!
Lecții învățate
Realizarea designului cuiburilor democrației
Overview al situației Până la finalul proiectului au fost lansate toate cele 14 cuiburi ale democrației în localitățile participante: Cluj, Brașov, Târgu Jiu, Deva, Suceava. Oradea, Drobeta Turnu Severin, București - Biblioteca Națională, Râmnicu Vâlcea, Bistrița, Focșani, Târgu Mureș, Piatra Neamț și Ploiești. Toate designurile au fost realizate în colaborare cu designeri interiori sau arhitecți (cu excepția Cuiburilor din Târgu Mureș, Piatra Neamț, Deva și Târgu Jiu), dar cel mai important lucru din punct de vedere al competențelor acumulate în proiect a fost că fiecare desing de cuib a fost realizat într-o manieră participativă. Pentru fiecare cuib s-au semnalat o serie de particularități: 1. Hunedoara (Deva) și Brașov - bibliotecile din cele 2 județe nu au avut suficient spațiu pentru a amenaja cuibul în perimetrul clădirii bibliotecii, așa încât fiecare a găsit o soluție care s-a potrivit situatiei. La Deva, cuibul la deschis în incinta Deva Mall, lângă Filiala Colțul Chinezesc. Accesul publicului este permanent, iar voluntarii au ales un desgin care să permită atât locuri de dezbatere cât și delimitarea spațiului și restrângerea lui în momentul în care cuibul e închis. La Brașov s-au construit cuiburi externe, care permit realizarea de dezbateri și discuții în exterior și pot fi mutate în orice loc din oraș care necesită discuții între cetățeni. La Bistrița cuibul, a fost localizat în redacția unui ziar local, în același spațiu în care își va desfășura activitatea constantă și un reprezentant al Fundației Progress. Biblioteca județenă din lipsă de spațiu a realizat doar un colț al cetățeniei active în Clubul Coșbook (loc destinat socializării și lansărilor de carte) de la subsolul bibliotecii. La Târgu Mureș și Cluj, Cuiburile au fost amenajate în corpuri secundare ale bibliotecii, respectiv la Cluj în filiala bibliotecii din cartierul Zorilor. 2. În celelalte biblioteci amenajarea cuiburilor s-a făcut în interiorul clădirii bibliotecii, iar spațiul cuibului este folosit în comun cu alte servicii sau pentru alte activități destinate
!1
!
comunității. Excepție de la acest principiu este Suceava unde spațiul amenajat este folosit în prezent doar pentru întâlnirile grupului de cetățeni activi. La Oradea spațiul cuibului este o sală ce a găzduit mediateca, iar spațiul este foarte generos, permițând participarea a peste 60 de persoane, la Râmnicu Vâlcea sala este folosită și pentru evenimente ale Centrului Europe Direct, iar la Biblioteca Națională a României încăperea va putea fi folosită ca un centru de resurse pentru ONG-uri. 3. S-au întâmpinat greutăți în transferul fondurilor de amenajare către bibliotecile județene, multe dintre acestea neavând posibilitatea de a primi fonduri extra-bugetare fără o hotărâre prealabilă de la Consiliul Județean. A fost și o reticență crescută din partea contabililor din Bibliotecile Județene, care nu am mai gestionat până în acest moment fonduri extra-bugetare. Am identificat până în prezent cel puțin 5 situații distincte pentru biblioteci în ceea ce privește gestionarea fondurilor extrabugetare, deși toate se supun legilor finanțelor publice - nu există practică unitară la nivel național în acest caz. 4. Realizarea unui regulament al funcționării spațiului a fost crucial, pentru că publicarea lui și conștientizarea ONG-urilor despre drepturi și responsabilitățile ce le presupune acest spațiu le-a făcut mai deschise să îl utilizeze - au înțeles că ocuparea spațiului se face nediscriminatoriu și a clarificat din start unele dintre întrebările pe care le-ar fi putut avea. Lecții învățate 1. A fost important ca la discuțiile de amenajare să fie invitat încă de la început un arhitect; 2. Arhitecții au fost foarte creativi, la Brașov ei s-au implicat inclusiv în lucrări de tâmplărie, deși pentru toți cei implicați acesta a fost primul proiect de arhitectură socială; 3. Deschiderea finanțatorului pentru folosirea spațiilor mai puțin convenționale ale bibliotecii ca loc de amenajare a cuibului a fost crucial, mai ales în cazul acelor biblioteci unde nu existau în interior spații suficiente sau adecvate. 4. Necesitatea organizării, încă din momentul scrierii cererilor de finanțare a unei întâlniri cu directorii bibliotecilor și contabili pentru a înțelege și planifica activitățile GANT în funcție de timpii necesari transferării fondurilor extrabugetare și gestionare a relației cu Consiliile Județene.
!2