Actualitatea creștină, nr. 6/2019

Nr. 6/2019 * Anul XXX * Serie nouă * 4 lei

GÂNDUL LUNII

Conștiința prezenței lui Dumnezeu, lucrul cel mai necesar dintre toate. www.vladimirghika.ro

Papa Francisc – pelerin al milostivirii şi al iubirii divine Să mergem împreună!

Legendă imagine: desen în tuș negru pentru „La visite de pauvres”, ediția ilustrată (manuscris), 1923.

Când privirea întâlneşte sacrul

Între Papa Francisc va fi oaspetele ţării noastre.

Ne dorim ca această vizită să aducă roade bogate în viața spirituală a creștinilor, precum şi în favoarea binelui și unității întregii societăți românești. Înainte de venirea Papei Francisc propunem diferite cărţi care vorbesc despre acest Papă care uimește prin naturalețea limbajului său, prin stilul accesibil, prin gesturi, care uneori dezarmează.

2 IUNIE - CEA DE-A 53-A ZI MONDIALĂ A COMUNICAȚIILOR SOCIALE Ambientul mediatic este astăzi așa de pătrunzător, încât nu mai poate fi deosebit de sfera trăirii zilnice. Rețeaua este o resursă a timpului nostru.

Este un izvor de cunoștințe și de relații inimaginabile odinioară.[…]

Rețeaua este o ocazie pentru a promova întâlnirea cu alții, dar poate potența și autoizolarea noastră, ca o pânză de păianjen capabilă să prindă în capcană.

Tinerii sunt cei mai expuși la iluzia că online-ul social poate să-i satisfacă total pe planul relațional, ajungând până la fenomenul periculos al tinerilor „eremiți sociali”, care riscă să se înstrăineze complet de societate.

Această dinamică dramatică manifestă o gravă ruptură în țesutul relațional al societății, o sfâșiere pe care n-o putem ignora.

Această realitate multiformă și vicleană aduce diferite probleme cu caracter etic, social, juridic, politic, economic, și interpelează și Biserica. În timp ce guvernele caută căile de reglementare legală pentru a salva viziunea originară a unei rețele libere, deschise și sigure, toți avem posibilitatea și responsabilitatea de a favoriza o folosire pozitivă a ei. (din Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc, disponibil pe magisteriu.ro)

Cărțile pot fi procurate de la Librăria Sfântul Iosif.

Pentru detalii accesați librariasfiosif.ro

CUPRINS Actualitatea creștină • Publicație a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București • Anul XXX, Nr. 6/2019

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

3

Papa Francisc – pelerin al milostivirii şi al iubirii divine VATICAN

5 6 7

@Pontifex Știri din Vatican L’Osservatore Romano FOCUS

8 10 11

12 13

Eveniment Papa Francisc în România Minister și mister Papa de la Roma Călătorii apostolice Papa Francisc.

Un pelerinaj al credinței, al unității și al păcii Știri ARCB Știri interne/externe

Biserică și societate

14 Bioetică Inteligența artificială – o amenințare?

16 Îngerii Romei Când privirea întâlneşte sacrul

Suflet tânăr

17 Lasă-te convins!

Reportaje Știri/Anunțuri UNIVERSUL FAMILIEI

21 ABC-ul credinței 22 Să mergem împreună!

23 Familia și încercările ei SPIRITUALITATE

24 Sfânta Scriptură - Psalmii Să fac şi eu ca ei?

25 Minuni şi sfinţi Chiar și umbra lui Petru 26 Gânduri de azi și de ieri Cât de liber sunt?

Despre libertate 27 Pagina Ghika L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc).

Pius al XII-lea umilință, curaj, BUCURIE

28 Papa Francisc, un Pontif cu brațele deschise către întregul Popor al lui Dumnezeu

3 Biserica misionară

32 Ecouri misionare Gânduri din Coasta de Fildeș (VI) CULTURĂ

33 File de istorie Un proiect necesar (IV) 34 Idei pentru timpul liber 35 Sacralitatea în artă ETCETERA

36 Anunțuri

16

COPERTA ACTUALITATEA CREŞTINĂ, NR. 6/2019

25

28

Mesajul redacției Revista din luna iunie, număr dedicat apropiatei vizite a Papei Francisc în țara noastră, se deschide cu editorialul în care Arhiepiscopul Ioan Robu ne adresează acest îndemn: „Noi, catolicii, nu trebuie să uităm niciodată de unicitatea Bisericii noastre și de Urmașul lui Petru. Pe acest Urmaș îl vom primi la sfârșitul lunii mai cu toată bucuria și entuziasmul, văzându-l în lumina cuvintelor lui Isus: Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea (Mt 16,18).

Da, pe această piatră Cristos zidește în continuare Biserica sa, în toată lumea, în toate continentele și, la fel, și în țara noastră. Încă o dată repet: Să fim mândri că facem parte din această zidire, din această Biserică, una, sfântă, catolică și apostolică”.

Rubrica Focus prezintă programul detaliat al vizitei Papei Francisc în România, continuă serialul despre papalitate și prezintă vizita Papei în Bulgaria și Macedonia de Nord. Tot Sfântului Părinte îi sunt dedicate paginile Umilință, curaj, bucurie și Universul familiei, în care s-a dorit o scurtă prezentare a actualului Suveran Pontif.

Paginile Suflet tânăr continuă să prezinte intervențiile PS Cornel Damian adresate tinerilor din Arhidieceză și încearcă să dea un răspuns la întrebarea Cum să folosim resursele pământului? Paginile de Spiritualitate, la rubrica Minuni și sfinți, le transmit cititorilor această convingere: „Credința lui Petru a vindecat și vindecă în continuare pe toți cei care se apropie ca să fie atinși măcar de umbra sa, restabilind unitatea interioară, în timp ce mărturia lui Petru realizează unitatea exterioară.” Și în acest număr, revista cuprinde știri din țară, de la Vatican și din lume, anunțuri, recomandări pentru timpul liber. Lectură plăcută!

EDITOR

Centrul de Comunicații Sociale Angelus Communicationis Redacție

Iulia Cojocariu Pr. Francisc Doboș Pr. Fabian Măriuț Pr. Tarciziu Șerban Cristina Șoican Pr. Francisc Ungureanu Corectură

Iulia Cojocariu Crenguța Nicolae Colaboratori

Pr. Marian Blaj Dănuț Doboș Pr. Andrei Dumitrescu Liana Gehl Anca Mărtinaş Giulimondi Monica Râpeanu Claudia Stan Layout GRAFIC

Angelus Communicationis Coperți

Roxana Elekes Distribuție și abonamente

Tereza Petreș Librăria Sf. Iosif Str. G-ral Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015457, libraria@arcb.ro www.librariasfiosif.ro Tipar

Tipografia Everest 2001 SRL www.everest.ro

© 2019 don Giovanni Berti | www.gioba.it

Actualitatea creștină Publicație a Arhidiecezei Romano-Catolice de București Str. G-ral H.M. Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015470, 021/2015411 redactie@actualitatea-crestina.ro www.actualitatea-crestina.ro ISSN 1221 - 7700

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

Papa Francisc pelerin al milostivirii şi al iubirii divine

A

m recitit Cuvântul de bun venit pe care, în mai 1999, i l-am adresat Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea la sfârşitul Sfintei Liturghii de la Podul Izvor. Îi spuneam atunci Suveranului Pontif: Bine aţi venit, Sfinte Părinte, pe pământul nostru românesc, pământ de har şi de păcat, pământ de milostivire, de căderi, pământ ca oricare altul, dar pentru noi pământ sfânt. Nu ştiu cum mi-au venit atunci aceste cuvinte, dar le-aş spune şi acum Papei Francisc în numele nostru, al tuturor, credincioşi din Arhidieceză şi din alte părţi ale ţării, preoţi şi persoane consacrate, oameni de bunăvoinţă şi toţi care simt în sufletul lor bucuria că Urmaşul Sfântului Petru vine la noi ca pelerin al iubirii părinteşti şi ca mărturisitor al milostivirii lui Dumnezeu.

La începutul lunii mai am avut bucuria să-l ascult pe Sfântul Părinte Papa Francisc vorbind la Liturghia celebrată la Sofia în faţa credincioşilor bulgari adunaţi acolo în număr mare. Mare mi-a fost mirarea să-l aud pe Papa Francisc reluând şi explicând cele notate de Sanctitatea Sa în Christus vivit, Exortaţia apostolică postsinodală: Cristos trăieşte. El este speranţa noastră şi cea mai frumoasă tinereţe din această lume... El trăieşte şi te vrea viu. El este în tine; El este cu tine şi nu te părăseşte niciodată. Oricât ai putea tu să te îndepărtezi, alături de tine este Cel Înviat care te cheamă şi te aşteaptă să o iei de la capăt.

Când te simţi îmbătrânit din cauza tristeţii, a căutărilor, a fricilor, a îndoielilor sau a eşecurilor, El este acolo pentru a-ţi da din nou putere şi speranţă (nr. 1-2).

A subliniat în atâtea feluri cele tocmai citate mai sus şi nu simţeam că face o predică, o meditaţie, ci mai degrabă găseam că-ţi dădea ceva din viaţa lui, din cele pe care le trăieşte şi le nutreşte în fiecare zi.

Reveneau cuvintele: Cristos trăieşte; El este în tine, cu tine; te cheamă, te aşteaptă să o iei de la capăt; de tear încerca tristeţea, răutăţile, fricile, îndoielile şi eşecurile, fii sigur că Cel înviat este acolo pentru a te întări; tot ce atinge El devine nou, se umple de viaţă. Cuvintele Papei Francisc desenau parcă liniile dialogului cu Dumnezeu, Cel mereu prezent, mereu chemând, mereu aşteptând, surprinzând şi întărind.

Iubiţi fraţi şi surori, am amintit mai sus Exortația Sfântului Părinte Christus vivit, însă trebuie să pomenim şi celelalte scrieri ale acestui mare şi sfânt Papă ca să înţelegem mai bine pe cine primim acum în ţara noastră şi care sunt învăţăturile pe care le vrea mereu prezente în inimile şi gândurile noastre. Spuneam mai sus că Papa Francisc este un pelerin al iubirii părinteşti şi vestitor al milostivirii lui Dumnezeu şi, într-adevăr, în scrisorile enciclice şi în celelalte scrieri ale Papei Francisc descoperim la tot pasul semnele iubirii părinteşti a lui Dumnezeu şi dovezile milostivirii sale.

Astfel, în Scrisoarea enciclică Laudato si’ Sfântul Părinte afirmă următoarea convingere desprinsă din Sfânta Scriptură: Iubirea lui Dumnezeu este motivul fundamental al întregii creații...

Astfel, fiecare creatură este obiect al duioșiei Tatălui, care îi acordă un loc în lume. Chiar și viața efemeră a celei mai nesemnificative ființe este obiect al iubirii sale și în acele puține secunde de existență, El o înconjoară cu afecţiunea sa. Spunea Sfântul Vasile cel Mare că Creatorul este și „bunătatea fără calcul”, iar Dante Alighieri vorbea despre „iubirea care mișcă soarele și celelalte stele”. De aceea, de la lucrările create se urcă „până la milostivirea sa iubitoare” (nr. 77). În Scrisoarea enciclică Lumen fidei ne spune: Nu există nicio garanție mai mare pe care Dumnezeu s-o poată oferi pentru a ne asigura de iubirea sa...

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

3

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

Credința percepe în iubirea lui Dumnezeu, manifestată în Isus, fundamentul pe care se sprijină realitatea și destinația ei ultimă... (nr. 15).

Cultura noastră a pierdut percepția acestei prezențe concrete a lui Dumnezeu, a acțiunii sale în lume... În schimb, creștinii mărturisesc iubirea concretă și puternică a lui Dumnezeu, care acționează cu adevărat în istorie și îi determină destinul final, iubire care poate fi întâlnită, care s-a revelat în mod deplin în pătimirea, moartea și învierea lui Cristos (nr. 17).

Asimilată și aprofundată în familie, credința devine lumină ce luminează toate raporturile sociale. Ca experiență a paternității lui Dumnezeu și a milostivirii lui Dumnezeu, ea se dilată apoi în drum fratern (nr. 54). În Exortaţia apostolică Evangelii gaudium Sfântul Părinte spune despre Biserica „ce iese în lume” că este comunitatea de ucenici misionari care iau inițiativa, care se implică, însoțesc, care dau rod...

Comunitatea evanghelizatoare știe că Domnul a luat inițiativa, a precedat-o în iubire (cf. 1In 4,10) și pentru aceasta ea știe să facă primul pas, să ia inițiativa fără teamă, să meargă în întâmpinare, să-i caute pe cei de departe și să ajungă la răscrucile drumurilor pentru a-i chema pe cei excluși. Trăiește o dorință inepuizabilă de a oferi milostivire, rod al faptului de a fi experimentat milostivirea infinită a Tatălui și forța sa care înflăcărează inimile. Să îndrăznim un pic mai mult să luăm inițiativa!

Drept consecință, Biserica știe „să se implice” (nr. 24).

Imperativul de a asculta strigătul săracilor se materializează în noi atunci când ne înduioșăm în adâncul nostru în fața durerii altuia. Să recitim câteva învățături ale 4

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

cuvântului lui Dumnezeu despre milostivire, pentru că au un ecou puternic în viața Bisericii (nr. 193). În plus, în Exortaţia apostolică Amoris laetitia Sfântul Părinte ne atrage atenţia: În situațiile dificile pe care le trăiesc persoanele mai nevoiașe, Biserica trebuie să aibă o grijă specială pentru a înțelege, a mângâia, a integra... (nr. 49).

Integrarea presupune, adesea, ca cel care s-a îndepărtat de Dumnezeu, care a păcătuit grav împotriva Lui şi a semenilor lui să primească iertarea. Astfel, în Exortaţia apostolică Evangelii gaudium Sfântul Părinte îi asigură pe cei care au făcut experienţa îndepărtării de El: Dumnezeu nu încetează niciodată să ierte, noi suntem cei care încetăm să cerem milostivirea sa. Cel care ne-a invitat să iertăm „de șaptezeci de ori câte șapte” (Mt 18,22) ne dă exemplu: el iartă de șaptezeci de ori câte șapte. Ne ia din nou pe umerii săi, de fiecare dată. Nimeni nu va putea să ne răpească demnitatea pe care ne-o conferă această iubire infinită și neclintită. El ne îngăduie să ridicăm fruntea și să o luăm de la capăt, cu o duioșie care nu ne dezamăgește niciodată și care poate întotdeauna să ne redea bucuria (nr. 3).

Iată, am dat câteva citate din cele mai cunoscute scrieri ale Papei Francisc și putem să le medităm și să le fixăm în memorie, mai ales acum când autorul lor va fi între noi.

Mă bucur de pe acum de prezența la București a catolicilor noștri din toate parohiile Arhidiecezei, însoțiți de toți preoții și de toate persoanele consacrate, având această privilegiată ocazie de a simți că, deși răspândiți în atâtea părți, formăm un „împreună” legat de aceeași credință, de aceeași comuniune, sub autoritatea și călăuzirea Urmașului Sfântului Petru. Avem încă o ocazie

să-i mulțumim lui Dumnezeu și să fim mândri că aparținem Bisericii pe care a voit-o Domnul. Să ne amintim ce ne spune Conciliul al II-lea din Vatican în Constituția dogmatică despre Biserică Lumen gentium: Aceasta este Biserica unică a lui Cristos, pe care o mărturisim în crez ca una, sfântă, catolică și apostolică.

Mântuitorul nostru, după învierea sa, a încredințat-o lui Petru pentru a o păstori (cf. In 21,17), i-a dat acestuia și celorlalți apostoli misiunea de a o răspândi și călăuzi (cf. Mt 28,18 ș.urm.) și a înălțat-o pe veci ca stâlp și temelie a adevărului (cf. 1Tim 3,15). Această Biserică, orânduită și organizată în această lume ca societate, subzistă în Biserica Catolică, cârmuită de urmașul lui Petru și de episcopii în comuniune cu el, deși în afara organismului său vizibil există numeroase elemente de sfințire și de adevăr, care, fiind daruri proprii ale Bisericii lui Cristos, duc spre unitatea catolică (nr. 8).

Noi, catolicii, nu trebuie să uităm niciodată de unicitatea Bisericii noastre și de Urmașul lui Petru. Pe acest Urmaș îl vom primi la sfârșitul lunii mai cu toată bucuria și entuziasmul, văzându-l în lumina cuvintelor lui Isus: Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea (Mt 16,18). Da, pe această „piatră” Cristos zidește în continuare Biserica sa, în toată lumea, în toate continentele și, la fel, și în țara noastră. Încă o dată afirm: Să fim mândri că facem parte din această zidire, din această Biserică, una, sfântă, catolică și apostolică.

ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București

VATICAN

@PONTIFEX

DIN CUVINTELE PAPEI

Un creștin care se roagă e un creștin ocrotit, dar mai ales nu e singur Twitter: @Pontifex Duhule Sfinte, Tu, care susții Biserica, vino din nou asupra noastră, învață-ne unitatea, înnoiește-ne inimile și ajută-ne să iubim așa cum ne-a învățat Isus.

În sărbătoarea Rusaliilor culminează timpul pascal, centrat pe moartea și învierea lui Isus Cristos.

Această solemnitate ne face să ne amintim și să retrăim revărsarea Duhului Sfânt asupra apostolilor și a celorlalți discipoli, reuniți în rugăciune cu Sfânta Fecioară Maria în cenacol (Fap 2,1-11). În acea zi a început istoria sfințeniei creștine, pentru că Duhul Sfânt este izvorul sfințeniei, care nu este privilegiul câtorva, ci este vocație a tuturor. […]

Duhul Sfânt, venind în noi, înfrânge ariditatea, deschide inimile la speranță și stimulează și favorizează maturizarea interioară în raportul cu Dumnezeu și cu aproapele. Este ceea ce ne spune Sfântul Paul: „rodul Duhului este: iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, bunăvoința, fidelitatea, blândețea, cumpătarea” (Gal 5,22).

Toate acestea le face Duhul în noi.

(Regina Coeli, 20 mai 2018)

Twitter: @Pontifex

Twitter: @Pontifex

Euharistia este esenţială pentru noi: este Cristos cel care doreşte să intre în vieţile noastre şi să le umple cu harul Său. / Isus nu ne lasă singuri!

Când ne rugăm, să ne amintim că o facem cu Isus. Isus este curajul nostru. / A te ruga înseamnă a sta cu Dumnezeu, a trăi cu Dumnezeu, a-l iubi pe Dumnezeu.

În Euharistie, așa cum a făcut cu discipolii de la Emaus, Isus ni se alătură, pelerini în istorie, pentru a alimenta în noi credința, speranța și iubirea; pentru a ne întări în încercări... […] Și în Euharistie El se oferă pe Sine însuși ca forță spirituală pentru a ne ajuta să punem în practică porunca Sa – să ne iubim așa cum ne-a iubit El -, construind comunități primitoare și deschise la necesitățile tuturor, în special ale persoanelor mai fragile, sărace și nevoiașe.

A ne hrăni cu Isus Euharistie înseamnă și a ne abandona cu încredere Lui și a ne lăsa conduși de El. Este vorba de a-l primi pe Isus în locul propriului „eu”. În acest mod, iubirea gratuită primită de la Isus în Împărtășania euharistică, cu lucrarea Duhului Sfânt, alimentează iubirea față de Dumnezeu și față de frații pe care îi întâlnim pe drumul de fiecare zi.

(Angelus, 18 iunie 2017)

Comunitatea era o Biserică în rugăciune: „Așadar, Petru era păzit în închisoare; dar se făceau neîncetat rugăciuni de către Biserică, pentru el, la Dumnezeu” (Fap 12,5). Dacă ne gândim la Roma, catacombele […] erau, înainte de toate, locuri de rugăciune, pentru a sfinți duminica și pentru a înălța, din sânul pământului, o adorație către Dumnezeu, care nu-i uită niciodată pe fiii săi.

Comunitatea lui Petru și a lui Paul ne învață că o Biserică în rugăciune e o Biserică „în picioare”, solidă, în drum! De fapt, un creștin care se roagă e un creștin ocrotit, păzit și susținut, dar mai ales nu este singur.

Nicio comunitate creștină nu poate să meargă înainte fără sprijinul rugăciunii perseverente! […] În rugăciune, credinciosul exprimă credința sa, încrederea sa, iar Dumnezeu exprimă apropierea sa, și prin darul îngerilor, mesagerii săi.

(Predică, 29 iunie 2015) IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

5

VATICAN ȘTIRI DIN VATICAN

Papa autorizează pelerinajele la Medjugorje

Pontiful, la Napoli

Papa Francisc a dispus că este posibilă organizarea de pelerinaje la Medjugorje. Considerate până acum cu caracter privat, pelerinajele la Medjugorje dobândesc astfel valoare publică.

P

e 12 mai, vizitatorul apostolic pentru parohia de la Medjugorje, Mons. Henryk Hoser, a anunţat această decizie a Papei, iar directorul interimar al Sălii de presă a Sf. Scaun, dr.

Alessandro Gisotti, a confirmat-o, subliniind însă că pelerinajele nu trebuie înțelese „drept autentificare a cunoscutelor evenimente, care au nevoie în continuare de o examinare din partea Bisericii. Trebuie evitat, așadar, ca pelerinajele să genereze confuzie sau ambiguitate în ceea ce privește aspectul doctrinar. Aceasta îi privește și pe păstorii de suflete, de orice ordin și grad, ce intenționează

să meargă la Medjugorje și să celebreze sau să concelebreze acolo în mod solemn”. „Ținând cont de fluxul considerabil de persoane care merg la Medjugorje și de roadele îmbelșugate de har ce au izvorât, atare dispoziție face parte din atenția pastorală specială pe care Sfântul Părinte o acordă acestei realități, dispoziția fiind menită să favorizeze și să promoveze roadele de bine”, se mai spune în declarația Sălii de Presă a Sf. Scaun. Lunar, peste o sută de mii de pelerini laici și peste o mie de preoți sau episcopi merg la Medjugorje.

Pe 21 iunie, Papa Francisc va face o vizită în orașul italian Napoli.

V

izita Sfântului Părinte are loc cu ocazia întâlnirii de studiu intitulate Teologia după Veritatis Gaudium în contextul Mediteranei. Constituția apostolică Veritatis Gaudium, semnată de Papa Francisc pe 8 decembrie 2017, se referă la identitatea și misiunea universităților și a facultăților catolice în actualul context cultural și eclezial.

Papa va fi primit, printre alții, de Arhiepiscopul de Napoli, Card.

Crescenzio Sepe, de Marele Cancelar al Facultății, de Episcopul de Nola, Mons. Francesco Marino, și de prepozitul general al Ordinului iezuit, Pr. Arturo Sosa Abascal.

Editorii catolici se întâlnesc la Roma Între 26 și 29 iunie, la Roma vor avea loc Zilele Internaționale ale Literaturii Catolice.

O

rganizat de Dicasterul pentru Comunicații, evenimentul prevede schimburi de experiență și caută să adopte noi sinergii ca răspuns la provocările erei digitale. Internetul devenind tot mai disponibil și cu viteze tot mai mari, editorii trebuie să fie atenți la transformarea rapidă a presei pentru a răspunde provocărilor. Iar schimbul de conținuturi, cărți și proiecte poate fi una din cheile pentru a rezista în fața operatorilor gigantici de internet.

6

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

VATICAN L’OSSERVATORE ROMANO

Credinţă şi imaginaţie Antidot la marketingul ranchiunei L’Osservatore Romano, 30 aprilie 2019

P

entru Marilynne Robinson, laureată a Premiului Pulitzer cu romanul Gilead, opusul credinţei este frica. America, de pildă – afirmă ea –, trece printr-o etapă paradoxală: este o ţară creştină, dar plină de frică, un sentiment ce nu este şi nu poate fi un obicei mental creştin. Andrea Monda i-a cerut să explice paradoxul pentru Osservatore Romano. „Cuvântul creştin poate fi folosit în multe feluri. Există creştinismul cultural, care respectă obiceiurile credinţei, îi sprijină instituţiile şi se exprimă în termenii săi. Oamenii sunt legaţi de tradiţii şi le acceptă ca identitate. (...) Însă a crede în realitatea Dumnezeului credinţei noastre este o speranţă şi o răsplată capabilă să prevaleze asupra oricăror altor considerente. A fi capabili de curajul la care ne cheamă Isus înseamnă a fi creştini în duh şi în adevăr, şi nu doar din identitate sau loialitate.

Oamenii sunt ori de un fel, ori de celălalt. A-l primi pe străin, a-l iubi pe duşman, a da cu împrumut fără să ştii ce vei primi în schimb – sunt acte care implică un risc. Merg împotriva instinctelor de autoapărare pe care societatea le consideră de bun-simţ, chiar şi printre cei care-şi spun creştini. Însă respectând aceste precepte ştim că-i vom fi plăcuţi lui Dumnezeu. Astfel, credinţa e un alt mod de a spune curaj. Acolo unde frica domină, credinţa lipseşte.

Din când în când, societăţile sunt cuprinse de frică şi reacţionează violent şi iraţional, pretinzând că se

L’Osservatore Romano este oficiosul Sfântului Scaun, fondat în 1861. Este un cotidian politic religios. www.osservatoreromano.va

„Comorile Naturii”

Marilynne Robinson, portret de Ryan McAmis (New Statesman, 2018)

apără de vrăjitorie, erezii sau criptoiudaism... E genul de frică ce pare să crească azi printre noi. Unii politicieni şi chiar lideri religioşi alimentează „marketingul ranchiunei”, stârnind suspiciune şi resentimente. Crezându-se apărători ai credinţei, frica devine religia lor. De fapt, Dumnezeu este singura certitudine a securităţii noastre. Credinţa, când este reală, poate fi un răspuns la ispita fricii tot mai prezente.

Imaginaţia, pe de altă parte, ne ajută să ne proiectăm în situaţia celuilalt, să ne solidarizăm cu cel pe care nu-l cunoaştem, să cultivăm recunoştinţa şi să formăm o comunitate cu oameni chiar mai puţin apropiaţi. Unde credinţa şi imaginaţia lucrează împreună, se creează integritate în indivizi şi o loialitate profundă faţă de Cristos.”

Absolventă a Universităţii Bocconi, specializată în tehnologie farmaceutică, Sabrina Melino a renunţat la toate în 2011 pentru a urma o stareţă benedictină care a trăit între 1098 și 1179.

A

stăzi, ea este o antreprenoare „hildegardiană”, fondatoarea firmei Thesaura Naturae (prima companie italiană inspirată în întregime de gândirea medico-filosofică a Sfintei Hildegard von Bingen) și curator al Congresului Naţional de Medicină Hildegardiană. În 2019, congresul şi-a propus să investigheze complexitatea universului feminin, de la semnificaţia sa simbolicospirituală până la tulburările de gen și posibilul lor tratament conform viziunii Sfintei Hildegard von Bingen.

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

7

FOCUS eveniment

Au spus despre vizita Papei

Papa Francisc în România Între 31 mai și 2 iunie, Papa Francisc ne va vizita țara, aceasta fiind a cincea sa călătorie apostolică internațională din acest an și a doua vizită a unui Pontif în țara noastră.

C

ea de-a doua călătorie apostolică a unui papă în România marchează o serie de premiere care, până nu de mult, păreau să rămână pentru totdeauna în domeniul dorinţelor: prima vizită a unui papă care îmbrăţişează atât Capitala, cât şi fostele principate istorice ale României - cu etape la Bucureşti, Iaşi, Şumuleu Ciuc şi Blaj -; prima întâlnire a unui papă cu reprezentanţii comunităţii rome, precum şi prima prezenţă a unui papă, chiar şi numai pentru o escală tehnică, la Bacău şi Sibiu. În ciuda vârstei octogenare şi a efortului fizic pe care şi l-a asumat 8

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

pentru cele trei zile, Papa Francisc se face pelerin în ţara numită cu afecţiune de Sfântul Ioan Paul al IIlea Grădina Maicii Domnului. Un pelerin care, în cele din urmă, nu îşi propune decât să întâlnească şi să cunoască alţi pelerini de la periferia geografică a unui spaţiu european în căutare de speranţă, credinţă şi unitate. Aşadar, «Să mergem împreună!»” (Vatican News).

„După istorica vizită de acum 20 de ani a Papei Ioan Paul al II-lea, avem marea bucurie de a-l primi acum în România pe Papa Francisc.

Va fi un prilej pentru Papa de a ne întări în credință, iar pentru noi o bună ocazie de a împărtăși cu Sfântul Părinte frumusețile țării noastre. Îi suntem recunoscători Sfântului Părinte pentru acest mare dar pe care îl face nu numai catolicilor din România, ci tuturor românilor. Îi mulțumim și-l așteptăm cu brațele deschise și cu inimi pline de bucurie.” (ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București) „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc ne umple inimile de bucurie […] Sperăm ca prezența Urmașului Sfântului Petru să aducă României inspirația pentru a uni tot ceea ce e bun și valoros în favoarea țării și a binelui comun.”

(Cardinalul Lucian Mureșan) „… o altă bucurie şi binecuvântare se îndreaptă spre noi: Papa Francisc şi-a dat asentimentul să vină şi la noi, în România, şi, pentru prima dată în istorie, în dieceza noastră relativ tânără din ţinutul Moldovei şi al Bucovinei, adică la Iaşi.”

(PS Petru Gherghel)

FOCUS

Programul călătoriei Vineri, 31 mai 2019 Roma - Bucureşti

08:10 Plecarea cu avionul de pe Aeroportul Fiumicino din Roma spre Bucureşti 11:30 Sosirea pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni din Bucureşti Primirea oficială pe aeroport 12:05 Ceremonia de bun venit la intrarea în complexul Palatului Prezidenţial Cotroceni 12:20 Vizita de curtoazie la preşedintele României în Palatul Prezidenţial Cotroceni 12:50 Întâlnirea cu primul ministru în Palatul Prezidenţial Cotroceni 13:00 Întâlnirea cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic în Palatul Cotroceni. Discursul Sfântului Părinte 15:45 Întâlnirea privată cu Patriarhul în Palatul Patriarhiei 16:15 Întâlnirea cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române în Palatul Patriarhiei. Discursul Sfântului Părinte 17:00 Rugăciunea Tatăl nostru în noua catedrală ortodoxă. Salutul Sfântului Părinte 18:10 Sfânta Liturghie în Catedrala catolică Sfântul Iosif. Omilia Sfântului Părinte

Sâmbătă, 1 iunie 2019 Bucureşti - Bacău - Şumuleu Ciuc - Iaşi - Bucureşti

09:30 Plecarea cu avionul la Bacău 10:10 Sosirea pe aeroportul din Bacău şi transferul cu elicopterul la stadionul din Miercurea Ciuc 11:30 Sfânta Liturghie la sanctuarul din Şumuleu Ciuc. Omilia Sfântului Părinte 16:10 Transferul Sfântului Părinte cu elicopterul pe aeroportul din Iaşi 17:25 Vizita la Catedrala Sfânta Fecioară Maria, Regină din Iaşi 17:45 Întâlnirea mariană cu tinerii şi cu familiile pe platforma din faţa Palatului Culturii din Iaşi. Discursul Sfântului Părinte 19:00 Plecarea cu avionul spre Bucureşti 20:00 Sosirea pe Aeroportul Henri Coandă-Otopeni la Bucureşti

Duminică, 2 iunie 2019 Bucureşti - Sibiu - Blaj - Sibiu - Roma

09:00 Plecarea cu avionul la Sibiu 09:40 Sosirea pe Aeroportul din Sibiu şi transferul cu elicopterul la Blaj 11:00 Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri pe Câmpia Libertăţii la Blaj. Omilia Sfântului Părinte, Regina Coeli 13:20 Prânzul cu suita papală 15:45 Întâlnirea cu comunitatea romă din Blaj. Salutul Sfântului Părinte Transferul cu maşina închisă la Stadionul Municipal 16:35 Transferul Sfântului Părinte cu elicopterul pe aeroportul din Sibiu Sosirea pe aeroportul din Sibiu 17:20 Ceremonia de rămas bun 17:30 Plecarea cu avionul papal spre Roma 18:45 Sosirea pe Aeroportul Ciampino din Roma IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

9

FOCUS minister și mister

T

itlul de Vicar al lui Cristos este, în cea mai mare profunzime, un titlu de teologie a crucii și deci o interpretare a fragmentelor din Mt 16,16-19 și In 21,15-19, privite în unitatea lor intimă.

(Joseph Ratzinger, Biserică, ecumenism și politică, Ed. ARCB, p. 63)

„Încredințarea Cheilor”, Carton pentru Capela Sixtină, Rafael, 1515-1516

PAPA de la ROMA: Minister și Mister Vicarul lui Isus Cristos

După ce am văzut Primatul Sfântului Petru și al succesorilor acestuia, percepem că acesta este o caracteristică a unui titlu, cu efecte juridice și pastorale.

L

egătura cu Mântuitorul este definitorie atât pentru Sfântul Petru, cât și pentru succesorii acestuia. Când afirmăm că Papa este Vicarul lui Isus Cristos avem în fața ochilor o slujire care este încredințată de Dumnezeu împreună cu tot ce îi corespunde ei. Știm că după învierea sa glorioasă, la cea de-a treia manifestare în fața ucenicilor, după cum ne spune Evanghelia după Ioan, Isus a avut un dialog cu Petru care ne spune care este conținutul misiunii vicariale a căpeteniei apostolilor: După ce au stat la masă, Isus i-a spus lui Simon Petru: „Simon, fiul 10

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

lui Ioan, mă iubeşti mai mult decât aceştia?” El i-a zis: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc.” El i-a spus: „Paşte mieluşeii mei!” El i-a zis iarăşi, a doua oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?” El i-a spus: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc.” I-a zis: „Paşte oile mele!” I‑a zis a treia oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?” Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?” şi i-a spus: „Doamne, tu ştii toate, tu ştii că te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oile mele! Adevăr, adevăr îţi spun: când erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai. Însă când

vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi te va încinge [un altul] şi te va duce unde nu vei voi.” Dar aceasta a spus-o arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!”

(In 21.15-19). În puține cuvinte, observăm în acest dialog cum iubirea pentru Învățătorul devine misiune și misiunea este congruentă cu crucea.

Slujirea comunității născute din Botez este urmare a răspunsului de iubire la iubire, care nu are comparație, a Celui care și-a dat viața pentru noi pe când eram păcătoși. Această slujire a lui Petru și a succesorilor acestuia este asemenea celei asumate și demonstrate de Isus până pe cruce! Valența martirică, adică de mărturie, dar și de martiriu, este structurală pentru Scaunul Apostolic al Papei ca vicar al lui Cristos. Urmarea lui Isus este spre glorificarea lui Dumnezeu și spre unirea creștinilor, găsindu-și tăria în puterea iubirii gata de martiriu.

(Va urma)

FOCUS CĂLĂTORII APOSTOLICE

PAPA FRANCISC Un pelerinaj al credinței, al unității și al păcii În perioada 5-7 mai, Suveranul Pontif a vizitat Bulgaria și Republica Macedonia de Nord, două state balcanice în care catolicii sunt o minoritate: în Bulgaria reprezintă 0,8% din populație, iar în Macedonia de Nord, populația catolică este sub un procent.

V

izita Papei în Bulgaria a fost un pelerinaj al credinței, al unității și al păcii, cu un accent ecumenic. După vizita de curtoazie la președintele Rumen Radev și întâlnirea cu autoritățile de la Sofia, a urmat întâlnirea cu Patriarhul Neofit și cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Bulgare. S-ar fi dorit un moment de rugăciune în comun, dar partea ortodoxă nu a agreat ideea. Papa s-a rugat singur în fața tronurilor Sf. Ciril și Metodiu, în Catedrala ortodoxă Sf. Alexandru Nevski. Apoi a condus

rugăciunea Regina Coeli. Prima zi s-a încheiat cu Liturghia pe care Papa a prezidat-o în centrul istoric al Sofiei.

Pe 6 mai, Papa a vizitat o tabără de refugiați de lângă Sofia. Apoi, s-a îndreptat spre Rakovski, unde în biserica Preasfânta Inimă a prezidat Sf. Liturghie, în cadrul căreia 245 de copii au primit Prima Împărtășanie.

La biserica Sf. Mihail, Pontiful s-a întâlnit cu comunitatea catolică. În aceeași zi, Pontiful a prezidat la Sofia Rugăciunea pentru pace, celebrată în prezența reprezentanților diverselor confesiuni religioase.

Pacem in terris - cuvintele din logoul vizitei în Bulgaria fac referire la enciclica omonimă a Papei Ioan al XXIII-lea, primul vizitator și delegat apostolic în Bulgaria. În logo se află steagul bulgar și e focalizată regiunea Balcanilor, din care țara face parte. Mâinile ce susțin globul pământesc sugerează că trebuie să fim constructori de pace.

Mâinile și inscripția de culoare galbenă pe fundal alb reprezintă culorile Sfântului Scaun. „Nu te teme, turmă mică!” - aceste cuvinte ale Mântuitorului au dat motoul călătoriei în Macedonia de Nord. Logoul reprezintă harta și drapelul în culorile Macedoniei și sosirea Papei ce binecuvântează țara. Fiind vizitat Skopje, orașul natal al Sf. Tereza de Calcutta, în imagine a fost inclus și clasicul sari.

La rugăciunea Regina Coeli și la cele două Sf. Liturghii prezidate de Papa a participat şi ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscopul Mitropolit de București.

Pe 7 mai, Papa a plecat în Macedonia de Nord, aceasta fiind prima vizită a unui Pontif în această țară. După vizita de curtoazie la președintele Gheorghi Ivanov și întâlnirea cu autoritățile de la Skopje, Papa a vizitat Memorialul Maicii Tereza, în prezența liderilor religioși, și s-a întâlnit cu săraci ajutați de surorile Maicii Tereza. În Piața Macedonia a prezidat Sf. Liturghie, urmată de o întâlnire ecumenică și interreligioasă cu tinerii și de întâlnirea cu preoții și persoanele consacrate, în Catedrala din Skopje.

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

11

FOCUS ȘTIRI ARCB

Voluntari

Aniversare Pe 18 mai, Asociația Don Orione a celebrat 25 de ani de când se află în zona Capitalei, slujindu-i pe cei neputincioși.

Aniversarea a fost marcată printr-un simpozion despre îngrijirea persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități, urmat de un program artistic.

București

Simpozion Pe 17 și 18 mai s-a desfășurat simpozionul internaţional cu tema: Teologie şi filosofie între Orient şi Occident, organizat de Centrul Sf. Petru şi Andrei şi Academia Catolică Val de Seine.

București

Conferință Pe 9 mai, Facultatea de Teologie RomanoCatolică a Universității din București a organizat conferința cu tema Europa Papei Francisc, susținută de Pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, decan al Facultății și responsabil cu mass-media în Comisia națională de pregătire a vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România.

12

Liturghie în Catedrală

Păstorul între credincioşi

Pe 15 mai a fost celebrată o Liturghie în Catedrala Sf. Iosif, după intenția Sfântului Părinte.

A

celebrat Monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România, împreună cu Monseniorul Guido Marini, Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale, Monseniorul Vincenzo Peroni, ceremonier pontifical, PS Cornel Damian, Episcop romano-catolic de București, PS Mihai Frățilă, Episcop grecocatolic de București, și preoții implicați în organizarea vizitei Papei Francisc la București.

Monseniorii Marini și Peroni s-au aflat la Bucureşti între 14 și 16 mai, pentru o pregătire generală, din punct de vedere liturgic, a vizitei Sf. Părinte, având întâlniri de lucru cu delegațiile liturgice din locurile pe care la va vizita Papa, la sediul Nunțiaturii Apostolice, la sediul Palatului Patriarhal, la noua Catedrală Ortodoxă, la Palatul Arhiepiscopal RomanoCatolic, la Catedrala Sf. Iosif și la Palatul Cotroceni. Amintim că pe 31 mai Papa Francisc va prezida Sf. Liturghie în Catedrala Sf. Iosif.

Vizita pastorală a PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, în parohia Sf. Anton de Padova, din Constanța.

V

izita s-a desfășurat între 28 și 30 aprilie. În acest context, Preasfințitul a conferit Sacramentul Mirului celor 20 de candidați care s-au pregătit pentru acest moment, a vizitat Oratoriul Salezienilor și Congregația Surorilor Sf. Iosif; a fost la dispoziția familiilor și a cuplurilor cu probleme, s-a întâlnit cu tinerii comunității. S-a rugat pentru răposații comunității, în Cimitirul Central, a vizitat câteva persoane bolnave, apoi, biserica din Techirghiol, filială a parohiei. Astfel, Preasfințitul a avut ocazia să cunoască mai îndeaproape realitățile concrete din această comunitate.

Idei tinere Între 10 și 12 mai s-a desfășurat la București finala Concursului internațional promovat de Asociația Giovani idee - Idei tinere.

A

u participat liceeni din România - din Iași și București, printre ei aflându-se și elevi ai Colegiului Sfântul Iosif -, din Spania, Belgia, Ungaria, Polonia, Albania, Italia. Idei tinere este o invitație adresată liceenilor de a-și comunica punctul de vedere pe teme de importanță pentru cetățenii europeni; un stimulent pentru tineri de a deveni participanți la viața comunității, favorizând dezvoltarea autonomiei, simțul responsabilității, spiritul de inițiativă, solidaritatea.

Adaptare după www.angelus.com.ro

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

FOCUS ȘTIRI INTERNE/EXTERNE

Seminariștii, pe meleaguri ardelene Între 1 și 5 mai, seminariștii Institutului Teologic Romano-Catolic Sf. Iosif din Iași au vizitat Transilvania.

Povestea a doi martiri Expoziție despre Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu, episcopi grecocatolici martiri.

C

S

a pregătire pentru vizita Papei Francisc în România și a beatificării celor șapte episcopi români greco-catolici martiri, în perioada 7-24 mai a fost deschisă expoziția Povestea a doi martiri din București. Pe doi dintre cei șapte episcopi martiri - Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu - expoziţia i-a prezentat în contextul mai larg al rolului Bisericii Greco-Catolice în formarea României moderne. Evenimentul, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară, a fost organizat de Episcopia greco-catolică de București în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române.

eminariștii, însoțiți de părinții formatori, găzduiți de Centrul de Spiritualitate Manresa din Cluj, au vizitat orașele Cluj-Napoca, Blaj, Alba-Iulia, Turda și Șumuleu Ciuc.

Itinerarul a avut o încărcătură culturală și spirituală.

La Blaj, ÎPS Lucian Pop și Pr. protopop Ioan Fărcaș le-au vorbit seminariștilor despre „Mica Romă”, apoi s-au întâlnit cu seminariștii de limbă maghiară de la Seminarul din Alba-Iulia, alături de care au trăit

câteva momente de comuniune. Pe 3 mai au vizitat Salina din Turda și l-au întâlnit pe PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, care i-a ajutat să-i cunoască pe cei șapte episcopi martiri ce vor fi beatificați de Papa Francisc. Pe 4 mai, alături de Pr. László Fábián, au vizitat principalele biserici romano-catolice din Cluj. În ziua următoare, călătoria seminariștilor a fost încununată cu Sf. Liturghie celebrată la Sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc.

India

Franța

Mapamond

Trenul care salvează vieți

Adio, Jean Vanier!

Biserica Catolică, în creștere cu 10%

Fondat în 1991 de Impact India Foundations, „convoiul magic” a tratat peste 1,2 milioane de persoane, îngrijindu-se în mod deosebit de cei defavorizați. Lifeline Express - spitalul itinerant, dotat cu echipamente medicale de primă clasă, oferă îngrijiri medicale gratuite celor ce nu au acces la spitale din cauza izolării geografice și / sau a sărăciei. În interiorul celor șapte vagoane albastre, împodobite cu un curcubeu, lucrează 40 de medici voluntari și personal specializat angajat.

Pe 7 mai, la vârsta de 90 de ani, a trecut la cele veșnice Jean Vanier, cel care a fondat, în 1964, Comunitatea Arca pentru persoanele cu handicap mintal, iar în 1971, Asociaţia Credinţă şi lumină. Aceasta reunește comunități alcătuite din persoane cu handicap mintal, din familiile și prietenii acestora, ce se întâlnesc periodic pentru a împărtăși bucurii și dificultăți. În 1991, Jean Vanier a venit pentru prima oară la București, unde a înființat prima comunitate Credință și lumină.

L’Osservatore Romano, cotidianul Sfântului Scaun, a publicat datele statistice ale Bisericii Catolice la nivel global din perioada 2010-2017. Astfel, numărul creștinilor catolici în lume a crescut cu aproape 10%, trecând de la 1,196 miliarde în 2010 la 1,313 miliarde în 2017. Iese în evidență o creștere generală a numărului de catolici, în timp ce se notează, prin contrast, o puternică diminuare a numărului de persoane consacrate și o scădere semnificativă a numărului de seminariști în Europa și America.

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

13

Biserică și societate BIOETICĂ

Inteligența artificială – o amenințare?

Text: Monica Râpeanu

F

ilmele și literatura abundă încă în roboți. Nu cu mult timp în urmă, roboții erau cel mai comun clișeu al SFului. În zilele noastre însă, roboții sunt reali, fiind tot mai prezenți și activi. Perspectiva de a avea în preajmă pe cineva care să execute ordine, fără niciun fel de comentariu, sau care să facă toate muncile grele și care nu îmbătrânește niciodată, rămâne pentru mulți extrem de seducătoare. Dacă luăm în considerare ritmul actual de evoluție a tuturor device-urilor și a roboților, putem ajunge la concluzia că, cel mai probabil, de-acum înainte vom fi obligați să cumpărăm la fiecare doi ani procesoare de ultimă generație, ieftine, cu viteză tot mai mare și de dimensiuni tot mai mici.

Cu siguranță, tehnologia pe care o vor folosi copiii și nepoții noștri în viitor va fi total diferită de cea din 14

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

prezent. Unii se întreabă deja dacă va veni ziua când anumiți roboți vor fi mai inteligenți decât creierul uman. Cine va fi atunci specia superioară ce va conduce planeta?

Mașinile smart, care se conduc singure, casele smart, ce pot fi supravegheate și programate de la distanță, roboții care servesc în locul chelnerilor nu mai sunt doar niște proiecte ambițioase. Televizoarele smart fac parte deja din cotidian, iar asistenții-roboți, precum Siri, Cortana, Google Now, Alexa, ce ne furnizează informații, ne răspund la tot felul de întrebări, întocmesc liste și fac și altele, sunt și ei la ordinea zilei. Ceea ce este îngrijorător este că tindem să ne predăm în fața device-urilor tot mai performante și să renunțăm, mai mult sau mai puțin, la a ne folosi de facultățile noastre interioare – gândirea, voința, memoria și imaginația – în favoarea

utilizării unor instrumente externe, cum sunt dispozitivele inteligente.

Astfel, ne lăsăm ghidați de computere și de tot felul de aplicații; cine stă azi să-și mai bată capul căutând un anume loc sau traseu pe o hartă când există GPS-ul? Desigur, multe dintre aceste instrumente sunt utile și ne scutesc de efort și de timp pierdut, însă nu trebuie să uităm să le folosim cu măsură, pentru a nu deveni (total) dependenți de ele. În urmă cu un an, ajungea și la București și apărea pe un post de televiziune deja faimosul robot Sophia. Se pare că românii au fost și ei fascinați de acest robot umanoid – un manechin care are inteligența unui software, se poate mișca, poate vorbi din când în când și cam atât. O țară i-a dat cetățenie, o bancă i-a dat un card, un magazin o folosește într-o emisiune de gătit, însă câți s-au întrebat și se întreabă care este, de fapt, utilitatea Sophiei în afară de poze, videouri și promovare de produse?

Este acest robot umanoid mai mult decât un act de marketing iscusit al creatorilor, așa cum îl descria cineva într-un articol online? Bineînțeles că pentru compania care l-a creat, acest robot generează o grămadă de bani și foarte multă publicitate, ceea ce poate justifica pe moment un imens buget de marketing și extinse acțiuni de PR. Contribuie însă un astfel de produs la binele comun, ne ușurează sau ne îmbunătățește viața? Și chiar și atunci când vorbim despre roboții și inteligența artificială care ar putea spori productivitatea și ar îmbunătăți calitatea vieții, trebuie avut în vedere faptul că utilizarea acestora ar înlocui unele activități pe care oamenii le îndeplinesc și că, prin urmare, milioane și milioane de muncitori și-ar putea pierde locurile de muncă din cauza automatizării.

Biserică și societate

Tot în urmă cu un an, în cadrul unui mesaj transmis participanților Forumului de la Davos, Papa Francisc vorbea despre necesitatea unei continue respectări a drepturilor tuturor lucrătorilor pe fondul ascensiunii automatizării. Papa a scris în acest mesaj că inteligența artificială, robotica și alte inovații tehnologice trebuie să lucreze în folosul omenirii. Totodată, Suveranul Pontif a subliniat că este esențial ca demnitatea persoanei umane să fie protejată, oferind tuturor oamenilor oportunități reale de dezvoltare.

Atunci când sunt folosiți în scopuri bune/pașnice, roboții, inclusiv cei industriali, pot influența pozitiv calitatea vieții oamenilor prin înlocuirea acestora în spații periculoase, în condiții de mediu dăunătoare omului sau condiții necunoscute de exploatare etc. În medicina modernă, spre exemplu, influența roboticii înlocuiește instrumentele tradiționale. Folosirea roboților în medicină a fost gândită pentru a ajuta în diagnosticare și pentru intervențiile imediate, mai delicate și complexe, prin tehnici deosebit de avansate și non-invazive.

La începutul acestui an, Papa Francisc a primit în audiență participanții la adunarea plenară a Academiei Pontificale pentru Viață, ce a avut ca temă Robo-etica.

Persoane, mașini și sănătate. În cadrul lucrărilor acestei adunări au fost explorate „implicațiile socioantropologice ale tehnologiei care însoțește viața umană, în special atunci când aceasta se confruntă cu boala, și felul în care robotica din sectorul sănătății modifică nu doar calitatea vieții, dar și percepția etică a persoanei bolnave” (cf. https:// www.vaticannews.va/ro/papa/ news/2019-02/papa-francisc academia-pontifical-viata-plenara.html).

Papa a remarcat că dezvoltarea tehnologică ne-a permis să rezolvăm probleme care până acum câțiva ani păreau de nedepășit, dar, în același timp, datorită acestei dezvoltări „au apărut dificultăți și amenințări uneori mai periculoase decât precedentele. Acel a putea face riscă să întunece pe cel care face și pentru cine se face”.

Papa a ținut să atragă atenția și asupra faptului că evoluția actuală a capacității tehnice „produce o vrajă periculoasă”: în loc să încredințăm vieții umane instrumentele care îi pot îmbunătăți îngrijirea, riscăm să încredințăm viața „logicii dispozitivelor care îi decid valoarea”, aceasta ducând la „rezultate nefaste” și la situația în care „mașina nu se limitează să se conducă singură, ci ajunge să-l conducă pe om” (cf.

https://www.magisteriu.ro/discursul-papei-catre-academia-pentruviata-2019/).

Fie că vrem să acceptăm sau nu, roboții ne invadează deja viețile. În fața schimbărilor tot mai rapide în domeniul automatizării, nu numai liderii mondiali, dar și noi toți suntem chemați să răspundem provocării de a face tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că efectele roboticii și ale inovațiilor științifice și tehnologice nu vor conduce la distrugerea persoanei umane prin înlocuirea ei cu o mașină fără suflet, incapabilă de spontaneitate, empatie, iubire, sau la transformarea planetei noastre într-o planetă „smart”. Așa cum Papa Francisc a subliniat, „bioetica globală este un front comun în care este necesar a ne angaja”.

TEHNOLOGIZARE FĂRĂ LIMITE? „[…] denumirea de inteligență artificială […] poate risca să fie derutantă. Termenii ascund faptul că – în pofida absolvirii utile de îndatoriri servile (este semnificația originară a termenului robot) – automatismele funcționale rămân din punct de vedere calitativ distante de prerogativele umane ale științei și acțiunii. Și de aceea pot să devină periculoase din punct de vedere social. De altfel, este deja real riscul ca omul să fie tehnologizat, în loc să fie umanizată tehnica: așa-numitelor mașini inteligente le sunt atribuite în grabă capacități care sunt propriu-zis umane.

Trebuie să înțelegem mai bine ce înseamnă, în acest context, inteligența, conștiința, emotivitatea, intenționalitatea afectivă și autonomia acțiunii morale. Dispozitivele artificiale care simulează capacități umane, în realitate, sunt lipsite de calitate umană.

Trebuie ținut cont de asta...” (fragment dintr-un discurs al Papei Francisc, https://www.magisteriu.ro/ discursul-papei-catre-academia-pentru-viata-2019/)

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

15

Biserică și societate Îngerii Romei

Când privirea întâlneşte sacrul Text: Anca Mărtinaş Giulimondi

„Î

ngerul păzitor există, nu este o doctrină fantezistă, ci un însoţitor pe care Dumnezeu ni-l pune alături pe drumul vieţii.” Astfel spunea Papa Francisc în 2014, la omilia din 2 octombrie, zi în care sunt comemoraţi liturgic Sfinţii Îngeri Păzitori, după cum a dorit Papa Clement al X-lea, începând cu anul 1670. Şi în omilia din 2018, tot din 2 octombrie, actualul Pontif definea îngerii păzitori ca un ajutor special dat de Domnul nouă, celor care parcurgem calea vieţii, un tovarăş de drum care a primit autoritatea de a ne călăuzi. Tot cu acea ocazie, ne îndemna să-i dăm ascultare, întrebându-ne: „Îl ascultaţi pe îngerul vostru? Vă lăsaţi duşi de mână pe cale sau vă lăsaţi conduşi de el pentru a merge mai departe?”

Despre realitatea îngerilor ne istoriseşte şi arta sacră prezentă pe străzile Romei. Ar fi îndeajuns să 16

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

amintesc imaginile votive amplasate pe numeroase clădiri din centrul vechi al oraşului. Cele mai multe o reprezintă pe Maica Domnului şi, nu de puţine ori, chipul Preacuratei este însoţit de îngeri.

Simboluri ale devoţiunii populare a romanilor, aşa-numitele „edicole sacre” sau „madonelle” par a fi destinate să-i inspire trecătorului care-şi înalţă privirea spre ele gândul de a face o rugă. Şi îngerii care le însoţesc ar putea să ne amintească să ne întrebăm – aşa cum ne-a îndemnat şi Papa Francisc – cum ne raportăm la însoţitorul şi păzitorul nostru ceresc, cum îl tratăm, dacă-i vorbim, dacă-i cerem sfatul, dacă-l ascultăm.

Ce bine ar fi dacă prezenţa în chip artistic a îngerilor ne-ar purta cu gândul la adevărul de credinţă al existenţei lor.

Cine a trecut prin Roma cu siguranţă a mers şi la remarcabilul

monument Fontana di Trevi şi, dacă privirea nu i-a fost pe deplin furată de capodopera arhitecturală încredințată arhitectului Nicola Salvi, în 1732, de Papa Clement al XII-lea, poate că a descoperit una din cele mai cunoscute imagini sacre care de peste cinci secole veghează asupra trecătorilor din Piazza di Trevi, fie localnici, fie pelerini.

S-ar putea spune că la Roma îngerii în chip de reprezentări artistice inspirate de trăirea credinţei sunt la ei acasă, putând fi întâlniţi nu doar în locurile sacre, precum bisericile, dar şi în numeroasele altare la scară redusă, amplasate la colţurile străduţelor strâmte ce alcătuiesc centrul vechi al oraşului. Printre acestea se află şi această imagine sacră din Piazza di Trevi, lucrare a unui artizan anonim, ce o reprezintă pe Maica Domnului. Realizată direct pe zidul edificiului care se înalţă la dreapta fântânii, figura mariană este înconjurată de o coroană de raze şi deasupra chipului Maicii Domnului o ghirlandă este susţinută de doi îngeri ridicaţi pe un piedestal, întreaga reprezentare fiind adăpostită de un baldachin.

Privindu-i pe cei doi îngeri din stuc care de secole susţin neobosit o ghirlandă deasupra chipului Preacuratei, nu poţi fi ocolit de amintirea cuvintelor adresate de Apostolul neamurilor discipolului Timotei, la sosirea momentului plecării din această lume. Şi nu poţi fi ocolit de dorinţa dobândirii harului de a spune, împreună cu Apostolul Paul: „Am luptat lupta cea bună, am ajuns la capătul alergării, mi-am păstrat credinţa. De acum îmi este rezervată coroana dreptăţii pe care mi-o va da în ziua aceea Domnul, judecătorul cel drept; şi nu numai mie, ci şi tuturor acelora care au iubit arătarea lui” (2 Tim 4, 6-8).

SUFLET TÂNĂR

Pagini realizate de Centrul Diecezan pentru Pastorația Tineretului

Lasă-te convins!

B

ine ne-am regăsit!

Mă bucur să te salut, mai ales în contextul deosebit al acestor zile în care țara noastră se află în sărbătoare cu ocazia vizitei Papei Francisc! Aș dori ca aceste rânduri să-ți fie de folos, deoarece aș dori să conștientizăm împreună valoarea și unicitatea acestei vizite, iar întâlnirea cu Sfântul Părinte să lase un ecou pozitiv în experiența personală de viață.

Vizita Suveranului Pontif într-o țară anume face parte din misiunea pastorală a urmașului Sfântului Petru de a-i întâlni pe credincioșii catolici, dar nu numai, pentru a le cunoaște situația de viață și pentru a-i întări în credință. În contextul actual, și după evenimentul unic al Sinodului episcopilor dedicat tinerilor (octombrie 2018), Papa Francisc dorește să-i întâlnească pe tineri, pe cei ca tine, pentru că și voi sunteți în centrul atenției sale. Se poate observa în discursurile sale bucuria de a vă vorbi vouă, tinerilor, dorința de a vă încuraja și ajuta să conștientizați că trebuie să

fiți protagoniști și nu spectatori în viața Bisericii. Familia creștină are nevoie de voi, întrucât voi sunteți prezentul ei, iar implicarea și vocea voastră pot sprijini o activitate pastorală adaptată timpurilor actuale și rodnică. O comunitate parohială este vie dacă voi vă implicați în activitățile ei, dacă vă faceți simțită prezența dăruindu-vă pentru a ajuta acolo unde este nevoie. Îți doresc ca întâlnirea cu Papa Francisc să devină o încurajare.

Cuvintele lui să-ți apară ca o lumină pentru a înțelege ce dorește Biserica de la tine. Sper ca întâlnirea cu el să-ți aducă acel suflu nou care să te pună în mișcare, pentru a deveni o prezență activă în comunitatea din care faci parte. Lasă-l pe Papa Francisc să te convingă că „a merge împreună” este modul cel mai potrivit pentru a simți cu Biserica lui Isus Înviat.

Pr. Marian Blaj, Responsabil diecezan pentru Pastorația Tineretului

Twitter: @Pontifex Să privim la mâinile noastre, adesea atât de goale de iubire, și să încercăm astăzi să ne gândim la un dar pe care îl putem oferi gratuit.

Papa Francisc

TINERII ÎNTREABĂ

Cum să folosim resursele pământului?

C

u măsură. În contextul recunoştinţei arătate celor care luptă pentru a rezolva consecinţele degradării mediului, Papa Francisc spune în enciclica Laudato si’: „Tinerii [...] se întreabă cum este posibil să se pretindă construirea unui viitor mai bun fără a ne gândi la criza mediului şi la suferinţele celor excluşi.” În lumina acestui îndemn, vă reamintesc câteva aspecte practice care arată grija faţă de mediul în care trăim. Cu siguranţă, sortăm hârtia de PET-uri, sticlă şi celelalte deşeuri. Pe lângă asta, să purtăm o sacoşă de pânză în geantă şi să nu mai cumpărăm altele nebiodegradabile. Să înlocuim apa cumpărată cu apa la filtru ca să mai reducem din cantitatea de plastic. Să folosim mai puţine farfurii şi pahare de plastic sau chiar deloc. Să ţinem aprinse două becuri în loc de trei. Să împărţim maşina personală cu colegii, ca să mai reducem din carburant şi din trafic. Dacă am face aceste gesturi mici cu toţii, lucrurile s-ar mai schimba.

Rubrică îngrijită de Sr. Gabriela Lungu, FCJ

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

17

SUFLET TÂNĂR REPORTAJE

Exortația Christus vivit

O magna charta a pastoraţiei tineretului PS Cornel Damian, Episcop Auxiliar al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, continuă să le vorbească tinerilor despre grija cu care îi priveşte Biserica, plecând de la experienţa Sinodului ce le-a fost dedicat în octombrie 2018 şi de la exortaţia postsinodală Christus vivit - Cristos este viu.

D

ragi tineri, în această perioadă în care Biserica noastră locală se pregăteşte pentru un eveniment cu o deosebită încărcătură spirituală pentru noi toţi - vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în ţara noastră - aş vrea să vă vorbesc, ca şi în numărul trecut al revistei, tot despre exortația Christus vivit, care este, de fapt, o scrisoare deschisă ce continuă acel dialog pe care Papa Francisc îl doreşte şi îl întreţine mereu cu tinerii.

Cu siguranță, exortația Christus vivit va constitui o magna charta a pastoraţiei tineretului în diferitele comunități ecleziale, toate marcate, chiar dacă în moduri diferite, de o transformare profundă a condiției tineretului. De aceea mă voi opri asupra celui de-al şaptelea capitol, intitulat Pastoraţia tinerilor.

Explicând că pastoraţia tinerilor a suferit influența schimbărilor sociale şi culturale, Papa observă că „tinerii, în structurile obişnuite, deseori nu găsesc răspunsuri la neliniştile lor, la necesităţile pe care le au, la problemele şi dificultăţile cu care se confruntă”. Tinerii „sunt actori ai pastoraţiei tineretului, însoţiţi şi călăuziţi, dar liberi să afle căi mereu noi, prin creativitate şi curaj”, de aceea „trebuie recurs la iscusinţă, 18

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

la creativitate, la cunoaşterea pe care tinerii o au cu privire la sensibilitatea, la limbajul şi problematicile altor tineri”.

Pastoraţia tineretului are nevoie de flexibilitate şi este necesar ca tinerii „să fie invitaţi la evenimente care, din când în când, să le ofere un loc în care nu doar să primească o formare, dar să li se ofere posibilitatea de a fi împreună, de a sărbători, de a cânta, de a asculta mărturii concrete şi de a experimenta întâlnirea comunitară cu Dumnezeu cel viu”.

Papa Francisc subliniază faptul că instituţiile Bisericii trebuie să devină „medii adecvate”, dezvoltând „capacitatea de primire”. „În instituţiile noastre trebuie să le oferim tinerilor spaţii potrivite […] care să-i primească şi unde să poată merge spontan şi cu încredere pentru a se

întâlni cu alţi tineri, atât în momentele de suferinţă sau de plictiseală, cât şi atunci când doresc să dea glas sentimentelor de bucurie”.

Dragi tineri din Arhidieceză, îmi doresc din tot sufletul ca parohiile noastre, pe care, frecventându-le, demonstrați apartenența voastră la Biserică și la viața comunitară, să fie adevărate locuri de primire, care să vă ajute să aveți o viață de credință rodnică, o viață de credință orientată spre „șlefuirea” voastră permanentă și deschisă spre ceilalți. Și încă ceva: vă îndemn să citiți exortația Christus vivit! Citiți-o cu calm, pagină cu pagină. Sunt convins că fiecare dintre voi va găsi în scrisoarea pe care Papa Francisc v-o adresează un gând, o idee, un îndemn care să fie potrivit pentru viața proprie!

SUFLET TÂNĂR

„Biserica vă este mamă!”

E

ste cunoscut faptul că Papa reprezintă liderul spiritual al Bisericii Catolice și un model de credință pentru noi toți. Vizita Papei Francisc în România reprezintă cel mai important eveniment religios al acestui an și un prilej minunat de a ne manifesta credința, în special pentru că religia majoritară în țara noastră este cea creștinortodoxă. Pentru mine, personal, această vizită reprezintă îndeplinirea unei dorințe pe care o am încă din copilărie, deoarece, după cum spune și cântecul, „Creștin sunt din leagăn și țin cu tărie credința pe

care am primit-o la botez”. Faptul că am crescut în sânul Bisericii m-a ajutat să capăt o conduită morală, să mă bucur de frumusețile vieții și de darul unității familiei creștine. Încurajez cu entuziasm fiecare creștin să participe la vizita Papei, atât ca pelerini, cât și ca voluntari, în special tinerii, pe care Papa îi iubește și îi consideră deosebit de importanți pentru ca idealurile creștine să fie duse mai departe în timp și pentru a fi „apostoli ai vremurilor noastre”.

(Mădălina Herdeș)

Dilemă

O

iluzie pe care o avem cu toții este că fiecare dintre noi știe cu siguranță ce crede. Putem răspunde cu claritate, iar când nu o facem, discursul nostru este mai mult o mască, ori pentru că nu vrem să intrăm în vreun conflict, ori pentru că nu considerăm subiectul prea relevant pentru o discuție.

O asemenea temă este pe cine considerăm mai important, pe Isus sau unul dintre apostoli?

Atenție, nu cine este important, ci cine este mai important.

Răspunsul cred că va veni clar din toți plămânii: pe Isus.

Dar cum putem testa dacă este ceea ce credem cu adevărat?

Simplu, măsurându-ne acțiunile.

Lipiciul care ne ține strâns legată iluzia este minciuna conform căreia, în momentul în care facem ceva contrar a ceea ce credem, acțiunea este cea care ne

trădează. Adevărul este total invers. Spune-mi cum te comporți ca să îți spun ce crezi ar trebui să fie proverbul. Și noi cum ne comportăm?

Când mergem la Liturghie, mergem pentru celebrant sau pentru ce se celebrează? Când ne împărtășim, ni se pare că e mai important să ne împărtășim de la episcop decât împărtășitul în sine? Și lista întrebărilor ajutătoare pentru a afla răspunsul corect la dilemă poate continua.

Să ne gândim la acest lucru în timp ce pregătim vizita Papei în țara noastră; să ne dăm seama că există Liturghii în bisericile noastre și în restul anului și că punctul esențial al acestora este fix același. Astfel, vizita Papei va da rod bogat în inimile noastre.

Emanuel Rafael Ropotă

CINEMATECA

An Interview with God (2018)

U

n jurnalist este pe cale să realizeze interviul vieții sale cu cineva care pretinde că este Dumnezeu.

Sinteza: Paul Asher, un jurnalist întors din războiul din Afganistan, își privește viața cum se destramă, iar credința sa se clatină. Atunci când i se oferă șansa unui interviu inedit pe care nu îl poate refuza, un interviu cu Dumnezeu, se vede în ipostaza în care nu știe ce întrebări să îi adreseze.

Despre film: „Ce l-ai întreba pe Dumnezeu dacă ai avea ocazia?” este una din întrebările pe care de cele mai multe ori mulți dintre noi ni le punem, dar ajunși în acele momente realizăm că avem mai multe întrebări pentru noi, întrucât Dumnezeu ne e mereu aproape, în rugăciune.

Recomandare: Filmul este recomandat pentru toate vârstele și este printre puținele ale căror încasări au fost integral donate în scopuri caritabile.

Alexandra Iacoban

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

19

SUFLET TÂNĂR ȘTIRI/ANUNȚURI

Festivalul bucuriei

Activitatea CDPT Activități lunare – 2019 IUNIE 2019

C

u inimi pline de nerăbdare îl așteptăm pe Sfântul Părinte Papa Francisc în țara noastră, acum cu puține zile înaintea sosirii sale.

Ca pregătire pentru acest important eveniment, pe 11 mai a avut loc Festivalul bucuriei, eveniment care a adunat la mănăstirea Sf. Agnes, din Popești-Leordeni, copii, tineri, familii, persoane consacrate și preoți. Scopul evenimentului a fost acela de a petrece timp împreună, pregătindu-ne pentru întâlnirea cu urmaşul Sfântului Petru în mijlocul nostru. Printre activitățile acestei zile s-au aflat: atelier de pictat pe

față pentru copii, jocuri sportive, un concurs de gătit desfășurat între preoți și chefi, un atelier relațional pentru cuplurile căsătorite cu sfaturile Sfântului Părinte dedicate familiei și multe altele. Atelierele s-au sfârșit cu o cateheză interactivă despre Papa Francisc. După Sfânta Liturghie, a avut loc un scurt concert al trupei diecezane Verità și au urmat mărturiile de credință ale unui tânăr în căutarea vocației, a unui preot, a unei persoane căsătorite și a unei persoane consacrate. Festivalul s-a încheiat cu un film despre Papa Francisc.

Alexandru Cireșă

România

România

Papa la Iași

Papa la Blaj și Șumuleu

Tinerii din Iași s-au pregătit pentru venirea Papei prin trei momente spirituale deosebite. Acestea au constat în trei întâlniri - pe 7, 14 și 21 mai - în Catedrala din Iași.

Temele generale ale întâlnirilor au fost centrate pe aspectul de unitate, visele și viziunile tinerilor și pe ideea de a merge în viaţă ocrotiţi de mantia Sf. Fecioare. La întâlnirea cu Papa Francisc vor participa și mulți studenți, de diferite confesiuni, oraşul Iaşi fiind Capitala Tineretului din România.

Prezența tinerilor la Blaj va fi marcată și prin numărul impresionant de voluntari. 600 de tineri s-au înscris ca voluntari pentru acest eveniment. Pe 1 iunie, aceștia împreună cu întreaga comunitate vor participa la o seară de veghe împreună, în așteptarea Papei. La Șumuleu Ciuc va avea loc de asemenea o noapte de veghe, începând din seara zilei de 31 mai, în care sunt implicați tinerii pentru animare și, spre dimineață, pentru un moment special de mărturii. (Bianca Bâlha)

20

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

8 iunie 2019 – Veghea de Rusalii (Arhidieceză) 23 iunie 2019 – Procesiunea Corpus Domini (București)

Suflet tânăr

Colectiv de redacție Bianca Bâlha Diana Benchea Pr. Marian Blaj Theodora Bratu Alexandru Cireșă Alexandra Iacoban Sr. Paula Iosif Sr. Gabriela Lungu, FCJ Emanuel Ropotă Foto: cdpt.ro

UNIVERSUL FAMILIEI

POVESTIRI BIBLICE

Legământul încheiat cu Abraham

D

omnul i-a spus lui Abram după ce Lot s-a despărţit de el: „Ridică-ţi ochii şi priveşte din locul în care eşti acum spre nord şi spre sud, spre est şi spre vest! Căci toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi descendenței tale până în veci.

Voi pune să fie descendența ta ca pulberea pământului. Dacă va putea cineva să numere pulberea pământului, va putea să numere şi descendența ta. Ridică-te, umblă prin ţară în lung şi în lat, căci ţie ţi-o voi da!”

Cuvântul Domnului a fost către Abram într-o viziune, zicând: „Nu te teme, Abram! Eu sunt scutul tău şi răsplata ta va fi foarte mare.” L-a condus afară

şi i-a zis: „Priveşte spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri.” Şi i-a spus: „Aşa va fi descendenţa ta.” El a crezut în Domnul şi [Domnul] i-a considerat [aceasta] ca dreptate. [...] În zilele acelea, Abram a căzut cu faţa la pământ şi Dumnezeu i-a vorbit: „Iată, eu închei alianţa mea cu tine: vei fi tatăl unei mulţimi de popoare.

Nu te vei mai numi, de acum încolo, Abram, ci numele tău va fi Abraham, fiindcă te-am pus ca tată al unei mulţimi de popoare. Te voi face rodnic nespus de mult; din tine voi face neamuri şi regi vor ieşi din tine. Eu voi fi Dumnezeu pentru tine şi pentru descendenţa ta după tine. Vă voi da ţie şi descendenţei tale după

Verset de reținut: [Abraham] a crezut în Domnul şi [Domnul] i-a considerat [aceasta] ca dreptate. (Gen 15, 6). tine o ţară în care să locuieşti ca străin, toată ţara Canaan, ca stăpânire veşnică. Eu voi fi pentru ei Dumnezeu.”

Dumnezeu i-a zis lui Abraham: „Tu să păzeşti alianţa mea, tu şi urmaşii tăi după tine, din neam în neam!”

De colorat:

Dar Dumnezeu i-a dat har lui Abraham printr-o promisiune.

(Gal 3, 18)

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

21

UNIVERSUL FAMILIEI

Să mergem împreună!

Să mergem împreună! este îndemnul sub care se va desfășura vizita Sfântului Părinte în țara noastră. Vor fi trei zile binecuvântate împreună cu Papa Francisc la București, Șumuleu Ciuc, Iași și Blaj.

Text: Pr. Fabian Măriuţ

A

ceste zile cuprind sfârșitul lunii mai, lună dedicată Sf. Fecioare, și începutul lunii iunie, dedicată Inimii lui Isus. Pentru un catolic, devoțiunea față de Maria e parte integrantă a credinței. Maria ne învață cel mai bine modul de a-l urma pe Isus și de a-l sluji pe aproapele, căci ea, Slujitoarea Domnului, e și slujitoarea omului.

Pe 31 mai, Papa va celebra în Catedrala noastră sărbătoarea Vizitei Mariei la verișoara sa Elisabeta. Maria merge în grabă la Elisabeta, care este pe cale să nască.

Călătoria ei este una autentic misionară. Pleacă departe de casă, merge în lume, în locuri străine. Călătoria ei descrie și secretul vieții noastre de oameni și de creștini. Viața creștină ne duce dincolo de noi. Asemenea

lui Abraham, ni se cere să ieșim din noi înșine, din locurile siguranțelor noastre, pentru a merge spre alții.

Pe acest drum, Domnul ne-o pune alături pe Maria, ca însoțitoare și mamă grijulie. Ea ne garantează că Fiul său este mereu împreună cu noi, așa cum ne-a promis: „Iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii” (Mt 28,20).

Vizitele pastorale ale Papei Francisc sunt un semn al deschiderii misionare. Deseori Papa vorbește despre „Biserica în ieșire” și despre o profundă „convertire pastorală” ca modalități de a cultiva dialogul și cultura întâlnirii. În luna dedicată Inimii lui Isus suntem vizitați de primul papă provenit din rândul iezuiților. Acest ordin a răspândit devoțiunea către Preasfânta Inimă. Între cultul Inimii

Sfântul Părinte, semnul vizibil al unității Bisericii, vine în România, punte între Orient și Occident, ca să dea glas și trup a ceea ce înseamnă dorința de a fi împreună.

22

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

Milostive și accentul pus de Papa Francisc pe Milostivirea Divină este o strânsă legătură. Spiritualitatea ispășitoare și sublinierea gratuității harului dumnezeiesc sunt căi bătătorite de primenire a trupului mistic al Bisericii și modalități de a aprinde zelul slujirii. În scrisoarea Gaudete et exsultate spunea: „Biserica nu are nevoie de atâția birocrați și funcționari, ci de misionari pasionați, mișcați de entuziasmul de a comunica viața adevărată. Sfinții surprind, destabilizează, pentru că viața lor ne cheamă să ieșim din mediocritatea liniștită și anesteziantă” (nr. 138). Chiar dacă Papa se referă în mod explicit la preoți, aceste cuvinte privesc în mod implicit orice botezat. Papa Francisc ne cheamă să mergem împreună pe calea sfințeniei.

UNIVERSUL FAMILIEI

Familia și încercările ei Familia este lovită de diferite încercări, care o fac vulnerabilă. Ea experimentează fragilitatea vieții umane când se confruntă cu sărăcia, boala, moartea. Familiile rănite au responsabilitatea de a păstra legătura conjugală.

Text: Iulia Cojocariu

Î

n cadrul catehezelor din 2015 dedicate familiei, Papa Francisc a tratat și despre dificultățile și încercările cu care se confruntă familia - sărăcia, boala, moartea -, precum și despre familiile rănite sau cele atipice.

Sărăcia este una dintre problemele care pun familia la încercare, iar războiul, „mama tuturor sărăciilor”, lovește familia, prin pierderea de vieți, de suflete și de legături de afecțiune. Există multe familii sărace care își duc viața de zi cu zi cu demnitate. O nouă etică civilă presupune însă reorganizarea legăturii sociale prin lupta împotriva cercului vicios dintre familie și sărăcie. Mizeria socială lovește familia și uneori o distruge. Biserica este mamă și trebuie să fie săracă pentru

a putea deveni rodnică și a putea reacționa la atâta mizerie. Biserica este săracă prin practicarea unei simplități voluntare – în instituțiile ei și în stilul de viață al membrilor ei – pentru a dărâma orice zid de despărțire, mai ales față de săraci.

Boala, în cadrul familiei, este trăită cu un „supliment” de suferință și de angoasă. În Evanghelii, numeroase pagini relatează întâlnirea lui Isus cu bolnavii și zelul lui în a-i vindeca. Isus luptă împotriva bolii. El a venit să-l vindece pe om de orice rău: răul spiritului și răul trupului. Isus îi trimite pe ucenici dându-le puterea de a vindeca. Aceasta este și datoria Bisericii: să-i ajute pe bolnavi, să-i mângâie, să le aline suferințele. Biserica invită la rugăciune constantă pentru cei dragi ai

Să-i cerem Domnului o credință mare, pentru a privi realitatea cu privirea lui Dumnezeu; și o mare caritate.

noștri atinși de boală. Rugăciunea pentru bolnavi nu trebuie să lipsească niciodată.

Moartea este o experiență care privește toate familiile, fără nicio excepție. Face parte din viață, dar cu toate acestea, atunci când îi lovește pe cei dragi din familie, nu ne apare ca un lucru natural. În rândul poporului lui Dumnezeu, multe familii demonstrează însă că moartea nu are ultimul cuvânt. Obscuritatea morții trebuie să fie înfruntată cu un efort de iubire mai intens. În lumina Învierii Domnului, putem să o împiedicăm să ne otrăvească viața. Moartea este învinsă prin crucea lui Isus.

Rănile care apar în sânul coexistenței familiale, atunci când membrii familiei își fac rău unul altuia, reprezintă „lucrul cel mai grav”.

Iar dacă aceste răni sunt neglijate, ele se agravează și se transformă în aroganță, ostilitate, dispreț care pot produce rupturi profunde. În cazul celor care, ca urmare a eșecului lor matrimonial, au inițiat o nouă uniune, Biserica, știind bine că o astfel de situație contrazice sacramentul creștin, totuși caută binele și mântuirea persoanelor. Biserica are datoria, „din dragoste pentru adevăr”, „să discearnă bine diversele situații”. În cadrul comunităților este necesar să se dezvolte o primire reală a persoanelor care trăiesc în astfel de situații.

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

23

SPIRITUALITATE SFÂNTA SCRIPTURĂ - PSALMII

Dar eu sunt pururea cu tine, / m-ai prins de mâna dreaptă. / Cu sfatul tău mă vei călăuzi, / apoi mă vei lua în glorie. / Pe cine am eu în ceruri, [afară de tine]? / Şi, fiind cu tine, nu mai am altă dorinţă pe pământ. / Chiar dacă se mistuie trupul meu şi inima mea, / stânca inimii mele şi partea mea e Dumnezeu în veci.

(Psalmul 73, 23-26)

Să fac şi eu ca ei?

Text: Pr. Tarciziu Șerban

P

e câţi dintre noi nu-i frământă gânduri de acest fel: dacă sunt corect şi respect legea în ţara asta, nu am parte decât de dispreţul şi de aroganţa celor din jur, de sfidarea conducătorilor ei, de umilinţe şi de lipsuri fără număr. Poate că ar fi mai bine pentru mine şi pentru familia mea să intru şi eu în jocul celor fărădelege, ca să trăiesc şi eu mai bine?

Există o mărturie, în Psalmul 73/72, a unei astfel de frământări venite din partea unei persoane care a trăit cu mult înainte de Cristos.

Aceasta îi descrie astfel pe mai-marii timpului său: Ei nu au parte de suferinţă până la moarte şi trupul lor este bine hrănit şi sănătos. Ei nu au parte de truda muritorilor şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni. De aceea, 24

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

mândria este ca o salbă pentru ei şi violenţa este haina cu care se îmbracă. Din grăsimea lor curge nelegiuire şi din inimile lor se revarsă gânduri rele. Batjocoresc, vorbesc cu răutate, vorbesc de sus cu îngâmfare. Îşi înalţă gura lor până la ceruri şi limba lor cutreieră pământul. De aceea, poporul se ia după ei şi puhoiul de ape nu-i satură. Ei zic: „Cum poate Dumnezeu să ştie aceasta? Există cumva cunoaştere în Cel Preaînalt?” Iată, aceştia sunt nelegiuiţii: prosperi întotdeauna, acumulează bogăţii. În faţa acestei realităţi, autorul psalmului afirmă dezamăgit: în zadar mi-am păstrat inima curată şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie, căci sunt lovit ziua întreagă şi pedepsit încă de dimineaţă. Dar mai apoi el îşi spune: De-aş fi zis: „Voi vorbi ca ei”, aş fi

trădat neamul fiilor tăi. Din acel moment el caută să înţeleagă ce are de făcut, dar constată că anevoios lucru a fost în ochii mei până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu şi am înţeles care este sfârşitul lor. Iar sfârşitul lor se profilează astfel: [Tu] îi aşezi în loc lunecos şi-i duci la prăbuşire. Cum sunt ei abandonaţi ruinării, într-o clipă s-au dus, au pierit de spaimă! În concluzie, psalmistul afirmă: Când mi se frământa inima şi mă simţeam străpuns în măruntaie, eram nepriceput şi nu înţelegeam nimic, eram ca un dobitoc înaintea ta. Dar eu sunt pururea cu tine, m-ai prins de mâna dreaptă. Cu sfatul tău mă vei călăuzi, apoi mă vei conduce în slavă. Pe cine am eu în ceruri, afară de tine? Stânca inimii mele şi partea mea e Dumnezeu în veci.

SPIRITUALITATE Minuni şi sfinţi

Chiar și umbra lui Petru

BIOGRAFIE

îi vindecă pe bolnavi

C Sfântul Petru Sărbătoarea: 29 iunie Moartea: cca 67 d.C. Ales și consacrat de Isus Cristos Nașterea: cca 1 î.d.C.

artea Faptele Apostolilor din Noul Testament ne spune că „prin mâinile apostolilor se făceau semne şi multe minuni în popor. [...] aduceau bolnavii chiar şi de pe străzi şi îi puneau pe paturi şi pe tărgi pentru ca, atunci când venea Petru, măcar umbra lui să cadă pe vreunul dintre ei. Iar mulţimea de prin cetăţile din jurul Ierusalimului se aduna aducându-i pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate, şi toţi erau vindecaţi” (Faptele Apostolilor 5,12-16).

Entuziasmul acestor oameni este extraordinar. De altfel, capitolele al treilea și al patrulea din Faptele Apostolilor sunt dedicate vindecării unui olog și urmărilor acestei fapte. Atât în fața locuitorilor Ierusalimului, cât și în fața Sinedriului, Petru va explica înțelesul acestei vindecări: „Bărbaţi israeliți! De ce vă miraţi de lucrul acesta?

De ce vă uitaţi aşa la noi, ca şi cum prin puterea şi cucernicia noastră l-am fi făcut pe acesta să umble? [...]

Prin credinţa în numele lui (Isus), omul acesta, pe care îl vedeţi şi îl cunoaşteţi, a fost întărit; numele lui Isus şi credinţa în el i-au dat acestuia vindecarea deplină înaintea voastră, a tuturor” (Faptele Apostolilor 3,12-16).

Credința lui Petru a vindecat și vindecă în continuare pe toți cei care se apropie ca să fie atinși măcar de umbra sa, restabilind unitatea interioară, în timp ce mărturia lui Petru realizează unitatea exterioară.

RESURSE * Mormântul lui Petru, de lângă Circul lui Nero, când persecuția s-a mai domolit, a fost transformat și a devenit un altar în cimitirul de pe Colina Vaticană. „Trofeul lui Gaius” va fi baza altarului din bazilica dedicată Apostolului Petru de către Constantin cel Mare, cimitirul fiind acoperit în totalitate. Actuala Bazilică Vaticană are altarul principal peste altarul bazilicii constantiniene. Studiile arheologice din secolul al XX-lea au confirmat mărturiile anterioare.

Un instrument de unitate în oameni și între oameni

S

imon, fiul lui Ioan, s-a născut probabil la Betsaida și locuia la Cafarnaum. Împreună cu fratele său se îndeletnicea cu pescuitul în lacul Genezaret.

Pentru că este amintită în Evanghelii soacra lui Simon, deducem că era căsătorit.

Barca și casa lui Simon devin locul de unde Isus din Nazaret va predica și va înfăptui miracolele care îl conving pe Simon să accepte să devină pescar de oameni. Îl va urma, îl va asculta, îl va apăra și îl va renega pe acest Învățător, dar Isus îl constituie lider al ucenicilor săi.

Va duce „Vestea ce bună” până la Roma, oraș care va deveni și locul de căpătâi al Bisericii clădite pe temelia aleasă de Mântuitorul. La Roma va fi martirizat prin răstignire cu capul în jos, iar mormântul lui va fi loc de cult* încă de la început, continuând să unească oamenii prin cuvânt și faptă.

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

25

SPIRITUALITATE GÂNDURI DE AZI ȘI DE IERI

3 trei

Cât de liber sunt?

Fac ce vreau. Când vreau. Cum vreau. Deci sunt foarte liber.

A

Text: Claudia Stan

legerile mele sunt întotdeauna bune. Aleg ceea ce îmi asigură confort, bucurie, securitate. Aleg ceea ce mă face să împlinesc așteptările celorlalți în ceea ce mă privește. Ba chiar să le depășesc. Aleg să fiu la modă, să nu pierd ritmul, să nu ies din competiție. Aleg să corespund, să mă conformez, chiar dacă mă mint că eu sunt altfel, special, deosebit, contra curentului.

Ce-ar fi dacă azi, măcar pentru 3 minute, m-aș uita mai bine la alegerile mele în oglinda libertății? Adică a adevărului despre libertate, nu a falselor percepții despre aceasta. În oglinda care să-mi arate cât de pus la jug de așa-zisele libertăți ale mele sunt și cât de puțin mă las condus, în alegerile mele, de libertatea autentică, aceea care mă călăuzește să aleg fără să mă las înrobit.

• Oare e cu putință ca unele dintre libertățile mele să fie de fapt dependențe, înlănțuiri?

• La care dintre presupusele mele libertăți nu pot să renunț?

• Cine-i stăpânul meu: eu și alegerile mele sau Cristos și alegerile Lui? „Ceea ce te biruiește, aceea te și stăpânește” (2Pt 2,19).

3 trei: poartă-n casă.

Un exercițiu care poate deschide poarta cea strâmtă către casa împărăției din sufletul nostru, ca s-o locuiască dumnezeirea Treimii.

Despre libertate

L

ibertatea noastră nu este o abandonare a lui Dumnezeu. Este mai degrabă o abandonare lui Dumnezeu și numai Lui. Libertatea voită de voința lui Dumnezeu și din toată puterea lui Dumnezeu. Nu absolută (ci relativă, într-o măsură pe care numai Dumnezeu o cunoaște și pe care noi o bănuim cu aproximație).

Actul liber voit de Dumnezeu ca act și ca act liber, și voit mai mult ca liber (…) datorită esenței libertății ca desăvârșire a naturii noastre.

26

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

Creația și alegerea. Una rezervată numai lui Dumnezeu – cealaltă omului și îngerului, între ceea ce este și poate fi. Enormitatea alegerii, cu tot ceea ce presupune – sensul libertății de alegere. Libertatea nu este o libertate de indiferență.

Fie ca libertatea omului să fie de același ordin cu libertatea lui Dumnezeu și fie ca omul să o descopere cu bucurie când îi este posibil să o disprețuiască. A identifica libertatea proprie cu libertatea lui

Dumnezeu – ce poate fi mai liber și mai înalt? A fi liber nu înseamnă deja a alege între sine și lume, între Dumnezeu și lume?

Fericitul Vladimir Ghika

SPIRITUALITATE PAGINA GHIKA

L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc)

Astăzi:

Pius al XII-lea Text: Luc Verly (traducere Iulia Cojocariu)

Î

n cartea pe care tocmai a publicat-o1, directorul Arhivelor Secretariatului de Stat al Vaticanului, Johan Ickx, relatează despre un grup de cinci persoane care au reușit, la începutul Marelui Război, să determine Sfântul Scaun să-și schimbe punctul de vedere, după ce la început era mai degrabă favorabil Puterilor Centrale și mai ales AustroUngariei, cea mai „catolică” dintre statele beligerante. Acest grup mic este condus de către Mons. Simon Deploige, mâna dreaptă a cardinalului belgian Mercier, și se compune din Duncan Gregory, secretar al ambasadei britanice, Louis Canet, membru al Școlii franceze de la Roma, Shinjiro Yamamoto, atașat maritim la ambasada Japoniei și…

Vladimir Ghika, pe atunci la Roma, alături de fratele său, Dimitrie, ambasador al României în Italia.

Aceștia vor să-l convingă pe Papa Benedict al XV-lea că crimele de care sunt acuzați germanii în Belgia sunt cu totul reale. Nu e vorba numai de violarea neutralității belgiene, ci și de o teroare sistematică

impusă populației prin executarea sumară a unor presupuşi franctirori și prin distrugerea monumentelor de prestigiu, mai ales catolice, precum vechea şi bogata bibliotecă a Universității Catolice de la Louvain, mistuită în întregime de flăcări, chiar sub ochii Mons. Deploige. „Clubul celor cinci” este ascultat de înalte personalități de la Curie, precum Cardinalul Gasparri, Mons. Tedeschini sau Mons.

Eugenio Pacelli, pe atunci secretar al Congregației pentru afacerile ecleziastice extraordinare, un fel de ministru al afacerilor externe al Sfântului Scaun. Astfel, Papa Benedict al XVlea, după ce a ezitat un timp în faţa negărilor vehemente ale Germaniei2, la începutul anului 1915 condamnă crimele comise în Belgia, se separă de membrii Curiei prea germanofili și ia de atunci o poziție neutră în acest război. Ceea ce bineînțeles îi va fi reproșat de către ambele tabere, la fel cum i se va reproșa mai târziu lui Pius al XII-lea tăcerea din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vladimir Ghika rămâne de atunci în relații destul de strânse cu Mons.

Pacelli, în ciuda afacerii Caillaux3 care era pe punctul de a-i face să se certe, dar care în cele din urmă a reușit mai degrabă să-i apropie, datorită discreției lui Vladimir Ghika, care mai degrabă acceptă să fie jignit în public decât să dezvăluie ceea ce știe. De altfel, Mons.

Pacelli își manifestă mai târziu stima și afecțiunea față de Vladimir Ghika îmbrățișându-l în public4.

L-ar fi şi calificat drept „sfânt care face cinste Bisericii5”!

Când Cardinalul Pacelli este ales Papă, la 2 martie 1939, Vladimir Ghika, împotriva oricărui protocol, îl felicită îndată în mod personal pentru alegerea sa. Iar noul Suveran Pontif îi răspunde imediat printr-o telegramă pe care nu știe unde să o adreseze, decât lui „Vladimir Ghika Paris”. Iar telegrama ajunge fără probleme la destinatarul ei6!

1 La Guerre et le Vatican – Les secrets de la diplomatie du Saint-Siège (1914-1915), Cerf, Paris, 2018.

2 Aceste crime sunt astăzi recunoscute chiar de către istoricii germani.

3 Joseph Caillaux (1863-1944), om politic francez, acuzat de trădare în Franța, se duce în Italia în timpul războiului pentru a se întâlni cu

liderii italieni pacifiști, dar și cu prelați. Vaticanul va nega constant și cu încăpățânare orice contact direct cu el.

4 Mărturia părintelui Georges Schorung.

5 Scrisoarea lui Dimitrie, 14.08.1930.

6 Scrisoarea lui Vladimir către Elisabeta Ghika, 10.03.1939.

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

27

PAPA FRANCISC un Pontif cu brațele deschise către întregul Popor al lui Dumnezeu

28

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

umilință, curaj, BUCURIE

Să nu uităm niciodată că adevărata putere este slujirea și că și Papa, pentru a exercita puterea, trebuie să intre tot mai mult în acea slujire care își are apogeul său luminos pe Cruce; trebuie să […] deschidă brațele pentru a avea grijă de întregul Popor al lui Dumnezeu și a primi cu afecțiune și tandrețe întreaga omenire. (Papa Francisc, 19 martie 2013)

Despre Papa Francisc

P

e 13 martie 2013, Cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio, în vârstă de 76 de ani, păstorul unei mari arhidieceze din America Latină, este ales al 266-lea Succesor al Sfântului Petru; îşi ia numele Francisc.

Fiu de imigranți piemontezi, născut la 17 decembrie 1936 într-o suburbie a orașului Buenos Aires, Bergoglio este primul papă care vine din emisfera sudică şi primul neeuropean din ultimii aproape 1.300 de ani. Este primul iezuit ales papă şi primul membru al oricărui ordin religios ales în ultimele aproape două sute de ani (după Papa Grigore al XVI-lea, un benedictin, ales în 1831); este primul papă care și-a luat numele „Sărăcuțului din Assisi”; este primul papă al cărui pontificat a început într-o situație cu totul particulară: după retragerea predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea.

Bergoglio a fost întotdeauna cunoscut pentru stilul său de viață marcat de austeritate și simplitate. El a locuit mereu într-o încăpere mică din reședința arhiepiscopală din Buenos Aires și a călătorit cu mijloacele de transport în comun. El a adus această sobrietate și la Vatican, unde a ales ca reședință Casa Sfânta Marta, preferând-o apartamentului papal din Palatul Apostolic.

Chiar de la prima apariție în Loja Binecuvântărilor a Bazilicii Sf. Petru, Papa Francisc a cucerit prin simplitatea și ineditul gesturilor: „Înainte de toate, doresc să ne rugăm...” Şi a început să se roage împreună cu mulțimea din Piața Sf. Petru. Apoi, într-un gest de umilință, pe care ulterior lumea avea să-l descopere ca fiindu-i atât de familiar, a spus: „… vă cer ca voi să îl rugați pe Domnul să mă binecuvânteze…” și s-a plecat

pentru a primi rugăciunea de binecuvântare a poporului. Și și-a încheiat primul discurs cu aceste cuvinte: „Rugați-vă pentru mine și pe curând! Ne revedem curând: mâine doresc să merg să mă rog Fecioarei Maria, ca să păzească întreaga Romă. Noapte bună și odihnă plăcută!” Era doar începutul pontificatului acestui papă „luat aproape de la capătul lumii”, un pontificat scos din tiparele formalismului, un pontificat care avea să uimească lumea întreagă.

Dintre temele cheie ale pontificatul Papei Francisc amintim: milostivirea lui Dumnezeu, grija față de creație, atenția îndreptată către periferii, tandrețea, sinodalitatea, care înseamnă „a merge împreună”, drama miilor de refugiați, acestea regăsindu-se în multe din discursurile sau intervențiile sale.

Papa Francisc, în continuitate cu predecesorii săi Stilul direct, apropiat, patern al Papei Francisc dă un caracter particular pontificatului său. Dar chiar dacă Papa Francisc are o personalitate mai specială și un nou mod de

comunicare, Bergoglio nu trebuie văzut în opoziție cu predecesorii săi.

Sfântul Părinte Papa Francisc se înscrie pe linia celor care l-au precedat pe scaunul lui Petru. Tot ceea IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

29

umilință, curaj, BUCURIE

ce îl deosebește nu reprezintă o ruptură în învăţăturile pontificale, ci poate reprezenta o adevărată mărturie despre continuitatea apostolică, despre darurile diferite ale aceluiaşi Duh. Multe dintre gesturile Papei Francisc (a se vedea reforma Curiei Romane!) amintesc de Ioan al XXIII-lea, care, cu simplitate și curaj, a convocat Conciliul Vatican II în perioada deloc liniștită a anilor ʹ60, pentru a aduce „aer proaspăt” în Biserică. Unele dintre intervențiile sale ne fac să ne gândim la Papa

Paul al VI-lea, fidel față de spiritul de reformă propus de Conciliu și un apărător înflăcărat al vieții umane și al familiei, ca și Papa Francisc.

Ioan Paul al II-lea a deschis porțile inimilor tinerilor celui deal treilea mileniu, iar Papa Francisc continuă să ofere un loc privilegiat tinerilor în inima Succesorului lui Petru și în inima Bisericii. Tot Ioan Paul al II-lea a instituit sărbătoarea Milostivirii lui Dumnezeu, iar Papa Francisc a făcut din milostivire una din temele „de suflet” ale pontificatului său.

De câte ori Papa Francisc și-a exprimat aprecierea, admirația și fraternitatea față de predecesorul său, Benedict al XVI-lea, care a luminat cu înțelepciune viața Bisericii, până la ultimul său gest făcut cu atâta umilință! Nu am putea să nu recunoaștem și umilința Papei Francisc, manifestată chiar de la prima apariție în fața credincioșilor. În atitudinea apropiată și umilă a lui Francisc se reflectă întreaga moștenire a predecesorilor săi, în continuitatea căruia se poate observa aceeași fidelitate față de Biserică.

DIN ACTIVITATEA PAPEI FRANCISC În cei șase ani de când este la cârma Bisericii Catolice, Papa Francisc a rostit: • peste 1000 de predici, din care 670 la Liturghiile de la Casa Sfânta Marta; • peste 1200 de discursuri publice; • peste 270 de cateheze, în cadrul Audiențelor generale de miercurea, unde a abordat teme precum: Crezul, Sfintele Sacramente, darurile Duhului Sfânt, Biserica, familia, milostivirea, speranța creștină, Sfânta Liturghie, Poruncile, rugăciunea Tatăl nostru; • peste 350 de scurte cateheze prilejuite de Evanghelia duminicală sau din zilele festive, în cadrul rugăciunilor Îngerul Domnului sau Regina Coeli.

A emis două enciclice...

• Lumen fidei - Lumina credinței, completând documentul a cărui redactare o începuse predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea; • Laudato si’ - Lăudat să fii, 30

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

Domnul meu!, prima enciclică „ecologică” din istoria Bisericii, în care cheamă lumea să se îngrijească de Creație, întrucât cele mai grave consecințe ale deteriorării mediului îi afectează pe cei mai slabi. ... și patru exortații apostolice: • Evangelii gaudium - Bucuria Evangheliei - text programatic al pontificatului său și fundamental pentru a-l înțelege în toată complexitatea sa; • Amoris laetitia - Bucuria iubirii - text despre iubirea în familie, în care sunt tratate probleme actuale şi concrete: educația copiilor, pregătirea la căsătorie, familiile în dificultate etc.

• Gaudete et exsultate - Bucurațivă și tresăltați de veselie! - despre chemarea la sfințenie în lumea contemporană; • Christus vivit - Cristos este viu - text despre credință și discernământul vocațional, dedicat mai ales tinerilor.

precum și: 36 de constituții apostolice; 27 de motu proprio; o bulă papală, Misericordiae Vultus – Chipul milostivirii - prin care a convocat Jubileul Extraordinar al Milostivirii.

Papa Francisc a prezidat trei sinoade: două dedicate familiei și unul dedicat tinerilor.

A făcut 28 de călătorii apostolice, vizitând 41 de țări de pe toate continentele, mai puțin Oceania, și 25 de călătorii în Italia.

Dintre numeroasele canonizări, amintim: trei papi - Ioan al XXIIIlea, Paul al VI-lea și Ioan Paul al IIlea; părinții Sf. Tereza a Pruncului Isus; cei doi păstorași de la Fatima, Iacinta și Francisc.

Papa Francisc are un cont Twitter în 9 limbi (@pontifex), cu 48 de milioane de urmăritori, și Instagram (Franciscus), care are aproape 6 milioane de urmăritori.

umilință, curaj, BUCURIE

Papa Francisc și România Pe 27 martie 2013, imediat după alegerea sa, Papa Francisc a semnat decretul prin care recunoștea „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika”; Pe 31 octombrie 2013 a autorizat promulgarea decretului cu privire la martiriul Episcopului Anton Durcovici; Pe 26 ianuarie 2018 a semnat decretul prin care recunoştea „martiriul slujitoarei lui Dumnezeu Veronica Antal”, iar pe 19 martie 2019, Papa Francisc a recunoscut

martiriul celor șapte episcopi grecocatolici români ce vor fi beatificați în timpul vizitei sale apostolice la Blaj. În noiembrie 2017, cu ocazia vizitei delegaţiei oficiale a Academiei Române la Vatican, răspunzând invitației înaltului for de cultură, Pontiful a acceptat să fie membru

de onoare al Academiei Române, cu mențiunea: „O fac din prietenie pentru voi, pentru România.” În noiembrie 2018, Papa Francisc i-a primit pe episcopii romano-catolici și greco-catolici români la Vatican, în cadrul vizitei ad limina Apostolorum.

Din discursurile Papei Tineri și tinere, vă rog: nu stați la coada istoriei! Fiți protagoniști.

Jucați în înaintare. Alergați înainte, construiți o lume mai bună. […] Vă rog, nu lăsați ca alții să fie protagoniștii schimbării. Voi sunteți cei care au viitorul. Prin voi intră viitorul în lume. Vouă vă cer să fiți și protagoniști ai acestei schimbări. Continuați să depășiți apatia și să oferiți un răspuns creștin la neliniștile sociale și politice care apar în diferite părți ale lumii. Vă cer să fiți constructori ai viitorului, să porniți la lucru pentru o lume mai bună. Dragi tineri, vă rog, nu priviți viața de la balcon, intrați în ea; Isus nu a rămas la balcon, a intrat; intrați în ea, așa cum a făcut Isus. (ZMT, Rio de Janeiro, 27 iulie 2013) Ce rol esențial a avut familia în construcția acestei țări! Și cât de mult merită aceasta sprijinul nostru și încurajarea noastră! Și totuși, nu pot să-mi ascund îngrijorarea cu privire la familie, care este

amenințată, poate mai mult ca niciodată înainte, din interior și din afară. Relații profunde au fost puse în discuție, precum și baza însăși a căsătoriei și a familiei. Eu pot doar să propun din nou importanța și, mai ales, bogăția și frumusețea vieții familiale. (din discursul în fața Congresului american, 24 septembrie 2015) Căsătoria creștină și viața familială sunt înțelese în toată frumusețea și atracția lor dacă sunt ancorate în iubirea lui Dumnezeu, care ne-a creat după chipul său, așa încât noi să-i putem da glorie ca imagini ale iubirii sale și ale sfințeniei sale în lume. Tați și mame, bunici și bunicuțe, copii și nepoți: toți, toți chemați să găsească, în familie, împlinirea iubirii.

Nimeni nu spune că este ușor, voi știți asta mai bine decât mine. Este ca și cum ai pregăti un ceai: e ușor să fierbi apa, dar o ceașcă bună de ceai cere timp și răbdare; este nevoie să se lase la infuzat! Astfel, zi după zi,

Isus ne încălzește cu iubirea sa rodnică, în așa fel încât să impregneze toată ființa noastră. Din comoara Inimii Sale Sfinte revarsă asupra noastră harul de care avem nevoie pentru a vindeca infirmitățile noastre și a deschide mintea și inima ca să ne ascultăm, să ne înțelegem și să ne iertăm unii pe alții. (Dublin, 25 august 2018) IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

31

Biserica misionară ECOURI MISIONARE

Gânduri din Coasta de Fildeș (VI) Text: Seminariștii Eduard-Cristian David și Iosif-Adrian Fechet

T

impul pascal este unul din timpurile cele mai bogate în semnificații din anul liturgic. Încă de la începuturile creștinismului, creștinii au fost conștienți de legătura puternică existentă între sacramentul Botezului și Învierea lui Isus. Pentru a celebra această unitate, botezurile au început să aibă loc în timpul pascal, în special în noaptea de Paști. În misiunea din Djébonoua am avut ocazia să participăm la o astfel de celebrare, în cadrul căreia 30 de adulți au primit botezul. Printre cele mai mari bucurii ale unui misionar se numără tocmai celebrarea botezurilor. Pentru el înseamnă că sămânța pe care a semănat-o aduce primele roade. Înseamnă că evanghelia începe să prindă rădăcini în poporul în mijlocul căruia se află. Înseamnă că eforturile misionare nu sunt în zadar.

32

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

Și la Djébonoua bucuria a fost mare: după trei ani de cateheză, catecumenii erau în sfârșit pregătiți să intre în marea familie a lui Dumnezeu.

Momentul botezului a fost pregătit printr-o zi de reculegere în cadrul căreia au meditat încă o dată la măreția tainei Botezului, la demnitatea specială de copii ai lui Dumnezeu, dar și la responsabilitățile pe care și le asumă prin acest pas important din viața lor.

Specific ritualului Botezului este ca noul botezat să poarte după botez o haină albă, simbol al noii vieți în Cristos. La Djébonoua acest simbol este foarte bine evidențiat: catecumenii au purtat până în momentul botezului o bucată de material tradițional care ascundea haina albă, fapt ce ne-a făcut să ne gândim la „omul cel nou creat după asemănarea lui Dumnezeu” cu care fiecare creștin se îmbracă prin botez (cf. Ef 4,24).

Nu doar Octava Paștelui este un timp dedicat botezului, ci timpul pascal în întregime. Pentru a-i sensibiliza pe credincioșii și necredincioșii din satele misiunii, botezurile celorlalți catecumeni au loc în fiecare duminică din timpul pascal. Astfel, cei deja botezați își reamintesc de momentul propriului botez, iar cei care încă nu cred sunt încurajați să se intereseze mai mult despre persoana lui Isus.

La sfârșitul Liturghiei cu botezul catecumenilor, a avut loc și „ceremonia” de rămas bun pe care comunitatea din Djébonoua ne-a pregătit-o, dat fiind faptul că experiența noastră misionară se apropia de sfârșit. Una din marile satisfacții pe care le-am trăit în cadrul acestei ultime Liturghii în Djébonoua a fost botezul a patru tineri pe care i-am pregătit timp de mai multe luni pentru acest eveniment.

L

e mulțumim celor ce ne-au susținut în experiența misionară și care au citit gândurile pe care le-am trimis de aici. Noi am încheiat această experiență; misiunea din Djébonoua va rămâne în inima noastră și, sperăm, și în inima dumneavoastră. Nu uitați să vă rugați pentru misiuni și pentru misionari!

CULTURĂ FILE DE ISTORIE

Un proiect necesar (IV) SERIA MONOGRAFII

S

eria monografiilor parohiale a fost reluată în anul 2010, când a fost publicată monografia Catolicii din Buzău. Istorie și credință. Lucrarea a fost prefațată de ÎPS Ioan Robu, care menționa: „În pagini emoționante, autorii au surprins perioada în care catolicii buzoieni se aflau în așteptare, cu năzuința îndreptățită de a avea cât mai repede un sfânt locaș, demn de istoria, cultura și tradiția orașului Buzău.” Parohul locului, Pr. Pavel Butnariu, în Cuvântul înainte explica motivele ce l-au determinat să susțină editarea unei monografii dedicate comunității pe care o păstorea atunci: „A scrie istoria unei comunități înseamnă a prezenta într-o formă cât mai accesibilă evenimente și fapte deosebite. A ne cunoaște originea înseamnă că ne interesează cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm, prețuind astfel tot ceea ce Dumnezeu ne-a dat.” La trei ani după acest eveniment, Parohia romano-catolică din Buzău a celebrat 100 de ani de la sfințirea bisericii Sf. Iosif, ctitorită în 1913. De mare valoare este studiul dedicat bisericii de prof. Tereza Sinigalia, intitulat Creștini adevărați într-o biserică adevărată. În 2012, la inițiativa Pr. Liviu Bălășcuți a fost întocmită o monografie pentru biserica Sf. Anton de Padova din București, ale cărei lucrări de restaurare se încheiaseră în același an. Biserica construită în anul 1936 a fost resfințită de ÎPS Ioan Robu la 13 iunie 2012.

Text: Dr. Dănuț Doboș

Monografia a beneficiat de colaborarea unui mare număr de persoane, ce au dat mărturie despre unul dintre monumentele emblematice ale Capitalei României. În același an, sub egida Departamentului de istorie al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, a fost publicată lucrarea Catolicii din Turnu Severin. Istorie, cultură și spiritualitate, cu un cuvânt înainte semnat de ÎPS Ioan Robu și cu o prefață semnată de PS Cornel Damian. „Privim cu bucurie și recunoștință la faptele creștine și la istoria comunității catolice severinene, care a renăscut mereu după atâtea încercări și vitregii, datorită stăruinței și dorinței credincioșilor severineni de a fi buni creștini, cu harul și sprijinul primit de la Dumnezeu și de la Sfânta Fecioară”, scria Arhiepiscopul Ioan Robu.

La întocmirea lucrării au colaborat preoții Adrian Boboruță și Eugen Bortoș, alături de Daniel Banner și profesorii Tereza Sinigalia și Tudor Rățoi. Inițiatorul și sufletul realizării monografiei a fost însă parohul Claudiu Cojan, care, transferat ulterior la Parohia Câmpina, va susține în 2016 realizarea și publicarea lucrării Catolicii din Câmpina. 160 de ani de prezență pe Valea Prahovei. În cuvântul înainte, ÎPS Ioan Robu a adus un omagiu ctitorilor bisericii Sf. Anton de Padova, precum și credincioșilor din Câmpina, care, „asemenea predecesorilor, dau dovadă necontenit de abnegație și fidelitate față de biserica noastră locală

și credința strămoșească”. La elaborarea lucrării a colaborat profesoara Tereza Sinigalia, care și-a intitulat capitolul Pe firul a 110 ani de existență a bisericii Sf. Anton de Padova din Câmpina. De asemenea, au fost incluse în volum emoționantele mărturii ale preoților Iosif Enășoae și Pavel Encuță, care au păstorit comunitatea din Câmpina în anii precedenți.

Aceste monografii au fost prezentate credincioșilor în cadrul unor Liturghii pontificale prezidate de Păstorul Arhidiecezei, cu participarea autorităților locale.

Interesul credincioșilor pentru istoria parohiei și a bisericii proprii a fost o încurajare și pentru membrii Departamentului de cercetare istorică de a continua proiectul de reconstruire a unei lumi care părea îndepărtată și necunoscută și de a o lega de viața contemporană a parohiilor. (va urma) IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

33

CULTURĂ IDEI PENTRU TIMPUL LIBER

Spectacol

S-au furat… poveștile Opera Națională București 15 iunie, ora 11:00 Compania artistică All’s oferă un spectacol memorabil pentru copii, în care cei mici vor fi vedete și vor urca pe scenă alături de artiști, pentru a recrea povești de neuitat.

Muzică

Festivalul Internațional Vară Magică Ateneul Român 10 iulie - 21 august; Festivalul propune 13 concerte ce vor avea loc miercurea și joia, începând cu ora 19:30. Evenimentul se desfășoară sub egida București 560, fiind dedicat împlinirii a 560 de ani de atestare documentară a Bucureștiului.

„E mama mea” Editura ARCB, Bucureşti 2019

E

ditura ARCB propune celor interesaţi o carte deosebită, cu mărturii de suflet despre însemnătatea Maicii Domnului pentru actualul Papă: „Maria - e mama mea.” Întâlniri ale Papei Francisc cu Maica Domnului. Despre carte, însuşi Papa Francisc a afirmat: „Este scrisă cu inima. Sunt fericit că mărturia mea a slujit pentru a da laudă Maicii noastre.”

Volumul este realizat de părintele Alexandre Awi Mello (n. 1971, Rio de Janeiro), hirotonit în 2001 în cadrul Institutului Secular din Schönstatt. Doctor în mariologie şi profesor la mai multe universităţi braziliene, lucrează din mai 2017 ca secretar al Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă, din Vatican.

Apărută în traducere colectivă, cartea are în centru amplul interviu acordat de Papă părintelui

Format: 14,5x20,5 cm, 256 de pagini

Mello cu privire la devoţiunea sa faţă de Fecioara Maria. Regăsim aici personalitatea fascinantă şi cuceritoare a acestui Papă, care ne binecuvântează ţara cu prezenţa sa. De asemenea, avem prin această carte o cale sigură de a afla despre rugăciunile preferate ale Papei Francisc, despre importanţa sanctuarelor mariane, despre valoarea pietăţii populare, despre rolul femeilor în Biserică și despre alte teme de actualitate.

Carte

Martori ai fericirii. Șapte vieți de sfinți români Editura Humanitas, Bucureşti 2019 Realizat de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, cu un cuvânt înainte al PS Mihai Frățilă, episcop grecocatolic de Bucureşti, volumul este povestea vieţii şi a morţii a şapte episcopi greco-catolici, victime ale regimului comunist, ce vor fi beatificaţi de Papa pe 2 iunie la Blaj.

34

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

Apariție editorială

Bună dimineaţa!

Meditaţii pentru un an de zile... cu Padre Pio Editura ARCB, Bucureşti, 2019 Angelo Giubelli (editor) Traducere din limba italiană de Monica Peresi Format: 10,5 x 14,8 cm, 96 p.

„P

ăstrează-l în inima ta pe Isus Cristos răstignit şi toate poverile lumii îţi vor părea trandafiri” – acesta este îndemnul lui Padre Pio cu care se deschide culegerea de meditaţii apărută recent la Editura ARCB. Iubitorii lui Padre Pio îl vor regăsi aici pe Sfântul din Pietrelcina cu toată forţa spiritualităţii sale, iar cei care încă nu îl cunosc vor descoperi în el un tovarăş de drum devotat.

CULTURĂ SACRALITATEA ÎN ARTĂ

Naşterea Botezătorului Text: Pr. Andrei Dumitrescu

Naşterea Botezătorului (1526)

de Jacopo Carrucci Pictură în ulei pe disc.

Dimensiune: diametrul 54 cm.

Tabloul se află la Galeriile Uffizi din Florenţa (Italia).

Î

n persoana Sfântului Ioan Botezătorul îl avem pe cel mai mare om născut din femeie (cf. Lc 7,28) şi cel mai mare dintre profeţi, căci el singur l-a arătat pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii” (In 1,29); profetul care a pregătit calea înaintea lui Isus şi a îndreptat atenţia oamenilor spre el (cf. Mt 11,10); profetul care, botezând cu apă, l-a arătat lumii pe Isus ce va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc (cf. Mt 3,11); profetul care a chemat oamenii la îndreptarea căilor lor rele şi l-a prefigurat pe Cristos, care i-a chemat pe oamenii păcătoşi la mântuirea lui Dumnezeu. În tabloul Naşterea Botezătorului, realizat în 1526 de pictorul florentin Jacopo da Pontormo ca un dar simbolic în forma unui disc cu ocazia unei naşteri, avem redat momentul venirii în lume a acestui om care l-a arătat pe Cristos lumii întregi. Elisabeta, mama lui, stă aşezată pe pat, înconjurată de mai multe femei care probabil au ajutat-o la naşterea copilului atât de aşteptat.

Fundalul picturii, obscur, evidenţiază mai bine frumuseţea copilului încadrat în centru. În partea dreaptă, aşezat şi încovoiat, este

bătrânul Zaharia, tatăl lui Ioan, care s-a îndoit la început de posibilitatea de a deveni tată (cf. Lc 1,18-20). Acum, în faţa acestei minuni, Zaharia prezintă numele copilului aşa cum îi fusese descoperit de înger, scriindu-l pe o tăbliţă (cf. Lc 1,63).

Pictura surprinde prin simplitatea şi naturaleţea sa, aşa cum şi Dumnezeu ne surprinde mereu cu umilinţa sa. Măreţia credinţei este numai de natură spirituală, iar Ioan Botezătorul este „mare” tocmai prin credinţa sa.

Jacopo Carrucci

un maestru al portretelor colective

J

acopo Carrucci, cunoscut și ca Jacopo da Pontormo sau, mai simplu, Pontormo (1494-1557) a fost un pictor italian, reprezentant al curentului manierist şi al Şcolii de la Florenţa. A fost elev al lui Leonardo da Vinci şi a lucrat pentru Casa de Medici. S-a remarcat prin echilibrul cromatic şi portretele colective, cu trăsături complicate și sinuoase, compoziții dense și complexe, pline de dramatism, specifice Renaşterii târzii florentine.

Jacopo da Pontormo, autoportret (1494-1557)

IUNIE 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

35

ETCETERA ANUNȚURI

Veghe de Rusalii

S

âmbătă, 8 iunie, în ajunul sărbătorii Rusaliilor, în comunităţile parohiale din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti va avea loc o veghe de rugăciune, ca pregătire pentru sărbătoarea Coborârii Duhului Sfânt.

Procesiune cu Preasfântul Sacrament

Revista Actualitatea creștină poate fi achiziționată de la Librăria Sf. Iosif Str. G-ral H.M. Berthelot 19, 010164 – Bucureşti, sector 1 Tel.: 021 201 54 57 Email: libraria@arcb.ro Website: www.librariasfiosif.ro Persoană de contact: Tereza Petreş

www.librariasfiosif.ro

D

uminică, 23 iunie, cu ocazia solemnităţii Trupul și Sângele Domnului, pe străzile Capitalei se va desfășura procesiunea solemnă cu Preasfântul Sacrament. Procesiunea va începe la ora 16:00, la Biserica Preasfântul Mântuitor – Biserica Italiană, şi se va încheia la Catedrala Sf. Iosif, unde va fi celebrată o Sfântă Liturghie solemnă.

Sfințiri de preoți

S

âmbătă, 29 iunie, în Solemnitatea Sfinților Petru și Paul, în Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif din București, în cadrul Sfintei Liturghii solemne de la ora 10:30 vor avea loc sfințiri de preoți, prin impunerea mâinilor Înaltpreasfințitului Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București.

36

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IUNIE 2019

ASCULTĂ RADIO MARIA O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL TĂU!

DIGI: 12687 MHz

www.radiomaria.ro

Între Papa Francisc va fi oaspetele ţării noastre.

Ne dorim ca această vizită să aducă roade bogate în viața spirituală a creștinilor, precum şi în favoarea binelui și unității întregii societăți românești. Înainte de venirea Papei Francisc propunem diferite cărţi care vorbesc despre acest Papă care uimește prin naturalețea limbajului său, prin stilul accesibil, prin gesturi, care uneori dezarmează.

2 IUNIE - CEA DE-A 53-A ZI MONDIALĂ A COMUNICAȚIILOR SOCIALE Ambientul mediatic este astăzi așa de pătrunzător, încât nu mai poate fi deosebit de sfera trăirii zilnice. Rețeaua este o resursă a timpului nostru.

Este un izvor de cunoștințe și de relații inimaginabile odinioară.[…]

Rețeaua este o ocazie pentru a promova întâlnirea cu alții, dar poate potența și autoizolarea noastră, ca o pânză de păianjen capabilă să prindă în capcană.

Tinerii sunt cei mai expuși la iluzia că online-ul social poate să-i satisfacă total pe planul relațional, ajungând până la fenomenul periculos al tinerilor „eremiți sociali”, care riscă să se înstrăineze complet de societate.

Această dinamică dramatică manifestă o gravă ruptură în țesutul relațional al societății, o sfâșiere pe care n-o putem ignora.

Această realitate multiformă și vicleană aduce diferite probleme cu caracter etic, social, juridic, politic, economic, și interpelează și Biserica. În timp ce guvernele caută căile de reglementare legală pentru a salva viziunea originară a unei rețele libere, deschise și sigure, toți avem posibilitatea și responsabilitatea de a favoriza o folosire pozitivă a ei. (din Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc, disponibil pe magisteriu.ro)

Cărțile pot fi procurate de la Librăria Sfântul Iosif.

Pentru detalii accesați librariasfiosif.ro

Nr. 6/2019 * Anul XXX * Serie nouă * 4 lei

GÂNDUL LUNII

Conștiința prezenței lui Dumnezeu, lucrul cel mai necesar dintre toate. www.vladimirghika.ro

Papa Francisc – pelerin al milostivirii şi al iubirii divine Să mergem împreună!

Legendă imagine: desen în tuș negru pentru „La visite de pauvres”, ediția ilustrată (manuscris), 1923.

Când privirea întâlneşte sacrul