NOTE CURS 07 2014-2015 AN IV FAUT UPT STRUCTURI URBANE PROF DR ARH RADOSLAV R 07. Între casele astfel grupate, în jurul centrelor şi mai ales în interiorul delimitărilor dintre unităţile fizice încurajaţi formarea de comunităţi ale muncii prin următoarele paternuri: COMUNITATEA MUNCII CENTURA INDUSTRIALĂ UNIVERSITATEA CA PIAŢĂ DE SCHIMB PRIMĂRIA LOCALĂ BIBLIOTECA ŞIRAGUL DE PROIECTE COMUNITARE PIAŢA CU MAI MULTE MAGAZINE CENTRU DE SĂNĂTATE LOCUIREA ÎNTRE sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
• COMUNITATEA MUNCII
COMUNITATEA MUNCII Azi multi oameni nu mai fac naveta zilnic la munca si inapoi ci lucreaza linga sau in locuinta: se intilnesc si colaboreaza cu ceilalti online. Nu au un spatiu de birou in oras, lucreaza acasa si programul lor e flexibil. In timpul programului ei aduc viata in comunitate. Ei viziteaza cafenele, locurile de servit masa, farmaciile, alte servicii in pauze si isi duc viata acolo, dind identitate comunitatii respective. ASADAR: spatiile de munca pentru independenti si pentru muncitorii fara birouri zona de munca este pietonabila implica colaborarea. apar retele spontane locuintele, birourile, magazinele, atelierele, scolile, facilitatile medicale, restaurantele, toate sunt integrate in interiorul aceleiasi comunitati pentru cei ce lucraza in oras este important sa fie pietonale de acasa pina acolo sau sa aiba conexiuni bune de la transsportul in comun de tranzit Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM
COMUNITATEA MUNCII Dacă petreci 8 ore la muncă şi 8 ore acasă nu există nici un motiv să crezi că locul tău de muncă este important sau la fel ca și casa ta. Deobicei se spune că „trăieşti” doar cînd te referi “la acasă” pentru că se consideră cele 8 ore petrecute la “locul de muncă” ca „moarte”
Majoritatea oamenii din zilele noastre cred că munca nu face parte din partea frumoasă a vieţii şi o ignoră. Pentru ca locul de muncă să se transforme într-o adevărată comunitate a muncii, trebuie rezolvate problemele sociale ale locului de muncă, locaţia locului de muncă, etc. Pentru aceasta sunt de urmărit 5 paliere după cum urmează: Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
COMUNITATEA MUNCII 1- locurile de muncă nu trebuie să fie nici prea risipite, dar nici prea aglomerate ci grupate în jurul a 15 oameni. Nici un loc de muncă nu trebuie să fie izolat. Dar nu trebuie să fie nici prea aglomerate, ci trebuie să aibă o mărime care poate genera o identitate proprie a comunităţii muncii. Trebuie să fie suficient de mică ca fiecare să-l cunoască pe celălalt, dar şi suficient de mare pentru a susţine o mulţime de prietenii printre muncitori, ceea ce face ca mărimea corectă să fie de 8-20 locuri de muncă. 2- comunitatea de muncă trebuie să conţină o mixtură de munci intelectuale, manuale, meserii, vînzări etc. Mulţi oameni lucrează foarte specializaţi, precum medicii, finanţiştii, arhitecţii etc. Acest tip de segregare duce la izolarea unui tip de muncă faţă de altul, ceea ce naşte lipsa de respect pentru alte meserii (vezi cazul arhitecţiilor). Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
COMUNITATEA MUNCII
T UNIV MUNCHEN 2010 holul spatiu de contact social – de creativitate
sursa Gaman MS 2010
COMUNITATEA MUNCII 3 - trebuie să existe o parte comună de teren în comunitatea muncii care leagă atelierele individuale între ele. Locurile de muncă sunt grupate în jurul unui spaţiu comun unde oamenii pot să stea, să joace volei, să mănînce, pentru a se socializa. 4 - comunitatea muncii este direct legată de comunitatea mai largă din care ea face parte. Ea nu poate funcţiona corect dacă este complet izolată de comunitatea vecinilor. Se pot utiliza împreună unele facilităţi precum un restaurant, o cafenea, o bibliotecă (la băncile comerciale locul de luat masa trebuie să fie în apropierea imobilului). 5 - este necesar ca terenul comun să funcţioneze pe două paliere şi anume: pentru sport (este nevoie de cca 6 oameni) pentru mîncare (este nevoie de cca 20-30 locuri – la Ottawa lîngă Primarie erau locuri de luat masă în exterior) Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrare Radoslav R
COMUNITATEA MUNCII AŞADAR:
Construiţi sau încurajaţi formarea de comunităţi de muncă astfel ca fiecare din ele să funcţioneze ca o colecţie de mici grupări de locuri de muncă, care au curtea lor, în jurul unui spaţiu comun care conţine locuri de mîncare şi mici magazine.
Comunitatea muncii trebuie să aibă între 10 şi 20 locuri de muncă.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
COMUNITATEA MUNCIIASADAR:
Faceţi viaţa din centrul comunităţii muncii ca o piaţă publică cu alei pietonale care conduc în pieţe MICI PIEŢE PUBLICE-61. În aceste pieţe sau în spaţiile ataşate acestora amplasaţi oportunităţi pentru SPORTUL LOCAL-72. Asiguraţi-vă că fiecare comunitate se află în interiorul a trei minute de mers pe jos VERDELE ACCESIBIL- 61 şi că prin pieţe vor trece oamenii PIEŢELE CU VIAŢĂ-115. Construiţi ateliere mici ATELIERE AUTOGUVERNABILE-80, şi încurajaţi bucătăria şi luarea mesei împreună CAFENEAUA PE STRADĂ-88, STANDUL DE MÎNCARE-93, MÎNCAREA COMUNĂ-147. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
COMUNITATEA MUNCII “SCENARIU DE DEZVOLTARE SPATIALA A AGLOMERATIEI URBANE TIMISOARA” 2004 ORASUL INDUSTRIAL –INDUSTRIA SI SERVICII
ZONE INDUSTRIALE ŞI LOGISTICE Reconversia fostelor zone industriale în zone de servicii (situate în vecinătatea centrului - de-a lungul căii ferate, ILSA, zona antenelor, abatorul)
COMPLETARE Z. I. şi SERVICII Calea Buziaşului COMPLETARE Z.I. şi SERVICII Calea Şagului COMPLETARE Z.I. Freidorf COMPLETARE Z.I. şi SERVICII pe Calea Torontalului
DEZVOLTARE Z.I. şi SERVICII pe Calea Aradului DEZVOLTARE Z.I. şi SERVICII centură vest – cale ferată triaj DEZVOLTARE Z.I. şi SERVICII zona Aeroport sursa-Radoslav Radu, et al (2005) “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
COMUNITATEA MUNCII
Scenariu de dezvoltare 2005 ORASUL INDUSTRIAL TIMISOARA ZONE INDUSTRIALE ŞI SERVICII EXISTENTE SI PROPUSE
sursa- Radoslav Radu, et al (2005) “Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” aprobat de Consiliul Local Timişoara HCL nr 325 din 2005
COMUNITATEA MUNCII EVOLUTIA LOCURILOR DE MUNCA TIMISOARA
SURSA: stud BUSILA L, mentor Radoslav R, Lucrare dizertatie master urbanism FATUPT 2008-2009
COMUNITATEA MUNCII EVOLUTIA LOCURILOR DE MUNCA TIMISOARA
SURSA: stud BUSILA L, mentor Radoslav R, Lucrare dizertatie master urbanism FATUPT 2008-2009
COMUNITATEA MUNCII EVOLUTIA LOCURILOR DE MUNCA TIMISOARA 1991 cea mai buna distributie
SURSA: stud BUSILA L, mentor Radoslav R, Lucrare dizertatie master urbanism FATUPT 2008-2009
COMUNITATEA MUNCII PROPUNERE 2009 EVOLUTIE LOCURILOR DE MUNCA AU TIMISOARA
SURSA: stud BUSILA L, mentor Radoslav R, Lucrare dizertatie master urbanism FATUPT 2008-2009
COMUNITATEA MUNCII
Zonele industriale acoperă porțiuni semnificative de teren în oraşele din România 2000
.
Sursa datelor: Agenţia Europeană de Mediu (EEA) Notă: Datele furnizate de EEA au reunit utilizările industriale, comerciale, publice şi militare. Astfel, hărţile de mai sus ar putea include şi parcele de teren care nu au o destinaţie industrială clară
COMUNITATEA MUNCII STUDIU DE CAZ, UTR DIMBOVITA , TIMISOARA
Sursa: stud Stanciu M.,mentor Radoslav R studiu an IV 2013-2014 , FAUT UPT
COMUNITATEA MUNCII TIMISOARA MASTER PLAN 2009 zona de extindere comunitatea muncii POSIBIL NOU CENTRU MAGIC AEROPORT INTERNATIONAL TV TIMISOARA
sursa: RS Roeleveld-Sikkes Architects rev URBANISM SERIE NOUA nr 4/2010
• CENTURA INDUSTRIALĂ
CENTURA INDUSTRIALĂ Răspîndirea locurilor de muncă este esenţială. Industria în acest caz este în conformitate cu COMUNITĂŢII MUNCII şi se amplasează în DELIMITAREA SUBCULTURILOR-13
Dar în acelaşi timp amplasarea concentrată în anumite cazuri a industriei este de o importanţă deosebită. Industie grea, medie,usoara Există însă şi industrie care produce noxe care nu se poate integra lîngă zonele rezidenţiale. Este vorba de industria chimică, de producere a autovehicolelor, a camioanelor, a avioanelor, de industria grea etc.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
CENTURA INDUSTRIALĂ
La începutul secolului XX-lea s-au făcut eforturi enorme pentru a rezolva această problemă, producînd „fabricile verzi” (Charta de la Atena). Această direcţie de “apropriere de natură” este una utopică. Spaţiile verzi care înconjurau noile zone industriale erau mai mult pentru faţadă şi în timp ele au foat abandonate. Un atelier nu este o grădină. Muncitorii aveau nevoie de curţi interioare mici de fapt şi nu aşa departe de locul lor de muncă. Dacă industria este mică nu este nevoie de astfel de segregare. Dar industria poate fi şi mare după cum am remarcat deja. Un studiu în SUA demonstrează că 71% din industrie are nevoie de pînă la 2,5 ha şi doar 9,9% din industrie are nevoie de 5-12 ha. Aceste suprafeţe mari nu se pot încadra în DELIMITĂRILE SUBCULTURILOR-15 pentru că ele nu permit astfel de suprafeţe. Soluţia este centura industrială, dacă ea are între 70m şi 150m cu o adîncime de 70m-700m care poate asigura un necesar de pînă la 12ha. Este vorba de suprafeţe compacte care se pot apoi dezmembra pentru parcele mai mici. Important ca aceste centuri să aibă legături fluente cu zonele rezidenţiale.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
CENTURA INDUSTRIALĂ SITUATIA LOCURILOR DE MUNCA CENTRE LOGISTICE- INDUSTRIALE A.U. TIMISOARA 2013
SURSA:ACTUALIZAREA PLANULUI DE DEZVOLTARE AL AEROPORTULUI “TRAIAN VUIA” TIMISOARA, beneficiar S.N.AIT-TV S.A., proiectant general UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA, pr. nr. 59/25.05.2012 faza PFN , proiectant de specialitate Radoslav Radu, colaborare SUBCONTROL SA Radoslav D Radu,
CENTURA INDUSTRIALĂ Centurile industriale necesită căi de acces auto şi feroviare (ex. -fosta centură din partea de nord a CĂI FERATE Timişoara). Industria trebuie amplasată în centrul centurii în aşa fel încît laturile centurii să fie deschise spre comunităţi. Aceste centuri industriale nu trebuie să fie concentrate într-un loc ci trebuie să fie risipite pentru a nu genera o prea are concentrare de trafic greu. Deoarece trafiul greu este dependent de autostrăzi şi centuri auto este evident că centurile industriale trebuie amplasate lîngă STRĂZILE DE CATEGORIA I ŞI CENTURLEI- 17.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
CENTURA INDUSTRIALĂ
ASADAR: Plasaţi industria mare în centuri cu o lăţime de 70-150m ce formează delimitări între comunităţi. Fragmentaţi aceste centuri dezmembrîndu-le în parcele de 0,4-12 ha. Trataţi laturile fiecărei centuri ca un loc în care oamenii din comunitîţile vecine pot beneficia de avantajele activităţii industriale
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
CENTURA INDUSTRIALĂ PARC INDUSTRIAL FREIDORF TIMISOARA 1998 dimensiune modul parcela 2500mp
sursa PMT coordonare Radu Radoslav
CENTURA INDUSTRIALĂ Amplasaţi centurile industriale suficient de aproape de STRĂZILE DE CATEGORIA I -17, pentru ca traficul greu să ajungă direct la centurile rutiere fără să mai treacă prin alte zone intermediare. Dezvoltaţi proiectarea CENTURILOR INDUSTRIALE-42 ca orice COMUNITATE A MUNCII-41. Amplasaţi spaţii şi clădiri importante în fiecare centură industrială, în inima lor, spre laturile centurii industriale SPAŢII EXTERIOARE POZITIVE-106, FRONTUL CLĂDIRILOR-122.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
• UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÎNT -18 a propus o descentralizare a procesului de învăţămînt în spaţiu. Această reţea poate fi puternic ajutată de clădirea Universităţii pentru toţi oamenii din comunitatea respectivă. Politica de concentrare, de grupare a universităţilor cu o administrare închisă şi proceduri rigide cu privire la cine poate susţine şi cine poate audia un curs poate distruge învăţămîntul universitar.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
În Evul Mediu, universităţile erau concepute ca nişte simple colecţii de profesori, de maeştri care atrăgeau studenţi de pretutindeni prin faima lor. Universitatea era o piaţă a ideilor, amplasată peste tot în oraş, în locuri în care oamenii puteau cumpăra şi vinde idei şi puteau învăţa din fapte care relevau sensul vieţii. Educaţia a fost o continuă căutare a “înţelepciunii”. Înţelepciunea se obţine prin întrebări necesare dezvoltării umanităţii ca o întregitate, ceea ce presupune aspectele etice, sociale, şi spirituale ale unei personalităţi umane. Universitatea a fost unul din mecanismele esenţiale în viaţa europeană începînd din Evul Mediu şi pîna la finele sec. al XIX-lea. Politicienii trebuiau să ţină cont de părerea emisă de Universităţi. Universităţile de azi omoară schimbul de idei şi limitează posiblitatea studenţilor de a “cumpăra” idei. Azi politicienii stăpînesc Universităţile prin comenzile pe care le lansează . Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI participare FAT UPT 2009 la 4th International Architecture Biennale Rotterdam (IABR) – Open City: Designing Coexistence – Catalog - “inBetween” selectionati la concursul Parallel Cases la categoria Collective tutor PhD arch Radoslav - autori stud arch Radu Isopescu Bogdan, Piscoi Clara, Rigler Roland, Sabau Sergiu, Sgircea Maria, Spiridon Alexandra, Tomescu Anca, Valeanu Paul - September 2009 www.iabr.nl
Sursa: Radoslav R, 2009
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI INCURAJAREA CERCETARII UNIVERSITARE DE CATRE RUR REGISTRUL URBANIȘTILOR DIN ROMÂNIA BIROUL TERITORIAL AL REGIUNII DE DEZVOLTARE VEST
DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ ÎN DOMENIUL CALITATII VIETII URBANE PRIN INOVATII SE ACORDĂ
Grupului RAAO (Dorgo Radu, Lazar Andrei, Mihai Adrian, Mihutescu Ovidiu, absolventi ai Facultatii de Arhitectura si Urbanism) coordonat de d-nul.arh.Demetrescu Bogdan PENTRU PROMOVAREA CREATIVITATII IN MEDIUL UNIVERSITAR ROMANESC
PROF. DR. ARH. RADU RADOSLAV TIMIȘOARA 24.10.2013
Sursa: RUR Biroul Teritorial Regiunea Vest -Radoslav R, 2013
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI INCURAJAREA CERCETARII UNIVERSITARE DE CATRE RUR
DIPLOMA DE EXCELENTA PENTRU CERCETARE SI DEZVOLTARE REGIONALA ACORDATA DE RUR BIROUL TERITORIAL AL REGIUNII DE VEST GRUPULUI FOR
Sursa: RUR Biroul Teritorial Regiunea Vest Radoslav R, 2014
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI INCURAJAREA CERCETARII UNIVERSITARE DE CATRE CCUPT 2013.06.01 SECOND PRIZE, MA PRIZE 2013-MA INTERNATIONAL DESIGN EVEN, ATLANTA, GEORGIA, USA, LET” S SHIFT, TITLE OF PROJECT: SHARE equals RECEIVE, Team Members: Radu Radoslav, Mihai-Ionut Danciu, Afdode Diana, Erzin Bactisa, Daniel Berndeanu, EleneIoana Catrina, Eliza Cernescu, Mihai Creteanu, Alexandra Dinca, Alexandru Niculescu, Karina Picus, Iulia Stan, Alexandru Danciu, Firm/Team; ACV+ Radoslav http://maprize.org/ma_prize_2013.html 2014.11.15. Belgrad 2014“ a 23-a expozitie de Urbanism- sectiunea studenti “ Lucrari selectionate 20 din peste 100 din 14 scoli de urbanism si arhitectura, din care 2 : 1.-“HANDS-ON URBANISM IN COLONIE NEIGHBORHOOD, PETROȘANI, JIU VALLEY” autor Danciu Mihai-Ionuț, Arch.; Mentori: Ph. D. Arch. Andreescu Ioan, Ph. D. Arch. Radoslav Radu; Faculty of Architecture & Urbanism,Timisoara 2- “GREEN INFRASTRUCTURE POTENTIAL IN THE SMART GROWTH OF THE SUBURB DUMBRAVITA, ROMANIA autor: Timea Kos; Mentori: arch. Rudolf Gräf,Ph.D., Arch. Radoslav Radu, Ph.D. arch. Corrado Diamantini, arch. International Ph. D. Stefania Staniscia Faculty of Architecture & Urbanism,Timisoara Lucrare premiata locul 1: .-“HANDS-ON URBANISM IN COLONIE NEIGHBORHOOD, PETROȘANI, JIU VALLEY” autor Danciu Mihai-Ionuț, Arch.; Mentori: Ph. D. Arch. Andreescu Ioan, Ph. D. Arch. Radoslav Radu; Faculty of Architecture & Urbanism,Timisoara http://www.uus.org.rs/sh/novosti/vesti/77/Obave%C5%A1tenje-23-me%C4%91unarodni-salonurbanizma.htm.
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI AMENAJARE SPATIU PUBLIC Facultate Constructii si Arhitectura UPT 2009 loc insorit de vazut, de a fi vazut de pe traseul pietonal major studentesc, de a schimba idei cu acces din holul interior
sursa: stud GIURGIULESCU A mentor: Radoslav R lucrare DIZERTATIE MASTER URBANISM FAT UPT 2009-2010:
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI 2014 The academic programs that practitioners deem strongest for each skill area MODELUL DE ALES PENTRU FAUT UPT ? DESIGN 1 Harvard University 2 Southern California Institute of Architecture 3 Yale University 4 Columbia University 5 Cornell University
SUSTAINABLE-DESIGN PRACTICES & PRINCIPLES 1 University of Oregon 2 University of California, Berkeley 3 California Polytechnic State University, San Luis Obispo 4 Massachusetts Institute of Technology 5 Auburn University COMPUTER APPLICATIONS 1 Massachusetts Institute of Technology 2 Columbia University 3 Southern California Institute of Architecture 4 Harvard University 5 California Polytechnic State University, San Luis Obispo CONSTRUCTION METHODS & MATERIALS 1 California Polytechnic State University, San Luis Obispo 2 Auburn University 3 Virginia Polytechnic Institute and State University 4 University of Michigan 5 Georgia Institute of Technology CROSS-DISCIPLINARY TEAMWORK 1 Harvard University 2 Massachusetts Institute of Technology 3 Cornell University 4 California Polytechnic State University, San Luis Obispo
5 Columbia University
Sursa:
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI FACULTATE DE ARHITECTURA DELFT OLANDA 2009 hol studiu, contacte informale
SURSA: RR
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI FACULTATE DE ARHITECTURA DELFT OLANDA 2009 HOL STUDIU
SURSA: RR
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
Sistemul BOLOGNA incearcă să rezolve aceste probleme, dar cum ? Ciclu de licenţă are 3 ani, masterul are 2 ani, doctoratul are 3 ani. Este un sistem abreviat, pragmatic care poate conduce la un învăţămînt de masă pentru majoritatea tinerilor din toate ţările europene. Gindesc, deci cistig, iată motivatia învăţămîntului Bologna. Cistigului financiar este unicul obiectiv legitim al educatiei universitare. “Omul lipsit de suflet poate deveni cel usor marioneta unor ideologii la moda, prin care libertatea lui spiritual este practice anulata. Absolventul unui sistem universitar care “formeaza abilitati” ce conduc la performanta economica este susceptibil sa devina un asemenea “om pragmatic” care adoptă toate idiologiile la moda, fara a le cerceta temeiurile si cauzele”. Palade T.B. Este obligatoriu ca doctorantul să facă un stagiu de cel puţin 6 luni la o universitate celebră din zona dezvoltată europeană. De aici se fac selecţiile pentru puţinele centre de cercetare de cel mai înalt nivel. Apare astfel policentrismul învăţămîntului universitar european
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI UNIV MUNCHEN 2010 hol contacte informale
sursa: Gaman MS
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI MODEL ORAŞUL ANTREPRENORIAL CARE PROPUNE ROLUL CULTURII ANTREPRENORIALE
Sursa:
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI MODEL ORAŞUL CERCETARE CARE PROPUNE ROLUL CERCETARII din sec XXI lea
Sursa:
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
Cea mai apropiată imagine asupra acestui tip de patern este o piaţă tradiţională unde sute de mici magherniţe în care fiecare dezvoltă ceva unic care poate atrage oamenii. Acestea sunt astfel aranjate încît potenţialul cumpărător să circule liber să examineze tot ce doreşte să cumpere. Pentru aceasta este important a se urmăriţi următoarele idei:
Oricine poate accesa un curs. Aceasta se poate produce începînd cu faptul că nu se dă admitere. Oricine de orice vîrstă poate veni şi aleg ce clasă doreşte. Este nevoie de un „catalog de cursuri” al universităţii publicat şi cu o circulaţie largă în mass media. Oricine poate oferi un curs. În universitatea ca o piaţă nu este o mare diferenţă între un profesor şi ceilalţi membrii ai comunităţii. Studentul formează cererea ca într-o piaţă. Dacă după o perioadă nimeni nu vine la un curs, el trebuie să schimbe cursul sau să-şi găsească alt mod de a trăi. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
Cursurile se pot ţine în locuri diferite, în case, în camere de adunări din oraş, etc. Pentru anumite cursuri este nevoie de mai mult echipament, în orice caz este nevoie de acces la internet pentru a avea acces la informaţie Universitatea ca o piaţă de schimb are nevoi de structuri fizice suportate de structuri sociale. Campusul izolat nu este cea mai fericită soluţie. În acest caz este nevoie ca acel campus să fie deschis către oraş prin una - două străzi. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
Universitatea este o colecţie de case mici, situate de a lungul unor străzi, aleilor pietonale, în care se desfăşoară una sau două proiecte educaţionale. Circulaţia orizontală trebuie să se efectueze în domeniul public printre aceste proiecte universitare de invatamint. Aceasta presupune ca toate proiectele să se deschidă spre pietonal şi ca celelalte etaje să se deschidă direct prin scări la spaţiu public. Se formează astfel o stradă pietonală majoră cu mai multe intrări. Oraşul devine astfel o colecţie de case joase deschise spre un sistem major pietonal, la care la fiecare 20m există ceva de oferit. Administraţia acestui sistem este încă complicat de realizat, dar sunt primii paşi cu Universităţile deschise din Anglia (universităţile pentru vîrsta a treia – CETATEA Timişoara) Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI TIMISOARA UNIVERSITARA SITUATIA EXISTENTA 2006
Sursa: RS Roeleveld-Sikkes Architects, rev Urbanismul serie Noua nr
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI COD DE DELIMITARE CAMPUS UNIVERSITAR I TIMISOARA
SURSA: Delimitare Campus Universitar I, Timisoara autor Radoslav R, HCL 178/2002
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI REVITALIZARE ZONA ISTORICA CETATE PROPUNERE 2000 PRIN IRIGAREA PIETONALA DE STUDENTI CAMPUS UNIVERSITAR 1 EXISTENT SUD CETATE TIMISOARA CAMPUS UNIVERSITAR 2 PROPUNERE NORD CETATE TIMISOARA
Sursa: Radoslav R, PMT 2000
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI REVITALIZARE ZONA ISTORICA CETATE PROPUNERE 2012 PRIN IRIGAREA PIETONALA DE STUDENTI REFUNCTIONALIZARE DE SPATII CULTURALE PRIN TRANSFORMAREA LOR IN SPATII DE EDUCATIE CONTINUA
sursa: CCUPT
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI REVITALIZARE CETATE TIMISOARA PRIN UTILIZAREA SEDIILOR UNIVERSITARE PENTRU EDUCATIE CONTINUA
SURSA: Rehabilitation through a Holistic revitalization Strategy of Historical City Center- Case Study Timisoara, Romania” autor Radoslav Radu, Branea Ana-Maria, Gaman Marius Stelian- la 5th International Congress on “ Science and Technology for the Safeguard of Cultural Heritage in the Mediterranrean Basin” Istambul, Tutkey, 22-25 nov 2011 ISBN 978-88-905639-3-5 pg 13, Journal of Cultural Heritage 14s/2013 e1-e6, ISSN 1296-2074 VOL.14-NO 35-JUNE 2013
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB AŞADAR:
Stabiliţi universitatea ca o piaţă de schimb de idei pentru educaţia superioară. Din punct de vedere social aceasta înseamnă că universitatea este deschisă pentru orice vărstă cu jumătate de timp sau cu cursuri de bază întregi. Oricine poate „vinde” o clasă. Oricine poate „cumpăra” o clasă. Fizic universitatea ca piaţă de schimb de idei are o ARTERA PRINCIPALA pe care este amplasată clădirea principală cu săli de întîlnire şi laboratoare şi apoi o serie de case mici răspîndite de a lungul străziilor pietonale care se dispersează apoi în tot oraşul Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
UNIVERSTATEA CA LOC DE SCHIMB DE IDEI CARE FUNCŢIONEAZĂ CA O PIAŢĂ DE SCHIMB
Oferiţi universităţii o PROMENADĂ-31, la intersecţia principală CLĂDIREA COMPLEXĂ-95, STRADA PIETONALĂ-100. Oferiţi posibilitatea accesului de aici la DOSURI LINIŞTITE-59, şi o distribuţie normală a acestor case CASE ÎNTRE-48, şi în cadrul claselor oferiţi şansa modelului MAESTRU ŞI UCENICUL -83 Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
• PRIMARIA LOCALA
PRIMĂRIA LOCALĂ Viaţa politică şi socială a unui oraş se divide în comunităţi autoguvernabile. Procesul guvernării locale are nevoie de un loc fizic care să ajute formarea şi constituirea COMUNITĂŢII CELOR 7.000
Guvernul local al comunităţii şi controlul local al locuitorilor se poate săvîrşi doar dacă fiecare comunitate are o primărie proprie unde se desfăşoară nucleul activităţii politice. În conformitate cu MOZAICUL DE SUBCULTURI-8, COMUNITĂŢILE CELOR 7.000-12 şi cu VECINĂTĂŢI IDENTIFICABLE-14 fiecare oraş trebuie subdivizat în grupe sociale autoguvernabile pe două nivele şi anume în: comunităţi cu o populaţie de 5.000-10.000 locuitori şi unităţi de vecinătate cu o populaţie de 200-1.000 locuitori. Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
PRIMARIA LOCALA Comunitatile 7.000 locuitori TIMISOARA 2009 PRIMARIA CENTRALA PMT vs PRIMARIA LOCALA in fiecare UTR
sursa: CCUPT
PRIMĂRIA LOCALĂ Guvernele locale nu au o forţă politică reală, dacă nu controlează planurile locale prin taxe şi dacă oamenii din grupul social respectiv nu au o posibilitate autentică de acces oricît de mic la guvernare. Aceasta pentru că în acest caz oamenii din gruparea socială respectivă se simt bine ca parteneri numai dacă au răspuns la solicitările lor. Marile primării construite în secolul XX –lea sunt total diferite de ceea ce se doreşte în acest patern. Este necesar pentru implementare primăriei locale de două carateristici şi anume:
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York , prelucrare Radoslav R
PRIMARIA LOCALA AMSTERDAM 2000 MACHETA COMUNITATII LA PRIMARIA LOCALA
Sursa: Radoslav R 2000
PRIMĂRIA LOCALĂ 1 - este vorba de un teritoriu comunitar pentru grupul servit, care este făcut pentru a invita oamenii să pătrundă acolo pentru aprobări, pentru servicii, pentru dezbateri politice etc. Spaţiul liber din jurul clădirii este conceput pentru ca oamenii să se poată întîlnii şi a zăbovi acolo. 2 - este amplasat în inima comunăţii locale la o distanţă pietonală de oricine este servit
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York , prelucrare Radoslav R
PRIMARIA LOCALA de la control la co-evolutie
sursa: http://www.aesop2014.eu/?goback=%2Egde_41828_member_5814776154833317890#%21
44 PRIMĂRIA LOCALĂ Primaria ca un teritoriu comunitar: Birocraţia este moartea guvernărilor locale. • Chiar dacă aleşii sunt „simpatici” este nevoie de existenţa fizică a primăriei locale. Experienţa exercitării puterii la nivelul comunităţii este cheia problemei. Omul merge la primărie pentru a-şi rezolva o problemă şi este în defensivă din prima clipă. • Dacă avem o singură primărie pentru întregul oraş, înseamnă că problema ta este întotdeauna prea mică pentru problemele funcţionarului de acolo. Astfel oamenii sunt tot mai îndepărtaţi de primarie. Apare sindromul neputinţei. Programul de servicii centralizat îndepărtează oamenii de primarie care apar astfel ca alienate. Un sindrom poate dispărea doar dacă este atăcat în mod simultan de pe mai multe fronturi. Aceasta se poate rezolva dacă se fac locuri, ca nişte case imobile, în comunităţi şi vecinătăţi operaţiune prin care se consolidează această putere primăria locală. Realizarea fizică a casei primăriei trebuie să meargă mînă în mînă cu organizarea comunităţilor. Aceasta presupune o suprafaţă pentru primăria în sine şi o zonă pentru proiecte comunitare. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
PRIMARIE LOCALA PUG TIMISOARA 2012 LIPSA FOCUSARII PE COMUNITAILE LOCALE (PRIMARIA LOCALA IN FIECARE UTR) plan de consultare a populatiei prin impartirea orasului doar in patru raspunsul populatiei la aceasta consultare redus la minim REZULTAT COLONIZAREA URBANA PRIN DISTRUGEREA COMUNITATILOR LOCALE
sursa: PMT
PRIMARIE LOCALA GREU DE AMPLASAT SPATIAL PRIMARIA LOCALA CARTIERE TRADIŢIONALE TIMIŞOARA
sursa: -“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0
PRIMARIE LOCALA GREU DE AMPLASAT SPATIAL CARTIERUL SOARELUI TIMISOARA CARTIERUL TRADITIONAL 8 ARE FUNCTIUNI DIFERITE
locuinte interbelice, blocuri perioada comunista, zona sportiva, locuinte individuale construite dupa 1990 interese divergente intre comunitati
sursa: -“Studiu director privind densificarea tesutului urban in Timisoara” – Radu Radoslav, Ana-Maria Branea, Marius Gaman, Tudor Morar, - URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr 4/2010, ISSN 1844-802X
PRIMARIE LOCALA PRIMARIA LOCALA IN FIECARE UTR - PROPUNERE CCUPT 2012 DIMENSIUNE UTR : 5.000 -10.000 locuitori; max 350(750)mx750m; S= 7-50ha,
sursa: -“Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-510100-0,
PRIMARIE LOCALA STUDIU DE CAZ PROPUNERE- UTR DIMBOVITA, TIMISOARA
Sursa: stud Stanciu M, mentor Radoslav R, studiu an IV, 2013-2014 Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT
PRIMĂRIA LOCALĂ Comunitatea are nevoie de un “forum” echipat cu bănci, pereţi pentru observaţii (la fac la etajul 5 au apărut panouri unde studenţii scriu mesaje) etc unde oamenii să fie liberi pentru a afişa orice. Forumuri pe NET sunt o altă alternativă actuală. Trebuie să fie un loc în care oamenii să vină în mod natural pentru a-şi exprima ce cred că trebuie făcut. Acest forum public se poate numi AGORA. Este nevoie de un suport comunitar, de un spaţiu pentru ŞIRAGUL DE PROIECTE COMUNITARE -45.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
PRIMĂRIA LOCALĂ 2. Amplasamentul primariei locale Amplasamentul poate genera un drenaj al oamenilor către primarie. Dacă amplasamentul este corect în intersecţii majore vin de 20 de ori mai mulţi oameni decît dacă sunt amplasate în mijlocul cvartalelor rezidenţiale. Una este situaţia pentru o vecinătate de 500 unde primaria trebuie să fie mică şi informală putînd să fie într-o cameră dintr-o clădire Alta este situaţia pentru o comunitate de 7.000 unde se cere ca clădirea să se dezvolte ca un forum cu o agora amplasate pe traseul principal al comunităţii. (la porumbei Timişoara Piaţa Operei- în Fabric la colţul pieţii Traian sediu GTZ) Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
PRIMĂRIA LOCALĂ AŞADAR:
Pentru a controla în mod real funcţiile locale stabiliţi mici primării pentru fiecare comunitate de 7.000 şi chiar pentru fiecare vecinătate. Acestea trebuie amplasate la intersecţiile cele mai aglomerate din comunitate.
Fiecare primărie are trei componente şi anume: o agoră pentru discuţii publice, servicii publice în jurul agorei şi un spaţiu pentru închiriere pentru proiecte comunitare adhoc. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
PRIMĂRIA LOCALĂ Agora trebuie astfel aranjată pentru a forma centrul comunităţii. Trebuie să fie mică în aşa fel ca o mulţime să se poată aduna acolo. NODURI ACTIVE- 30, PIEŢE PUBLICE- 61, DENSITATEA PIETONALĂ-123. Trebuie să existe servicii publice în jurul acestei agore MICI SERVICII NONBIROCRATICE-81 şi asiguraţi-vă că acolo se pot organiza COLIERUL DE PROIECTE COMUNITAESursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
BIBLIOTECA INTERNET - CAFE STUDIU SEMINAR FORME NOI
• BIBLIOTECA
BIBLIOTECA BIBLIOTECA MOBILĂ MANCHESTER 1964 SURSA:
BIBLIOTECA BIBLIOTECA DE CARTIER BOSTON 2012 SURSA:
• COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE
Primaria locală nu va funcţiona corect ca parte a unei comunităţi locale doar dacă ea este înconjurată de mici tipuri de activitaţi şi proiecte comunitare generate de oamenii locului. Exită 5 necesităţi ale acestui aranjament adhoc: Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE 1_ aleile mici nepopulate pot juca un rol important în societate. Acolo se poate vorbi liber, fapt ce poate conduce la procesul de autoreglarea a grupului care este o condiţie a succesului acelui grup. 2 _aceste grupuri mici nu au bani. Pentru a hrăni o astfel de activitate oferiţi spre închiriere pe gratis pe termen limitat un astfel de spaţiu. Spaţiul trebuie să conţină echipamentele necesare. 3_ aceste fronturi de spaţii (magazine) pentru a încuraja atmosfera de dezbatere trebuie să fie lîngă primărie 4_ spaţiul de închiriat trebuie să fie foarte vizibil. Ideile din interior trebuie să iasă spre stradă. (sala Consiliul Local Timişoara- s-a modificat astfel in 2002 ) 5_ trebuie adosate şi o serie de spaţii comerciale pentru ca acest şirag de spaţii comunitare să fie viabil Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE AŞADAR:
Permiteţi creşterea de spaţii comerciale în jurul primăriei şi a altor clădiri comunitare. Aceste magazine trebuie să fie amplasate pe o stradă pietonală aglomerată şi lăsaţi un minim de spaţii adhoc de inchiriat pentru activităţi politice, de cercetări, de grupuri de advocacy. Toate acestea trebuie să se desfăşoare fără restricţii politice
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE Faceţi fiecare magazin mic, compact şi uşor accesibil, precum : MAGAZNELE INDIVIDUALE-87, construiţi mici spaţii publice CAMERE EXTERIOARE PUBLICE -69. Folosiţi aceste pieţe pentru a mărgini cu FRONTURI DE CLĂDIRI-122, LATURILE LĂDIRILOR-160, Deschideţi-le spre stradă DESCHIDERI SPRE STRADĂ-165
Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE INCURAJAREA COMUNITATILOR LOCALE DE CATRE RUR DIPLOMA DE EXCELENTA PENTRU CERCETARE SI DEZVOLTARE REGIONALA ACORDATA DE RUR BIROUL TERITORIAL AL REGIUNII DE VEST ASOCIATIEI COLONIA VESELA din PETROSANI
Sursa: RUR Biroul Teritorial Regiunea Vest Radoslav R, 2014
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE STUDIU DE CAZ PROPUNERE UTR DIMBOVITA, TIMISOARA
Sursa: STUD. Stanciu M,mentor rRdoslav R studiu an IV 2013-2014 , Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT
COLIERUL DE PROIECTE COMUNITARE Lăsaţi coridoare suficient de late 2-4m CULOARELE DIN CLĂDIRI-101. Construiţi standuri foarte mici cu chirii foarte mici (2m pe 3m) MAGAZINE PROPRI-87 Lăsaţi ca fiecare proprietar să-şi facă şi un acoperiş propriu ACOPERIŞUL DE PÎNZĂ-244. ( D Arc mal Bega) Uniţi culoarele interioare cu exteriorul pentru ca piaţa să continue cu aleile pietonale STRĂZI PIETONALE -100
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
โ ข PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE
PIAŢA CU MAI MULTE MAGAZINE Este normal şi comod să-ţi doreşti o piaţă cu un singur acoperiş unde găseşti toate tipurile de mărfuri. Dar cînd piaţa are un singur administrator ca un supermagazin mîncarea e fadă. (noua piata Josefin si Badea Cartan, Piata 700) Marile supermagazine par că au o mare varietate de mîncare, dar în realitate ea este cumpărată, depozitată şi comercializată centralizat. Pentru a aduce viaţa înapoi în pieţe, este nevoie de a avea proprietari individuali în magazine mici sub un singur acoperiş. Problema majoră este coordonarea afacerii mai multor magazine de acest tip. Micile magazine sunt amplasate prost în oraş şi nu fac faţă presiunii supermagazinelor Doar printr-o cooperare între proprietarii micilor magazine cu un cîştig de cca 5 % se poate face faţă concurenţei. Dacă ele sunt grupate central şi bine coordonate pot să intre în competiţie cu supermagazinele. (ex BAZARELE ORIENTALE, sau PIATA 700 TIMISOARA) Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE
Historic Covent Garden Market in London Restored Covent Garden today
SURSA: The Future of Public Markets and the Case of the Lexington Market in Baltimore Klaus Philipsen http://archplanbaltimore.blogspot.ro/2014/12/the-future-of-public-markets-and-case.html#%2EVJ271XMaz2Q%2Elinkedin 28.12.2014
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE Baltimore Lexington Market (Historical Society) Baltimore's Lexington Market: Not all the lights are on. (photo ArchPlan)
SURSA: The Future of Public Markets and the Case of the Lexington Market in Baltimore Klaus Philipsen http://archplanbaltimore.blogspot.ro/2014/12/the-future-of-public-markets-and-case.html#%2EVJ271XMaz2Q%2Elinkedin 28.12.2014
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE Stuttgart, Germany: A refurbished Markthalle and its attractive food display (photo: ArchPlan)
SURSA::Klaus Philipsen http://archplanbaltimore.blogspot.ro/2014/12/the-future-of-public-markets-and-case.html#%2EVJ271XMaz2Q%2Elinkedin
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE Sanayi_Mahelles PIATA VOLANTA ISTAMBUL
sursa:Gaman MS 2012
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE STUDIU DE CAZ TIMISOARA MEHALA 2003 piata vechituri
Sursa: autori .... mentor Radoslav R studiu functiuni regeneratoare AN V FAT UPT 2003,
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE STUDIU DE CAZ TIMISOARA MEHALA 2003 piata vechituri
TIMISOARA MEHALA 2003 piata vechituri EXTINDERE COMERT AMBULANT PE STRAZI SIMBATA -DUMINICA
Sursa: STUDIU functiuni regeneratoare AN V FAT UPT 2003, autori .... Mentor RR
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE HALA AGROALIMENTARA BUDAPESTA
sursa:Radoslav R 2012
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE Mercat Sta Caterina Barcelona
sursa: Gamab M
PIAลขA CU MAI MULTE MAGAZINE Mercat de St Artori Barcelona
sursa: Gaman M
PIAŢA CU MAI MULTE MAGAZINE AŞADAR:
În loc de supermagazine moderne creaţi frecvent pieţe, alcătuite fiecare din multe magazine mici care sunt autonome şi specializate (de brînză, legume, flori etc). Construiţi minimal structura unei pieţe oferind nu mai mult de un acoperiş, servicii de bază şi stîlpi pentru a ghida culoarele. În interiorul acestei structuri permiteţi diferitelor magazine să-şi creeze propriul lor mediu, după gustul şi nevoile proprietarului
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
• CENTRUL DE SĂNĂTATE
CENTRUL DE SĂNĂTATE Mai mult de 90% din populaţia unei comunităţi este nesănătoasă dacă judecînd după criterii biologice. Această sănătate bolnavă nu poate fi tratată decît rareori în spitale. Spitalele mai mult accentuează boala, sunt scumpe şi sunt centralizate. Acolo doctorii primesc bani dacă oamenii sunt bolnavi. Spre deosebire de acest sistem în vechea Chină oameni plăteau pentru sănătate. Cînd existau în comunitatea respectivă bolnavi, doctorul trebuie să-i trateze pe gratis. Acolo doctorii erau stimulaţi să aibă oameni sănătoşi (Era vorba de Ministerul Sănătăţii şi nu ca acum cînd ar trebui să se cheme Ministerul Bolii).
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
CENTRUL DE SĂNĂTATE Focusarea in viitor pe sanatate provine: dintr-o perspectiva preventiva, dintr-o abordare holistica, pentru bunastarea mentala si fizica, ce include un echilibru intre munca, familie, si alte activitati, accesibila tuturor statutelor sociale. Include cresterea activitatii fizice, reducerea stresului, mincare sanatoasa, conexiuni comunitare. Pentru realizarea acestei viziuni orasul trebuie sa evolueze prin imbunatatirea pietonalelor, pistelor de bike, locurilor de joaca si de munca, concomitent cu integrarea productiei locale de alimente, si dezvoltarea de facilitati comunitare, ce presupune realizarea in UTR-uri : centru comunitar/ scuar verde comunitar/ agricultura comunitara/ zona pietonala/ piste bike/ cabinete medicale/ SPA cu centre de fitness-de yoga- de dans; WELLNESS : oamenii activi sprijina sanatatea mentala si fizica, care este preventiva. Spatiile de wellness sunt implicate in comunitatea lor, ce le da un sens acestora de multumire si de conectivitate. Grija de sanatate cu facilitati de fitness si spa cu specialisti de ingrijire a sanatatii, sunt raspindite peste tot in oras.
Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM
CENTRUL DE SĂNĂTATE Ca un sistem de sănătate să fie capabil să menţină oamenii sănătoşi la minte şi trup ar trebui să pună astfel accent pe sănătate şi nu pe boală. Sistemul trebuie să fie fizic descentralizat şi să permită oamenilor să practice acolo în centrele de sănătate activităţi fizice asigurînd un tratament medical accidental (ex Timişoara centre de sănătate de cartier) În Anglia funcţionează astfel de centre de sănătate. Ele sunt cluburi, cu doi doctori, cu sală de spot, bazin de înat, dans, cafenea. Consultările se făceau periodic.
În Anglia după război femeile se sfiiau să se dezbrace şi natalitatea a scăzut. A urmat un program prin bazine de înot prin care acest sindrom de jenă a dispărut (programul de bazine de înot –săli de sport-Timişoara). Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977A Pattern Language, New York, prelucrat Radoslav R
CENTRU DE SANATATE TIMISOARA 2004 -SPORTS HALLS & CENTRE DE SANATATE PROPUNERE ;
sursa:„Radoslav R., & colectiv Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
CENTRU DE SANATATE TIMISOARA 2004 -SPORTS GROUNDS IN RESIDENTIAL AREAS & CENTRE DE SANATATE PROPUNERE pe UTR uri cu densitate acceptabila ;
sursa:„Radoslav R., & colectiv Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
CENTRU DE SANATATE STUDIU DE CAZ UTR DIMBOVITA, TIMISOARA
Sursa: stud Stanciu Mădălina, mentor Radoslav R, studiu an IV, 2013-2014 Facultatea de Arhitectură și Urbanism, UPT
CENTRUL DE SĂNĂTATE STUDIU DE CAZ STR GH LAZAR TIMISOARA, 2015 existent-se constata un inceput de cluster de cabinete medicale de specialitate la parterul blocurilor, propus-prin coduri specifice (de extinderea spatiilor de la parter pentru satisfacerea normelor sanitare) sa se realizeze prin initiative private un spital pe orizontala in mega –UTR CIRCUMVALATIUNII – cu o populatie dde peste 25.000 locuitori si o densitate de peste 70 unit/ha
Sursa: stud Bodnariuc V D mentor Radoslav R studiu an V 2014-2015 FAUT UPT
CENTRUL DE SĂNĂTATE RAZE DE ACOPERIRE
In USA in regiunile cu densitate mica se considera “accesibila” o distanta de 16 km sau chiar mai mult (Ciocco and Altman 1954; Kane 1969). In Australia in regiunile cu densitate mica se considera “accesibila” o distanta sub 32 km Sursa: Joseph A E, Phillips D R, 1984 Accessibility and utilization : geographical perspectives on health care delivery, (Harper & Row, New York) p. 100
In UK distanta acceptabila este de sub 3,2 km Phillips D R, 1981 Contemporary issues in the geography of health care, (Geo Books, Norwich, Eng.)
In Timisoara Romania atit cabinetele medicale cit si farmaciile ar trebui sa fie in raza pietonala de maximun 800m Radoslav R., & colectiv “Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005
CENTRUL DE SĂNĂTATE AŞADAR:
Dezvoltaţi gradual o reţea de mici centre de sănătate pentru o comunitate de 7000 locuitori peste tot în oraş. Echipaţi-le pentru tratamen fizic şi psihic atît pentru copii cît şi pentru adulţi. Organizaţii-le în jurul unei funcţiuni care accentuează activitatea de recreere şi educare ajutînd oamenii să ajungă la o sănătate prin dans, înot, etc.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, ( 1977) A Pattern Language, New York , prelucrat Radoslav R
CENTRUL DE SĂNĂTATE
SEMINAR Studiu cu centrele de sănătate Pe UTR
CENTRUL DE SĂNĂTATE Menţineţi centrele medicale mici şi independente MICI SERVICI FĂRĂ EMFAZA-81, coordonîndu-le între ele cu clinicile specializate LOCUL DE NAŞTERE-65. Oferiţi fiecărui centru de sănătate cîteva funcţiuni pentru munca şi recreerea locală precum ar fi bazine de înot, saune, ateliere gimnastică, grădini. Dar nu faceţi „parcuri de sănătate”, ci risipiţi-le în tot oraşul LOCUIREA PRINTR-48, SPORTUL LOCAL-72, LOCURILE DE JOACĂ AVENTUROASE-73, ATELIERUL DE ACASĂ-159, GRĂDINA VEGETARIANĂ- 177 şi nu uitaţi înotul APA LINIŞTITĂ- 71.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York , prelucrat Radoslav R
• LOCUIREA PRINTRE
LOCUIREA PRINTRE Locuirea se află în vecinătăţile rezidenţiale. Aceste zone de locuit au nevoie de delimitări care conţin teren comunitar şi comunităţi ale muncii. Dar chiar şi aici în comunităţile muncii este nevoie din cînd în cînd de locuire. Oriunde este o separare prea netă între zona rezienţială şi cea nonrezidenţială în oraş, zona rezidenţială se transformă rapid în mahala. Problema menţinerii şi separării este una de adaptare continuă şi este corectată doar de întregul mai mare. Dacă oamenii sunt proprietari rezistă mai bine Dacă oamenii au locuinţe printre magazine, ateliere, şcoli, birouri, acele locuri devin mai vitale şi mai îngrijite. Dacă locuinţele sunt amestecate printre alte funcţiuni, la 2,3 grupări din cauza calităţilor personale ale proprietarilor lor aceste zone pot să aibă mai multă energie. (Ex zonele centrale-fenomenul de gentrificare) Atentie la cladirile multeetajate Functiuni mixte pe verticala Sursa: Alexander, Christopher, et al, 1977 A Pattern Language, New York, prelucrare Radoslav R
LOCUIREA PRINTRE AŞADAR: Construiţi locuinţe în pateurile de magazine, mici industrii, şcoli, servicii publice, universităţi, în toate părţile din oraş în care sunt drenaţi oameni în cursul unei zile şi care au tendinţa de a deveni nonrezidenţiale. Locuinţele vor fi înşiruite sau condominium de tip deal în aşa fel ca să se mixteze cu alte funcţiuni pentru a face întregul mai viu. Sursa: Alexander, Christopher, et al, ( 1977) A Pattern Language, New York , prelucrare Radoslav R
LOCUIREA PRINTRE
Asiguraţi-vă că în ciuda poziţiei sale în cadrul zonei publice fiecare unitate de locuit are suficient spaţiu pentru ca oamenii să se simtă în casa lor CASA PROPRIE -79
Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York , prelucrare Radoslav R
MULTUMESC