REGENERAREA URBANA ARTA DE A REFORMA URBANUL Sursa principala: Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
am uitat sa intelegem rolul mirosului, zgomotului, tactilului pentru un oras.
"Brida" - Paulo Coelho “Un text anonim al Traditiei spune ca fiecare om,... de-a lungul vietii, poate sa aiba doua atitudini: sa construiasca sau sa planteze. Constructorii pot petrece ani intregi lucrand la proiectele lor, insa intr-o zi vor termina ceea ce fac. Atunci se opresc si se simt limitati de proprii pereti. Viata isi pierde sensul atunci cand constructia s-a realizat. Dar mai sunt si cei care planteaza. Uneori ei au de suferit din cauza furtunilor, a anotimpurilor, si rareori au odihna. Spre deosebire de o cladire, gradina creste necontenit si insusi faptul ca are nevoie de grija gradinarului face ca, pentru el, viata sa fie o mare aventura.�
Interogaţii necesare la inaintea începerii operaţiunilor de regenerare urbană: -dacă funcţiunile unei comunităţi sunt mixate (locuirea, lucru, comertul, loisirul) în asa fel ca locuitorii sa treaca pe acolo? (pietonizarea Cetăţii Timişoara pe perioada şantierului?) -dacă există şcoli, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, bazine de înot, sali de gimnastică, etc ? (dacă PUG ul este alcătuit pe comunităţi UTR uri?) -dacă există săli de cinema, pieţe publice, magazine speciale, teatre, locuri exterioare-interioare pentru intilniri, celebrări, demonstratii, adhoc etc? (dacă PUG ul este alcătuit pe comunităţi UTR uri?) -dacă există servicii precum cele sanitare (doctor de familie, farmacii, etc)? -(dacă PUG ul este alcătuit pe comunităţi UTR uri?) -dacă poti sa ai incredere in afacerile din zona ? (birourile piata 700) cum ieşi-intri în zonă ? (birourile piata 700) te simti in siguranta? (birourile piata 700)
Interogaţii necesare inainte de începerea operaţiunilor de regenerare urbană: -dacă transportul in comun este eficient? (tramvaiul, troleibuzul, autobuzul,trenurile suburbane, etc) (tramtren, Timişoara) -dacă traficul de auto, biciclete, pietonal este fluent? (auto, pietonal, Timişoara) -dacă există un hub (intermodal) vibrant? (INCUBOX Timişoara?) -dacă gunoiul este evacuat curent, curăţenea pe stradă este făcută? (Napoli) -dacă există o discrepanţă mare intre bogati si saraci? (Bucuresti) -dacă segregarea este redusa? (Paris) -dacă culturile diferite traverseaza delimitările urbane cu uşurinţă sau cu probleme majore? (Berlin) -dacă locuinţa este bine proiectată-construită, spatioasă, mentenanta este uşoară, are consum de energie minimă, etc? (Olanda) - dacă indeplineste nevoile individuale sau familiare? (Olanda) -dacă nevoia de intimidate si de interactiune este indeplinită? (Suedia)
VIZIUNEA HOLISTICA presupune ca: -oraşul sa fie un intreg interconectat; - să inţelegem conexiunile intii si apoi obiectele lui; (tramtren ul Timisoara) - să înţelegem orasul din punct de vedere cultural pentru a întelege dinamica lui; - să se creeze stabilitate, identitate locală, sensul apartenenţei în contextul actual; ( UTR uri Timisoara) -oraşele au nevoie de povestiri sau naratiuni culturale despre ele pentru a se ancora si a oferi o identitatea necesară unităţii cetăţenilor săi; (1989 Timisoara) -trebuie sa avem curiozitatea asupra oraselor asupra cum lucrează, şi mai ales de ce au unele success (Timisoara 1900) si altele insucces (Soci 2014).
-Oraşele trebuie să atragă investiţii bancare, companii de investiţii, developeri, talente de peste tot. (Hong Kong) -oraşele trebuie să curteze media, ca acestea să rezoneze cu orasul cu ce este sau cu ce se poate genera (New York) Sursa: Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
VIZIUNEA HOLISTICA -Scopurile, ţintele diferite, cer decizii diferite, ce trag in directii diferite. Cum se poate creea coerenta acestor nevoi? Cum se pot alinia, unifica aceste dorinte ? Trebuie ţinut cont de sustenabilitatea globală. Trebuie sa favorizăm competenţele, increderea şi angajarea cetatenilor. (Strategia culturala, PUG Timisoara) Trebuie să ne focalizăm asupra modului de convietuire al oameniilor. (Timisoara statuia fidelitatii chestionar) Daca o cultură investeşte doar in principiile pieţii, oraşul e pierdut pentru că
alegerile individuale au impact asupra dezvoltării oraşului. Inseamnă a vedea lemnul, copacii, pădurea simultan, strategia si tactica impreună Sursa principala: Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
CÎMPUL DE LUPTĂ ÎN REGENERARE SE DUCE ÎNTRE
-
Multiculturalism vs interculturalism multiculturalismul recunoaste si celebreaza diferite culturi si diferenţe inradacinate. - intercultural se focalizeaza pe ce se poate face impreuna cu - diferitele culturi ce impart spatiul
Problemele de mediu vs Promovarea tehnologiei -incurajăm la diferite niveluri (oras, regiune stat) reciclarea, reversibilitatea resurselor, ? -asteptam sa producem noi tehnologii?
Echitate vs disparitate sociala – incluziunea si intarirea agendei inseamna dinamitarea tendintei capitale de a produce efecte de excluziune cu efecte si mai negative. -ce putere putere are orasul de a se apleca la nevoile sociale? Impartasirea responsabilitatilor vs exportarea problemelor catre jurisdictia comunitatilor (cartiere) -Problema primarilor oraselor este de a rezolva probleme. Dar o parte din ele precum reteaua de transport pina la infrastructura culturală necesită sa fie mentinuta de bugetul public şi atunci unele suburbii refuză sa plateasca contributia lor pentru rezidentii lor. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
Problemele de mediu vs Promovarea tehnologiei Heatherwick Studio New York sursa http://www.citylab.com/design/2014/11/why-you-keep-seeing-plans-for-off-shore-parks/382902/
Problemele de mediu vs Promovarea tehnologiei
Heatherwick Studio New York sursa http://www.citylab.com/design/2014/11/why-you-keep-seeing-plans-for-off-shore-parks/382902
/
CÎMPUL DE LUPTĂ ÎN REGENERARE SE DUCE ÎNTRE Central vs Local – batalia dintre puterea centrală si cea locala este foarte prezenta, daca centralul are prea multa putere, ea nu poată sa conduca responsabilitatile la judet. Compact vs Dispersat - densitatea creaza un tesut mai bun pentru activitati viabile, . -pot orasele sa impiedice sprawl-ul, sa reconfigureze pietonalele si transportul public? Frica vs Încrederea si Deschiderea – frecventa riscului constient si al fricii vine din o anxietate ancestral, ce se produce odata cu slabirea legaturilor traditionale. Este necesar sa fim deschisi, sa operam si nu sa ne inchidem in ghetouri. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
CÎMPUL DE LUPTĂ ÎN REGENERARE SE DUCE ÎNTRE Autentificitate vs Piata Locala – contrastul dintre real, virtual si fals conduc spre noi instrumente de operare
Holism vs Specializare – este batalia intre cei care vad declinul urbanului prin care componentele sunt mai mult decit parti si cei ce privesc fragmental cu specialitatile lor. Indicatori Hard vs Soft – care indicatori sunt cei mai important in masurarea succesului organizatiei? Hard somerii, cresterea, PIB, soft cultura, creativitatea Viteza vs Reflectia – competitia este viteza, trecutul cu ce urmeaza uitarea Accesibilitatea vs izolarea Porozitatea vs identitate Spatiul vs densitatea Orasul vs teritoriul Virsta vs tehnologia •
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
vs aducerea aminte
REGENERARE URBANA
Regenerarea prin transmiterea de poveĹ&#x;ti ce transmit valori morale si culturale, ceea ce presupune crestere organică.
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
MUZEUL REVOLUŢIEIE TIMIŞOARA 1989 OPERA ŞI BALCONUL OPEREI propunere parter – hol şi pe scările de acces muzeu permanent
MUZEUL REVOLUŢIEIE TIMIŞOARA 1989 OPERA ŞI BALCONUL OPEREI propunere etaj - sala proiecţii şi acces pe balcon
bogda biserica httpow.lygtmUW
ZIUA MORTILOR TIMISOARA 01.10. 2010
REGENERARE URBANA
Regenerarea prin utilizarea dorinţei in general: dorinţa este instrumentul ieşirii din mizerie.
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
Dealul crucilor Letonia
Dealul crucilor Letonia
Dealul crucilor Letonia
REGENERARE URBANA
Regenerarea prin indeplinirea dorinĹŁei de zi cu zi: locurile dorite umplu nevoia de a fi precum: Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
-centru comunitar sau biblioteca ca loc de de contacte sociale, rasfoire . (cĂŽte sunt in Timisoara?)
REGENERARE URBANA
Regenerarea prin utilizarea visului Rio =carnaval Regenerarea prin utilizarea unui brend precum: Mc Donald s sau altele (strategia din 1998 Tmisoara) Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
Rio =carnaval
2012 str Marasesti, Timisoara
REPERTORIU UTILIZAT ÎN REGENERAREA URBANE - Deşi repertoriu utilizat pentru regenerarea urbană este în crestere, deseori este insă utilizat fără cap intr-un mod imitativ, (canalul Bega, etc) prin utilizarea doar a culturii sau a artei in dezvoltarea lor. în acest caz repertoriu pentru regenerarea urbană cuprinde galerii, muzee, sali de concerte, teatre, centre experimentale in orice, stadioane, săli de sport, acvarii, etc. ea se face prin preluarea unor nume precum Tate, Ermitajul, Guggenheim, care au cheltuit imens pentru obţinerea reputaţiei lor, sperînd să se ajunga la un succes sigur. Strategiile sunt orientate spre trenduri internationale, fapt ce crează probleme comunităţii artistice locale care se simte neglijată. Se apeleaza la iconuri de arhitectii precum Gery, Izozaki, Rogers, Foster, Calatrava, etc. Însă costul in obtinerea unui brend este imens. Gugghenheim primeste 20 milioane dolari pentru utilizarea brendului la Bilbao in 20 ani. Las Vegas este un alt exemplu de utilizare de iconuri urbane Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
Scenariile majore posibile de regenerare: -va exercita suficientă presiune pe țesutul înconjurător pentru a se putea extinde în colaborare cu acesta -va alege calea conservării, a încercării de menținere a unui prag de stabilitate permanenta
-va alege calea modificări – introvertirea - pentru a se supracapacita (restructurare, revitalizare, reconstrucție, renovare etc) conducând invariabil la o intensificare; -va alege calea procesului de descentralizare, presupunând o pierdere a unora din funcțiunile prezente pentru a putea acomoda alte noi funcțiuni. EXEMPLE
REGENERARE URBANA SE OPEREAZA PE LOCURI SUBUTILIZATE CU ATRACTORI PRECUM: -PASTRAREA MEMORIEI ANTERIOARE -CULTURA -IMAGINE REMARCABILĂ -UNICITATEA UNEI FUNCTIUNI -MIXTURA FUNCTIUNILOR -VALORIFICAREA CURSURILOR DE APA, DE DESECARI SPATIULUI VERDE INTERCONECTIVITATE INTERMODALITATEA (exemple)
Intrebari -cine defineste cultura? (Timisoara capitala culturala europeană ) -accentul este pus pe regenerarea orasului sau pe dezvoltarea creativităţii, artei şi identităţii? dorinta cui ? Vs Populatia orasului (Timisoara capitala culturala europeană) -este mai important să se lucreze cu entităti instituţionale sau cu cele informale? Gruparea Simultan, Vs Societatea Filarmonica Timisoara -Sinagoga Cetate Timişoara Grupul d Arc Berlin
Producerea strategiilor nasc dileme :
-cum să combini ambiţiile politice cu obiectivele culturale? Soci Vs referendum pentru organizarea olimpiadei Munchen2024 -care este implicarea locuitorilor în implementarea lor? (Timisoara capitala culturala europeană ) -cît este implicat comerţul, turismului? (Venezia) -cît de mare este impactul social al evenimentului ? (Sibiu)
REGENERARE URBANA prin organizarea Mega Events in Orase Jocurilor Olimpice: 1948 London (meritele invingatorilor) 1964 Tokio (redarea reincrederea invinsilor) 1968 Munchen (redarea reincrederea invinsilor transport integrat/ atac terorist/ satul olimpic?/ stadionul olimpic/ pierderi econ) 1976 Montreal (pierderi economice) It took Montreal’s government 30 years to pay 1980 Moscova 1984 Los Angeles ( investitii private. Orasul a refuzat sa investeasca ) 73,000 locuri de munca 1988 Seul 336,000 locuri de munca 1992 Barcelona (politica regionala, utilizarea acupuncturii catalizator de regenerare) ), 296,000 locuri de munca Inflatie pret propritati, relocarea a peste 55,000 oameni in suburbii,/ exemplu pentru bula imobiliara in Spania 5.000.000 locuite goale . Evenimentul a rebrenduit orasul ca capitala a designului si a explodat turismul 1996 Atlanta (costuri minimale in zona UnivI ersitara -orasul Coca Cola) 77,000 locuri de munca 2000 Sydney 98,000 locuri de munca 2004 Atena (recunoasterea primului) Efecte contributie majora la criza financiara si economica. 300,000 locuri de munca 2008 Beijing ( demonstratie a fortei economice si politice in investitii) £40billion for Beijing 2012 Londra, (regenerare a unei zone sarace East London) prin mutarea populatiei 24 billion lire cost Olympic Park.
2014 Soci (dictat personal) 2016 Rio de Janeiro (investitii 150km of Bus Rapid Transit lanes) 2024 Tokio ( Zaha Hadid)
LOCATII JOCURILE OLIMPICE VARA IARNA 1976 Montreal, Canada Innsbruck, Austria 1980 Moscow, Soviet Union Lake Placid, United States 1984 Los Angeles, United States Sarajevo, Yugoslavia 1988 Seoul, South Korea Calgary, Canada 1992 Barcelona, Spain Albertville, France 1996 Atlanta, United States Lillehammer, Norway 1998 Nagano, Japan 2000 Sydney, Australia 2002 Salt Lake City, United States 2004 Athens, Greece 2006 Turin, Italy 2008 Beijing, China 2010 Vancouver, Canada 2012 London, United Kingdom 2014 Sochi, Russia 2016 Rio de Janeiro, Brazil
Intrebari
Ce buget utilizat? Pentru ce? Cind? Ce impozite includ nationale vs locale? Cit a fost utilizat din bugetul local? Cit a fost utilizat din bugetul national? Cit a fost sustinut de sponzorii? In cit timp se intorc investitiile? Citi turisti/an in viitorii 20 ani? Produsul a nascut incluziune sociala?
Beijing -London
Sursa: Andrew Zimbalist Is It Worth It? Hosting the Olympic Games and other mega sporting events is an honor many countries aspire to—but why? Finance & Development March 2010
SOCI POST EVENIMENT
SOCI POST EVENIMENT
regenerarea urbană prin ORAS CULTURAL EUROPEAN The European City/Capital of Culture (ECoC) faza 1 (1985-1996) Glasgow 1990, Antwerp 1993 si Copenhagen 1996 Essen 2010 a creat un nou brand ZONA METROPOLITANA RUHR Luxembourg GR 2007 si Marseille-Provence 2013 brenduri regionale Maribor 2012 stimulare interregionala si functiuni policentrice GuimarĂŁes 2012 dezvoltare capital uman/economie creativa/ Generarea unei noi geografii a sensului Athens 1985 sau Florence 1986 explorare a culturii europene Porto 2001, Genoa 2004 or Stavanger 2008 orase port Linz 2009 natura si cultura Mons 2015 tehnologie si cultura The public network in Bruges 2002, la Ambassadeurs of Lille 2004, the 08 Welcome programme in Liverpool 2008, Aportul voluntarilor Istanbul 2010 and Marseille- Provence 2013 initiative de training Lille 2004 and Liverpool 2008 de succes TIMISOARA ?
regenerarea urbană prin oras cultural european
Impact cultural Glasgow 1990, Cork 2005, Stavanger 2008, Essen for the Ruhr 2010, Turku 2011, Tallinn 2011 and Guimarães 2012. Sibiu, Impact de imagine in repozitionare ca hub uri culturale de nivel national/european Glasgow, Lille, Liverpool, Pécs and Turku. Sibiu, Impact social cu implicarea a peste 50% a populatiei Helsinki 2000, Luxembourg GR 2007, Liverpool 2008, Essen for the Ruhr 2010, Guimarães 2012 and Maribor 2012 Sibiu, Impact economic Glasgow 1990 Liverpool 2008 Linz 2009 (locuri de cazare, sens al locului, impact economic, infrastructura fizica, angajare populara, Sibiu Sala de teatru mare vs spatii publice ? Sali de concerte, muzee . Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
Timisoara?
regenerarea urbană prin organizarea EXPOZITII UNIVERSALE LISABONA
Sursa foto : 2014 RADOSLAV R
regenerarea urbană prin organizarea EXPOZITII UNIVERSALE functiune mixta NOD DE INTERSCHIMB LISABONA
Sursa foto : 2014 RADOSLAV R
regenerarea urbană prin organizarea EXPOZITII UNIVERSALE functiune mixta MALL LISABONA
Sursa foto : 2014 RADOSLAV R
regenerarea urbană prin organizarea CAMPIONAT MONDIAL DE FOTBAL BRAZILIA 2014
METODE DE IMPLEMENTARE:
INHIBARE POTENTIERE INDIFERENTA SPECIALIZARE CONCURENTA
Tipuri de atractor potențial:
în raport cu atributele unui loc se poate aprecia nivelul atractivității sale care poate fi scăzut sau ridicat în funcție de practicile născute efectiv în raport cu locul respectiv; aparent : un loc se poate încărca de o putere mai mare de atracție ca urmare a unei simbolizări puternice, a unei mediatizări mai bune a locului respectiv sau a unei frecventări de către o populație care nu folosește efectiv acel loc ci el constituie mai degrabă un loc de tranzit. Se leagă foarte mult și de percepție, deci de o dimensiune perceptivă; real: măsura frecventării unui loc poate fi un indicator al atractivitatii reale: aici intră în discuție și temporalitatea sub forma unei utilizări intense de-a lungul zilei și a nopții sau al unei utilizări privilegiate care poate fi declanșată de un anumit eveniment sau de ore de vârf; EXEMPLE SURSA:
FUNCลขIILE UTILIZATE ร N REGENERAREA URBANA FUNCTII COMERCIALE (MICI, MEDII, MARI, FOARTE MARI) FUNCTII CREATIVE ( INDUSTRIE FILM, MUZICA, ARTE VIZUALE, MODA) FUNCTII DE CERCETARE FUNCTII TERTIARE (CBD) FUNCTII DE TRANSPORT (CENTRE INTERMODALE) FUNCTII DE TURISM (PERICOL DE PATRIMONIZARE DE IMOBILIZARE)
RETAILUL
Repertoriul utilizat in comert: Champs Elisees sinonimul cu Parisul, azi e plin de companii aero, car showroom ; Piccadilly Circus sau Regent Street au suferit acelasi fenomen; Ramblas in Barcelona este pentru turisti; Kurfurstendamm la Berlin la fel; Amsterdamul idem; Pe Corso Timişoara (interdictie banci) ATENŢIE Teza de doctorat a dlui Blidaru C referitor la Berlin Etapele de creştere şi descreştere a unui loc părăsit apare un atelier artisti sau un incubator pentru companii tinere, apoi o cafenea, o galerie, devine popular, restaurantele se deschid, apare fenomenul de gentrificare cu excluderea lucratorii cheie. Problema este să găseşti o solutie ca să mentii piata vie si să gasesti alternative (ex a oferii cazare la preturi accesibile). Putine oraşe au incercat astfel de strategii de regenerare
geografia amabilitatii comerţul obişnuit totul se inchide la ora 18,00 Piata 700 cu birouri, suficient oare sau este nevoie de piata agroalimentara Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RETAILUL Mallul : 1965 teoreticianul Victor Gruen in Minneapolis a propus pentru interactiunea sociala si recreerea pietonala incorporarea facilitatilor educationale si civice cu comerĹŁul. Ele s-au omogenizat abia in 1990 in 3 categorii: A clasa superioara; B medie; C joasa cu brenduri specializate.
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RETAILUL Reactia ce a urmat aparitiei mall urilor
“big box” un mall liniar ce contine magazine mari de 1020 de ori ca magazinele dintr-un mall obisnuit (REAL) . După 2000 s-au reinventat vechile strazi Aparitia mall-urilor au reconfigurat orasele dramatic. Exista probleme pe 2 directii de integrare a mall-urilor: a) in centru, pierzind strada istorică si rupind paternurile comunitare ( Manchester, Timisoara ), b) în afara orasului, drenind viata din oras in afara lui . •
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RETAILUL Moarte diversitatii si diferentelor: s-a ajuns ca comertul mic sa fie doar 15% In India 97% din comert este individual
Solutii pentru revenirea la comunitatile locale prin cultura shopingului: -Bonusuri pentru comunitati locale sustenabile -Politici pentru competitie locala in Franta, Polonia este nevoie pentru magazinele mai mari de 300mp aprobare specială. In Germania studiu Bădescu Ruxandra -Utilizarea de legi de planning pentru a proteja proprietarii magazinelor locale -Introducerea unui moratoriu de a limita beneficiul comerciantilor la max 10% si nu 30% cum fac acum marile lanturi comerciale -Extinderea taxelor locale mici favorizante pentru comercianţii independentii, mai ales pentru cei ce lucreaza in sate, comunitatio decazute, etc -Necesitatea de a face analize asupra stării comerţului pentru a ajuta fluxul monetar local -Necesitatea de a face studii de impact economice si comunitare Necesitatea de a face referenduri locale pentru dezvoltari majore care afecteaza identitatea locala.
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RETAILUL Situaţia actuală in Uk lanturile comerciale controleaza 75% din comertul cu alimente. Tesco are 30% , are o mare expertiza si resurse pentru lobby, Tesco ia o parte din 8 unitati vindute in magazine. Deşi autoritatile locale au un controlul ultim, supermarketurile au putere mai mare in deciziile locale ca autoritatile locale Autorităţile locale care au costuri mari la final şi sunt speriate să piardă. Concluzii: coduri mult mai stricte in practica pentru a se asigurara că -aprovizionarea de a lungul intregului lant este tratat correct si - va asigura sustenabilitate, locuri de munca si standard de sanatate -autoritatea locala este ciinele de paza a supermagazinelor pentru a asigura ca piata de bacanii opereaza in interesul consumatorilor, fermierilor si micilor comercianti -va asigura largirea politicii de competitie referitoare la impactul furnizorilor (nu numai a consumatorilor) in preventia abuzului de a cumpara putere - Se va efectua constant de autoritati un studiu de piata pentru examinarea efectelor asupra societatii prin superconcentrarea sectorului de comert cu o privire specială la politicile referitoare impartirea pietii Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RETAILUL
-Shoppertainment este urmatoarea faza a comertului . Procesul de transformare a comertului in industria de entertainment amesteca granite dintre cultura, comert si invatare. ( L Vegas, hotel Venetian, pasagiile musulmane,Disney World Center, mall Timişoara) -s-a permis comerciantilor sa adauge mirosuri si sunete in scoli, aeroporturi, cabinet medicale, birouri, cinema, benzinarii, pe plaja, in WCuri, etc. -Nici un loc nu mai este sacru (Nottingham biserica transformată în restaurant). -mediul urban este un loc pentru cadouri. -Spatiul public a devenit un spatiu de reclama. Rolul spoturile generatoare de modă :
moda ne defineşte, relaţiile sunt mai scurte, Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
FUNCTII TERTIARE (CBD) Cercetare dezvoltare, Servicii de consultanță, Servicii tehnice și inginerie, Finanțe și asigurări, Imobiliare, Telecomunicații, IT, Presă și media, Cultura și divertisment, Organizații Afaceri (blue-collar)
FUNCTII TERTIARE criteriilor de localizare ale firmelor (din sectoare care au tradițional localizarea și funcțiile centrale)
accesibilitatea (rutier, parcări și transport în comun), proximitatea clienților, conectivitatea rutieră, prestigiul (imaginea locației), prețul terenului, potențialul de intrare pe piață, forța de muncă calificată, proximitatea partenerilor, motive personale, calitatea mediului ambient etc Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RAZA DE ACTIUNE A LOCURILOR DE MUNCA IN SUA 22% din locurile de muncă sunt la o rază de 4,8km de centrul orașului, 65% într-o rază de 16km (deci 45% sunt într-un inel cu lățimea de cca 12km). Raportarea la suprafața ocupata. cele 22% de locuri de muncă sunt într-o suprafață de ~70kmp, în timp ce cele 45% sunt într-o suprafață de 450kmp (deci de 8,5 ori mai mare) repartizate concentric in afara primului inel
RITUALURILE URBANE
Fig Harta londrei din literatură
TURISMUL -Turismul a transformat mii de orase in bine sau rau. -Agra linga Taj Mahal, Sagrada Famiglia Barcelona, Venetia, Niagra Fall . -din păcate rareori turiĹ&#x;ti pastreaza locul curat guma de mestecat, inghetata topita Cutii bere, plastic in Romania fiind mai degraba consumatori.
-In orase puternice precum New York, Hong Kong, Tokio cu activitati puterice, turistii nu au impact. Acolo localnicul nu percepe turistul. Dar nu este cazul Venetiei Barcelona- Las Ramblas French Quartier -New Orleans sau noile orase de pe litoral care si pierd identitatrea. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
ISTORIA TURISMULUI Turismul European se confunda istoric cu turismul pelerinilor. Scopul era religios, era umilinta, respect fata de loc, “zilele sfinte” pelerinajul a creat azi o afacerea cu suveniruri, cu forme de transport. In sec al 16 lea a devenit la moda ca copii nobililor sa faca marele tur al Europei ca experienta educational. In sec al 18 lea a aparut turismul de sanatate la Bath, Baden Baden Karlsabad, In sec al 19 lea a apărut turismul la Expo 1851 la marea expo Londra. la sfirsitul sec XX lea a apărut turismul sexual Praga urmate de Tallin, Budapesta, Krakovia, turismulul drogurilor, turismul jocurilor de noroc, al aventurii turismul ocupa azi 1 loc de munca la 15 altele,. In 1950 erau 25 milioane de turisti, in 2005 800 milioane. In 2005 din China erau 31 milioane de turisti in 2020 se speră la peste 100 milioane. A aparut stiinta “ cum poate un oras sa invete sa se distreze” limitele turismului In Venetia sunt 50.000 turisti zilnic si cum va fi cind vor aparea chinezii? Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
FUNCTIA LOGISTICA: logistica este arta si stiinta de a coordona numeroasa miscare a marfurilor si informatiei in si intre natiuni. Reprezinta 15-20% din totalul costului. Rolul logisticii urbane s-a triplat in utimii 20 ani. Porturile maritime sunt principalele huburi pentru distributia de marfa. Roterdam are 10.500ha,
rolul portului ConstanĹŁa a aeroportul international Traian Vuia Timisoara cargo
FUNCTIA CREATIVA plamadeala orasului este o artă complexă, nu este o formulă. nu este aşa simplu doar să aplicăm mecanic un plan cu 10 puncte ca să garantăm succesul. -este necesar un fundament etic. Oraşul trebuie să devină un loc al solidarităţii in care relaţiile dintre indivizii, grupuri si străini se pot realiza. Un oras al pasiunii si compasiunii. -este necesara implicarea culturii locale si a ceea ce il face dinstinctiv si deschiderea lui catre influente externe. Un echilibru intre local si global. - implicarea oamenilor obisnuiti in luarea deciziilor. -invatati de la altii, dar nu-i copiati -incurajati proiectele care pe linga valori economice adauga si cele etice (sociale si ecologice), echilibrind dorintele individuale cu cele collective si globale. -gInditi, planificati si actionati cu imaginatie. -intariti creativitatea civica ca etosul orasului vostru Trebuie sa redefinim scopului creativitatii, focalizindu-ne pe declansarea multitudinii de lucruri simple, de creativitate latente ce se află in noi. Concentrarea trebuie făcută pe toate formele de creativitate, dar mai ales pe cea socială. Este vorba nu doar de creativitatea industrială si de cea media.
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
FUNCTIA CREATIVA Toti profesionistii urbani trebuie sa gindeasca precum artistii, sa planifice precum generalii, si sa actioneze precum impresarii. Sa regindim care sunt celebritatile noastre, care sunt si care ar putea fi eroii nostri. Acestia pot fi niste planificatori invizibili precum ar fi un om de afaceri, un lucrator social, un artist. Creativitatea este in pericol sa fie sufocata de moda. Aderarea la metodologii este de cele mai multe ori neadecvata. In plămădeala unui oraş suntem pe terenul subiectivitatii. Aceasta implica o profunda intelegere a fiecarei zone de plamadeala a orasului, dar in plus abilitatea de a intelege esenta altor activităţi pentru a fi interdisciplinar. Judecata fina este cheia plamadelii sustenabile a orasului. Poate un lucru care merge intr-un loc dar nu merge in altul. Apare un conflictul dintre creativitate şi riscul susţinerii ei Azi 80% dintre bogatie este crearea prin virtual -intangibil. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
ALTE FUNCTIUNI - Permisivitate consumul de droguri Amsterdam Cupluri gay, ‌‌ - Cluburile de noapte: Ibiza, Londra, Berlin, Mamaia.
- Degustarile de vin etc
COMUNICAREA UMANE
exista 2 tipuri referitoare la comunicare: interpersonală -capacitatea de interactiune si schimb de idei cu altii
Intrapersonală - abilitatea de a reflecta. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
ROLUL COMUNICARII -Comunicarea iconica cere sa fie recunoscuta imediat. -Comunicarea narativa se concentreaza pe creerea de argument in timp si propune reflexii pentru o intelegere de tip pas cu pas. -Provocarea pentru initiative urbane creative este de a incorpora calitati narative in cadrul proiectelor cu puteri iconice. -Initiativele emblematice pot sa evite timpul pierdut. Liderii vizionari, (?) proiectele emblematice , (strategia culturala –interculturala-a municipiului Timisoara) bunele practici, (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana), munca echipei de propaganda, ( Oana Simionescu si echipa sa la Anuala de arhitectura 2014) sunt foarte importante. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
ROLUL COMUNICARII -Citeodata comunicarea iconica poate fi periculoasa si se poate intoarce prin manipulare si propaganda. Ex pozitive Opera din Sidney, Guggenheim la Bilbao, Getty Museum la LA de R Maier, Calatrava, etc. -Adoptarea unui statut iconic este mai usor de adaptat pentru orasele ce par iconice ele ĂŽnsele precum Parisul (piramida de la Luvru) Munchen (Oktoberfest)
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
Comunicarea iconica IOFAN B PAVILIONUL URSS EXPOZITIA INTERNATIONALA A ARTELORE SI TEHNICILOR PARIS 1937 SPEER A PAVILIONUL GERMANIEI EXPOZITIA INTERNATIONALA A ARTELORE SI TEHNICILOR PARIS 1937
MODELE DE COMUNICARE ICONICE “ toleranta zero” New York pentru combarea crimei “mogulii si coruptia” Romania 2004 “lucru bine facut” Romania 2014 -Identificare a unui icon declansator – un cintec, o raza, un cuvint, o viziune (la noi mica Viena… Paris, Roma) Culoarea violet POLI este aspectul cel mai dificil in comunicare pentru ca ea are nevoie sa fie relationata cu locul, cu identitatea lui, cu traditiile lui. In perioada aceasta identificarea proiectelor ce incarneaza principiile este provocarea reala a orasului creativ. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
“COPENHAGA IMPREUNA”
D ARC - DL SASA MOZA (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana prin initiative private PENTRU REVITALIZAREA SPATIILOR PUBLICE DIN TIMISOARA )
VERDE PENTRU BICICLETE dl CRISTESCU EMIL (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana prin initiative privateavind ca scop sanatatea locuitorillor timisoreni )
FUNDATIA RUBIN - dl CIRT STELIAN (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana prin initiative privatepentru actiuni de revitalizare a spatiului public din zona centrala Timisoara) Începând cu anul 2003, Fundaţia Rubin în colaborare cu Primăria Municipiului Timişoara, Consiliul Local Timişoara, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş a derulat programul „Arta în Stradă”, un program de susţinere şi atragere a tinerilor către actul de cultură. Acest program transformă conceptul de galerie-expoziţie într-un instrument de analiză a interacţiunii operă de artă – public, desfăşurat în spaţiul public şi în acelaşi timp constituie o modalitate de a implementa fenomenul artistic în cotidian astfel încât gestul plastic să fie asimilat în traiectoria fiecărui trecător, cunoscător de artă sau mai puţin. În cadrul programului „Arta în Stradă” fundaţia a dezvoltat o serie de activităţi culturale (expoziţii, ateliere de creaţie, concerte) şi proiecte între care amintim: ,,Transport ieşit din comun”, “Debut”, Festivalul ,,AccesArt” şi Tabăra „Pastel urban”.
Moda Tim Investment Grup- dl Sandor Ovidiu (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana prin initiative private pentru demararea reconversiei zonei industriale din zona centrla Timisoara )
Investiţia în City Business Centre (CBC), noul centru de afaceri care a prins viaţă în Piaţa 700, transformând definitiv zona, a demarat în 2005 şi va fi finalizată în 2013. Complexul, care va include cinci corpuri cu o suprafaţă închiriabilă totală de 43.000 de mp, este cu atât mai important pentru oraş cu cât, prin atuurile sale, oferă infrastructura necesară companiilor care doresc să se implanteze sau să-şi consolideze prezenţa în regiunea noastră. CBC asigură astfel cadrul necesar pentru crearea de locuri de muncă şi chiar dezvoltarea de noi oportunităţi pentru mediul de business local. Rolul ModaTim Investment S.A. nu s-a limitat însă la construirea şi închirierea celor cinci clădiri de birouri. Implicarea a avut ca rezultat reînnoirea urbană a zonei, atât prin modul de abordare a proiectului propriu, cât şi prin iniţiative de interes public ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii şi accesului în această zonă a oraşului.
JAZZ FESTIVAL GARINA dl GIURA MARIUS (premiile RUR pentru bune practici in regenerare teritoriala pentru promovarea artei contemporane in spatiul regional)
În august 1997 Puba Hromadka, Liviu Butoi, Gigi Tăuș și Marius Giura au deschis primul festival de jazz din Gărîna în curtea hanului La Răscruce. De atunci Florian Lungu a prezentat peste 150 formaţii şi intrumentişti locali şi internaţionali. Datorită creşterii numărului de spectatori şi a importanţei fenomenului, în 2004 locaţia a fost mutată în Poiana Lupului. Alături de tabăra de sculptură şi pictură, festivalul de jazz a deschis seria de evenimente muzicale care au făcut din Gărîna, Banat, Romania un punct remarcabil al culturii europene şi nu numai.
„ATLETIC CLUB MARATON”, d-l CONSTANTIN „TELE” DUMITRA
(premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana) Acum 13 ani, în 2000 d-l Dumitra Constantin, poreclit de admiratorii săi Tele, a început o aventură pe care numai perseverenţa sa o putea duce la bun sfîrşit, organizînd în Timişoara primul MARATON din Romania. Sloganul asociaţiei Atletic Club Maraton “Fii mai sanatos, Fii mai dinamic !” lansat atunci a prins viaţă în timpul scurs de atunci. Ambiţiosul proiect a început în 2000 prin organizarea primului maraton la Timişoara, la care au participat doar 48 persoane (incluzînd şi persoane cu handicap), ajungîndu-se anul trecut la cca 550 concurenţi. Aproape în fiecare an s-au adăugat noi acţiuni, astfel în 2001 a apărut crosul la care au participat 516 concurenţi, în 2002 a apărut primul semimaraton (s-a omologat traseul maratonului pentru a putea fi membru al organizaţiei mondiale de profil AIMS), primul cros feminin cu 45 participanţi, în 2004 a apărut biatlonul (înot şi alergare) Johny Weissmuller, în memoria concitadinului nostru, primul triatlon în parteneriat cu o firmă străină ce a investit în Timişoara (înot, bike, alergare) cu 60 participanţi. În 2005 prin “crosul firmelor” (alergare, bike, marş, patine cu role) „ATLETIC CLUB MARATON” şi-a extins parteneriatul cu alţi investitori din zonă, asimilat doar peste un an de 46 societăţi comerciale şi peste 500 participanţi, ajungînd în acest an la peste 1500 participanţi. În anii ce au urmat primei acţiuni, maratonul a devenit unul internaţional, cu speranţa ca la anul să participle reprezentanţi din peste 50 de ţări, a apărut
bambicrosul, crosul de noapte, etc.
FUNDATIA TRIADE, d-na JECZA SORINA (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana) Gindul ascuns al proiectului era dea crea o PEPINIERĂ DE ARTĂdin care să se poată alimenta spaţiul urban timişorean. Lista şi valoarea artiştilor expuşi în spaţiul Grădinii Triade, în ordine alfabetică, este impresionanată:Ştefan BARTHA, Horia-Cătălin BOJIN,,Delia BRÂNDUŞESCU, Ştefan CĂLĂRĂŞANU, Onisim COLTA,Roman COTOŞMAN, Matei GAŞPAR,Remus IRIMESCU ,Peter JACOBI, Peter JECZA, Rudolf KOCSIS, KOLUMBAN Antal, KOVACS-KŐVECSI Imre, GheorgheMARCU, Linda MENCZEL, Cosmin MOLDOVAN, Gheorghe MUREŞAN, Slavenca PETRE, POPOVICI Lőrincz, Bogdan RAŢĂ, Mircea ROMAN, ROSTAS Beata, Dan ROŞCA, Florin SIDĂU, Nada STOJICI,Dumitru ŞERBAN, Anamaria ŞERBAN,Rudolf VARNA, Aurel VLAD.
ASOCIAȚIEI «COLONIA VESELĂ- d-l MIHAI-IONUȚ DANCIU
(premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana) Asociatia “ Colonia Vesela” s-a implicat în procesele și activitățile legate de cartierul defavorizat „Colonie” din Petrosani. Prin parteneriatele stabilite cu entități locale (Asociația Româno-Engleză pentru Sprijin în Comunitate Petroșani 2010, Universitatea din Petroșani, Institutul Social Valea Jiului, Fundația Ianza Art Inter-Cultural) și regionale (Universitatea Politehnica din Timișoara prin Facultatea de Arhitectură, respectiv Universitatea de Vest din Timișoara, prin Grupul de Studii privind Relația dintre Om și Mediu al Facultății de Psihologie), Asociația Colonia Veselă a pus bazele unui parteneriat care sperăm că va ridica nivelul de trai din această comunitate vulnerabilă, pentru eliminarea polarizării sociale, pentru egalitate în educaţie, pentru coeziune socială.
“ASOCIATIEI PROPRIETARILOR DIN ZONELE REZIDENTIALE” (presedinta d-na RODICA MILITARU), pentru acţiunile intreprinse PENTRU PROMOVAREA UNEI DEZVOLTARI SUSTENABILE ALE ZONELOR REZIDENTIALE, PENTRU PASTRAREA IDENTITATII CULTURALE ALE ACESTORA, PENTRU APARAREA INTERESELOR PROPRIETARILOR DE IMOBILE INDIVIDUALE DIN TIMISOARA (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana) Actiunile APZR s-au derulat: -prin participarea activa a membrilor asociatiei la dezbaterile publice a numeroase proiecte de urbanism, prin nenumarate interventii la Consiliul Local Timisoara (CLT) impotriva unor Planuri Urbanistice de Zona (PUZ) si de Detaliu (PUD) care prevedeau construirea blocurilor in zone de case familiale; -prin participarea activa la dezbaterea publica a proiectului de Hotarire de Consiliu Local Timisoara (HCLT) privind informarea si consultarea populatiei in materie de urbanism (propunerile APZR au fost preluate partial); -prin participarea activa la toate dezbaterile organizate in perioada de elaborare a noului PUG 2013; -prin participarea la dezbaterea publica a proiectelor de acte normative nationale privind amenajarea teritoriului si urbanismul (modificarea din 2008 si 2011, a Legii 350/2001) privind informarea si consultarea populatiei (Ordinul 2701/2010) (propunerile APZR au fost preluate aproape in totalitate de catre aceste acte normative); Dintre actiunile intreprinse in acest sens, remarcam interventiile pe langa Prefectura Judetului Timis pentru atacarea si anularea in instanta a HCLT 140/2007 si a HCLT 300/2008 emise de CLT care pregateau cadrul “asa zis legal” necesar construirii de blocuri intre case. Rezultatul acestor actiuni a fost anularea ambelor HCL-uri care incalcau legislatia in materie de urbanism si amenajarea teritoriului; Deasemeni s-a reusit sa se determine respingerea, de catre CLT, a unor PUZ- uri si PUD- uri propuse spre aprobare, care incalcau prevederile legale. Astfel prin sprijinirea a numerosi membrii si nemembrii ai APZR, s-a reusit in urma unor procese in instante initiate de membrii APZR, sa se cistige deocamdata doar trei procese impotriva unor HCL-uri care au aprobat astfel de proiecte. Acest succes a determinat semnarea unor protocoale de colaborare si cu alte organizatii de acelasi fel, precum “Grupul de Initiativa in
grupul RAAO (Dorgo Radu, LAZĂR Andrei, MIHAI Adrian, MIHUTESCU Ovidiu absolvenții ai Facultății de Arhitectură și Urbansim), coordonat de d-nul arh. DEMETRESCU Bogdan, (premiile RUR pentru bune practici in PROMOVAREA CREATIVITĂȚII IN MEDIUL UNIVERSITAR ROMANESC pentru regenerare urbana)
Prima lucrare care i-a consacrat ca GRUP de CERCETARE a fost recunoscută pe plan mondial prin obținerea unei importante mențiuni, aleasa dintr-un total de 983 de echipe participante din 59 de tări, în cadrul prestigiosului concurs “International VELUX Award for students of Architecture 2012”. Proiectul câștigător denumit “Sursa interactivă de lumină naturală” (Interactive Natural Light Source)”, propune o soluție fezabilă care ar putea rezolva una din marile probleme a apartamentelor de tip condominium si anume scările întunecoase din interiorul blocurilor de locuit. Soluția propusă este alcătuită din două dispozitive: unul exterior și unul interior. Cel exterior urmărește și concentrează razele solare cu cele nouă petale fabricate din plastic aluminizat. Lucrarea a fost distinsă și la Archi‐World® Academy Awards 2011‐2013, “Energy saving projects and ideas for the future of architecture and urbanism”: the largest worldwide contest for the architects of tomorrow in cooperation with Messe München (BAU 2011 & BAU 2013) în care au fost implicate 1.200 de școli de arhitectură, cu 300.000 de studenți și 150.000 de tineri absolvenți arhitecți, selectați de un juriu format din 12 arhitecții celebrii, dintre care amintim doar pe Daniel Libeskind, Juhani Pallasmaa și Zaha Hadid. Aceasta din urmă a selectat proiectul grupului RAAO ca favorit, invitînd un membru al grupului la o practică de 6 luni în renumita firmă Zaha Hadid Architects London (UK). Ultima recunoaștere internațională a fost dubla victorie la International Engineering Competition 2013 septembrie din Calgary, Canada, unde grupul RAAO s-a întrecut pe plan mondial cu alte 7 echipe internaționale în cadrul competiției de design, în urma a numeroase selecții regionale, naționale și continentale în diferitele faze ale Best Engineering Competition. •
Asociatia Simultan şi Grupului H.Arta (premiile RUR pentru bune practici in REGENERĂRE REGIONALE prin iniţiative independente pentru PROMOVAREA ARTEI CONTEMPORANE în spaţiul public ) Proiectul Spaţii în aşteptare I a constat în vizitarea şi documentarea unor locaţii post-industriale din Timişoara, locaţii care au funcţionat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, ca un context istoric, ca metafore pentru reflecţii asupra prezentului. Pe parcursul proiectului, artiştii/tele implicaţi/te au vizitat şi au documentat spaţii care au rămas blocate în logica tranziţiei şi apoi a crizei, locuri cu o istorie modernistă a căror utopie a unui progres continuu a fost stopată, locuri dezmembrate în contextul privatizării din perioada tranziţiei, locuri în aşteptare şi provizorat în contextul crizei financiare. Acestea sunt foste uzine şi combinate, acum în ruină, locuri virane între blocuri, clădiri dărăpănate pe străzi care încă sunt numite Progresului, Luminii. Aceste locaţii au constituit punctul de pornire şi fundalul pentru realizarea unor intervenţii artistice care se referă la incertitudinea prezentului şi la posibile scenarii legate de viitor. Spaţii în aşteptare II a funcţionat ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public și extensiile lui si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea acestuia ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public și extensiile lui într-un mod democratic, incluziv şi responsabil.
Festivalul de Street Art (FISART) d-nei CORINA NANI (FAD-UVT) și d-lui SERGIO MORARIU (FUNDATIA EnduRoMania), premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana Cele trei ediţii anuale ale Festivalului Internaţional de Street Art (FISART) iniţiate de către d-na Corina Nani (FAD–UVT) și d-l Sergio Morariu (FUNDATIA EnduRoMania) în colaborare cu Primaria Municipiului Timişoara şi alţi parteneri, care au avut loc în Timişoara începînd cu anul 2011 au demonstrat, că se poate face cu investiţii financiare minime (în comparaţie cu alte manifestări cultural-artistice) evenimente cu rezultate durabile şi de impact, care contribuie pregnant la eforturile de ameliorarea a aspectului urbanistic al oraşului. Prin aceste festivaluri Timişoara a demonstrat încă o dată caracterul său de avangardă artistică în România, confirmând o tendinţă internaţională a proliferării Street Art-ului în eforturile de ameliorare estetică a spaţiului urban. În planificarea şi derularea celor trei FISART-uri s-a avut ca exemplu metropolele care se numără printre cele mai avansate din lume în acest domeniu: New York, Philadelphia, Miami, Berlin, Londra, Frankfurt, Sao Paulo, Katowice, Lausanne, Marsilia, Detroit şi altele. În cele trei ediţii FISART a trecut de la GRAFFITI în 2011, la STREET ART de dimensiuni normale în 2012 şi apoi ARTA MURALA de dimensiuni foarte mari în 2013. În 2011 au participat 73 de artişti, în 2012 au participat 33 de artişti şi în 2013 au participat 23 de artişti. Experienţa şi calitatea artiştilor a fost în crescătoare, ceea ce se poate vedea urmărind calitatea lucrărilor. S-a contat pe artişti din ţară şi din străinătate (Brazilia, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, SUA şi Ungaria). Locaţiile, multe din ele foarte vizibile, sunt răspîndite în tot oraşul, contribuind la ameliorarea aspectului spațiului public urban timișorean
SOCIETATEA FILARMONICA din TIMIȘOARA, dnei ALEXANDRA RAZVAN - MIHALCEA, (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana pentru REINTRODUCEREA SPAȚIULUI SINAGOGII din CETATE - TIMISOARA în CIRCUITUL CULTURAL al municipiului) “Societatea Filarmonica din Timisoara” s-a constituit în anul 1998, ca o continuatoare a Societății Filarmonice din Timisoara, fondată in anul 1871. Scopul general al activității Societății Filarmonice este promovarea culturii și artei în general și a muzicii în special, unul dintre obiectivele importante ale activității ei fiind crearea sediului unui centru muzical, intercultural și interconfesional în Timișoara În anul 2005, “Societatea Filarmonica din Timișoara” a deschis porțile Sinagogii din Cetate - închisă cu peste 20 de ani în urmă - publicului larg, prin organizarea unui eveniment muzical susținut de mari artiști ai scenei de concert. Din anul 2006 pană în prezent în Sinagoga din Cetate s-au desfasurat peste 100 de evenimente culturale (concerte, lansari de carte, conferințe, piese de teatru, expozitii,etc). Dintre acestea amintim prezența unor renumiți muzicieni precum Alexandra Gutu, Codrin și Diana Emandi, Franz Metz, Aura Twarowska, Erich Turk, Adriana si Sorin Dogariu, Ladislau Roth, Gabriel Banat, Caius Hera, Arthur Balogh, Emil Kindlein, actori precum Maia Morgenstern, formația de muzică renascentistă RENAISSANCE Beograd, coruri, formații simfonice de cameră, grupuri de jazz, de muzică electronică, elevi și studenti ai instituțiilor muzicale din Timișoara, Munchen, Budapesta, Bucuresti. Au fost organizate lansări de carte (Ioan Holender „De la Timisoara la Viena”), vernisaje de expoziții de artă (Adriana Lucaciu), spectacole de teatru. În Sinagoga se organizează anual festivalul de arte vizuale SIMULTAN. Printre colaboratori se numără Filarmonica “Banatul”, Opera Romana din Timisoara, Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Ceh, Ordinul Arhitectilor din Romania, Registrul Urbanistilor din Romania, asociația Noua Acropolă, Compania d'Arte, Comunitatea Evreilor din Timisoara (care a organizat in repetate randuri Ziua Holocaustului, comemorarea Prim Rabinului Dr. Ernest Neumann, conferințe, concerte).
grupul F O R Alexandru Cozma și Oana Simionescu, (premiile RUR pentru bune practici in regenerare urbana prin RIDICĂRII CALITĂŢII VIEŢII URBANE prin INOVAŢII PROMOVARE A CREATIVITĂŢII ÎN MEDIUL UNIVERSITAR ROMANESC)
F O R a luat naștere în 2010, cu mult entuziasm, după o practică de un an în cadrul biroului de arhitectură Bjarke Ingels Group din Copenhaga și câștigarea câtorva premii la diferite concursuri de arhitectură și urbanism încă din studenție. Nerăbdători să poată participa activ la mediul urban autohton, s-au lansat într-o serie de studii și proiecte urbane, concursuri de arhitectură sau urbanism, workshopuri și discuții în contexte diverse. Premiile nu au întârziat să apară nici ele. Ar fi important de menționat proiectul REABILITAREA CARTIERELOR GRI care a primit diverse recunoașteri atât pe plan național cât și internațional. Cea mai recentă recunoaștere a venit din partea EUROPAN – cel mai mare concurs de urbanism și arhitectură din Europa – unde au obținut premiul secund cu proiectul THE CENTRE. THE PATH. THE FIELD OF ACTION în Kristinehamn, Suedia. Dar poate cel mai important aspect despre F O R, nu sunt premiile câștigate, ci modul în care au ales să își structureze activitatea – ca pe un proces educațional continuu. Primul pas în acest sens a fost alegerea numelui sub care activează: ”F O R” este o prepoziţie, o conjuncţie, precum şi un idiom – o legatură între două părţi, o concluzie, o atitudine - atunci când îl traducem din engleză. În româneşte este loc pentru dezbateri publice, sau din contră, conştiinţa unei persoane.
REZONANTA URBANA
ORASUL CA ELEMENT AL MODEI -Orasele sunt acum parte a paradei modei. A fi la moda nu este din păcate sustenabil. A evita aceasta direcţie este de mare importanta. Un oras fericit trebuie sa intareasca liniile directoare real economice ce produc bogatie, produse, cercetare si capacitate de dezvoltare , genereaza locuri de munca, etc. Imaginea si moda este o industrie in care cafeaua sau inghetata atrag investitori din IT sau finante. Principiul modei este permanenţa schimbării, transformării, plecarea inainte de sosire. Multi dintre noi suntem cu un pas sau doi in spatele sau fata modei. Anumite orase cu rezonanta istorica doresc sa creeze o rezonanta globala ”Shanhai-Parisul estului ” Viena poarta spre est ” ”Timisoara mica Vienă ” ‘Barcelona capital designului”” Shanghai, Beijing, Guangzhou regindesc rolul lor in moda. -axa puterii si de relatii include si puterea sociala si culturala, dar si cea politica, administrative si economica. Aceasta include puterea turismului si a mostenirii, precum Florenta, St Petersbourg sau Timisoara. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RITUALURILE URBANE /a profita de resurse Ritualurile urbane oferă măsura de rezistenta la consum, chiar daca azi au devenit mai comerciale. Ritualurile zilnice abuda. In climatul mai cald se desfasoara in exterior. In cele mai friguroase (Copenhaga) in spatii indoors. Ritualurile servesc unor scopuri clare pentru că ele ancoreaza indivizi in timp si spatiu, leaga grupurile impreuna, ocazional sau regulat. Fiecare aspect al vietii poate fi sau deveni un ritual precum mincarea, sportul, religia, festivaluri, etc. Ritualurile marcheaza calendarul in anotimpuri, ofera identitatea locului, Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RITUALURILE URBANE Ritualurile religioase oferă uniunea cu divinitatea, celelalte cu distractie. Pastele, Craciunul, faschungurile in Germania, Haj la Mecca, carnavalurile la Rio sau Mardi Gras la New Orleans , etc –produc uniunea individuala si de grup PELERINAJELE IN ROMANIA ( copiate la vot 2014) -ritualul trebuie să fie activ (postul la Paste - SPIRITUAL SI CORPORAL) si nu pasiv - ritualul poate aduce reconcilierea conflictelor ( Palio din Siena lupta anuală intre comunitati pentru suprematie). - Ritualul poate fi autoreflectia comunitatii Festivalurile de teatru STUDIOUL DE CARAGIALEOLOGIE Student fest -“Passegiata” la Mediterana unde fiecare vede si este vazut de celalalt. -Bautul dimineaţa a cafelei cu un ziar. -Mersul seara la pub, vineri la cluburi, -la beer garden in Germania (modele introduse in Timisoara) -fotbalul simbata si duminica, maratonul, etc. Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RITUALURILE URBANE oferă EXPERIENTE SEMNIFICATIVE -o poveste, o persoana, un accident, o victorie, o resursa locala, o idée bizara, se pot transforma dintr-o semnificatie locala în una globala. 1989 Campionii olimpici canotaj pe Bega Campionii olimpici gimnastica la Timisoara Galeria POLI
daca nu apar ritualurile urbane Apare plictiseala peisajului.
Sursa :
Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
RITUALURILE URBANE SAU ORAŞUL CA O SCENĂ ritualurile urbane provoacă -instincte primare prin utilizarea elemente bazice precum apa, focul, aerul, pamintul care sunt teme fundamentale de ritualuri (lanternele la chinezi, lumănările la noi, etc) -conectarea diferitelor culturi sau grupuri. - experiente commune in spatii deschise (paradele, etc) -declaraţii sociale (in Italia la PIobbico capitala mondiala a oamenilor urîţi “uritenea este o virtute si frumusetea o scavie” -protestul (protest love parade in berlin, inceputa in 1989 la San Francisco 1,5 milioane persoane in 1999, -piata Universitatii la Bucuresti, -Novi Sad annual festival rock memoria bombardamentelor, etc) - notiuni intelectualiste (festivalul ideilor in Adelaide prin celebrarea ideilor si a inovatiilor) -impartasirea umanitatii- (olimpiada sau meciurile de fotbal cu message de pace, turnarea ghietii in cap) - puncte de vedere alternative asupra vietii-( coloniile hippy) -lansarea tensiunii si bizareriei (Tomatina de linga Valencia cu 30.000 de oameni si 110.000 kg rosi ca raspuns la continuitatea dictaturii lui Franco) -un cod: rezistenta urbana – ca si proclamarea religiilor milenare sau a ideologiilor proiectele globale par inevitabile in care unii sunt cistigatori si altii invinsi . Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
PEISAJELE SENZORIALE ALE ORAĹžELOR Ce iti place sa vezi? Ce culori ai vazut? Cit de departe poti sa vezi? Ce sunete auzi? Ce simti? Ce atingi? Orasele sunt experiente senzoriale si emotionale. Exista peisaj al mirosului ( smellscape), al sunetului (soundscape), al spectacolul vizual, al texturii tactile. Exista intre 9 si 21 senzoriale
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
PEISAJELE SENZORIALE ALE ORAĹžELOR peisajul culorii Culorile dominante Alb la Tel Aviv sau Casablanca, roz la Marrakech, albastru la Jodphur, rosu la Bologna, galben la Izamal. Timisoara ce culoare are?
peisajul mirosului la chinezi si italieni este foarte dezvoltat in orase Parfumurile; asmaticii sunt peste 70% din cauza mirosurilor . McDonald, KFC, Burger King au mirosurile lor. Japonezi doresc in 2020 televizoare cu mirosuri Timisoara ce miros are? peisajul sunetului Tiganii la noi, pietele alimentare vs shopuri, bazarurile, cacofonia culturii MTV , a discotecilor
Timisoara ce sunet are? Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
PEISAJUL CA IMAGINE A ORASULUI SENSURILE PEISAJULUI sensescapes Ideoscape – legatura cu valorile ideilor, democratiei, libertatii, bunastarii, drepturilor, suveranitatii, reprezentarii Ethnoscape – peisaje pentru turisti, emigrant, exilati, Technoscape – reteaua de tehnologii interconectate cu lumea, Financescape – fluxul de investitii si fiscalitati ce leagă orasele intr o retea de transferuri de capital si de operaţiuni speculative Mediascapereprezentarea si media transmisa pentru imagini culturale
cladiri sunt din sticla, panouri publicitare au crescut de la 1mpe 1 la 50 pe 50m un cartier de afaceri comunica într-un anumit fel structura apartamentelor difera de la cultura la alta. (amplasarea pe parcela in Romania) Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
ATRACTIVITATEA URBANA orasele vest europene si-au pierdut atractivitate în timp ce orasele estice au recîştigat-o (Timisoara, etc)
“a fi primar (funcţionar public) în Romania (la Tirana) este forma cea mai inalta de arta conceptuala”
Sursa : Landry C., (2006) The Art of City Making ed Sterling London
• MULTUMESC