Când, îndată după evenimentele din 1989, Maica Tereza de Calcutta a venit şi în România, la Bucureşti, multă lume a fost fericită să o vadă şi să o asculte pe aceea a cărei faimă sosise cu mult înainte pe meleagurile noastre: faimă de slujire a celor mai din urmă, faimă de sfinţenie. Revistele şi cărţile străine ajunse sporadic în România îi purtau imaginea şi-i descriau activitatea, aşa încât nu erau puţini românii care o ştiau deja destul de bine pe aceea care câştigase simpatia foarte multora din lumea întreagă datorită slujirii generoase în favoarea săracilor, a bolnavilor şi a celor lipsiţi de apărare.
„Vrei să mă întrebi ceva?” Acum s-au împlinit 100 de ani de la naşte-
rea aceleia care avea să ajungă fie declarată Fericită de către Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, şi 20 de ani de când a venit pentru prima oară în România, unde am primit-o ca pe o sfântă şi o regină a dragostei faţă de aproapele.
