolurile, sarcinile și responsabilitățile pe care femeile le au de îndeplinit. Cele două dimeniuni sunt completate de componenta internalizare-externalizare care am considerat că se referă la gradul de personalizare a descrierii. Descrierile cu un grad puternic de internalizare includ elemente ce descriu subiectivitatea respondentelor și raportarea lor individualizată la cele două planuri (familie și carieră). În schimb, răspunsurile caracterizate de un puternic grad de externalizare presupun utilizarea unor elemente din mediul extern, cu nivel ridicat de generalitate, în descrierea vieții familiale și profesionale. De precizat este și faptul că răspunsurile internalizate sunt răspunsuri cu un caracter mai degrabă personal (formulate la persoana I, asumate de către persoanele chestionate), în timp ce răspunsurile Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

externalizate au un caracter impersonal, extinzând situația descrisă dincolo de experiența trăită a femeilor intervievate. Principalele observații ce pot fi extrase din analiza comparativă a desenelor și explicațiilor asociate lor, urmărind cele două reprere (afectiv-instrumental, internalizareexternaliare) în interpretarea vieții familiale (Tabelul 12) și profesionale ( Tabelul 13), sunt: 

Viața profesională tinde să fie caracterizată într-o mai mare măsură în termeni instrumentali decât afectivi. Cu alte cuvinte, femeile intervievate menționează mai degrabă cum se simt în familie și ce fac la locul de mună decât ce fac în familie și cum se simt la locul de muncă.



Calitatea relațiilor cu membrii familiei este caracterizată ținând cont de criterii precum unitatea, loioalitatea, ajutorarea, încrederea, în timp ce calitatea relațiilor cu colegii de lucru este descrisă utilizând criterii de eficiență și cost beneficiu.



Modul de asumare a responsabilității apare prezentat diferit în mediul familial comparativ cu mediul profesional. În timp ce, în familie, femeile se prezintă pe sine a fi responsabile pentru bunăstarea soțului și a copiilor, la locul de muncă femeile intervievate consideră că bunăstarea lor este dependentă de configurațiile mediului extern (colegi, pacienți, regulamente, resurse etc.).



Există un grad mai ridicat al personalizării descrierilor realizate vieții de familie comparativ cu descrierile realizate locului de muncă. Femeile intervievate își asuma mai degrabă apartenența la familie („familia mea”) decât la un loc de muncă („locul meu de muncă). Tabelul 12. Descrierea vieții de familie prin tehnici proiective

Latura afectivă Internalizare

Desenele B, F, N

Desenele A, E, G, J

Desenele D, H, K, L, O

Desenele C, I, M

Externalizare

Latura instrumentală

Tabelul 13. Descrierea vieții profesionale prin tehnici proiective

Latura afectivă Desenele C, F, G, I Internalizare

Desenele I, N

Desenul J Desenele A, B, D, H, K, L,

Externalizare

M, O

Latura instrumentală

Desenul A

Desenul B

Desenul C

Desenul D

Desenul E

Desenul F

Desenul G

Desenul H

Desenul I

Desenul J

Desenul K

Desenul L

Desenul M

Desenul N

Desenul O

Interpretând doar sumar desenele se pot observa o serie de aspecte interesante legate de percepția femeilor cu privire la familiile și locurile lor de muncă:  Animalele cel mai frecvent asociate familiei au fost următoarele: albină, cățeluș, căprioară, cămilă, cangur, catâr, cloșcă cu pui, delfin, fluture, furnică, iepuraș, leoaică, maimuță, pisică, pinguin, ponei, ursoaică, veveriță și vrăbiuța.  Animalele cel mai frecvent asociate carierei au fost următoarele: albină, brontozaur, balaur, balenă, câine, cal, cameleon, caracatiță, elefant, furnică, hienă, iepure, leu/leoaică, leopard, lup, măgar, maimuță, vulpe, panteră, pisică, șarpe, șobolan, taur, tigru și urs.  Paleta de animale aleasă pentru reprezentarea familiei este mult mai mare decât pentru carieră.  Cele două sfere majore (familie-carieră) par să fie într-o relație de antiteză. Vorbim de fluturași versus buldogi (vezi mai jos), pisicuță versus tigru, pinguini vs. șarpe, cățeluș vs. arici, etc.

Familia este asociată cu animale care sugerează mai ales armonie, liniște, protecție, iar cariera este asociată cu animale care sugerează mai ales putere, agresivitate, pericol. Foarte puține (aproximativ 1%) au ales pentru ambele sfere același animal: câinele sau pisica!

 În cazul familiei se observă o omogenitate a motivației pentru care respectivele animale au fost selectate, în cazul carierei se observă o variabilitate mai mare a discursului prin care alegerea unui animal este justificată. Conform declarațiilor respondentelor, în cazul familiei au fost selectate animale care sugerează armonia relațiilor între membrii familiei, prețuirea și importanța acordată familiei, atitudinea protectoare față de copii sau dinamica îndeplinirii sarcinilor în gospodărie.  În ceea ce privește descrierea planului profesional, pot fi observate răspunsuri vizualizate direcțional către doi poli. Pe de o parte, există categoria răspunsurilor care valorizează profesia medicală făcând apel fie la responsabilitatea asociată postului (animale de tracțiune, de încredere precum măgarul, câinele), fie la satisfacția oferită de rezultatele muncii prestate (animale care ajută la rezolvarea problemelor). Pe de altă parte, există categoria răspunsurilor care abordează cariera în termeni negativi (șarpe, caracatiță) punctând tensiunile existente între colegi, cantitatea mare de muncă, gradul ridicat de solicitare, atmosfera generală neplăcută sau competențele asumate (printre care atenția la detalii și spiritul de alertă).  În proiecțiile vizuale despre echilibrul viață de familie și carieră sunt prezente mai degrabă diminutive atribuite animalelor corespunzătoare familiei (e.g. iepuraș, cățeluș, oiță, etc.) decât locului de muncă, 48 de cazuri, respectiv 24 de cazuri. Sunt mai multe desene pentru sfera familiei.  Dimensiunile diferă: dacă respondentele au desenat în ambele locuri, atunci desenele sunt mai mici sau egale în dimensiuni pentru cele din sfera familiei, comparativ cu sfera profesională. Mărimea reiese ca un element interesant de analizat. O posibilă interpretare ține de ideea că serviciul este mai acaparator, ocupă mai mult timp și este semnalat vizual printr-o mai prezență mai puternică dată de dimensiunile sporite. Raportul de putere poate fi dat și de tipul de animal, raporturile animal domestic – Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

sălbatic, prin dimensiune: mic – mare, și prin forme: ascuțite vs. rotunjite, cu față sau fără. Puterea din cadrul domeniului respectiv, importanța acordată pot fi semnalate în acest mod. Gradul de libertate individuală poate fi observat dacă interpretarea se face pe tipul de animal, cu o corespondență la libertatea percepută a animalului.  Singurele animale vechi, ce nu există în momentul actual sau provin din zona fantastică, sunt asociate cu locul de muncă (e.g. brontozaur, dinozaur, balaur). Poate fi o relație între această vizualizare și spitalele neadaptate din punct de vedere tehnologic și managerial la epoca actuală.  Locul de muncă a fost reprezentat utilizând simbolurile junglă, pânză de păianjen, imagini vizuale din lumea animală în loc de o reprezentare cu un singur animal. Această reprezentare poate simboliza agresiune, pericol.

Familia și cariera sunt două universuri mai curând diferite, ireconciliabile, antagonice.

3.4. Analiza regională 3.4.1. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen în funcție de județ Dintre regiunile în care au avut loc ateliere, nivelul cel mai ridicat al atitudinilor stereotipe privind rolurile de gen se înregistrează în județele Olt și Constanța (Tabelul 14). Tabelul 14. Orientări valorice cu privire la rolurile de gen în funcție de județul de proveniență Este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești. Olt Gorj București-Ilfov Galați Vrancea Constanța

77% 52% 70% 56% 69% 57%

Este de datoria bărbaților să aducă bani în casă. 68% 68% 70% 68% 69% 74%

Educația copiilor de vârstă școlară are de suferit dacă mama lor lucrează. 32% 32% 33% 28% 11% 38%

Un bărbat nu ar trebui să fie deranjat dacă pentru o femeie cariera, și nu familia, este prioritară. 29% 30% 40% 22% 18% 42%

Modalitate de citire: 77% dintre respondentele din Județul Olt sunt în mare măsură sau în foarte mare măsură de acord cu afirmația.

3.4.2. Poziționarea în raport cu diferite domenii ale vieții personale în funcție de județ Familia și cariera reprezintă cele mai importante aspecte ale vieții personale în fiecare dintre cele 6 județe (Tabelul 15). Acestea sunt urmate de timpul liber în Gorj, Galați și Constanța, iar de religie în Olt și Vrancea. Tabelul 15. Importanța atribuită diferitelor aspecte ale vieții personale în funcție de județul de proveniență Familia

Prietenii

Timpul

Politica

Cariera

Religia

liber Olt

98%

61%

73%

93%

81%

Gorj

99%

74%

88%

97%

71%

București-Ilfov

99%

74%

82%

16%

94%

82%

Galați

98%

63%

89%

13%

100%

78%

Vrancea

98%

84%

78%

95%

85%

Constanța

96%

70%

93%

86%

76%

Modalitate de citire: 98% dintre respondentele din Județul Olt consideră Familia ca fiind importantă

În regiunea București-Ilfov și în județul Vrancea există cea mai mare pondere de respondente care au afirmat că decizia de a migra în străinătate are la bază rațiuni care țin atât de planul profesional, cât și de cel familial (Figura 26). Figura 26. Procent de respondente care au declarat că motivele pentru care ar lucra în străinătate ar fi atât pentru că și-ar putea sprijini financiar familia, cât și pentru a se dezvolta pe plan profesional

Cea mai mare temere manifestată de respondentele din județele Vrancea și Constanța ține de posibilitatea pierderii slujbe, iar a respondentelor din Olt Gorj, București-Ilfov și Galați este de a nu putea oferi o educație bună copiilor (Tabelul 16). Tabelul 16. Temerile experimentate de participantele la ateliere în funcție de județul de proveniență Să îmi pierd slujba sau să nu îmi găsesc o slujbă. 71%

Să nu pot oferi o educație bună copiilor mei. 72%

Gorj

69%

73%

37%

București-Ilfov

66%

78%

63%

Galați

67%

73%

77%

Vrancea

82%

80%

53%

Constanța

83%

55%

47%

Olt

Să nu pot obține un post mai bun. 61%

Modalitate de citire: 71% dintre participantele la atelierele din Olt sunt îngrijorate în mare sau în foarte mare măsură să își piardă slujba sau să nu își găsească o slujbă.

Participantele la ateliere din fiecare județ alocă serviciului/ carierei, treburilor casnice și îngrijirii copiilor cel mai mare număr de ore în medie săptămânal (Tabelul 17). Tabelul 17. Numărul mediu de ore alocate săptămânal diferitelor activități în funcție de județul de proveniență Olt Îngrijit copii Îngrijit bătrâni din familie Îngrijit bolnavi din familie Îngrijit oameni din afara familiei Serviciu/Lucru/Carieră Studii Treburi casnice Lectură Îngrijire personală Voluntariat Urmărit televizorul

Gorj 11 3 1 2 36 2 20 2 7 0 7

13 1 0 1 37 1 19 3 6 0 6

București- Galați Vrancea Constanța Ilfov 8 14 11 6 2 1 2 2 2 1 2 2 5 3 4 3 36 39 37 37 6 3 2 2 13 21 14 17 3 2 2 3 5 6 3 6 1 1 0 1 6 8 4 10

Modalitate de citire: respondentele din județul Olt alocă în medie săptămânal 11 ore pentru îngrijitul copiilor.

Distribuția datelor, așa cum reiese din Tabelul 18, confirmă rezultatele anterioare. Treburile gospodărești alături de educația și îngrijirea copilului sunt principalele activități pe

care participantele la ateliere declară că le realizează individual în majoritatea regiunilor, cu excepția județului Vrancea unde realizarea cumpărăturilor zilnice ocupă o pondere mai ridicată. Tabelul 18. Responsabilitatea diferitelor activități în funcție de județului de proveniență Olt

Gorj 48%

Treburi gospodărești (gătit, spălatul rufelor, curățenie) Stabilirea modului de alocare a banilor Realizarea cumpărăturilor zilnice Educația și îngrijirea copiilor (dacă este cazul) Realizarea de mici reparații prin casă Planificarea vacanțelor Stabilirea modului de petrecere a timpului liber

București Galați Vrancea Constanța -Ilfov 42% 38% 39% 30% 44%

19%

22%

16%

10%

30%

18%

21%

26%

17%

21%

34%

22%

23%

29%

19%

18%

41%

14%

7% 13%

16% 18%

18% 19%

13% 10%

13% 17%

22% 25%

Modalitate de citire: 48% dintre respondentele din județul Olt declară că se ocupă singure de realizarea treburilor gospodărești

Dacă respondentele provenite din județele Olt, Gorj, București-Ilfov, Galați și Constanța consideră că nu acordă suficient timp stării proprii de sănătate și lecturii, în județul Vrancea politica reprezintă unul dintre domeniile menționate a fi ignorate (Tabelul 19). Tabelul 19. Domenii din viața personală considerate a fi ignorate de respondente în funcție de județul de proveniență Olt Familiei Îngrijirii personale Politicii Prietenilor Stării proprii de sănătate Carierei Lecturii Religiei Voluntariatului

Gorj 24% 23% 34% 19% 55% 11% 43% 29% 33%

24% 33% 34% 34% 45% 6% 46% 35% 37%

București- Galați Vrancea Constanța Ilfov 37% 39% 9% 41% 33% 27% 14% 38% 27% 32% 51% 23% 31% 24% 21% 32% 52% 47% 37% 57% 10% 13% 7% 10% 46% 41% 51% 45% 27% 21% 21% 25% 37% 39% 35% 32%

Modalitate de citire: 24% dintre participantele la atelierele din Olt consideră că nu acordă suficient timp familiei

Cel mai mare grad de interes față de posibilitatea obținerii unui loc de muncă mai bun în străinătate caracterizează respondentele din Constanța. Acest județ este urmat de Galați, regiunea București-Ilfov, Olt și Gorj. Cea mai redusă intenție de a lucra în străinătate caracterizează participantele la atelierele din Vrancea (Tabelul 20) Tabelul 20. Intenția de a lucra în străinătate în funcție de județul de proveniență

Județ (N=549)

Olt Gorj București-Ilfov Galați Vrancea Constanța Total

În viitor ați dori să lucrați în străinătate dacă vi s-ar oferi un post mai bun în domeniul dumneavoastră de activitate? Nu Da 35.9% 64.1% 46.3% 53.7% 34.8% 65.2% 33.8% 66.2% 57.5% 42.5% 28.1% 71.9% 37.7% 62.3%

Total

100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

3.4.3. Gradul de informare privind egalitatea de gen în funcție de județ Printr-o analiză regională a gradului de informare privind activitatea instituțiilor cu responsabilitate în domeniul susținerii egalității de gen (Tabelul 21), se poate constata că județele Galați, Olt și Vrancea sunt caracterizate de cel mai redus grad general de informare, acestea fiind urmate de București-Ilfov, Gorj, iar apoi Constanța. De asemenea, aceleași date pun în evidență faptul că cele patru instituții sunt mai mult sau mai puțin cunoscute în anumite județe. Activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este cel mai puțin cunoscută în Galați, Olt și Vrancea, iar cel mai cunoscută în Gorj și București-Ilfov. Același lucru este valabil pentru Avocatul Poporului și pentru Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați (Camera Deputaților). În schimb, activitatea Departamentul pentru Egalitate de șanse între femei și bărbați (Ministerul Muncii) este cel mai puțin cunoscută în Galați, Olt și București-Ilfov, iar cel mai cunoscută în Vrancea și Constanța. Cu toate acestea, decalajele nu sunt majore, ci se pot datora modului de construcție a eșantionului.

Tabelul 21. Gradul de cunoaștere a activității instituțiilor cu activitate în domeniul respectării egalității de gen în funcție de județul de proveniență Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Olt

Departamentul Avocatul pentru Poporului Egalitate de șanse între Femei și Bărbați (Ministerul Muncii) 49% 41% 47%

Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (Camera Deputaților) 47%

Gorj

38%

36%

37%

42%

București-Ilfov

43%

37%

31%

44%

Galați

50%

45%

48%

55%

Vrancea

48%

28%

40%

54%

Constanța

44%

33%

36%

40%

Modalitate de citire: 49% dintre respondentele din județul Olt nu cunosc activitatea desfășurată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Nu există decalaje majore la nivel județean în ceea ce privește gradul de cunoaștere a activității instituțiilor cu activitate în domeniul respectării egalității de gen.

Analiza regională realizată pentru a evidenția distribuția gradului de informare privind prevederile legislative în funcție de județul de proveniență relevă o tendință similară celei generale (Tabelul 22). Cu toate acestea, dacă prevederile privind egalitatea de șanse sunt cel mai puțin cunoscute în toate cele șase județe avute în considerare, în ceea ce privește prevederile privind hărțuirea sexuală, acestea sunt cu puțin mai cunoscute în județele Vrancea și Galați decât în județele Olt, Gorj, Galați sau în București-Ilfov. Cu alte cuvinte, aceste patru județele sunt cele în care prevederile privind hărțuirea sexuală beneficiază de cel mai redus nivel de informare. În schimb, în județul Vrancea prevederile privind discriminarea sunt cele mai puțin cunoscute elemente legislative, iar în județul Constanța locul acestora este ocupat de prevederile privind protecția maternității la locul de muncă. Alte observații ce pot fi extrase pe baza acelorași date indică un nivel mai ridicat de cunoștințe în județele Galați și Constanța în ceea ce privește prevederile privind violența împotriva femeilor. De asemenea, se poate observa faptul că prevederile privind concediul de paternitate sunt mai cunoscute în București-Ilfov decât în alte regiuni. Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Tabelul 22. Gradul de cunoaștere a prevederilor legislative cu relevanță de gen în funcție de județul de proveniență Olt Prevederile privind egalitatea de șanse Prevederile privind concediul de maternitate Prevederile privind protecția maternității la locul de muncă / risc maternal Prevederile privind violența împotriva femeilor Prevederile privind concediul de paternitate Prevederile privind concediul de îngrijire a copilului Prevederile privind discriminarea Prevederile privind hărțuirea sexuală

Gorj 38%

34%

BucureștiIlfov 35%

Galați

Vrancea

Constanța

44%

35%

36%

20%

17%

27%

14%

18%

28%

14%

23%

26%

20%

16%

13%

22%

34%

16%

31%

16%

11%

13%

10%

22%

20%

28%

33%

23%

33%

31%

20%

43%

36%

26%

34%

26%

18%

Modalitate de citire: 38% dintre respondentele din județul Olt nu cunosc prevederile privind egalitatea de șanse

Prevederile privind egalitatea de șanse și cele privind hărțuirea sexuală sunt cele mai puțin cunoscute la nivelul unui număr considerabil de jude țe incluse în studiu. Alături de acestea se remarcă un grad de cunoaștere mai scăzut a prevederilor privind discriminarea și a celor privind protecția maternității la locul de muncă.

Respondentele din fiecare județ au menționat ca fiind utilă cunoașterea unor noțiuni relevante în raport cu tematica de gen. Cu toate acestea, cel mai puțin grad de interes în această privință a caracterizat participantele la atelierele din București-Ilfov (Figura 27).

Figura 27. Utilitatea percepută a familiarizării cu noțiuni relevante în tematica de gen în funcție de județul de proveniență

4. Rezultatele cercetării calitative 4.1. Cine sunt femeile intervievate? Așa cum este precizat și în descrierea metodologiei folosite în realizarea ghidului de interviu, am urmărit identificarea unor categorii de respondente în funcție de anumite variabile, variabila vârstă fiind folosită pentru a testa diverse corelații legate de problemele cu care acestea se confruntă, participarea în organizații de conducere – membre de sindicat etc., dar și posibile raportări diferite la problematica de gen. Așadar, au fost realizate 15 interviuri, dintre care 10 cu persoane între 40 și 65 de ani și 5 cu persoane între 20 și 35 de ani. În privința statutului marital, 11 respondente au declarat că sunt căsătorite, 4 dintre acestea fiind necăsătorite (două intervievate) sau divorțate (2 intervievate). Variațiile sunt foarte mici în privința copiilor, fiind prezent modelul familiilor nucleare moderne cu unul sau maxim doi copii. Chiar dacă nu testată direct în cadrul interviurilor, cauza veniturilor reduse – menționată frecvent printre principalele probleme cu care intervievatele se confruntă - ar putea fi una validă în stabilirea componenței familiei în privința numărului de copii. Cu atât mai mult o astfel de corelație aduce în discuție tema centrală a acestui ghid - reconcilierea dintre viața de familie și carieră - și felul în care lipsa politicilor și a strategiilor de acest gen afectează planificarea familială a cuplurilor. Există în acest sens o intervievată care spune că cel mai mare regret al său este faptul că nu a făcut și un al doilea copil, acest regret putând fi corelat cu faptul că „Nu au fost câștiguri constante, de regulă soțul (a câștigat mai bine), dar au fost și perioade când eu am câștigat mai bine”. Asocierea deciziei cu privire la maternitate și la numărul de copii cu politicile de reconciliere este validată, în cazul intervievatei menționate, și de mențiunile ei cu privire la necesitatea implicării statului în rezolvarea problemelor cu care aceasta se confruntă, așa cum precizează ea „probleme inerente vieții de zi cu zi”. Rezidența nu este o variabilă relevantă în cadrul acestei cercetări având în vedere natura ei calitativă, dar și numărul redus de interviuri realizate în fiecare localitate – fapt ce nu ne permite astfel realizarea unor analize de natură comparativă de exemplu sau care să surprindă aspecte ce țin de context sau specificul unei locații. Cu toate acestea vom enumera județele în care au fost realizate interviurile după cum urmează: Galați, Vrancea, Constanța, București, Olt, Gorj. Am ales să nu prezentăm în acest ghid date legate de spitalele în care au fost realizate interviurile, pe de o parte în virtutea relevanței scăzute pe care astfel de informații ar avea-o în contextul acestui studiu, pe de altă parte pentru a asigura încă o dată Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

confidențialitatea intervievatelor. Evident aceste date au fost colectate și accesate de echipa de experți de gen care a realizat analizele – inclusiv cea de față. Referindu-ne la vechimea în muncă a intervievatelor, cum este ușor de intuit, aceasta variază destul de mult situându-se între 3 luni și 42 de ani. Corelând vechimea în muncă cu vârsta intervievatelor, ajungem la concluzia că vârsta medie de angajare a acestora este de aproximativ 22. Așadar, vorbim de femei active pe piața muncii, în formă substanțială și oarecum continuă. Chiar dacă nu am colectat informații directe referitoare la continuitatea locului de muncă (perioade de șomaj și inactivitate), dacă avem în vedere și faptul că cele mai multe dintre intervievate au studii superioare, putem propune inferența privitoare la implicarea acestora activă și continuă pe piața muncii. Vorbim deci de femei active, cele mai multe dintre acestea cu familii și copii, așadar o categorie de intervievate potrivită în abordarea problematicii reconcilierii dintre viața de familie și carieră. Considerăm de asemenea important de precizat faptul că 10 din cele 15 intervievate (fără a insinua aici o relevanță statistică a datelor) au avut locuri de muncă numai în sistemul medical, 7 dintre care au avut un singur loc de muncă – și anume cel din unitatea în care sunt acum angajate. 5 au precizat că au lucrat și în alte domenii – unele conexe cum ar fi cămin de copii, dar și altele fără nici o legătură cu sistemul medical ca de exemplu învățământ , contabilitate, comerț. Am putea astfel propune ca posibile mai multe tipuri de inferențe care merită testate mai în amănunt: 1. sistemul medical oferă locuri de muncă stabile (combinație optimă între cererea și oferta de muncă în sistemul medical); 2. există un grad ridicat de satisfacție cu privire la locul de muncă și/sau profesie în sistemul medical, fapt ce determină păstrarea acestuia; 3. lipsa alternativelor pentru un loc de muncă mai bun determină păstrarea celui din sistemul medical, chiar dacă nu există un grad ridicat de satisfacție cu privire la acesta; 4. insatisfacție cu privire la locul de muncă, dar posibilități reduse de reconversie profesională; 5. vocația profesiei - ca factor subiectiv.

Aceste ipoteze au fost testate și în cercetarea cantitativă Calitatea vieții profesionale și tendința de migrație a personalului din sistemul sanitar4, realizată pe un eșantion reprezentativ statistic în regiunea Sud-Est (Rotilă, 2011, 21) rezultatele fiind următoarele: Având în vedere situația de pe piața muncii a angajaților chestionați din sistemul sanitar, majoritatea de 66.1% (conform Fig.13) a afirmat faptul că nu a lucrat în alt sector înainte de a se angaja în cel sanitar, ceea ce denotă stabilitate și posibilitatea imediată de angajare, în cadrul sistemului sanitar după finalizarea studiilor de specialitate. Un procent de 31.6% dintre participanții la cercetare au menționat faptul că au lucrat și în alt sector înainte de a se angaja în cel sanitar, 14,7% fiind absolvenții de școală postliceală.

Aceste posibile inferențe vor fi testate și analizate pe cât posibil și cu ajutorul informațiilor colectate și prezentate în paginile ce urmează, încercând astfel realizarea unui tablou cât mai concret al realităților trăite de intervievatele noastre, dar și care să poată oferi date cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a condițiilor de muncă din sistemul medical, cu accent pe reconcilierea dintre viața de familie și cariera. În ceea ce privește studiile, din cele 15 persoane intervievate, 12 au studii superioare, 2 școala postliceală și o singură persoană liceu. Corelând aceste date cu cele privitoare la poziția/funcția ocupată în prezent în sistemul medical – asistente medicale, șefă laborator, infirmieră, inspectoare (11 asistente medicale, asistente medicale generalist, principale, șefe) observăm o supra-calificare a cadrelor medicale care provine din faptul că pentru poziția de asistent medical este nevoie de studii post-liceale. De precizat și faptul că legislația prevede studii superioare pentru poziția de asistent șef – trei astfel de intervievate au fost identificate. Și dacă tot am deschis această discuție ea merită corelată și cu aspecte legate de remunerarea cadrelor medicale.

4.2. Sindicatele – absente în abordarea problematicii reconcilierii dintre viața de familie și carieră Categoriile membră/lideră de sindicat au fost categorii predefinite în realizarea interviurilor. Am urmărit așadar în mod intenționat identificarea pe de o parte de membre de sindicat, pe de altă parte de lidere de sindicat pornind de la premisa că această instituție (sindicatul) este construită cu scopul de a avea potențial capacitator inclusiv pentru femei. Rotilă, Viorel. (2011). Calitatea vieții profesionale și tendința de migrație a personalului din sistemul sanitar . Studiu desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”. Editura Solidaritatea 4

Având în vedere că principala preocupare pe care o avem în cadrul acestui studiu este cea care ține de reconcilierea dintre viața de familie și cariera, am pornit de la premisa că aceste lucruri sunt pretabile activității sindicale și ne-am dorit să aflăm dacă ele intră sau nu pe agenda acestor instituții, și dacă da cum sunt ele abordate. Datele colectate arată că toate cele 15 intervievate sunt membre de sindicat, una singură fiind și lideră. Acest fapt face imposibilă o analiză care să vizeze identificarea unor modele pretabile comparației – răspunsuri ale membrelor de sindicat vs răspunsuri ale ne-membrelor de sindicat. Am putea însă să încercăm identificarea unor modele în răspunsurile intervievatelor – mai ales la întrebările legate de problemele cu care acestea se confruntă și posibilele agenții/actori care s-ar putea implica mai mult în rezolvarea acestora. Dacă avem în vedere și puținele studii referitoare la femei, piața muncii și sindicate cum ar fi cel realizat de Carmen Gheorghe, Cristina Mocanu și Ana Maria Zamfir5 cu privire la sindicate la intersecția dintre gen și etnie, nu este greu să sesizăm lipsa sensibilității liderilor de sindicat la aspecte legate de egalitate de șanse dintre femei și bărbați, și dintre diverse categorii de femei (majoritare, minoritare), dar și cu privire la tratamentele discriminatorii cu care femeile se confruntă pe piața muncii (discriminările pe verticală și orizontală, diferențele de salarizare, aspectele legate de reconcilierea dintre viața de familie și cariera etc.). Puse în oglindă (cu răspunsurile femeilor rome), răspunsurile reprezentanților sindicali cu privire la muncile pe care le desfășoară femeile rome, problemele cu care se confruntă la locul de muncă, relațiile cu terții, au reflectat în mod paradoxal, o cu totul altă imagine. Perspectiva lor cu privire la femeile rome arată o imagine mai curând preluată din mass-media. Femei puternice, arțăgoase, bătăioase, “care știu să se descurce”, care s-au integrat și au relații apropiate cu colegii, acesta este pe scurt imaginea prezentată de către aceștia. Cu toate că au recunoscut faptul că nu cunosc femei rome salariate și că nu și-au pus întrebări cu privire la ce probleme ar putea avea femeile rome, liderii sindicali bărbați sunt totuși de părere că nu ar trebui să aibă probleme diferite de cele ale femeilor în general. Liderele femei nu au putut identifica însă puncte comune între experiențele femeilor în genere la locul de muncă și experiențele femeilor rome (…) Dar, fie femei, fie bărbați, liderii sindicali au ținut să menționeze faptul că nu există discriminare sau tratament diferențiat la locul de muncă. (Gheorghe, Mocanu, Zamfir, 2009, 12 - 13). Întrebarea „Ce poate face sindicatul pentru asigurarea unui echilibru al vieții de familie cu cariera pentru femeile din sectorul de sănătate?” vine să testeze într-un fel și

Gheorghe, Carmen; Mocanu, Cristina și Zamfir, Ana-Maria. (2009). Sindicatele la intersecția dintre gen și etnie. Editura AMM Cluj. 5

ipotezele rezultate din prezentarea de mai sus, care ne duc cu gândul că sindicatele nu sunt tocmai instituții care să se preocupe de problemele femeilor. Răspunsurile date de intervievatele noastre, standardizate și luate parcă dintr-un statut al unei astfel de organizații, pun în evidență credem noi slaba preocupare a acestora în raport cu problematica reconcilierii. Nici măcar un răspuns nu a făcut trimitere la o modalitate clară prin care sindicatul se implică în astfel de probleme, în schimb au apărut formulele standard, care pun în evidență formalitatea relațiilor sindicale, cum ar fi: Consiliere în cazul conflictelor, sprijin logistic, formare profesională;

Se implică în activitatea profesională și

managerială, asigurarea drepturilor profesioale și financiare; Să apere dreptul la viață per sonală – sărbătorile legale ni le petrecem la muncă; Condițiile locului de muncă; Păstrarea locurilor de muncă, contractul colectiv de muncă; Respectarea statutului persoanei, participarea corectă la examene, reprezintă personalul în comisia de disciplină, purtător de cuvânt pentru interese comune în relația cu managerul; Să negocieze condiții de lucru pentru salariați.

Lipsa de sensibilitate a sindicatelor la problemele de gen este susținută și de răspunsurile oferite la rugămintea de a oferi exemple de inițiative/măsuri luate de sindicat pentru reconcilierea dintre viața de familie și carieră, răspunsuri la fel de evazive, standardizate și fără legătură cu tema dată: Cursuri neplătite, asigurarea drepturilor salariale și bonuri de masă, asistență juridică; Reprezentarea intereselor în instanță, cursuri, susținere financiară în timp de boală, deces, siutație dificilă; Se lucrează prin rotație de sărbători; Protocoale de lucru; Menținerea locului de muncă și a tichetelor de masa; Contract colectiv de muncă în care avem statul special.

4.3. Percepții cu privire la locul de muncă Cum era de așteptat, la întrebarea „Considerați sectorul de sănătate mai potrivit/mai puțin potrivit pentru femei? De ce”, răspunsurile pot fi ușor grupate în două mari categorii, după cum urmează: I.

NU – „Orice loc de muncă este potrivit pentru o femeie dacă oferă satisfacții profesionale și materiale”; „indiferent – contează atașamentul față de profesie, nu sexul”; „bărbații sunt potriviți în egală măsură”;

II.

DA - Sectorul sanitar este mai potrivit pentru femei – „au emoționalul necesar”, „calitățile necesare”; „empatie”, „înțelegere”, „femeile sunt mai călite”, „cel mai potrivit pentru femei”, „mai empatice”, „mai aproape de credință”. De sesizat faptul că în prima categorie nu găsim elemente care să susțină faptul că

sistemul sanitar este nu mediu nepotrivit pentru femei, ci mai degrabă argumente care pun în evidență faptul că femeile pot face față oricărei meserii dacă sunt dedicate, dar și că bărbații pot fi la fel de buni în privința serviciilor de îngrijire. Așadar, ambele categorii de răspunsuri aduc la lumină (direct sau indirect) asocierea femeilor cu grija (o formulă esențialistă), dar și în același timp și capacitatea acestora de a răspunde unor noi provocări prin profesionalism. Asocierea cu grija este susținută și de răspunsurile date la întrebarea „Ce v-a determinat în mod special să vă alegeți o asemenea meserie?” acestea făcând trimitere la dragoste, compasiune, dorința de a ajuta. Interesant de amintit aici un răspuns care face trimitere la „siguranța locului de muncă, salariu motivant, pot învăța lucruri”, răspuns, care în situația dată, poate fi generat de comparația cu un loc de muncă anterior – intervievata lucrând și în domeniul comercial. De asemenea, apar în răspunsuri referiri la socializarea primară de gen „de când eram mică mi-am dorit să port halat”, dovadă a faptului că învățăm încă de mici că ni se potrivesc mai mult anumite meserii și mai puțin altele. La fel cum am sesizat și în cadrul atelierelor pe care le-am realizat în acest proiect, există o dificultate destul de mare în identificarea unor probleme specifice cu care femeile se confruntă la locul de muncă. Cu toate că nu putem contesta existența acestora – mai ales din perspectiva reconcilierii dintre viața de familie și carieră – întrebarea „Care sunt principalele probleme cu care vă confruntați ca FEMEI la locul de muncă?” s-a dovedit a nu fi ușor de Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

abordat, tendința fiind aceea de a enumera probleme cu caracter general, care afectează personalul medical indiferent de sex. Amintim aici: lipsa materialelor, a medicamentelor, a echipamentelor de protecție; vestiar separat și mai mare, toalete separate și dușuri; probleme comune femeilor și bărbaților, colaborarea cu superiorii. Acest fapt pune în evidență lipsa exercițiului în identificarea unor probleme generate, lipsa informațiilor cu privire la inegalitățile de gen, relațiile de putere care se stabilesc între femei și bărbați. Cu toate acestea, sunt și câteva răspunsuri care fac trimitere la probleme de gen, dar și la tratamente discriminatorii corelate cu vârsta (ageism). Lipsa de considerație, dar nu numai din partea bărbaților (31 ani) Discriminare de sex și vârstă (53 ani) Când suntem tinere nu suntem competitive, când suntem în vârstă nu dăm randament, în rest ca toate femeile – de obicei nefavorabil (51 ani) “Nu suntem luate în serios” (infantilizare - 35 ani – 15 ani vechime)

Dacă însă ducem analiza mai departe și corelăm aceste răspunsuri cu cele oferite la întrebările „Ați fost vreodată jignită, hărțuită, tratată necorespunzător la locul de muncă? Descrieți pe scurt situația! și Dacă da, sunteți mulțumită de reacția instituției la situația respectivă?” descoperim și mai multe aspecte problematice care susțin existența unor dificultăți ale femeilor în sistem, pe care le-am putea grupa în formula generică „infantilizare și lipsă de respect și considerație”. Credem că răspunsurile vorbesc de la sine. Jignită în permanență de colaboratoarea medic care desconsieră toate asistentele, unele profesioniste și nu ezită să își exp rime dispretul în fața terților Tratată necorespunzător de un medic fără să fiu vinovată Tatată necorespunzător de cei de la aprovizionare și administrativ Jignită de către aparținătorii unor pacienți Da! Nu pot să descriu – tu să faci, vorbești când îți spun

În astfel de situații, reacția instituției a fost mai degrabă necorespunzătoare sau intervievatele au ales să nu raporteze situația – semnal tot de neîncredere cu privire la rezolvarea conflictului. În ceea ce privește soluțiile la astfel de probleme au fost aduse în Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

discuție aspecte legate de educație în sensul de educație sensibilă la gen, dar din enumerarea soluțiilor:

Se resimte acut presiunea rezultată din ierarhiile existente în sistem, care sunt văzute mai degrabă ca fiind constrângătoare, demotivante și ineficiente și, corelat cu acestea, lipsa de comunicare și de respect în relația cu personalul subordonat. Am putea considera acest aspect ca fiind unul specific feminizării la bază a domeniului, fapt ce, alături de mecanismele de infantilizare, generează o presiune suplimentară în sistem și conduce la demotivarea personalului.

Raportat la actorii relevanți în rezolvarea acestor probleme, apare aproape invariabil figura manager-ului de spital și a asistentei șefe care ar trebui să se implice, dar de cele mai multe ori (mai ales managerul) nu o fac corespunzător, dar și dorința intervievatelor de a se implica personal în găsirea de soluții, fapt ce pune în evidență conștientizarea responsabilității asumate în raport cu locul de muncă. Sindicatul nu este amintit ca posibil actor relevant în soluționarea unor astfel de probleme. Când intervievatele sunt puse în poziția de a propune soluții, situația se răstoarnă și revine la aspecte problematice generice ale sistemului: investiția în echipamente, reguli clare de organizare a muncii, comunicare, stabilirea clară a atribuțiilor, aparatura medicală, concepția pacienților, număr mai mic de pacienți. O singură mențiune se referă la programul flexibil de lucru. Interpretăm însă această stare de fapt nu ca pe o lipsă a problemelor de gen sau a tensiunii dintre viața de familie și carieră, ci pe de o parte ca o lipsă de conștientizare a acestor probleme în sens de dezavantaje ale femeilor (inegalitățile de gen sunt văzute ca “date”, “normale”, “incontestabile”), iar pe de altă parte ca pe o lipsă de exercițiu în manipularea puterii de decizie – aceste femei par că nu și-au pus prea des problema de a avea puterea și de a modela astfel condițiile de muncă în raport cu necesitățile lor. Astfel, puse în fața unei astfel de provocări răspunsurile sunt evazive și generice. Faptul că nu putem interpreta soluțiile propuse, care nu au legătură cu tensiunea dintre viața de familie și carieră, ca o lipsă a unor astfel de probleme este clar susținut de răspunsurile la întrebarea „Care credeți că sunt avantajele și dezavantajele de a avea un loc de muncă pentru o femeie în general?” – printre dezavantaje sunt menționate constant aspectele legate de lipsa timpului pentru familie și lipsa templului liber. Pentru a întări argumentul, putem

adăuga aici și caracteristicile locului ideal de muncă pentru o femeie: dotare, retribuție, siguranță, program de lucru flexibil, program redus (“o femeie e și mamă”). Aproape de casă, grădinița de copii, casa de bărtâni, în apropierea unui spațiu comercial, a erisit, curat, cu material de calitate, comunicare bună cu echipa.

În ceea ce privește avantajele, ele ar putea fi grupate sub umbrela capacitării economice care aduce, dincolo de stabilitatea financiară, și independență, autonomie, stimă de sine, conectarea cu comunitatea.

Conflictul dintre viața de familie și carieră este foarte clar pus în evidență dacă facem un inventar al problemelor, nevoilor, nemulțumirilor legate de viața de familie, în corelație cu distribuția sarcinilor domestice care revin, așa cum era ușor de anticipat, preponderent femeilor.

Astfel, o trecere în revistă a acestor probleme aduce în prim plan lipsa banilor, alături de lipsa timpului necesar familiei. Interesant de precizat este că, în acest caz, soluția invariabilă este creșterea reconcilierii vieții de familie cu cariera, dar și de lipsa de politizare a acestor probleme care sunt soluționate mai ales cu ajutorul familiei și a prietenilor și mai puțin prin responsabilizarea autorităților. Răspunsurile oferite la întrebarea „Dacă ați avea deplină libertate, care ar fi primele 3 lucruri pe care le-ați schimba în legătură cu viața Dvs. de familie?” aduc nuanțe noi analizei noastre tot în contextul tensiunii dintre viața de familie și carieră, în sensul că apar aici referiri la neîmpliniri personale și nevoia de a acorda mai multă atenție și timp hobby-urilor, dar și familiei (dar aici nu neapărat în sens de muncă în familie, cât de timp de calitate petrecut împreună).

Aș acorda mai mult timp plăcerilor mele personale, aș călătorii ma i mult și aș munci mai puțin. Un partener, o casă cu curte, vacanța de minim 2 ori pe an. Mese împreună, măcar o dată pe zi seară, mai des un consiliu de familie. Aș emigra în Suedia cum nu am făcut-o în 1991 când mi s-a oferit ocazia visând că ț ara mea mult iubită va evolua. Aș avea mai mult timp liber, aș călători mai mult, aș începe o afacere. Aș avea mai multă grijă de mine, aș aloca mai mult timp celor din jurul meu.

4.4. Percepții cu privire la egalitatea de șanse „Egalitatea de șanse între femei și bărbați este o problemă în România? Dacă da de ce/în ce fel?” – o întrebare menită să surprindă informațiile pe care femeile le au despre poziția lor vulnerabilă în societate, iar răspunsurile pun încă o dată în evidență faptul că inegalitățile de gen nu sunt cunoscute, conceptualizate, chiar dacă ele sunt trăite. Interesant este și faptul că, în virtutea feminizării domeniului, se pune mai degrabă problema dezavantajelor pe care le au bărbații într-o astfel de construcție – pentru noi încă o dovadă a manifestării supremației masculine într-o societate conservatoare. Sectorul sanitar este dominat de femei, deci e o problemă pentru bărbați.

În ceea ce privește inegalitatea de șanse în sistemul sanitar – care per total nu pare a fi o problemă – un răspuns ne-a atras atenția și considerăm că trebuie menționat deoarece face trimitere la discriminarea pe verticală.

Da. Cele mai bune posturi, la sindicat și organizații profesionale sunt ocupate de bărbați.

Nevoia de reconciliere între viața de familie și carieră este bine pusă în evidență de răspunsurile primate la întrebarea „Ce este mai important pentru Dvs. la acest moment: familia sau munca profesională?” – răspunsuri care pot fi ușor clasificate în două mari categorii analizabile după cum urmează: -

Ambele – conflict și nevoia de reconciliere.

Familia – roluri de gen tradiționale și asocierea femeilor cu sfera privată, casnică, alături de ideologia sacrificiului personal în numele familiei. Acest argument este întărit de faptul că nici măcar un răspuns nu a făcut trimitere la carieră ca fiind mai importantă, element ce ar intra în conflict direct cu felul în care societățile patriarhale delimitează locul și rolul femeilor.

Soluțiile cu privire la găsirea unui echilibru între viața personală, familie și carieră aduc în discuție pe de o parte atitudini defetiste („răbdarea”, „nu cred în echilibrul dintre viața de familie și carieră”, „liniștea sufletească”), iar pe de altă parte lipsa cunoștințelor despre soluții reale de reconciliere în măsura în care cele mai multe referiri fac trimitere la timp ca resursă limitată și nu la metode, modele de bune practici în domeniu. Ultima întrebare din ghidul de interviu este oarecum atipică, dar credem că are capacitate mare explicativă, inclusiv în raport cu felul în care lipsește cu desăvârșire orice trimitere la carieră ca fiind mai importantă ca familia. Astfel, întrebarea aduce în discuție modele de femei, femei pe care intervievatele le admiră, le prețuiesc precum și motivația admirației. Din punctul nostru de vedere răspunsurile pun în evidență două mari categorii de inferențe: -

Invizibilitatea modelelor de succes, mai ales din perspectiva carierei în măsura în care au fost amintite doar două nume:

Florence Nightingale – ea a avut însă de îndurat cele mai mari greutăți când s-a oferit voluntar pentru soldații râniți în Crimeea. A conti nuat să scrie cărți și broșuri din dorința de a crește nivelul asistenței medicosanitare. Este considerată o pionerieră în nursing. și Ecaterina cea Mare a Rusiei – putere

Modelul mamei. Într-un astfel de context, modelele cel mai des invocate de către intervievate sunt mamele acestora în virtutea forței și capacității de sacrificiu de care au dat dovadă. Dincolo de aprecierea față de astfel de răspunsuri, nu putem însă trece cu vederea faptul că o astfel de configurație a raportării la modele are o capacitate mare de a perpetua rolurile de gen tradiționale, ideologia sacrificiului de care femeile ar trebui să fie capabile și în consecință inegalitățile între femei și bărbați. Există mai multe femei, în special mama mea care este o femeie puternică, care nu renunță niciodată și merge mai departe până își atinge scopul. Mama, o admir pentru tăria de caracter. Bunica mea maternă, o femeie care s-a descurcat singură în vremuri grele și cu resurse puține. Mama, pentru gândirea simplă și corectă a țărancii. Mama mea a fost modelul meu în viață pentru că a fost o femeie puternică și ambițioasă și m-a învățat să fiu pe picioarele mele. Mama pentru că tot timplu a fost un exemplu bun ș i am avut ce învăța de la ea

5. Concluzii Fără să putem generaliza cu privire la ce știu, cred și vor femeile din sectorul de sănătate, considerăm că datele cantiative și calitative produse cu ocazia acestei cercetări pot sugera existența următoarelor probleme cel puțin pentru cele aproximativ 600 de feme i - mai ales pentru asistente medicale, moașe sau infirmiere din sectorul medical:  Deși stereotipurile de gen (ex. „bărbații sunt lideri mai buni”, „educația este mai importantă pentru un băiat” etc) se regăsesc într-o proporție redusă la nivelul femeilor chestionate, rolurile asumate sunt mai degrabă tradiționale. În a cest sens, responsabilitățile femeilor sunt plasate mai degrabă pe plan familial, iar cele ale bărbaților pe plan profesional. Ca atare, femeile sunt conștiente de valorile moderne de gen utilizându-le declarativ în evaluarea unor situații generice, dar fără a ajunge să le organizeze universul imediat.  La nivelul angajatelor din sistemul medical, există un nivel redus de informare și însușire a unor subiecte relevante din punctul de vedere al problematicii de gen. Gradul de cunoaștere a unui vocabular spec ific, a prevederilor legislative sau a instituțiilor care activează în domeniul egalității de gen este redus.  Familia și cariera sunt privite mai degrabă ca universuri antagonice, fiind descrise în termeni diferiți și urmând logici de organizare distinct e. Deși pentru femeile intervievate familia și cariera reprezintă laturi importante ale vieții, încercarea de reconciliere a planului familial cu cel profesional este caracterizată de obstacole printre care absența unor mijloce instituționalizate de abordare a problemei.  Se poate observa o incapacitate a femeilor de conștientizare a problemelor specifice de gen (inegalitățile de gen sunt văzute ca „date”, „normale”, „incontestabile”). Pe de o parte, se observă o incapacitate de conștientizare a acestor probleme în sens de dezavantaje ale femeilor și, pe de altă parte, poate fi constatată o lipsă de exercițiu în manipularea puterii de decizie.  Perceperea sindicatelor ca organizații absente în abordarea problematicii reconcilierii dintre viaț a de familie ș i carieră, invizibilitatea modelelor de succes pentru femei, menținerea segregărilor de gen orizontale și verticale sunt factori ce pot conduce la perpetuarea rolurilor de gen tradiționale.

Anexa 1. Întrebări incluse în caietul de exerciții

Întrebări demografice

☐ căsătorită ☐ trăiesc împreună cu cineva, dar nu suntem căsătoriți ☐ divorțată ☐ separată (despărțită nelegal) ☐ văduvă ☐ necăsătorită și fără a locui cu un partener

D1. Starea civilă

D2. Aveți copii: ☐ Nu

☐ Da [Pentru răspuns DA la D2] D2.1 Număr de copii

[__]copii

D2.2. Aveți copii cu vârsta mai mică de 18 ani? Dacă da, vă rugăm să completați spațiile din dreptul anilor de mai jos cu numărul de copii corespunzător fiecărui interval de vârstă 0-2 ani [__]copii 7-11 ani [__]copii 15-17 ani [__]copii 3-6 ani [__]copii 12-14 ani [__]copii D3. Tipul postului

☐ Angajat cu normă întreagă (30 de ore pe săptămână sau mai mult) ☐ Angajat cu jumătate de normă (mai puțin de 30 de ore pe săptămână)

D4. Denumirea postului

[________________________________]

D5. Mai aveți un alt loc de muncă? ☐ Nu ☐ Da V5.1. Dacă „DA”. Care? [________________________]

D6. Slujba dvs. presupune să aveți pe cineva în subordine? ☐ Nu ☐ Da D7. În general, dumneavoastră aduceți cei mai mulți bani în gospodărie? ☐ Nu ☐ Da

D8. Nivel de educație: ☐ Fără școală ☐ Școală primară neterminată ☐ Școală primară terminată ☐ Gimnaziu incomplet ☐ Gimnaziu complet de ucenici ☐ Școală (complementară) ☐ Școală profesională ☐ Liceu neterminat D9. Anul nașterii

☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Liceu terminat Școală de maiștri Școală postliceală Facultate neterminată Facultate – subingineri sau colegiu Facultate terminată Masterat Doctorat

[_______]

D10. Vârsta la care ați încheiat studiile

[___]ani

☐ Încă studiez

☐ Nu

☐ Da

D11. Locuiți cu părinții

D12. Câte persoane locuiesc în gospodăria dumneavoastră (inclusiv cu dumneavoastră)?

D13. Județul în care locuiți

[___]persoane

[_______________]

Detalii privind modul de completare și confidențialitatea datelor

Precizăm faptul că vom păstra confidențialitatea răspunsurilor - după cum ați observat chestionarul este anonim/nesemnat. Vom folosi informațiile furnizate pentru realizarea unui raport de cercetare și unui ghid în care nu vor fi folosite în nici un fel numele Dvs. și nici alte date de identificare individuală.

Cum sunt femeile? Cum sunt bărbații?

V1. În cele ce urmează sunt prezentate o serie de trăsături care pot fi mai degrabă ale femeilor, ale bărbaților sau ale femeilor și bărbaților în egală măsură. Pentru fiecare din ele, vă rugăm să bifați în tabelul de mai jos răspunsul care se potrivește cel mai bine, în opinia dumneavoastră.

V1.1 V1.2 V1.3 V1.4 V1.5 V1.6 V1.7 V1.8 V1.9 V1.10 V1.11 V1.12 V1.13 V1.14

Inteligență Romantism Milă Agresivitate Generozitate Simțul umorului Aroganță Siguranță de sine Încredere în alții Sinceritate Moralitate Răbdare Îngrijire personală Egoism

…mai degrabă femeilor ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Această caracteristică aparține … …mai …atât femeilor, degrabă cât și bărbaților bărbaților în egală măsură ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Femei și bărbați: roluri, responsabilități, activități

În foarte mare măsură

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

v2.3

În mare măsură

v2.2

În general, bărbații sunt lideri/ manageri/ conducători mai buni decât femeile. Studiile postliceale și universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată. O soție care nu lucrează este tot atât de realizată ca și una care are o slujbă plătită.

În mică măsură

v2.1

În foarte mică măsură

V2. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

☐

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

v3.4

În foarte mare măsură

v3.3

În mare măsură

v3.2

Este de datoria femeilor să se îngrijească de treburile gospodărești. Este de datoria bărbaților să aducă bani în casă. Educația copiilor de vârstă școlară are de suferit dacă mama lor lucrează. Un bărbat nu ar trebui să fie deranjat dacă pentru o femeie cariera, și nu familia, este prioritară.

În mică măsură

v3.1

În foarte mică măsură

V3. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

☐

Femei și bărbați în domeniul medical

V4. Care dintre următoarele variante de răspuns ar completa cel mai bine fraza: bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.)

Posturile de asistentă medicală sunt preponderent ocupate de femei pentru că .. ☐ … femeile sunt mai capabile să practice această profesie. ☐ … femeile sunt mai interesate să practice această profesie. ☐ … bărbații nu sunt potriviți să practice această profesie. ☐ … bărbații nu sunt încurajați să practice această profesie. ☐ Alte motive. Care? _____________________________________ ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț V5. Care din următoarele variante de răspuns ar completa cel mai bine fraza: (bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.)

Posturile de neurochirurg sunt preponderent ocupate de bărbați pentru că .. ☐ … femeile sunt mai puțin capabile să practice această profesie. ☐ … femeile sunt mai puțin interesate să practice această profesie. ☐ … bărbații sunt mai potriviți să practice această profesie. ☐ … bărbații sunt mai încurajați să practice această profesie. ☐ Alte motive. Care? _____________________________________ ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V6. Considerați că, în domeniul medical, posturile de conducere sunt ocupate preponderent de bărbați? ☐ Nu ☐ Da ☐Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

[Pentru răspuns DA la V6] V6.1. Care considerați că sunt motivele pentru care sunt mai mulți bărbați în posturile de conducere? (vă rugăm bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.) ☐ Femeile sunt mai puțin capabile ☐ Femeile sunt mai puțin interesate ☐ Bărbații sunt mai potriviți ☐ Bărbații sunt mai încurajați ☐ Alte motive. Care? _____________________________________ ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

Femeile, familia și locul de muncă

V7. Cât de importante sunt următoarele lucruri în viața dvs?

V7.1 V7.2 V7.3 V7.4 V7.5 V7.6

Familia Prietenii Timpul liber Politica Cariera Religia

Deloc important ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Puțin important ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Destul de important ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Foarte important ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

Nu știu ☐ ☐ ☐ ☐ ☐ ☐

V8. Vă rugăm precizați în spațiul liber măsura în care considerați că este posibil să existe următoarea situație (unde 1 este „deloc posibil”, iar 10 este „foarte posibil”): O femeie poate să aibă o carieră de succes fără a-și neglija familia sau treburile gospodărești.

[__]

☐

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

În foarte mare măsură

V9.3

În mare măsură

V9.2

Să îmi pierd slujba sau să nu îmi găsesc o slujbă. Să nu pot oferi o educație bună copiilor mei. Să nu pot obține un post mai bun.

În mică măsură

V9.1

În foarte mică măsură

V9. În ce măsură sunteți îngrijorată de următoarele lucruri?

V10. Vă rugăm bifați domeniile din viața dumneavoastră cărora considerați că nu le acordați suficient timp? (se pot selecta mai multe variante de răspuns) Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

☐ Familiei ☐ Îngrijirii personale ☐ Politicii ☐ Altele. Care? _______

☐ Prietenilor ☐ Stării proprii de sănătate ☐ Carierei

☐ Lecturii ☐ Religiei ☐ Voluntariatului

Noțiuni privind tematica de gen

V11. În cele ce urmează sunt prezentate o serie de noțiuni. Vă rugăm să precizați varianta de răspuns care corespunde cel mai bine situației dumneavoastră. (se pot bifa mai multe variante de răspuns pentru fiecare noțiune) V11.1. Discriminare ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.2. Dubla zi de muncă a femeilor ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.3. Hărțuire sexuală ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.4. Violență domestică ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.5 Viol marital ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.6. Reconciliere familie-carieră ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.7. Concediu parental ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.8. Discriminare pozitivă ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.9. Discriminare multiplă ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V11.10. Feminism ☐ Am auzit despre această noțiune ☐ Am citit despre această noțiune ☐ Am discutat despre această noțiune ☐ Niciuna dintre variante

V12. Cât de utilă considerați că este cunoașterea noțiunilor enumerate mai sus? ☐ Foarte inutilă ☐ Inutilă ☐ Utilă ☐ Foarte utilă ☐ Nu știu

Inegalitatea de șanse între bărbați și femei Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

V13. Considerați că în România există inegalitate de șanse între bărbați și femei? ☐ Nu

☐ Da

☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V14. În ce măsură cunoașteți activitatea pe care o desfășoară următoarele instituții? Nu Cunosc Cunosc cunosc într-o oarecare foarte bine măsură Consiliul Național pentru v14.1 Combaterea Discriminării ☐ ☐ ☐ (CNCD) Departamentul pentru Egalitate de Șanse între v14.2 ☐ ☐ ☐ femei și bărbați (Ministerul Muncii) V14.3 Avocatul Poporului ☐ ☐ ☐ Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și V14.4 ☐ ☐ ☐ bărbați (Camera Deputaților)

V15. Cunoașteți alte instituții (agenții, organizații neguvernamentale, asociații, fundații etc.) care desfășoară activități legate de egalitatea de șanse între bărbați și femei? ☐ Nu ☐ Da ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț [Pentru răspuns DA la V15] V16. Care sunt acestea?

Prevederi legislative

v17.4 v17.5 v17.6 v17.7

Cunoscute

v17.3

Prevederile privind egalitatea de șanse Prevederile privind concediul de maternitate Prevederile privind protecția maternității la locul de muncă / risc maternal Prevederile privind violența împotriva femeilor Prevederile privind concediul de paternitate Prevederile privind concediul de îngrijire a copilului Prevederile privind discriminarea

Oarecum cunoscute

v17.1 v17.2

Necunoscute

V17. În ce măsură vă sunt cunoscute următoarele prevederi legislative?

☐ ☐

☐

☐ ☐

☐

v17.8

☐

Prevederile privind hărțuirea sexuală

☐

V18. Considerați că prevederile legislative de mai sus (dintre cele menționate la V18 sau altele) sunt utile pentru asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea de familie? ☐ Nu ☐ Da ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V19. Vă considerați feministă? ☐ Nu

☐ Da

☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

[Pentru răspuns DA la V19] V19.1. De ce?

[Pentru răspuns NU la V19] V19.2. De ce?

Sesiunea 1. Femeile și familiile lor

SESIUNEA 1-exerciții

De obicei soțul/partenerul

Întotdeauna soțul/partenerul

O altă persoană

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

Stabilirea modului de petrecere a timpului liber

Eu și soțul/partenerul în egală măsură

V20. 2 V20. 3 V20. 4 V20. 5 V20. 6 V20. 7

De obicei eu

V20. 1

Întotdeauna eu

V20. Considerând activitățile desfășurate în cadrul familiei, vă rugăm marcați în următorul tabel varianta care corespunde cel mai bine situației dvs. în fiecare dintre cazurile prezentate.



Ore alocate

V21. Vă rugăm precizați în ultima săptămână, câte ore ați alocat cu aproximație următoarelor tipuri de activități (dacă nu este cazul includeți “zero” ore)

V21.1 V21.2 V21.3 V21.4 V21.5 V21.6 V21.7 V21.8 V21.9 V21.10 V21.11 V21.12 V21.13

Îngrijit copii Îngrijit bătrâni din familie Îngrijit bolnavi din familie Îngrijit oameni din afara familiei Serviciu/Lucru/Carieră Studii Treburi casnice Lectură Îngrijire personală Voluntariat Urmărit televizorul Altă activitate. Care? _______ Altă activitate. Care? _______

[__] [__] [__] [__] [__] [__] [__] [__] [__] [__] [__] [__] [__]

Sesiunea 2.Femeile și carierele lor SESIUNEA 2-exerciții Exercițiul cu animăluțe V22. Dacă ar fi să asociați FAMILIA dvs. cu un animal, atunci aceasta ar fi _____________________________ pentru că __________________________________________________________.

Loc de desenat

V23. Dacă ar fi să asociați LOCUL DE MUNCĂ cu un animal, atunci acesta ar fi _________________________ pentru că _____________________________________________.

Loc de desenat

Cutia cu plângeri Vă rugăm descrieți pe scurt care sunt principalele 3 probleme cu care vă confrunțati ca femei la locul de muncă. 1. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 2.

___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Sesiunea 3. Echilibru între viața de familie și carieră

Exercițiu: Roata vieții În interiorul fiecărei dintre ariile vieții de mai jos este o scală gradată de la centru (1) către margini (10), unde 1 reprezintă o situație foarte proastă și 10 reprezintă o situație foarte bună în domeniul respectiv. Marcați câte un “X” pe fiecare linie, astfel încât să reflecte situația din viața dumneavoastră pe fiecare domeniu. (Exemplu: Dacă marcați “X” aproape de centru, atunci acordați o valoare apropiată de 1. Dacă marcați “X” aproape de margine, atunci acordați o valoare apropiată de 10).

Discuție moderată.

EXERCIȚIU: Dacă aș putea … Modalitate de alocare a echipelor: Participantele se vor împărți în 8 echipe, 5 per echipă. Participantele, în funcție de așezarea în sală, sunt rugate să numere de la 1 la 8 în felul următor: prima persoană va spune 1, a doua 2, a treia 3 și așa mai departe, a opta 8, apoi următoarea începe de la 1 și continuă. Fiecare număr înseamnă numărul echipei. Participantele se vor strânge în jurul fiecărui număr care reprezintă echipa din care fac parte. Fiecare echipă este anunțată că reprezintă proaspătul înființat Departament pentru Reconcilierea dintre Viața de Familie și cea Profesională (DRVFP), din cadrul Ministerului Sănătății Muncii. Principalul rol al departamentului este de a găsi soluții pentru realizarea unui echilibru între viața familială și cea profesională. Regăsiți mai jos o listă cu posibile soluții „propuse de angajați”. Membrii „Departamentului” (echipei) vor trebui ca prin dezbatere să se decidă asupra a 3 dintre ele, pe care le consideră cele mai eficiente, astfel încât să merite a fi implementate. Discuții moderate. Cele 3 soluții selectate (identificate pe baza numărului asociat) vor fi menționate pe cartonașul exercițiului. Lista de soluții: 1. legislație adecvată: creșterea duratei concediului pentru îngrijirea copilului (acum fiind de 1 sau 2 ani la alegere); creșterea indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului; împărțirea între părinți a concediului pentru creșterea și îngrijirea copilului (de ex. jumătate mama, jumătate tatăl); altele? 2. facilități pentru îngrijirea și creșterea copiilor la sediul companiei (creșe, grădinițe, after school); 3. facilitarea accesului la servicii de îngrijire și menaj (bone, menajere–femei sau bărbați, servicii de îngrijire a vârstnicilor pentru angajații care au în îngrijire persoane în vârstă) prin subvenții acordate de stat; 4. servicii de asistență medicală privată (în calitate de angajat în sistemul de sănătate să beneficieze de anumite servicii gratuite/preț redus); 5. timp de lucru flexibil: (i) ore anualizate- calculul orelor lucrate de-a lungul unui an (ii) ore repartizate diferit-momente de începere/pauză/terminare diferite; (iii) munca la domiciliu (și prin teleworking, acolo unde așa ceva se pretează); 6. recompense pentru angajatorii care vin cu inițiative – subvenții pentru angajatorii care investesc în măsuri de reconciliere între viața de familie și carieră (care fac creșe, grădinițe, program flexibil, formare, etc.); 7. schimb de ture (shift swapping); 8. programe și campanii de informare privind concediile parentale, drepturile și politicile deja existente cu privire la reconcilierea dintre viața de familie și carieră, combaterea stereotipurilor și discriminărilor; 9. programe de dezvoltare a carierei adaptate la nevoi și programate în funcție de disponibilitățile/opțiunile de timp ale angajatelor; 10. centre de recreere, sport și petrecere a timpului liber în cadrul companiei; Contract POSDRU/144/6.3/S/128729: „Dezvoltarea competenţelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piaţă inclusivă a muncii – FEMIN” Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

11. telefoane gratuite (sau la preț redus) pentru a facilita contactul cu familia de la locul de muncă; 12. “time in lieu” și “make up time” (time in lieu - posibilitatea ca angajatul să poată alege să nu fie plătit cu ore suplimentare, ci să își ia liber cu alte ocazii; make up timede comun acord cu angajatorul angajatul lucrează mai puține ore și le efectuează pe cele restante mai târziu); 13. muncă acasă (pentru angajații cu copii mici sau pentru cei ale căror responsabilități pot fi realizate și în afara locului de muncă); 14. job-sharing (împărțirea între colegi a responsabilităților sau sarcinilor de muncă); 15. V-time sau timp voluntar de pauză: este o opțiunea angajatului de a-și lua o perioadă de pauză, în funcție de diverse momente din viața lui de familie sau personală (ex.: începerea școlii de către copii sau vacanțele copiilor); 16. accesul la workshop-uri privind echilibrul viață profesională-viață de familie/privată; 17. servicii de asistență pentru angajați, în vederea optimizării vieții profesionale și a celei personale: facilitarea accesului angajatului la servicii de asistență individuală în managementul carierei sau al vieții private; accesul la informații printr-un sistem de intranet privind: conflictul dintre viața profesională și cea personală, optimizarea relațiilor cu colegii, optimizarea relației de cuplu, a relației cu copii, metode de creștere și îngrijire a nou-născutului, metode de disciplinare și comunicare eficientă cu copilul, controlul emoțiilor, optimizarea stilului de viață; 18. Altele (specificați)

Familie și carieră

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V24.3

Împotrivă

V24.2

Când există puține locuri de muncă, bărbații ar trebui să aibă în mai mare măsură dreptul la un loc de muncă decât femeile. Dacă o femeie câștigă mai mulți bani decât soțul ei, acest lucru ar putea crea probleme. Cea mai bună modalitate ca o femeie să fie independentă este să aibă o slujbă.

Indiferență

V24.1

De acord

V24. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

☐

În foarte mare măsură

Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

v25.3

În mare măsură

v25.2

O soție care nu lucrează este tot atât de realizată ca și una care are o slujbă plătită. În general, bărbații sunt lideri/ manageri/ conducători mai buni decât femeile. Studiile postliceale, universitare sunt mai importante pentru un băiat decât pentru o fată.

În mică măsură

v25.1

În foarte mică măsură

V25. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

☐

Femei și bărbați în domeniul medical

V26. Care dintre următoarele variantele de răspuns ar completa cel mai bine fraza: Posturile de asistentă medicală sunt preponderent ocupate de femei pentru că.. (vă rugăm bifați toate variantele care corespund opiniei dvs)

☐ … femeile sunt mai capabile să practice această profesie. ☐ … femeile sunt mai interesate să practice această profesie. ☐ … bărbații nu sunt potriviți să practice această profesie. ☐ … bărbații nu sunt încurajați să practice această profesie. ☐ Alte motive. Care? _____________________________________ ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V27. Care dintre următoarele variantele de răspuns ar completa cel mai bine fraza: Posturile de neurochirurg sunt preponderent ocupate de bărbați pentru că.. (vă rugăm bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.)

☐ … femeile sunt mai puțin capabile să practice această profesie. ☐ … femeile sunt mai puțin interesate să practice această profesie. ☐ … bărbații sunt mai potriviți să practice această profesie. ☐ … bărbații sunt mai încurajați să practice această profesie. ☐ Alte motive. Care? _____________________________________ ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V28. Considerați că în domeniul medical posturile de conducere sunt ocupate preponderent de bărbați? ☐ Nu ☐ Da ☐Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

[Pentru răspuns DA la V28] V29. Care considerați că sunt motivele pentru care sunt mai mulți bărbați în posturile de conducere? (vă rugăm bifați toate variantele care corespund opiniei dvs.)

☐ Femeile sunt mai puțin capabile ☐ Femeile sunt mai puțin interesate ☐ Bărbații sunt mai potriviți ☐ Bărbații sunt mai încurajați ☐ Alte motive. Care? _____________________________________ ☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț V30. Considerați că în România există inegalitate de șanse între bărbați și femei? ☐ Nu

☐ Da

☐ Nu știu/ Nu pot să mă pronunț

V31. De când lucrați în sectorul medical, s-a întâmplat să fiți plecată la lucru în străinătate? ☐ Nu ☐ Da V32. În viitor ați dori să lucrați în străinătate dacă vi s-ar oferi un post mai bun în domeniul dumneavoastră de activitate? ☐ Nu ☐ Da [Pentru răspuns DA la V32] V33. Care sunt motivele? (vă rugăm bifați toate variantele care se potrivesc)

☐ Pentru că astfel mi-aș putea sprijini financiar familia ☐ Pentru că astfel m-aș putea dezvolta pe plan profesional ☐ Alte motive. Care? _____________________________________

Anexa 2. Profilul detaliat al participantelor la studiu Așa cum se poate observa din Tabelul 23, în județul Vrancea au fost completate cele mai puține caiete de exerciții ceea ce poate explica deviațiile de la tendința generală semnalate în secțiunea precedentă. Tabelul 23. Distribuția respondentelor pe fiecare județ Olt Gorj București-Ilfov Galați Vrancea Constanța Total

Frecvență 96 100 200 75 43 69 583

Procente 16.5 17.2 34.3 12.9 7.4 11.8 100.0

Tabelul 24. Starea civilă a respondentelor Căsătorită trăiesc împreună cu cineva, dar nu suntem căsătoriți Divorțată separată (despărțită legal) Văduvă necăsătorită și fără a locui cu un partener Valori lipsă Total

Frecvență 442 27

Procente 75.8 4.6

52 4 26 29

8.9 .7 4.5 5.0

3 583

.5 100.0

Tabelul 25. Distribuția respondentelor în funcție de numărul de copii Nu Da Valori lipsă Total

Frecvență 74 505 4 583

Procente 12.7 86.6 .7 100.0

Tabelul 26. Distribuția respondentelor care au copii cu vârsta mai mică de 18 ani 0-2 ani 3-6 ani 7-11 ani 12-14 ani 15-17 ani Total

Frecvență 230 191 22 8 2 201

Denumirile posturilor de lucru ale respondentelor, așa cum le-au introdus ca răspuns (de observat diferențe de terminologie [e.g. asistent/asistentă]): Ag. DDD, ANG, arhivar, as. medical - explorări funcționale, asistent, asistent balneofizioterapie, asistent de farmacie, asistent farmacist, asistent generalist, asistent med. principal, asistent med. principal generalist, asistent med. principal obst.-gin., asistent med. principal pl., asistent medial generalist, asistent medical, asistent medical șef, asistent medical amb. pol., asistent medical BFT, asistent medical camera de gardă chirurgie, asistent medical coordonator, asistent medical de laborator, asistent medical farmacie, asistent medical generalist municipal, asistent medical generalist principal, asistent medical igienă, asistent medical igienist dentar, asistent medical laborator, asistent medical pediatru, asistent medical radiolog, asistent medical radioterapie, asistent medical stomatologie, asistent primar farmacie, asistent principal, asistent principal farmacie, asistent șef, asistentă, asistentă dieteticiană, asistentă med. pr., asistentă medicală, asistentă medicală șefă, ATI, bucătăreasă, bucătar, chimist, economist, economist debutant, garderobieră, infirmier, infirmieră, îngrijitoare, îngrijitoare curățenie, îngrijitoare farmacie, îngrijitor, îngrijitor curățenie, laborator de analize medicale, liftier, liftieră, muncitoare necalificată, muncitor, muncitor bucătărie, muncitor calificat, pensionar, referent, referent I., registrator medical, secretară, șef departament, spălătoreasă, spălătoare, spălătoreasă cu gestiune, statistician medical, telefonistă. Tabelul 27. Numărul de respondente care au un loc de muncă, în plus față de cel principal Respondente care au un singur loc de muncă Respondente care au mai mult de un loc de muncă Valori lipsă Total

Frecvență 528

Procente 90.6

7.4

12 583

2.1 100.0

Denumirile acestor locuri de muncă (așa cum au fost scrise de respondente): administrator bloc, as. med., asistent medical, asistent medical generalist principal, asistent medical îngrijire la domiciliu, asistent medical, îngrijire la domiciliu, asistent stomatologie, cabinet medical individual, cabinet medical particular, casier, colaborator centru de permanență, curățenie,

firmă proprie, fiziokinetoterapeut, formator - curs posdru, infirmier och, îngrijiri la domiciliu, lector OMMR, menaj, menajeră, microfermă, pfa, secretară. Tabelul 28. Distribuția respondentelor în funcție de tipul postului ocupat Post de execuție Post de conducere Valori lipsă Total

Frecvență 375 188

Procente 64.3 32.2

20 583

3.4 100.0

Tabelul 29. Date privind persoana care aduce cei mai mulți bani în gospodărie Altcineva este principalul întreținător al familiei Respondenta este principalul întreținător al familiei Valori lipsă Total

Frecvență 344

Procente 59.0

230

39.5

9 583

1.5 100.0

Tabelul 30. Distribuția respondentelor în funcție de nivelul de educație 1 Fără școală 2 Școala primară neterminată 3 Școala primară terminată 4 Gimnaziu incomplet 5 Gimnaziu complet 6 Școala de ucenici (complementară) 7 Școală profesională 8 Liceu neterminat 9 Liceu terminat 10 Școală de maiștri 11 Școală postliceală 12 Facultate neterminată 13 Facultate - subingineri sau colegiu 14 Facultate terminată 15 Masterat Total Valori lipsă Total

Frecvență 1 2 9 1 5 4

Procente .2 .3 1.5 .2 .9 .7

52 40 101 3 271 12 4

8.9 6.9 17.3 .5 46.5 2.1 .7

63 14 582 1 583

10.8 2.4 99.8 .2 100.0

Din Tabelul 3 se poate observa că cele mai multe respondente au terminat școala postliceală (46.5%), aproximativ 4% au maxim 4 clase și 13.2% dintre respondente au studii superioare.

Figura 28. Anul nașterii. Frecvența în eșantion. Histogramă

1950

1960

1970

1980

1990

Tabelul 31. Distribuția respondentelor în funcție de ocupație Asistentă Infirmieră Altă ocupație Total Total

Frecvență 299 144 112 555 583

Procent 51.3 24.7 19.2 95.2 100.0

Tabelul 32. Distribuția respondentelor în funcție de tipul de locuire Respondente care nu locuiesc cu părinții Respondente care locuiesc cu părinții Valori lipsă Total

Frecvență 474

Procente 81.3

100

17.2

9 583

1.5 100.0

Tabelul 33. Distribuția respondentelor în funcție de numărul de persoane în gospodărie (inclusiv respondenta) 1 2 3 4 5 6 7 8 10 Total Valori lipsă Total

Frecvență 32 122 181 158 50 23 6 1 2 575 8 583

Procente 5.5 20.9 31.0 27.1 8.6 3.9 1.0 .2 .3 98.6 1.4 100.0

Experiența de migrație este asemănătoare atât la nivel regional, cât și la nivelul categoriilor de persoane clasificate în funcție de criterii ce descriu statutul familial și profesional (Tabelul 34) Tabelul 34. Experiența de migrație în funcție de statutul familial și profesional

Județ (N=543)

Statut familial (N=540) Statut ocupațional (N=520)

Olt Gorj București-Ilfov Galați Vrancea Constanța Total Fără copii Cu copii Total Asistentă Infirmieră Altă ocupație

Total Tip de post De execuție (N=528) De conducere Total Principalul întreținător al Nu familiei Da (N=536) Total Locuire cu părinții Nu (N=534) Da Total

De când lucrați în sectorul medical, sa întâmplat să fiți plecată la lucru în străinătate? Nu Da 93.3% 6.7% 94.7% 5.3% 90.7% 9.3% 89.0% 11.0% 95.0% 5.0% 87.5% 12.5% 91.5% 8.5% 90.3% 9.7% 91.9% 8.1% 91.7% 8.3% 93.4% 6.6% 88.0% 12.0% 90.1% 9.9%

Total 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

91.3% 91.5% 92.9% 92.0% 91.2% 92.2%

8.7% 8.5% 7.1% 8.0% 8.8% 7.8%

100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

91.6% 92.0% 89.4% 91.6%

8.4% 8.0% 10.6% 8.4%

100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Anexa 3. Distribuția participantelor la studiu în funcție de județ Tabelul 35. Distribuția participantelor la ateliere în funcție de starea civilă și județ Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea Sud-Vest

București

Gorj

Regiunea Sud-Est

Olt

Galați

Vrancea

Constanța

135

Văduvă

Necăsătorită și fără a locui cu un partener

Căsătorită Trăiesc împreună cu cineva, dar nu suntem căsătoriți Divorțată Separată (despărțită nelegal)

200

Total

196

187

Tabelul 36. Distribuția participantelor la ateliere în funcție de numărul de copii și județ Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea SudVest

Regiunea Sud-Est

Gorj

București 42

Galați 9

Vrancea 4

Constanța 9

156

1 copil

2 copii

3 copii

4 copii

5 copii

Olt

Din care

Peste copii NR

Tabelul 37. Distribuția participantelor la ateliere în funcție de vârsta copiilor minori și județ

Număr de participante copil 0-2 ani Număr de participante copil de 3-6 ani Număr de participante copil de 7-11 ani Număr de participante copil de 12-14 ani Număr de participante copil de 15-17 ani

Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea Sud-Vest

București

Gorj

Regiunea Sud-Est

Olt

Galați

Vrancea

Constanța

care au cel puțin cu

Tabelul 38. Distribuția participantelor la studiu în funcție de norma de lucru și județ Regiunea BucureștiIlfov București Angajate cu normă întreagă (30 de ore pe săptămână sau mai mult) Angajate cu jumătate de normă (mai puțin de 30 de ore pe săptămână) NR Total

Regiunea Sud-Vest

Regiunea Sud-Est

Gorj

Galați

Olt

Vrancea

Constanța

193

7 200

6 196

1 187

Tabelul 39. Distribuția participantelor la studiu în funcție de statutul profesional și județ Regiunea BucureștiIlfov București Angajate care au un singur loc de muncă Angajate care au mai multe locuri de muncă NR Total

Regiunea Sud-Vest Gorj

Regiunea Sud-Est Olt

Galați

Vrancea

Constanța

173 22

91 7

92 1

69 5

42 0

60 8

5 200

3 196

1 187

Tabelul 40. Distribuția participantelor la studiu în funcție de tipul postului și județ Regiunea BucureștiIlfov București Post de conducere Post de execuție NR Total

76 117 7 200

Regiunea Sud-Vest Gorj

Regiunea Sud-Est Olt

25 71 4

30 61 5 196

Galați 22 52 1

Vrancea 14 27 2

Constanța 21 47 1 187

Tabelul 41. Distribuția participantelor la studiu în funcție de venitul relativ și județ În general, dumneavoastră aduceți cei mai mulți bani în gospodărie?

Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea Sud-Vest

București

Gorj

Regiunea Sud-Est

Olt

Galați

Vrancea

Constanța

115

200

Total

196

187

Tabelul 42. Distribuția participantelor la studiu în funcție de educație și județ Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea Sud-Vest

București

Gorj

Regiunea Sud-Est

Olt

Galați

Vrancea

Constanța

Fără școală

Școală primară neterminată

Școală primară terminată

Gimnaziu incomplet

Gimnaziu complet

Școală de ucenici (complementară)

Școală profesională

Liceu neterminat

Liceu terminat

Școală de maiștri

Școală postliceală

Facultate neterminată

Facultate – subingineri sau colegiu

Masterat

Doctorat

Facultate terminată

Total

200

196

187

Tabelul 43. Distribuția participantelor la studiu în funcție de statutul educațional și județ Regiunea BucureștiIlfov București Număr persoane care încă studiază

Vârsta medie de finalizare a studiilor

Regiunea Sud-Vest Gorj

Regiunea Sud-Est Olt

Galați

Vrancea

Constanța

24,88

27,86

25,65

24,89

26,55

22,94

Tabelul 44. Distribuția participantelor la studiu în funcție de tipul gospodăriei și județ Locuiți cu părinții?

Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea Sud-Vest

București

Gorj

Regiunea Sud-Est

Olt

Galați

Vrancea

Constanța

152

Total

200

196

187

Tabelul 45. Distribuția participantelor la studiu în funcție de mărimea gospodăriei și județ Câte persoane locuiesc în gospodăria dumneavoastră (inclusiv cu dumneavoastră)?

Regiunea BucureștiIlfov

Regiunea SudVest

Regiunea Sud-Est

București

Gorj

Galați

Olt

una

două

trei

patru

cinci

șase

Vrancea

Constanța 2

șapte sau mai multe

Total

200

196

187

Investește în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 6 "Promovarea incluziunii sociale” Domeniul major de intervenție 6.3 "Promovarea egalității de șanse pe piața muncii” Titlul proiectului: Dezvoltarea competențelor profesionale pentru femeile din sistemul sanitar, pe o piață inclusivă a muncii-FEMIN” Contract POSDRU/144/6.3/S/128729 Editorul materialului: OAMGMAMR România Data publicării: noiembrie 2015 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oﬁcială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

ISBN 978-973-0-19756-3