2 minute read

L’Osservatore Romano

L’OSSERVATORE ROMAN O

Drumuri spre viitor

Advertisement

Doctoriţele şi patroanele Europei

Suplimentul Donne Chiesa Mondo, septembrie 2020, p. 1

Cu titlul „Europa patroanelor”, L’Osservatore Romano propune o galerie a sfintelor pe care Biserica a găsit potrivit să le declare învăţătoare și ocrotitoare ale continentului nostru. Noua Europă – afirmă Ritanna Armeni în editorialul său – nu se va putea susţine doar prin economie, finanţe, acorduri politice și diplomaţie. Are nevoie de valori colective și – oricât ar părea de ciudat – de sentimente pe măsură care să-i interpreteze sufletul profund și să-i insufle speranţă în viitor. făcut-o pe Ecaterina, femeie săracă

Patroanele Europei ne oferă moși fără carte, să înfăptuiască o opedele, căi de urmat. Alături de pară de pace aproape de neimaginat tronii Benedict, Chiril și Metodiu, într-o perioadă sfâșiată de conflicele transmit vitalitate și forţă nouă te. Încrederea a determinat-o pe unei idei care adesea se clatină. În Brigita să-și lase pământul ei nor1999, alegându-le drept patroane pe dic pentru a merge la Roma și a-i Sfintele Brigita a Suediei, Ecaterina atenţiona pe suveranii pontifi asude Siena și Tereza Benedicta a pra decadenţei Bisericii. Încrederea Crucii, Biserica a recunoscut rolul i-a deschis Terezei de Ávila porţile sfinţeniei feminine în construirea trăirii mistice, i-a arătat Terezei de rădăcinilor Europei. Însă terenul Lisieux „calea cea mică” spre Inima fusese deja pregătit de recunoaștelui Isus, a condus-o pe Edith Stein rea calităţii de „doctor al Bisericii” pe tărâmul filosofiei – prea puţin pentru Ecaterina de Siena și Tereza străbătut de femei, până la ea. Cu de Ávila, în 1970, și pentru Tereza multe sute de ani înainte, aceeași de Lisieux în 1997. Celor trei li se va încredere o făcea pe Hildegard să adăuga, în 2012, Sf. Hildegard von caute vindecare pentru trup și suflet Bingen. în tainele plantelor și în alcătuirea

Sfinţenia europeană feminină muzicii. – continuă editorialul – pare ţeE nevoie de multă încredere, și sută în primul rând din încredeazi, ca să-l propunem Europei pe re. Încrederea în Dumnezeu, care Dumnezeu cu aceeași forţă și tăduce la încrederea în sine, îndemrie cu care l-au propus sfintele ei nându-le pe aceste patroane și înpatroane. văţătoare la acţiuni care chiar și azi par imposibile. Încrederea a Traducere și adaptare de Liana Gehl

L’Osservatore Romano

este oficiosul Sfântului Scaun, fondat în 1861. Este un cotidian politic religios. www.osservatoreromano.va

Jubi Creaţiei eu

Cu sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi se încheie „Jubileul Pământului”, eveniment anunţat de Papa Francisc la rugăciunea Angelus din 30 august. Jubileul s-a deschis la 1 septembrie, în Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creaţiei, având ca punct final data de 4 octombrie când îl comemorăm pe marele iubitor al Creaţiei, Sfântul Francisc.

În centrul acestui minijubileu, celebrat de Biserici de diferite rituri și tradiţii, s-a aflat aniversarea a cincizeci de ani de la instituirea „Zilei Pământului” în scopul unei mai bune aprecieri a valorii pe care o are, pentru toţi oamenii, „casa noastră comună”, Terra. (OR, 3 septembrie 2020, p. 9)

This article is from: