Actualitatea creștină, nr. 8, 2019 by Revista Actualitatea Crestina

GÂNDUL LUNII

Nr. 8/2019 * Anul XXX * Serie nouă * 4 lei

SANCTUARUL

Spațiu privilegiat pentru a atinge milostivirea Domnului

Această călătorie să aducă roade îmbelșugate pentru România

Legendă imagine: desen în tuș negru pentru „La visite de pauvres”, ediția ilustrată (manuscris), 1923.

Prezența rațiunii presupune prezența lui Dumnezeu. www.vladimirghika.ro

Petru Favre, sfântul care lucra cu ajutorul îngerilor

Sâmbătă, 7 septembrie, va avea loc pelerinajul anual la sanctuarul marian diecezan Regina Carmelului, de la Ciofliceni (Snagov).

Programul Sfintelor Liturghii, duminica, la munte… AZUGA - Str. Victoriei 30 Biserica Sfântul Nicolae Sf. Liturghie, D: ora 9.30 BREZOI - Str. Eroilor 61 Biserica Sfântul Anton de Padova Sf. Liturghie, D: ora 10.30 PREDEAL - Str. Căprioarei 12 Biserica Adormirea Maicii Domnului Sf. Liturghie, D: ora 11.30 SINAIA - Aleea Poștei 5 Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus Sf. Liturghie, D: orele 11.00 și 18.00 TIMIȘUL DE SUS - Șos. Națională 19 Capela Sfânta Tereza a Pruncului Isus Sf. Liturghie, D: ora 10.30

Sufletul nu are vacanţă. Deci, când mergi în concediu, la mare sau la munte, nu uita să te ocupi şi de sufletul tău!

1 SEPTEMBRIE - ZIUA MONDIALĂ DE RUGĂCIUNE PENTRU ÎNGRIJIREA CREAŢIEI Creatorul nu ne abandonează, nu dă niciodată înapoi în proiectul său de iubire, nu se căiește că ne-a creat. Omenirea încă are capacitatea de a colabora pentru a construi casa noastră comună. […] Adresez o invitație urgentă de a reînnoi dialogul cu privire la modul în care construim viitorul planetei. Avem nevoie de o confruntare care să ne unească pe toți, pentru că provocarea ambientală pe care o trăim și rădăcinile sale umane ne privesc și ne ating pe toți. Mișcarea ecologică mondială a parcurs deja un drum lung și bogat și a dat naștere la numeroase asocieri de cetățeni care au favorizat o conștientizare. Din păcate, multe eforturi pentru a căuta soluții concrete la criza ambientală s-au dovedit ineficiente, nu doar din cauza refuzului celor puternici, ci și din cauza dezinteresului celorlalți. Atitudinile care împiedică, și printre credincioși, căile de soluție merg de la negarea problemei la indiferență, la resemnarea comodă sau la încrederea oarbă în soluțiile tehnice. Avem nevoie de o nouă solidaritate universală! (Papa Francisc, enciclica Laudato si’, 13-14)

… și la mare CONSTANŢA - Str. Lăpuşneanu 161 Biserica Sfântul Pius din Pietrelcina Sf. Liturghie, D: orele 10.00 și 19.00 CONSTANŢA - Str. N. Titulescu 11A Bazilica Sfântul Anton de Padova Sf. Liturghie, D: orele 9.00, 10.30, 12.00 şi 18.00 MANGALIA - Str. Libertăţii 2 Biserica Sfântul Apostol Andrei Sf. Liturghie, D: orele 10.30 şi 18.00 NĂVODARI - Str. Constanţei 23 Biserica Fericitul Ieremia Valahul Sf. Liturghie, D: ora 10.00 și 18.00 LUMINA - Str. Narciselor 178 Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul Sf. Liturghie, D: ora 8.30 TECHIRGHIOL - Str. Zânelor 2 Biserica Sfântul Konrad Sf. Liturghie, D: ora 14.30

CUPRINS Actualitatea creștină • Publicație a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București • Anul XXX, Nr. 8/2019

AUDIENȚĂ GENERALĂ

Această călătorie să aducă roade îmbelșugate pentru România VATICAN

5 6 7

@Pontifex Știri din Vatican L’Osservatore Romano FOCUS

Evenimente Monseniorul Iosif Păuleţ noul episcop al Diecezei de Iaşi Liturghie de mulțumire pentru vizita Papei Francisc 11 Minister și mister Papa de la Roma 12 Știri ARCB 13 Știri interne/externe Biserică și societate

14 Bioetică Teologia trupului și demnitatea persoanei (I) 16 Îngerii Romei Petru Favre, sfântul care lucra cu ajutorul îngerilor

Suflet tânăr

17 Jocul „te dă de gol” Reportaje Știri/Anunțuri UNIVERSUL FAMILIEI

21 ABC-ul credinței 22 Medjugorje, o oază de pace 23 Evanghelizare, comunitate, popoare SPIRITUALITATE

24 Sfânta Scriptură - Psalmii Dumnezeu face dreptate pe pământ 25 Minuni şi sfinţi Fericitul Cardinal Newman 26 Gânduri de azi și de ieri Mă bucură dezamăgirea? 27 Pagina Ghika L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc). Jean Bourgoint Locuri de pelerinaj

28 Sanctuarul, spațiu privilegiat pentru a atinge milostivirea Domnului

3 Biserica misionară

32 Ecouri misionare Mândria de a fi catolic CULTURĂ

33 File de istorie Un proiect necesar (VI) 34 Idei pentru timpul liber 35 Sacralitatea în artă ETCETERA

36 Anunțuri

COPERTA ACTUALITATEA CREŞTINĂ, NR. 8/2019

Mesajul redacției „Aduc mulțumire lui Dumnezeu, care a permis succesorului lui Petru să se întoarcă în acea țară, la douăzeci de ani după vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea.” Pentru că este greu să vorbim la trecut despre vizita Papei Francisc în ţara noastră, readucem în prim-plan acest moment istoric deschizând numărul din luna august al revistei noastre cu intervenția Sfântului Părinte la Audienţa generală de pe 5 iunie, când Pontiful a prezentat o cateheză despre călătoria sa apostolică în România. Rubrica Focus dedică spațiu noului episcop al Diecezei de Iaşi, Mons. Iosif Păuleț, Liturghiei de mulţumire pentru vizita Papei, celebrată în Catedrala Sf. Iosif, și continuă serialul despre papalitate. Rubrica Biserică și societate la pagina Bioetică prezintă simpozionul dedicat catehezelor Sf. Ioan Paul al II-lea despre Teologia trupului și îl aduce în atenția cititorilor pe Petru Favre, sfântul care lucra cu ajutorul îngerilor. La paginile Suflet tânăr, destinatarilor paginilor le este transmisă atenționarea Jocul „te dă de gol” și le sunt oferite O rugă… pentru vară și un rezumat al activităților din anul pastoral 2018-2019. Universul familiei prezintă reflecția Medjugorje, o oază de pace, paginile de Spiritualitate amintesc că Dumnezeu face dreptate pe pământ și prezintă o minune obținută prin mijlocirea Cardinalului John Henry Newman, care va fi canonizat în luna octombrie. Rubrica Locuri de pelerinaj propune textul Sanctuarul, spațiu privilegiat pentru a atinge milostivirea Domnului. Și în acest număr al revistei puteți citi știri din Arhidieceză, de la Vatican și din lume, semnalări ale unor apariții de carte, idei pentru timpul liber, anunțuri. Lectură plăcută!

EDITOR

Centrul de Comunicații Sociale Angelus Communicationis Redacție

Iulia Cojocariu Pr. Francisc Doboș Pr. Fabian Măriuț Pr. Tarciziu Șerban Cristina Șoican Pr. Francisc Ungureanu Corectură

Iulia Cojocariu Crenguța Nicolae Colaboratori

Pr. Marian Blaj Dănuț Doboș Pr. Andrei Dumitrescu Liana Gehl Anca Mărtinaş Giulimondi Monica Râpeanu Claudia Stan Layout GRAFIC

Angelus Communicationis Coperți

Roxana Elekes Distribuție și abonamente

Tereza Petreș Librăria Sf. Iosif Str. G-ral Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015457, libraria@arcb.ro www.librariasfiosif.ro Tipar

Tipografia Everest 2001 SRL www.everest.ro

Actualitatea creștină Publicație a Arhidiecezei Romano-Catolice de București Str. G-ral H.M. Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015470, 021/2015411 redactie@actualitatea-crestina.ro www.actualitatea-crestina.ro ISSN 1221 - 7700

AUDIENȚĂ GENERALĂ

Papa Francisc

Această călătorie să aducă roade îmbelșugate pentru România

ubiți frați și surori, bună ziua! La sfârșitul săptămânii trecute am făcut o călătorie apostolică în România, invitat de domnul președinte și de doamna prim-ministru. Le reînnoiesc mulțumirea mea și o extind la celelalte autorități civile și ecleziastice și la toți cei care au colaborat la realizarea acestei vizite. Mai ales aduc mulțumire lui Dumnezeu care a permis Succesorului lui Petru să se întoarcă în acea țară, la douăzeci de ani după vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea. În sinteză, așa cum anunța mottoul călătoriei, am îndemnat „să mergem împreună”. Și bucuria mea a fost că am putut face asta nu de departe, sau de sus, ci mergând eu însumi în mijlocul poporului român, ca pelerin în țara sa.

Diferitele întâlniri au evidențiat valoarea și exigența de a merge împreună fie între creștini, pe planul credinței și al carității, fie între cetățeni, pe planul angajării civile. Fiind creștini, avem harul de a trăi o perioadă de relații fraterne între diferitele Biserici. În România, cea mai mare parte a credincioșilor aparține Bisericii Ortodoxe, condusă actualmente de Patriarhul Daniel, spre care se îndreaptă gândul meu fratern și recunoscător. Comunitatea catolică, fie „greacă”, fie „latină”, este vie și activă. Unirea între toți creștinii, deși incompletă, este bazată pe unicul Botez și este pecetluită de sângele și de suferința îndurată împreună în timpurile întunecate ale persecuției, îndeosebi în secolul trecut sub regimul ateist. Există și o comunitate

luterană care mărturisește credința în Isus Cristos și este în bune raporturi cu ortodocșii și cu catolicii. Cu Patriarhul și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române am avut o întâlnire foarte cordială, în care am reafirmat voința Bisericii Catolice de a merge împreună în memoria reconciliată și spre o unitate mai deplină, pe care chiar poporul român a invocat-o profetic în timpul vizitei Sfântului Ioan Paul al II-lea. Această importantă dimensiune ecumenică a călătoriei a culminat în solemna rugăciune „Tatăl nostru”, în noua, impunătoarea catedrală ortodoxă din București. Acesta a fost un moment cu valoare simbolică puternică, pentru că „Tatăl nostru” este rugăciunea creștină prin excelență, patrimoniu comun al tuturor celor botezați. AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

AUDIENȚĂ GENERALĂ

Nimeni nu poate spune „Tatăl meu” și „Tatăl vostru”; nu: „Tatăl nostru”, patrimoniu comun al tuturor celor botezați. Am arătat că unitatea nu elimină diversitățile legitime. Fie ca Duhul Sfânt să ne conducă să trăim tot mai mult ca fii ai lui Dumnezeu și frați între noi! În comunitatea catolică am celebrat trei Liturghii Euharistice. Prima în catedrala din București, la 31 mai, în sărbătoarea Vizitei Fecioarei Maria, icoană a Bisericii care merge în credință și în caritate. A doua Euharistie – în sanctuarul din Șumuleu Ciuc, pentru foarte mulți pelerini. Acolo, Sfânta Născătoare de Dumnezeu adună poporul credincios în varietatea limbilor, a culturilor și a tradițiilor. Și a treia celebrare a fost Dumnezeiasca Liturghie de la Blaj, centru al Bisericii Greco-Catolice

din România, cu beatificarea a șapte episcopi martiri greco-catolici, martori ai libertății și milostivirii care vin din Evanghelie. Unul din acești noi Fericiți, Monseniorul Iuliu Hossu, în timpul detenției a scris: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru a da iertarea și pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor.” Gândindu-ne la torturile teribile la care erau supuși, aceste cuvinte sunt o mărturie de milostivire. Deosebit de intensă și sărbătorească a fost întâlnirea cu tinerii și familiile, ținută la Iași, vechi oraș și important centru cultural, răscruce între Occident și Orient. Un loc care invită să deschidem drumuri pe care să mergem împreună, în bogăția diversităților, într-o libertate care nu taie rădăcinile, ci se hrănește din ele în mod creativ. Și această întâlnire a

avut caracter marian și s-a încheiat cu încredințarea tinerilor și familiilor Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Ultima etapă a călătoriei a fost vizita la comunitatea romă din Blaj. În acel oraș, romii sunt foarte numeroși și pentru aceasta am voit să-i salut și să reînnoiesc apelul împotriva oricărei discriminări și pentru respectarea persoanelor de orice etnie, limbă și religie. Iubiți frați și surori, să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și să-i cerem Lui, prin mijlocirea Fecioarei Maria, ca ea să aducă roade îmbelșugate pentru România și pentru Biserica din acele ținuturi. (Papa Francisc - Audiența generală de miercuri, 5 iunie 2019, Despre călătoria apostolică în România)

Să MERGEM ÎMPREUNĂ...

m venit aici [la Vatican] să-i spunem „mulțumesc!” Sfântului Părinte pentru vizita pe care a făcut-o în România, o vizită pe care am așteptat-o multă vreme. Și acum s-a pregătit repede acest drum la Roma pentru a-i spune din nou Sfântului Părinte, din partea diecezelor noastre, „mulțumesc” din tot sufletul că ne-a vizitat, ne-a vorbit, ne-a binecuvântat Biserica și țara. Când i-a salutat pe episcopi, Sfântul Părinte mi-a spus: „A fost o consolare pentru mine vizita în România!” și eu i-am răspuns: „Da, și pentru noi, a fost o mare consolare!” După vizita Papei, am primit multe telefoane și mesaje care se exprimau aproape la fel: o vizită excepțională, o vizită care va rămâne în sufletele noastre; chiar de n-o vom spune adesea, ea stă acolo ca o amintire frumoasă și ca o binecuvântare care va aduce rod mereu. Să mergem împreună! Acesta a fost mottoul vizitei Papei în țara noastră și acesta trebuie să crească în cei mici, în cei tineri, în familii, în mod deosebit, și în toți din jurul nostru, fără deosebire. Pentru că, așa am înțeles eu, că Sfântul Părinte știe să privească lucrurile de deasupra, nu în sens de superioritate, dar de profunzime, că el înțelege că drumul nostru nu poate fi altul decât împreună; sunteți puternici împreună. Chiar dacă suntem cu păreri diferite, chiar dacă suntem în Biserici diferite, să înțelegem că este loc pentru „un împreună”, cu crezul pe care-l purtăm, cu speranța pe care-o avem. Dacă nu vom uita acest „împreună” cred că va fi pentru viitor o binecuvântare; o binecuvântare care va da rod în toți, nu numai în noi, ca Biserică, dar în toată lumea care l-a văzut sau l-a ascultat pe Sfântul Părinte. (din interviul acordat de ÎPS Ioan Robu pentru Radio Vatican, pe 5 iunie, după Audiența generală de miercuri) 4

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

VATICAN

@PONTIFEX

DIN CUVINTELE PAPEI

Isus ne vrea pasionați de El și de Evanghelie Twitter: @Pontifex

Twitter: @Pontifex

Fie ca oamenii să vadă Evanghelia în viețile noastre: în iubirea noastră generoasă și fidelă pentru Cristos și pentru frații și surorile noastre.

Vă încredințez grijii materne a Mamei noastre, Maria, care trăiește în gloria lui Dumnezeu și este mereu alături de noi în călătoria vieții.

Evanghelia ne cheamă să trăim în afara zonei noastre de confort, pentru că oricine îl urmează pe Isus îi iubește pe cei săraci și pe cei mici.

Urcarea discipolilor spre muntele Tabor ne conduce să reflectăm asupra importanței dezlipirii noastre de lucrurile materiale, pentru a parcurge un drum spre înălțime și a-l contempla pe Isus. În această asceză spirituală, în această dezlipire de lucrurile lumești, suntem chemați să redescoperim tăcerea pacificatoare și regenerantă a meditării Evangheliei, a citirii Bibliei, ce conduce spre o țintă bogată în frumusețe, în splendoare și în bucurie. […] În această perspectivă, timpul estival este un moment providențial pentru a mări angajarea noastră de căutare și de întâlnire cu Domnul. În această perioadă, studenții sunt liberi de activitățile școlare și atâtea familii merg în concediu; e important ca în perioada de odihnă și de dezlipire de ocupațiile zilnice, să se poată reface forțele trupului și ale spiritului, aprofundând drumul spiritual. (Angelus, 6 august 2017)

Realitatea minunată a Înălțării la cer a Mariei manifestă și confirmă unitatea persoanei umane și ne amintește că suntem chemați să îl slujim și să îl preamărim pe Dumnezeu cu toată ființa noastră, suflet și trup. A-l sluji pe Dumnezeu numai cu trupul ar fi o acțiune de sclavi; a-l sluji numai cu sufletul ar fi în contrast cu natura noastră umană. Un mare părinte al Bisericii, Sfântul Irineu, afirmă că „gloria lui Dumnezeu este omul viu și viața omului constă în vederea lui Dumnezeu”. Dacă am trăit astfel, în slujirea bucuroasă a lui Dumnezeu, care se exprimă și într-o slujire generoasă a fraților, destinul nostru, în ziua învierii, va fi asemănător cu cel al Mamei noastre cerești. Atunci ne va fi dat să realizăm pe deplin îndemnul apostolului Paul: „Preamăriți-l pe Dumnezeu în trupul vostru!” și îl vom preamări pentru totdeauna în cer. (Angelus, 15 august 2018)

Pentru a-l urma pe Isus, Biserica este itinerantă, acționează în grabă și hotărâtă. Valoarea acestor condiții puse de Isus – mișcare, promptitudine și hotărâre – nu se află într-o serie de „nu” spuse lucrurilor bune, importante ale vieții. Mai degrabă, accentul trebuie pus pe obiectivul principal: a deveni discipol al lui Cristos! O alegere liberă, conștientă, făcută din iubire, pentru a răspunde la harul inestimabil al lui Dumnezeu și nu făcută pentru a ne promova pe noi înșine. Vai de cei ce se gândesc să-l urmeze pe Isus pentru a se promova, adică pentru a face carieră, pentru a se simți importanți sau pentru a dobândi un loc de prestigiu. Isus ne vrea pasionați de El și de Evanghelie. O pasiune a inimii ce se traduce în gesturi concrete de apropiere de frații care au mai mare nevoie de primire și de îngrijire. Exact cum a trăit El însuși. (Angelus, 30 iunie 2019) AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

VATICAN ȘTIRI DIN VATICAN

Sigiliul spovezii este inviolabil

Fericitul Newman va fi canonizat

Pe 1 iulie, Penitențieria Apostolică a prezentat o Notă explicativă ce readuce în prim-plan imposibilitatea preotului de a divulga păcatele cunoscute la sacramentul spovezii.

ota explicativă a fost emisă pe fondul unor dezbateri publice, cu accente diferite în anumite culturi, prin care se solicită preotului să denunțe în fața autorităților civile faptele grave aduse la cunoștința sa de cei care se spovedesc. În societatea actuală, puternic mediatizată, din dorința „de a pune în circulație știrile, adevărate sau false, amplificate sau diminuate după interes”, „se dorește ca sistemul juridic al Bisericii să se conformeze legislației statelor în care ea trăiește, în numele unei pretinse

Cardinalul Newman va fi canonizat pe 13 octombrie, împreună cu alți patru Fericiți.

corectitudini sau transparențe”. În acest context, Penitențieria Apostolică a considerat urgent să amintească „absoluta inviolabilitate a sigiliului sacramental”, întemeiat pe „dreptul divin” fără nicio excepție. Prin urmare, orice „acțiune politică sau inițiativă legislativă” menită să forțeze inviolabilitatea sigiliului sacramental al spovezii ar constitui „o ofensă inacceptabilă față de libertatea Bisericii”, care nu-și primește legitimitatea din partea statelor, ci a lui Dumnezeu. (Textul Notei explicative poate fi citit pe magisteriu.ro)

e 1 iulie, Papa Francisc a decretat canonizarea a cinci Fericiți, ce vor fi proclamați Sfinți la Liturghia pe care Pontiful o va prezida pe 13 octombrie, în timpul Sinodului special al Episcopilor pentru regiunea pan-amazoniană, ce va avea loc în Vatican, între 6 și 27 octombrie. Cardinalul britanic John Henry Newman, poet și teolog (18011890) a fost inițial preot anglican; s-a convertit la catolicism în 1845, doi ani mai târziu fiind hirotonit preot catolic. S-a dedicat în mod special educației. În 2010 a fost proclamat Fericit la Londra de Papa Benedict al XVI-lea.

Sfântă Liturghie pentru migranţi Pe 8 iulie, în Bazilica Sf. Petru, Papa a celebrat o Sfântă Liturghie pentru migranţi.

a celebrare, organizată la şase ani de la vizita Papei în insula italiană Lampedusa, au participat circa 250 de persoane (migranţi, refugiaţi şi persoane implicate în favoarea salvării acestora). Sf. Părinte a dorit ca momentul să fie cât mai recules, în amintirea persoanelor ce şi-au pierdut viaţa pentru a fugi de războaie şi de dezastrul economic şi pentru a-i încuraja pe cei care fac eforturi pentru a-i susţine pe migranţi.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

VATICAN L’OSSERVATORE ROMANO

Periferie de cinci stele De ce preferă turiştii un bidonvil L’Osservatore Romano, 13 iulie 2019

L’Osservatore Romano este oficiosul Sfântului Scaun, fondat în 1861. Este un cotidian politic religios. www.osservatoreromano.va

Omul devenit Evanghelie Mahalaua Dharavi, Mumbai

n ultimii ani a luat amploare, în domeniul turistic, un segment numit poorism (de la engl. poor, „sărac”). Conform site-ului Tripadvisor, în 2019 ţinta preferată de turişti în India a fost periferia săracă a Mumbaiului. Aceasta a bătut până şi celebrul Taj Mahal, una dintre minunile lumii. Se pare că mulţi turişti nu se mai mulţumesc cu obişnuita „vacanţă în staţiuni”; atracţia către ţinte exotice nu mai constă în monumente sau peisaje uluitoare, ci în condiţii de viaţă „altfel”. Un tur prin mahalaua Dharavi, în Mumbai, ia doar o oră, atât cât să simţi pe viu „caracterul compact al comunităţii” şi să descoperi „cum trăiesc oamenii”, în contrast izbitor cu centrul bogat şi cosmopolit. Ce anume provoacă interesul? Când un bidonvil se iveşte lângă casa noastră, primul lucru pe care ni-l dorim e să dispară. Credem că a-l vizita pentru a-i înţelege cultura şi condiţiile de viaţă ţine de resortul autorităţilor şi al ONG-urilor. Din ce aflăm la ştiri, ni se pare că membrii lui nu merită un loc în societatea civilă, nici măcar într-un cămin sau într-o firmă de economie socială. Şi

totuşi, cartierele rău famate din India, Kenya, Brazilia au devenit ţinte căutate: zonele în care de obicei nerezidenţilor li se refuza accesul se pot vizita acum în siguranţă, graţie ghizilor locali care au găsit un mod de a face bani din fascinaţia lucrului interzis. Pentru „occidentalii” închişi într-un labirint de reţele profesionale şi crescândă izolare afectivă, e semnificativ să poată împărtăşi, fie şi numai pentru o oră, viaţa celor siliţi să lupte zilnic pentru lucruri de primă necesitate. Turiştii se întorc cu sentimentul că au venit în contact cu ceva „normal”, „genuin”, ce ei au pierdut. „Cerul, nu sufletul, se schimbă pentru cel care fuge peste mare”, spunea poetul antic Horaţiu. Adevărat, sensibilităţile se modifică greu. Dar nu e imposibil, pentru că omul tinde să se ataşeze de lucrurile cărora le acordă un timp din viaţa sa. Ceea ce ai văzut şi simţit direct, pe pielea ta, fie ca turist, fie ca voluntar, ori din pură întâmplare, îţi poate schimba ireversibil concepţia. Se spune că timpul înseamnă bani. Cum ar fi dacă, în loc să-l ardem, l-am dărui? (text: Elena Pelloni; traducere şi adaptare de Liana Gehl)

În Pakistan, un paroh eliberează din sclavie muncitorii.

Dieceza de Faisalabad, Pr. Parvez, 68 de Îani,nEmmanuel ridică un sat pentru 300

de familii care „au înviat la o viaţă nouă”. Mulţi nevoiaşi, aparţinând mai ales minorităţilor creştină şi hindusă, se îndatorează la baronii locali pentru îngrijiri medicale, nunta unei fiice, chirie etc. Munca e garanţia: familii întregi, copii şi bătrâni inclusiv, devin astfel sclavi pe viaţă, la câmp sau în fabricile locale de cărămidă. Bătând la uşa donatorilor europeni, parohul a demarat o acţiune de răscumpărare şi reintegrare, restituind acestor sclavi moderni demnitatea şi libertatea. AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS evenimente

Catedrala Sfânta Fecioară Maria, Regină, Iași

Monseniorul Iosif Păuleţ

legerea şi numirea unui nou episcop pentru Dieceza de Iaşi, în persoana vrednicului părinte Iosif Păuleţ, este un nou semn de grijă şi de iubire faţă de Biserica noastră locală, faţă de Dieceza de Iaşi. Doresc să exprim preţuirea mea pentru ceea ce a realizat părintele Păuleţ în toată activitatea sa şi cred că va continua să slujească Dieceza de Iaşi cu acelaşi entuziasm cu care a lucrat până acum în via Domnului. (PS Petru Gherghel, administrator apostolic al diecezei de Iaşi)

Noul episcop al Diecezei de Iaşi Pe 6 iulie, Sfântul Părinte Papa Francisc l-a numit Episcop romano-catolic de Iaşi pe Monseniorul Iosif Păuleţ, decan al Decanatului de Bucovina şi paroh la Parohia Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava.

otodată, Sfântul Părinte a acceptat cererea de retragere a Episcopului Petru Gherghel, care conduce Dieceza de Iaşi din 1978 şi a ajuns în anul 2015 la limita de 75 de ani indicată de dreptul bisericesc. Încă din ianuarie 2015, Episcopul Petru Gherghel a înaintat o scrisoare Sfântului Părinte prin care îşi prezenta disponibilitatea pentru a fi eliberat din oficiul de episcop al Diecezei de Iaşi, aşa cum este stabilit în canonul 401, alineatul 1 al Codului de Drept Canonic. 8

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

Din voinţa Sfântului Părinte Papa Francisc, Excelenţa Sa Mons. Petru Gherghel va continua să conducă Dieceza de Iaşi ca administrator apostolic până ce noul episcop îşi va începe misiunea, după care va fi episcop emerit. La publicarea numirii Monseniorului Iosif Păuleţ, ES Petru Gherghel – mulţumind pentru susţinerea simţită din partea lui Dumnezeu şi a întregului popor în cei 41 de ani ai mandatului de păstor al Diecezei de Iaşi – l-a felicitat pe episcopul nou-numit, asigurându-l

de rugăciunea şi de susţinerea sa în această misiune. „Vă îndemn şi pe voi, cucernici părinţi, persoane consacrate şi întreg poporul credincios, să îl susţineţi cu rugăciunea voastră, să-i fiţi mereu alături, ca astfel să rămânem o turmă şi un păstor spre împlinirea chemării noastre de creştini!” i-a îndemnat Episcopul Petru Gherghel pe toţi credincioşii Diecezei de Iaşi. Consacrarea episcopală şi instalarea ca episcop al Diecezei de Iaşi a Mons. Iosif Păuleț vor avea loc pe 6 august, în sărbătoarea Schimbarea la Faţă a Domnului, începând cu ora 10.30, în Catedrala Sf. Fecioară Maria, Regină din Iaşi. Celebrantul principal al Sfintei Liturghii solemne şi consacratorul principal va fi ES Petru Gherghel,

FOCUS

episcop, administrator apostolic de Iaşi, co-consacratori vor fi ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, şi PS Aurel Percă, Episcop auxiliar de Iaşi.

La consacrarea episcopală din Catedrala de la Iași vor participa şi Excelenţa Sa Monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova,

PS Cornel Damian, Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, alţi episcopi, oficialităţi, preoţi, persoane consacrate şi credincioşi laici.

Al șaptelea episcop al Diecezei de Iași

reședintele Conferinței Episcopilor din România, Arhiepiscopul Mitropolit de București, Mons. Ioan Robu a primit cu bucurie vestea numirii Mons. Iosif Păuleț ca Episcop de Iași, manifestând în același timp recunoștință față de Mons. Petru Gherghel pentru întreaga sa slujire spre binele Bisericii Catolice din România. Odată cu numirea noului Episcop de Iași, numărul membrilor Conferinței Episcopale din România este de 18 episcopi: 7 greco-catolici şi 11 romano-catolici. Mons. Păuleț va fi al șaptelea episcop al Diecezei de Iași, înființată canonic în 1884, după ce Biserica

Catolică s-a reorganizat pe teritoriul Moldovei trecând prin patru episcopii (Milcov, Siret, Baia, Bacău). Dieceza Romano-Catolică de Iași se întinde pe o suprafață de 46.378 km2, pe cuprinsul a opt judeţe (Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bacău, Galaţi, Vrancea), cu o populaţie de 4.459.762 de locuitori. În structura ei administrativă internă este alcătuită din zece decanate incluzând 156 parohii deservite de 427 de preoți diecezani și călugări. Numărul credincioșilor romano-catolici din această dieceză este de 215.887 de persoane, conform Anuarului Pontifical.

Biografia ES Mons. Iosif Păuleţ

onseniorul Iosif Păuleţ s-a născut la 17 octombrie 1954 în localitatea Tămăşeni, județul Neamţ, Dieceza de Iaşi. A frecventat școala generală în satul natal până în 1969. Studiile liceale le-a absolvit la Seminarul Mic (Şcoala de Cantori) în 1973. A urmat cursurile Institutului Teologic din Iaşi, unde în 1979 a absolvit cu echivalentul licenței în teologie pastorală. A fost hirotonit preot la 29 iunie 1979, în Catedrala romanocatolică din Iași, de către Mons. Jakab Antal, Episcop auxiliar de Alba Iulia.

În cei 40 de ani de preoţie a îndeplinit mai multe misiuni pastorale şi responsabilităţi, remarcându-se prin dedicarea sa faţă de muzica sacră: a fost vicar parohial la Oţeleni (19791980), Pildeşti (1980-1982) şi Roman (1982-1983), şi paroh la Schineni (1983-1987), Cireșoaia (1987-1991), Onești (1996-2010) și Suceava (2010-2019). De asemenea, a îndeplinit funcția de decan de Trotuș (1996-2010) și Bucovina (2010-2019), și a fost director spiritual la Seminarul teologic romano-catolic din Iași (1991-1994) și la cel din Bacău

(1994-1996). În cadrul Curiei Diecezei de Iași este membru al Consiliului Prezbiteral și al Colegiului Consultanților. (bisericacatolică.ro)

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS evenimente

izita Papei Francisc a fost a doua vizită a unui Suveran Pontif în România, după cea din 1999 a Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea. A fost, totodată, pentru a doua oară când un Papă celebrează Sf. Liturghie în Catedrala Sf. Iosif. Dacă la vizita din 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat doar Capitala, de această dată, Papa Francisc a vizitat şi alte comunităţi din ţară, la Şumuleu-Ciuc, Iaşi şi Blaj.

Liturghie de mulțumire

pentru vizita Papei Francisc Ca recunoștință pentru vizita Papei Francisc în România, și în mod deosebit la București, pe 8 iulie, în Catedrala Sf. Iosif din Capitală a fost celebrată o Sf. Liturghie solemnă de mulțumire.

elebrarea a fost prezidată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, alături de care au concelebrat PS Cornel Damian, Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, ÎPS Miguel Maury Buendía, Nunțiul Apostolic în România, ÎPS Wojciech Załuski, Nunțiu în Burundi, Mons. Ionuț Strejac, oficial al Secretariatului de Stat al Sfântului Scaun, preoți diecezani și călugări din Arhidieceză, precum și Pr. Andrei Mărcuș, din partea Episcopiei Greco-Catolice Sf. Vasile cel Mare de București. 10

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

„Am ţinut ca împreună – episcopi, cler şi popor – să aducem mulţumire pentru vizita pe care Sfântul Părinte Francisc a făcut-o aici, la noi, în România. E o datorie de fii ai Bisericii Catolice, conduse de Păstorul de la Roma, Papa Francisc. Vizita rămâne pentru noi ca o frumoasă amintire, dar şi ca o obligaţie de a pune în practică ceea ce am auzit”, a spus ÎPS Ioan. În acest sens, pentru a rememora mesajul pe care Papa Francisc l-a lăsat la Sfânta Liturghie pe care a prezidat-o în Catedrala Sf. Iosif, Excelența Sa a citit textul omiliei pe care Sfântul Părinte a ținut-o pe 31 mai.

La sfârşitul Liturghiei, ÎPS Ioan Robu a mulţumit Nunţiului Apostolic şi personalului de la Nunţiatură pentru sprijinul oferit cu ocazia vizitei Papei Francisc în ţara noastră, precum şi laicilor, preoţilor şi voluntarilor implicaţi. Excelenţa Sa a amintit şi că nu toate lucrurile s-au derulat cum s-ar fi dorit, dar a explicat că acest lucru este firesc şi a subliniat că evenimentul vizitei Papei Francisc a fost şi rămâne o bucurie pentru toţi. Arhiepiscopul a povestit, de asemenea, că a participat, la Roma, la prima audienţă generală ţinută de Papa Francisc imediat după vizita sa la noi în ţară şi că, în acea ocazie, Sfântul Părinte i-a declarat că vizita în România a fost pentru Sanctitatea Sa „o consolare”. „I-am spus că şi pentru noi a fost la fel”, a mărturisit ÎPS Ioan. Arhiepiscopul le-a mulţumit şi tuturor celor care au participat la Sfânta Liturghie de mulţumire, prin care cei prezenţi au exprimat un „gând de recunoştinţă în faţa lui Dumnezeu şi a celorlalţi care ne-au ajutat”. (angelus.com.ro)

FOCUS minister și mister

„A

m venit în această țară frumoasă și primitoare ca pelerin și frate, pentru a avea diferite întâlniri. V-am întâlnit pe voi, am întâlnit atâția oameni, pentru a face o punte între inima mea și inima voastră.” (din discursul Sfântului Părinte Papa Francisc la întâlnirea cu comunitatea romă din Blaj, duminică, 2 iunie 2019)

PAPA de la ROMA: Minister și Mister

Pontif AL Bisericii Universale După ce am meditat asupra Primatului Vicarului lui Cristos, având încă în inimă ecourile vizitei Papei Francisc, observăm slujirea care unește ca un pod pe orice om cu Dumnezeu și cu aproapele.

ecenta vizită a Succesorului Sfântului Petru în România a fost cu adevărat memorabilă pentru istoria neamului nostru. Fiecare discurs, fiecare predică, fiecare rugăciune spusă în „grădina Maicii Domnului” ar putea fi pentru căutătorii de Dumnezeu puntea care să ne apropie mai mult de ceea dorim în intimul nostru cel mai profund. Papa Francisc a vizitat pe fiecare locuitor al țării noastre și s-a arătat pentru oricine, indiferent de convingerile religioase, legătura cu Tatăl Ceresc și între noi. Papa este „făuritor de

poduri”, aceasta este misiunea sa și este asistat de Dumnezeu în această operă de iubire față de oameni. Ar putea cineva să spună că, așa cum s-a făcut și cu alte practici păgâne, și acest titlu este o preluare a unuia din ordinul preoților romani păgâni: Pontifex Maximus era capul colegiului pontifilor. Mai mult decât de o preluare, vorbim însă despre o încreștinare care ține cont de învățătura Evangheliei. De fapt, prin întruparea sa, Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoană dumnezeiască, Isus Cristos este Pontiful prin excelență. Mântuitorul este cel care ne cheamă

la convertire, să mergem pe podul Evangheliei, și ne arată cum ajungem la comuniunea perfectă cu Tatăl. Trecând prin pătimirea, moartea și învierea sa, duce cu sine natura umană în fericirea veșnică, capătul celălalt al podului. Prin Isus, natura umană a găsit calea spre Dumnezeu, cale pe care o pierduse când Protopărinții noștri au fost scoși din Grădina Edenului. Hotărârea de a parcurge puntea indicată de Isus ține de o alegere personală a fiecăruia. Toți avem nevoie de făuritori de punți, episcopii – urmași ai apostolilor, preoții – colaboratorii episcopilor, aceștia rigidizează puntea noastră cu forța sacramentelor, și alte persoane carismatice care, ca niște artiști în arhitectură, propun forme inedite pentru puntea noastră. Misiunea de Pontif Suprem a lui Petru și a succesorilor acestuia este de a oferi criteriile esențiale pentru ca fiecare pontif să opereze în conformitate cu Planul Mântuitorului. Misiunea aceasta este pentru Biserica Universală, adică întreaga Biserică voită de Cristos. (Va urma) AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS ȘTIRI ARCB

Bucureşti

Concert

Turneul național Orgile României s-a încheiat pe 11 iulie, cu un concert de orgă susținut în Catedrala Sf. Iosif de organistul Vlad Vișenescu, absolvent al Colegiului Național de Muzică George Enescu din București, organist al bisericii romano-catolice din Grödig, Austria. BUCUREȘTI

Formare Între 25 şi 27 iulie, Şcoala Biblică Nazaret a organizat Şcoala Biblică de vară, cu tema Biblia, povestea lui Dumnezeu și a omului, care s-a desfăşurat la Centrul Sf. Petru și Andrei, al Asumpționiștilor. Ploiești

Festival Pe 9 iulie, biserica Cristos Rege a găzduit concertul de încheiere a Festivalului Țintea Muzicală. Au fost interpretate piese de Leopold Mozart, Wolfgang Amadeus Mozart, Christoph Förster, dar și din creația Adinei Dumitrescu, ce a dedicat comunității păstorite de Părintele Iosif Imbrișcă o nouă lucrare, Laude.

Întâlnire Congregatio Jesu Să onorăm trecutul, îmbrățișând prezentul, creând împreună viitorul, în slujirea misiunii!

ub acest motto, între 1 şi 5 iulie, la sediul Congregatio Jesu (CJ) al Provinciei Române din PopeştiLeordeni s-au desfăşurat Întâlnirea şi Congregaţia Provincială, evenimente majore pentru Provincia Română, în vederea pregătirii Congregaţiei Generale, eveniment istoric pentru întreaga CJ, ce se va desfăşura în 2020, la Roma. Primul scop al Congregaţiei Provinciale a fost cunoaşterea realităţii întregului Corp CJ – realizarea radiografiei celor 13 provincii şi regiuni ale CJ din lume, dar şi a propriei realităţi, sub toate aspectele ei; al doilea scop a fost alegerea a două delegate şi două substitute din Provincia Română pentru Congregaţia Generală. Din cele 109 membre cât numără astăzi CJ – Provincia Română, la Întâlnirea Provincială au participat 105 surori, atât cele care slujesc în comunităţile din România, cât şi cele care activează în diaspora: Italia, Spania şi Cuba.

Exerciții spirituale – Asociația Pro Deo

Între 29 iunie și 2 iulie au avut loc exercițiile spirituale pentru Asociația Pro Deo.

cestea au avut loc la Ciofliceni, la Mănăstirea Carmelitanilor Desculți, și au fost conduse de Pr. dr. Tarciziu Șerban. Membrii Asociației de Apostolat Pro Deo și simpatizanții acesteia au avut parte de un program spiritual care a cuprins: meditații, Liturghie, adorație, liturgia orelor, împărtășire. Meditațiile au avut ca bază texte din cartea Genezei referitoare la patriarhul Iacob și au evidențiat importanța pe care o are acest patriarh din Vechiul Testament pentru viața de credință. În cadrul Liturghiei de încheiere a exercițiilor spirituale, membrele Asociației Pro Deo au reînnoit voturile de curăție, ascultare și sărăcie.

Hramul sanctuarului marian Duminică, 14 iulie, a fost celebrată Liturghia solemnă a hramul bisericii sanctuarului marian diecezan de la Ciofliceni (Snagov).

nticipând cu două zile sărbătoarea Sf. Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, patroana spirituală a bisericii sanctuarului marian diecezan a Mănăstirii Părinților Carmelitani Desculți, Sf. Liturghie solemnă de hram a fost prezidată de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București. Celebrarea liturgică, la care au participat preoți și credincioși de la parohiile Capitalei, a fost animată de corala Sf. Elena, condusă de Erica Dămoc, iar predica a fost rostită de Pr. Marius Taloș SJ. Adaptare după www.angelus.com.ro

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

FOCUS ȘTIRI INTERNE/EXTERNE

Zilele Editorilor Catolici Între 26 şi 29 iunie s-a desfășurat la Roma prima întâlnire internaţională a editorilor catolici (desemnată cu sigla italiană GEC).

Întâlnirea familiilor Pe 3 august, la Faraoani (BC), a avut loc Întâlnirea Diecezană a Familiilor din Dieceza de Iași.

amilia, cărare între generaţii, tema întâlnirii, inspirată din mesajul transmis de Papa Francisc la Iaşi, a avut în prim-plan transmiterea credinţei de la o generație la alta. Credinţa, dar ce nu se poate impune, trebuie transmis verbal, dar mai ales prin exemplu, iar rolul familiei este de neînlocuit. La Faraoani, familiile, bucurându-se de o cateheză profundă, participând la Liturghie şi la ateliere de discuţii, au înţeles că este misiunea lor să transmită credinţa, iar prin iubire să realizeze noi cărări între generaţii și să le întreţină pe cele existente.

ntâlnirea editorilor a fost organizată de Dicasterul pentru Comunicaţii, la iniţiativa Editurii Vaticane şi cu sprijinul Conferinţei Episcopale Italiene, la al cărei sediu s-au desfăşurat lucrările. Au participat 50 de edituri de pe cinci continente, cei prezenţi având astfel ocazia să cunoască în direct diversele „chipuri” ale Bisericii Catolice, precum şi marele spirit comun care le uneşte în diversitatea de rase, dezvoltare economică, situaţie politică etc. Temele

de discuţie au inclus prezentarea unor iniţiative editoriale din Suedia, Danemarca, Africa de Sud şi Congo, ateliere despre lumea digitală şi marketing, precum şi grupuri de lucru dedicate provocărilor specifice editurilor catolice. Premieră cu titlu experimental, întâlnirea s-a bucurat de aprecierea unanimă a participanţilor, care au propus repetarea ei periodică şi constituirea unei asociaţii a editorilor catolici cu scop de (in)formare şi susţinere reciprocă.

Irlanda

Republica Dominicană

Africa

Marș în favoarea vieții

Împotriva ideologiei de gen

Statul a confiscat spitalele Bisericii

Pe 6 iulie, la Dublin, circa 10.000 de susținători ai mișcării pro-viață au participat la primul marș major din țară după implementarea unei noi legislații privind avortul, legislație considerată permisivă. „Tema marșului a fost Apărăm viața, deoarece niciun vot, niciun document legislativ, niciun referendum nu pot să facă avortul corect”, se spune într-un document al organizatorilor. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul a peste 30 de grupuri pro-viață locale.

Pe 4 iulie, familii, școli, asociații de părinți, instituții creștine din Santo Domingo și Santiago au participat la demonstrația Nu vă puneți cu copiii noștri, protestând împotriva noii norme a Departamentului pentru Educație, ce stabilește politici bazate pe ideologia de gen. Participanții au dorit să „avertizeze despre pătrunderea sistematică și organizată a ideologiei de gen în Republica Dominicană” și au acuzat că „acest curent a pătruns în multe dintre instituțiile guvernamentale”.

În Eritreea, 22 de spitale catolice au fost închise, ultimul, cel din Zager, fiind închis pe 5 iulie. Acţiunea, ce loveşte mai mult în oamenii de rând decât în organizaţiile religioase, este considerată de unii observatori un răspuns al regimului condus de Isayas Afeworki la criticile adresate guvernului de Biserică. În scrisorile lor pastorale, episcopii catolici au cerut reforme politice în Eritreea, ţară ce nu are o constituţie şi care nu a organizat alegeri prezidenţiale şi legislative. AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Biserică și societate BIOETICĂ

O parte dintre participanții la Simpozionul Internațional dedicat Teologiei Trupului, împreună cu Card. Eijk și Mons. Everard de Jong (foto centru); Foto credit: Thierry Bonaventura

Teologia trupului și demnitatea persoanei Text: Monica Râpeanu

PARTEA I

e 5 septembrie 1979, în timpul audienței generale de miercuri, Ioan Paul al II-lea, la mai puțin de un an de când fusese ales Papă, începea să prezinte o serie de cateheze despre iubirea umană în planul lui Dumnezeu, serie cunoscută ulterior ca Teologia trupului. Prin aceasta avea să șocheze întreaga lume, fiind primul Papă care a vorbit neobosit despre iubirea și sexualitatea umană în fiecare săptămână (cu excepția unor întreruperi) timp de cinci ani consecutiv, între 1979 și 1984! Asta ar fi pentru oricine o dovadă a faptului că acest Suveran Pontif, originar din Polonia, a crezut cu tărie că acesta este un subiect extrem de important. În acest fel, Ioan Paul al IIlea nu a ales să aibă o simplă reacție față de ideologia revoluției sexuale, ci să ofere răspunsuri profunde la întrebările firești despre iubire și 14

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

sexualitate ale fiecărui om, inclusiv ale adepților revoluției sexuale. Datorită sensibilității și experienței sale pastorale deosebite, dar și bagajului său filozofic și teologic, Ioan Paul al II-lea ne-a oferit, prin Teologia trupului, o antropologie completă, o cale de acces adecvată pentru înțelegerea omului în toate dimensiunile sale, și deci acea viziune integrală de care aveam și avem atâta nevoie. Metoda folosită e una simplă, dar extrem de eficace: Ioan Paul al II-lea pornește de la adevărul revelat că fiecare persoană este creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar și de la experiența umană, și astfel răspunde la întrebările fundamentale ale omului de ieri, de azi și de mâine: Cine sunt? și Cum trebuie să acționez? Dacă citim enciclica Humanae vitae a Papei Paul al VI-lea, observăm că abordarea este diferită: pornește

de la principii pentru a ajunge la concluzii. În schimb, Papa Ioan Paul al II-lea face apel la experiență pentru a trage apoi concluziile pentru că, așa cum ne învăța într-una din primele cateheze dedicate acestei teologii a trupului, „În interpretarea revelației cu privire la om, și în special cu privire la trup, trebuie, din motive de înțeles, să ne referim la experiență, deoarece omul trupesc este perceput de noi în principal prin experiență” (26 septembrie 1979). Este evident că această abordare este mai atractivă și pentru mentalitatea timpului nostru. De la acea cateheză prezentată la Roma pe 5 septembrie 1979 au trecut 40 de ani! Ceea ce este extrem de îmbucurător este faptul că Teologia trupului primește o atenție tot mai mare, deoarece tot mai mulți oameni percep foarte clar capacitatea acestei minunate și atrăgătoare învățături de a le influența și îmbogăți viața, căsătoria și familia. Tot mai mulți descoperă sau redescoperă darul unic al Papei Ioan Paul al II-lea în a ne fi oferit o perspectivă și o modalitate nouă de a privi și înțelege ființa umană și de a ajunge la inima iubirii și a complementarității dintre bărbat și femeie. Teologia trupului a schimbat deja în mod radical viețile a sute de mii de catolici pe întreg globul, însă impactul ei total nu va putea fi apreciat decât în viitor. Nefiind o simplă colecție de discursuri, ci o serie de cateheze compacte, e nevoie ca aceste texte să fie în continuare cercetate și aprofundate de specialiști și nu numai. Un real motiv de bucurie este și faptul că un grup tot mai mare de teologi, filozofi, medici și bioeticieni se dedică studiului acestor texte pentru ca ele să poată fi diseminate și ulterior transpuse în practică mai ușor.

Biserică și societate

În 2006, împreună cu Dr. Peter J. Colosi din SUA (profesor de filozofie la Salve Regina University, Newport, RI) am creat un Simpozion Internațional – în limba engleză – dedicat Teologiei trupului (International Symposia on Pope John Paul II’s Theology of the Body) cu scopul de a facilita, în special în Europa, răspândirea învățăturilor cuprinse în aceste cateheze, dar și de a încuraja studiul și aprofundarea lor, precum și schimburile de idei, networking-ul și lansarea unor noi apostolate. În calitate de fondatori ai acestui proiect, am stabilit de la bun început să nu planificăm și să nu organizăm acest eveniment decât după ce primim binecuvântarea și chiar sprijinul cel puțin al unui episcop al bisericii catolice locale din țara gazdă. Între 2007 și 2013, acest Simpozion Internațional a avut loc din doi în doi ani în țări diferite: Austria (Gaming, 2007), Irlanda (Maynooth, 2009), Marea Britanie (St. Mary’s University, Twickenham, Londra, 2011) și Portugalia (Fatima, 2013). La aceste simpozioane au venit de fiecare dată între 220 și 270 de participanți (laici, preoți, surori și seminariști) din 20 sau peste 20 de țări din întreaga lume. O altă caracteristică o constituie faptul că lista celor invitați să țină prelegeri include mereu și credincioși laici și preoți și persoane consacrate, dar și un număr egal de femei și bărbați. Totodată, un număr egal de specialiști din SUA și Europa/alte continente sunt invitați să prezinte, în funcție de expertiza lor (fie că sunt profesori, teologi, filozofi, medici, bioeticieni, psihologi, avocați, catolici implicați în politică sau creatori de artă), reflecții profunde bazate pe catehezele Papei Ioan Paul al II-lea și să împărtășească și

din experiența și roadele muncii lor, arătând implicațiile puternice pe care Teologia trupului le are în diverse domenii. Anul acesta, Olanda a fost gazda celui de-al 5-lea Simpozion Internațional, care a avut loc la Rolduc, Kerkrade, între 28 și 30 iunie și a avut ca temă Apărarea și promovarea demnității umane întro epocă secularizată. Și de această dată au venit participanți din 20 de țări printre care Trinidad și Tobago, Nigeria, Malta și Filipine. Din păcate, din România a venit doar un preot greco-catolic de la Cluj. Ne-am bucurat în mod deosebit să-i avem în mijlocul nostru, pe toată durata weekendului, pe Cardinalul Willem Eijk, Arhiepiscop de Utrecht, și pe Mons. Everard de Jong, Episcop Auxiliar

de Roermond (Olanda), care nu numai că și-au făcut timp pentru simpozion și au ținut o prelegere, dar au fost încântați să ne fie alături. Cardinalul Eijk, care are un doctorat în medicină și unul în filozofie, ne-a oferit o lecție de neuitat prin simplul fapt că a ascultat cu foarte mare atenție și interes toate prelegerile și și-a luat tot timpul notițe asemeni unui student sârguincios. Prin acest al 5-lea Simpozion Internațional dedicat Teologiei trupului, cât și prin varietatea temelor abordate în cele 11 prelegeri incluse în program am dorit să marcăm cea de-a 40-a aniversare a catehezelor Sf. Ioan Paul al II-lea inițiate în 1979, dar și cei 50 de ani care au trecut de la promulgarea enciclicei Humanae vitae a Papei Paul al VI-lea. (Va urma)

Rolul credincioșilor laici „Situații noi […] cer astăzi, cu o forță cu totul specială, acțiunea credincioșilor laici. […] fenomenul actual al secularismului este grav [...]. Ne gândim la multiplele violări la care este supusă astăzi persoana umană. Atunci când nu este recunoscută și iubită demnitatea sa de imagine vie a lui Dumnezeu (cf. Gen 1,26), ființa umană este expusă la cele mai umilitoare și aberante forme de «instrumentalizare». [...] Dar sacralitatea persoanei nu poate fi anulată, deși prea adesea ea este disprețuită și violată. [...] S-a spus că timpul nostru este timpul «umanismelor»: unele, din cauza formației lor atee și seculariste, sfârșesc paradoxal prin înjosirea și anularea omului; în schimb, alte umanisme îl exaltă în așa măsură încât ajung la forme de adevărată idolatrie; în sfârșit, altele recunosc, conform adevărului, măreția și mizeria omului, manifestând, susținând și favorizând demnitatea sa totală. Semn și rod al acestor curente umaniste este nevoia crescândă a participării. […] credincioșii laici au un loc original și de neînlocuit: prin ei, Biserica lui Cristos devine prezentă în cele mai variate sectoare ale lumii, ca semn și izvor de speranță și iubire.” (Papa Ioan Paul al II-lea, fragmente din exortația apostolică postsinodală CHRISTIFIDELES LAICI, 30.12.1988, https://www.magisteriu.ro/ christifideles-laici-1998/)

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Biserică și societate Îngerii Romei

Petru Favre, sfântul care lucra cu ajutorul îngerilor Text: Anca Mărtinaş Giulimondi

etru (Pierre) Favre (Villaret, 13 aprilie 1506 – Roma, 1 august 1546) este sfântul preferat al Papei Francisc, pe care Pontiful l-a definit, în colocviul cu iezuiţii din România, „om al dialogului, al ascultării, al apropierii, aflat mereu pe cale”. Conversaţia Sfântului Părinte cu membrii Societăţii lui Isus (Ordinul iezuit) din ţara noastră a avut loc la Nunţiatura Apostolică din Bucureşti, în cursul serii de 31 mai 2019, în cadrul călătoriei apostolice în România, dialog publicat în numărul 4056 al revistei La civiltà cattolica. „Azi este mai curând timpul lui Favre decât al lui Canisiu (Petru Canisiu, alt mare sfânt iezuit, contemporan cu Favre - n.red.), care era în schimb un om al disputei”, a spus Pontiful în acel context, răspunzându-i unui confrate care-l întreba cum ar trebui să se comporte iezuiţii în „timpuri dificile”, când dincolo de aprecierile primite sunt şi „ţinta criticilor”. „Într-o perioadă de critici şi de tensiuni trebuie făcut precum Favre, care lucra cu ajutorul îngerilor”, a spus Pontiful, explicând că preotul Favre îl ruga pe îngerul păzitor să vorbească cu îngerii păzitori ai altor persoane, astfel încât să reuşească ei acolo unde nu existau sorţi de izbândă pentru vestirea Cuvântului. 16

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

Ridicat la cinstea altarelor de Papa Francisc în 2013, la 17 decembrie, zi în care Pontiful îşi sărbătoreşte ziua de naştere, Petru Favre a beneficiat de aşa-numita „canonizare echivalentă”, act ce constă în extinderea cultului unui fericit la nivelul Bisericii universale „fără o sentinţă formală definitivă, fără desfăşurarea unui proces juridic şi fără îndeplinirea obişnuitelor ceremonii”, o astfel de decizie putând fi luată de un pontif atunci când sunt îndeplinite trei condiţii: vechimea cultului candidatului, atestările constante şi comune ale istoricilor vrednici de crezare cu privire la virtuţile sale sau martiriul persoanei propuse pentru canonizare. La Roma, în Chiesa del Gesù (Biserica lui Isus), din 2013 există o statuie de lemn care-l înfăţişează pe Sfântul Petru Favre, primul însoţitor al Sfântului Ignaţiu şi cofondator al Societăţii lui Isus, dar şi primul preot iezuit ridicat la cinstea altarelor. Sculptura îl reprezintă pe cel care a străbătut întreaga Europă pe jos, pentru a-i îndruma pe oameni prin exerciţii spirituale, în chip de pelerin, în compania îngerului păzitor, cu înfăţişare de copil. După cum avea el însuşi să istorisească, în drumurile sale nu era niciodată singur, ci în tovărăşia îngerului păzitor, căruia îi cerea continuu sfatul şi

Statuia Sf. Petru Favre, Chiesa del Gesù, Roma

călăuzirea, având totodată obiceiul de a face apel la ajutorul îngerului păzitor al persoanei cu care stătea de vorbă, astfel încât Cuvântul pe care-l predica să ajungă cu bine la destinaţie. De asemenea, poate că era inspirată chiar de îngerul păzitor acea „simţire limpede” – despre care vorbeşte în Memorii – potrivit căreia căutarea lui Dumnezeu prin spiritul lucrărilor bune îl ajuta mai apoi la a-L regăsi în rugăciune, mai mult decât dacă L-ar fi căutat pe Dumnezeu mai întâi în rugăciune pentru a-L regăsi în acţiune. Cert este că acest sfânt care apare reprezentat în compania îngerului păzitor nu a renunţat la rugăciune în favoarea acţiunii şi nici nu a lăsat ca rugăciunea să fie lipsită de aplicarea practică a acţiunii.

SUFLET TÂNĂR

Pagini realizate de Centrul Diecezan pentru Pastorația Tineretului

Jocul „te dă de gol”

alutare, dragă tinere cititor! Bine te-am regăsit, într-o nouă lună, cu o nouă provocare. E vacanță și e firesc să dispui de mai mult timp liber. Chiar și așa, mă gândesc la un timp pe care l-ai gândit după propriile nevoi. Bineînțeles, fie că ți-ai găsit un job sau că vei călători, fie că petreci timp cu prietenii sau stai pur și simplu mai mult cu ai tăi, există o acțiune despre care ar fi sănătos să nu uiți: joaca. Jocul nu este doar pentru copii, ci și pentru tineri sau adulți. Avem nevoie de puțină relaxare, măcar din când în când, iar joaca ne ajută în această privință. Dă-ți timp să te mai joci, mai mult cu ceilalți decât singur, dar fii și atent, pentru că jocul poate să „te dea de gol”, la fel și pe ceilalți. Firmele care angajează se folosesc uneori de jocuri atunci când realizează interviuri de grup, deoarece pot identifica ușor ce fel de persoane pot fi viitorii posibili angajați. Și asta pentru că atunci când te joci, uiți să arăți ceea ce vrei să pari a fi și te afișezi așa cum ești de fapt. Apar

competiția, dorința de a conduce sau câștiga, ispita de a trișa, abandonul în fața greutății, frustrarea în fața eșecului etc., iar concentrarea se va fixa pe acestea și nu pe modul cum te prezinți în fața celorlalți. Prin urmare, fii atent la cum joacă ceilalți, dar și cum joci tu! Chiar și viața poate fi asemenea unui joc, iar dacă este așa, atunci este important să știi pentru ce joci. Iar dacă te joci, atunci o faci pentru a câștiga sau ca să nu pierzi? Cât despre cum te afișezi în fața celorlalți, mai bine fii tu însuți, și în timpul jocului, și în afara lui. Trebuie să ne acceptăm unii pe alții și cu defecte și cu calități. Și să ne reamintim că dispunem de calități pentru a corecta defectele. Știai că și cu defectele te poți „juca”? Dar fă să conteze. Cât de mult timp dai pentru joacă?

Pr. Marian Blaj, Responsabil diecezan pentru Pastorația Tineretului

Twitter: @Pontifex Dragi tineri, aș dori să vă spun ceva fiecăruia în parte: Dumnezeu te iubește; nu te îndoi niciodată, orice s-ar întâmpla în viața ta; în orice situație ești iubit infinit. Papa Francisc

TINERII ÎNTREABĂ

O rugă… pentru vară?

ă propun o meditaţie a lui Anselm Grün. O citim de câteva ori şi îi învăţăm conţinutul. Apoi închidem ochii şi încrucişăm mâinile pe piept gândindu-ne la aceste cuvinte, lăsând ca pacea lui Dumnezeu să coboare în noi: „Sunt îmbrăţişat de Isus răstignit (un scurt moment de linişte). Îmbrăţişez în mine ceea ce e slab şi ce e puternic; îmbrăţişez în mine ce e bolnav şi sănătos; îmbrăţişez în mine ce este reuşit, dar şi eşecul; îmbrăţişez în mine iubirea, dar şi agresivitatea; îmbrăţişez în mine încrederea, dar şi frica; îmbrăţişez în mine liniştea, dar şi neliniştea; îmbrăţişez în mine credinţa, dar şi dubiul; îmbrăţişez întunericul, dar şi ce este luminos, ce este conştient, dar şi ce este inconştient. Crucea protejează acest spaţiu interior al meu. Şi în acest spaţiu interior al liniştii sunt liber, întreg şi sănătos, sunt cel care am fost iniţial la Dumnezeu şi autentic, sunt curat şi luminos, acolo sunt acasă. Doamne, întoarce-te în această casă! Şi permite îngerilor tăi să locuiască acolo. Fie ca ei să ne ocrotească în pace. Iar binecuvântarea ta să fie mereu asupra noastră, în noi şi în jurul nostru. Ne rugăm astfel prin Cristos Domnul nostru.” Rubrică îngrijită de Sr. Gabriela Lungu, FCJ

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SUFLET TÂNĂR REPORTAJE

Un alt fel de rezumat Anul pastoral care tocmai s-a încheiat (2018-2019) a fost unul încărcat cu evenimente frumoase, în care am încercat activități noi, ne-am cunoscut mai bine unii pe alții, adolescenți și tineri din comunitățile Arhidiecezei.

fost un an plin de încărcătură spirituală, dar și emoțională, în care am avut ocazia să ne implicăm în cât mai multe activități. Tocmai de aceea, acum aș vrea să trec în revistă toate evenimentele la care am participat, împreună cu cele mai potrivite cuvinte-cheie care să le descrie. Este o ocazie bună de a încerca astfel să retrăim pentru câteva momente acele evenimente: 1. Deschiderea Anului Pastoral (Popești-Leordeni), 29 septembrie 2018 – Regele Arthur, noutate, costume, tematică, ospăț, cavaleri, bal; 2. Procesiunea cu relicva Sf. Papă Ioan Paul al II-lea, 21 octombrie 2018 – rugăciune, comunitate, voluntar, dedicare;

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

Text: Theodora Bratu

3. Școala de Voluntariat (PopeștiLeordeni), 15-18 noiembrie 2018 – asumare, implicare, empatie, copii, bătrâni, tineri, conștientizare, aprofundare, viitor, ideal către o lume mai bună; 4. Concertul de colinde Christus Natus Est (Catedrala Sf. Iosif), 15 decembrie 2018 – căldură sufletească, muzică, ascultare, ceai fierbinte, turtă dulce, Nașterea lui Isus, vestitori, oameni, pregătiri, repetiții, Crăciun;

pantomimă, dans, scurtmetraj, creativitate, juriu, emoții, spectacol, pregătiri, premii, tradiție, curaj, tematică, o altfel de cateheză pentru tineri, morală;

5. Ziua Mondială a Tineretului (Panama), 22-27 ianuarie 2019 cultură, cunoaștere, obiceiuri, prieteni, vizită, călătorie, români;

7. Veghea nocturnă, 30 martie 2019 (Catedrala Sf. Iosif) – suflet, liniște, eu și Isus, meditație, o noapte doar pentru Isus, iubire, jertfă, unitate, pace, rugăciune, dialog.

6. Festivalul Tinereții, 2 martie 2019 (Teatrul Țăndărică) – teatru,

Va urma...

SUFLET TÂNĂR

Cu Dumnezeu alături

m terminat anul acesta clasa a IX-a, la Colegiul RomanoCatolic Sf. Iosif, cu etapa practicii vocaționale. Practica constă într-o excursie de studiu de 3 zile, în care fiecare elev are sarcina de a fi ghid turistic în cadrul unui obiectiv vizitat. Anul acesta am vizitat Transilvania. Am plecat la drum foarte entuziasmată, iar în mintea mea desfășurătorul părea perfect. Nu a fost așa: alergiile au apărut odată cu schimbarea aerului și insolația s-a ivit fix în ziua în care trebuia să fiu ghid. Nu voiam să fiu o altă grijă pentru doamna asistentă, așa că am

decis să ascund faptul că mă simt rău și să trec peste zi cu bine. Am făcut tot ce am putut: când am văzut că organizatorii aveau nevoie de un voluntar, am fost prima cu mâna sus, mi-am notat tot ce era posibil despre fiecare obiectiv, dar s-a văzut că nu eram 100% eu. Când a sosit timpul evaluării, am simțit cum pică cerul pe mine. Eram gata sa joc cartea cu „m-am simțit rău”, dar m-am gândit ce ar face Isus? Am acceptat critica constructivă și le-am mulțumit evaluatorilor. Și am simțit cu adevărat că mă simt mai bine, fără pastile, doar cu Dumnezeu lângă mine. (Lidia)

Limba, un lucru minunat

imba română este un lucru minunat. Știu, sunt subiectiv, pentru alții fiind foarte posibil să nu fie valabil. Dar cum nu poți să nu lauzi limba în care ai spus prima dată mama? Cum poți să fii obiectiv când vorbești despre limba în care ai vorbit prima dată despre iubire? Toate acestea fac următoarea idee să fie mult mai greu de exprimat: limba română nu există. Probabil unii dintre voi vor crede că am înnebunit. Oare în ce limbă crede că scrie acest articol? Dar limba română nu există, cel puțin nu în modul în care credem noi. Nu există undeva, în natură, o piatră pe care să fi fost revelate toate regulile de gramatică pe care încercăm să le impunem în fiecare conversație. Limba este un lucru personal, fiecare om având o limbă a lui.

Faptul că suntem un grup de persoane cu o limbă atât de asemănătoare, încât pare că sunt aceeași limbă, este un lucru minunat. Dar fiecare dintre noi spune mama și te iubesc pe limba proprie. Din păcate, regulile de exprimare au căpătat un rol exagerat pentru noi. O greșeală de exprimare, în ochii multora, reprezintă cel mai mare păcat pe care îl poate face un orator. Acest formalism reprezintă adevărata moarte a limbii române pentru că, în lipsa unei libertăți de exprimare, limba devine scop, nu unealtă. Oare nu e de preferat ca noi să putem să ne exprimăm fidel trăirile interioare? Sau ne dorim mai mult să urmăm cu credință neclintită un șablon oficial? Emanuel Rafael Ropotă

CINEMATECA

The Descendants (2011)

iața în Hawaii nu este atât de ușoară atunci când încerci să îndrepți relația cu fiicele tale, dar și să iei anumite decizii legate de moștenirea familiei – pământul. Sinteza: Matt King, soț ce se află în relații tensionate cu soția sa și tată a două fete - Scottie, micuța familiei, și Alexandra, rebela - se vede pus într-o situație dificilă atunci când soția are un accident, iar el trebuie să privească spre viitor, fiind pus în fața unei decizii foarte importante legate de vinderea pământului familiei, moștenire de la un neam hawaian regal. Despre film: Trebuind să-și revizuiască viața, Matt își ia fetele cu el într-o călătorie pentru a afla mai multe despre cele întâmplate cu soția sa, iar pe parcurs își dă seama că e pe cale să-și refacă familia. Recomandare: Filmul a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat, cât și Globul de Aur pentru cel mai bun film și Globul de Aur pentru cel mai bun actor. Alexandra Iacoban

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SUFLET TÂNĂR ȘTIRI/ANUNȚURI

Al XI-lea Forum Internațional al Tinerilor

n perioada 19-22 iunie, aproximativ 250 de tineri din peste 110 țări au participat la al XI-lea Forum Internațional al Tinerilor, cu titlul Tineri în acțiune într-o Biserică sinodală. Întâlnirea, convocată de Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață, a avut loc la Sassone, Roma. Au participat tineri reprezentanți ai Conferințelor Episcopale, ai asociațiilor și mișcărilor ecleziale și 17 tineri auditori la Sinodul ce a avut loc în toamna anului trecut. România a fost reprezentată de Raluca Cocuț, din Episcopia Romano-Catolică de Iași, și de Paul Sopon, din Eparhia Greco-Catolică de Cluj – Gherla, desemnați de Comisia pentru Pastorația Tineretului din cadrul Conferinței Episcopilor Catolici din România. Întâlnirea a fost parte din procesul sinodal și a avut loc în urma

publicării exortației apostolice Christus Vivit, având obiectivul de a analiza modul în care Sinodul Episcopilor cu tema Tinerii, credința și discernământul vocațional este actualizat în realitatea eclezială locală. Lucrările au cuprins conferințe ale invitaților, grupuri de lucru și sesiuni tematice. Evenimentul a favorizat și întâlnirea celor prezenți cu Papa Francisc. (Oficiului Național pentru Pastorația Tineretului)

România - Cluj

Italia

tabăra Magis 2019

Mariapolis european

Tabăra de tineret Magis este organizată în fiecare an de către iezuiții din România cu scopul de a favoriza experiențe de descoperire a lui Dumnezeu și de autocunoaștere prin activități spirituale, recreative, artistice, sportive. Anul acesta întâlnirea a avut ca motto Împreună și unul pentru altul. Întâlnirea s-a desfășurat în două etape: 20-25 iulie – experiențe Magis, care s-au desfășurat în diferite locuri din țară, și 25-28 iulie – festivalul Magis la Centrul Manresa din Cluj.

Anul acesta, în perioada 14 iulie 11 august, în munții Dolomiți, la Tonadico, atât tineri, cât și persoane de toate vârstele se întâlnesc pentru a trăi împreună în așanumitul Orășel al Mariei. Tema întâlnirii este: Să țintim spre înălțime! Participanții la eveniment sunt din toate țările europene, prin rotație, pentru câte o săptămână. În această vacanță plină de Dumnezeu, în ultima săptămână, din România vor participa 20 de tineri, alături de copii și adulți. (Bianca Bâlha)

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

Activitatea CDPT Dragi tineri, dacă e vară, e vacanţă, e timp de relaxare şi de odihnă! Dar nu uitaţi că sufletul nu are vacanţă! Ne revedem în 7 septembrie, la Pelerinajul marian către sanctuarul de la Ciofliceni!

Suflet tânăr

Colectiv de redacție Bianca Bâlha Diana Benchea Pr. Marian Blaj Theodora Bratu Alexandru Cireșă Alexandra Iacoban Sr. Paula Iosif Sr. Gabriela Lungu, FCJ Emanuel Ropotă Foto: cdpt.ro

UNIVERSUL FAMILIEI

POVESTIRI BIBLICE

Isaac și Rebeca

braham era bătrân şi înaintat în zile. Domnul îl binecuvântase pe Abraham în toate. Abraham i-a zis celui mai bătrân servitor din casa lui: „Vei merge în ţara mea, la rudele mele şi vei lua o soţie pentru fiul meu Isaac!” Servitorul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său. S-a ridicat şi a plecat în cetatea lui Nahor. Şi a făcut cămilele să îngenuncheze în afara cetăţii, lângă o fântână cu apă, la vremea când ies femeile [să scoată apă]. Rebeca a ieşit cu urciorul pe umărul ei. Ea a coborât la izvor, şi-a umplut urciorul şi urca [înapoi]. Servitorul a alergat în întâmpinarea ei şi a zis: „Dă-mi, te rog, să beau puţină

apă din urciorul tău!” Şi ea a zis: „Bea, domnul meu.” Şi s-a grăbit şi a coborât urciorul pe braţul ei şi i-a dat să bea. Când a terminat să-i dea să bea, a zis: „Am să scot apă şi pentru cămilele tale până vor termina de băut.” S-a grăbit şi a golit urciorul în adăpătoare şi a alergat iarăşi la fântână ca să scoată apă. Şi a scos pentru toate cămilele lui. Când cămilele au terminat de băut, omul a zis: „A cui fată eşti tu?” Ea i-a răspuns: „Eu sunt fiica lui Betuel.” Omul a intrat în casă. I s-a pus înainte să mănânce, dar el a zis: „Acum, dacă voiţi să faceți bunăvoinţă şi adevăr faţă de stăpânul meu, faceți-mi cunoscut.” Laban şi Betuel au răspuns şi au zis: „De la Domnul a ieșit lucrul

Verset de reținut: Domnul îl binecuvântase pe Abraham în toate. (Gen 24,1)

acesta; noi nu-ţi putem spune nici rău, nici bine. Iată, Rebeca este înaintea ta; ia-o şi du-te; şi să fie soţia fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul!”

De colorat:

A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă. Isus i-a spus: „Dă-mi să beau!” (In 4, 7)

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

UNIVERSUL FAMILIEI

Medjugorje, o oază de pace Începând cu luna mai a acestui an, luna Mariei, Biserica a autorizat organizarea oficială de pelerinaje la Medjugorje, mica localitate din Herţegovina situată la poalele colinelor Podbrdo şi Krizevac. Text: Pr. Fabian Măriuţ

a 11 februarie 2018, Papa Francisc îl desemna pe Henryk Hoser, Arhiepiscop emerit de Varşovia, trimis special însărcinat cu grija pastorală a pelerinilor sosiți la Medjugorje. După cincisprezece luni, Medjugorje primeşte recunoaşterea ce ridică sanctuarul de aici la acelaşi rang cu Lourdes ori Fatima. Deschiderea oficială a porţilor pentru pelerini nu înseamnă și recunoaşterea autenticităţii apariţiilor Maicii Domnului. Între 20 şi 27 iunie am avut şansa să fiu pelerin la Medjugorje alături de alţi 45 de credincioşi din dieceza noastră. Acolo am întâlnit cel puţin alte zece grupuri venite din toate colţurile României; erau mai bine de 500 de pelerini de diferite confesiuni de pe meleagurile noastre. Cineva spunea că nu poţi ajunge acolo, citez, „dacă Maica Domnului

nu te cheamă”. Ca preot am retrăit taina chemării, de data aceasta împreună cu o multitudine de chemaţi. O minune retrăită în sânul a ceea ce numim „evlavia populară”. Evlavia este acea căldură a credinţei ce simte ca vitală şi plină de duioşie ocrotirea Domnului şi a Maicii Domnului. Asta m-a făcut să-mi amintesc de Evangelii Gaudium, în care Papa Francisc constata cu realism că în anumite zone ale lumii întâlnim în rândul credincioşilor noştri „slăbiciuni care încă trebuie să fie vindecate de evanghelie: dominația masculină, alcoolismul, violența domestică, o participare scăzută la Euharistie, credințe fataliste sau superstițioase care fac să se recurgă la vrăjitorie etc. Dar tocmai evlavia populară este cel mai bun punct de plecare pentru vindecarea și eliberarea de aceste deficiențe”.

Biserica rămâne în continuare în aşteptare, prudentă, mai ales că după mărturisirile vizionarilor apariţiile sunt încă în act. Dar Biserica răspunde nevoii pelerinilor de a primi îngrijire sufletească. 22

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

În cadrul apariţiei din 26 iulie 1981, Maria ar fi transmis către Marija Pavlovic: „Să domnească din nou pacea între Dumnezeu şi om. Să domnească pacea între oameni.” La Medjugorje am găsit lumea răbdătoare stând ore în şir la rând la scaunul de spovadă pentru a dobândi pacea interioară. La Medjugorje, comunităţi precum Oaza păcii şi Cenacolul răspândesc liniştea sufletească ori dau şansa celor căzuţi în capcana drogurilor, a alcoolismului, a jocurilor de noroc să înceapă o viaţă nouă. Nu toţi avem posibilitatea de a merge la Medjugorje, însă Maica Domnului ne e aproape la Sf. Liturghie, în rugăciune, în biserica parohială, la Ciofliceni, la Cacica, la Maria Radna etc...

UNIVERSUL FAMILIEI

Evanghelizare, comunitate, popoare Familia are responsabilitatea de a comunica credința. Între familie și comunitatea creștină există o legătură naturală. La începuturi, Dumnezeu face o promisiune adresată tuturor ființelor umane, până la sfârșitul istoriei. Text: Iulia Cojocariu

vanghelizarea, comunitatea și popoarele sunt alte trei teme abordate de Suveranul Pontif în cadrul catehezelor din septembrie 2015 dedicate familiei. Familia are responsabilitatea de a comunica credința, de a transmite credința, atât în interiorul ei, cât și în exterior. Legăturile familiale, în cadrul experienței de credință și de iubire față de Dumnezeu, sunt transformate, capătă un sens mai mare și devin capabile să se depășească. În familie învățăm să creștem într-o atmosferă de înțelepciune a legăturilor. Iar legăturile familiale aflate în ascultare față de credință au rolul de a proteja familia, de o elibera de egoism, de a o pune la adăpost față de degradare, de a o salva pentru viața care nu moare.

Papa Francisc a adresat familiilor următorul îndemn: „Dragi familii, fie ca Duhul Sfânt să vă dea să răspândiți mereu Evanghelia în jurul vostru. Societatea are nevoie de mărturia voastră de credință și de generozitatea voastră.” Între familie și comunitatea creștină există o legătură naturală, pentru că Biserica este o familie spirituală, iar familia este o mică Biserică. Comunitatea creștină este casa celor care cred în Isus ca izvor al fraternității între toți oamenii. Biserica merge în mijlocul popoarelor, în istoria bărbaților și a femeilor, a taților și a mamelor, a fiilor și a fiicelor: este istoria care contează pentru Dumnezeu. Familia este locul inițierii noastre în această istorie, o istorie de viață în plenitudine,

Dragi familii, societatea are nevoie de mărturia voastră de credință și de generozitatea voastră.

care se va sfârși în contemplarea lui Dumnezeu pentru toată veșnicia în Cer. Este necesar astăzi să fie reînsuflețită legătura dintre familie și comunitatea creștină. Familia și parohia reprezintă două locuri în care se realizează comuniunea de iubire care își găsește sursa în Dumnezeu. Pentru a reîntări legătura dintre familie și comunitatea creștină trebuie să se depășească atitudinile prea autoritare și prea funcționale, să se favorizeze dialogul interpersonal și cunoașterea și stima reciproce. Familia, în calitate de comunitate umană fundamentală și de neînlocuit, are o importanță universală. Un nou legământ între bărbat și femeie devine necesar și strategic pentru emanciparea popoarelor din colonizarea banului. Acest legământ trebuie să orienteze din nou politica, economia și coexistența civilă. Dumnezeu a încredințat familiei nu grija unei intimități ca scop în sine, ci emoționantul proiect de a face lumea „domestică”. Lumea creată este încredințată bărbatului și femeii, iar ceea ce se întâmplă între ei lasă o amprentă pe fiecare lucru. Promisiunea pe care Dumnezeu o face bărbatului și femeii, la originea istoriei, include toate ființele umane, până la sfârșitul istoriei. Dacă avem o credință suficientă, familiile popoarelor de pe Pământ se vor recunoaște în această binecuvântare. AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SPIRITUALITATE SFÂNTA SCRIPTURĂ - PSALMII

Dumnezeu face dreptate pe pământ

Oare cu adevărat proclamaţi dreptatea, voi, cei puternici? / Oare îi judecaţi cu dreptate pe fiii oamenilor? / Voi urziţi în inimă nelegiuirea, / mâinile voastre înlesnesc violenţe pe pământ. / Din sânul mamei, cei nelegiuiţi apucă pe căi strâmbe, / încă din sânul mamei rătăcesc cei ce născocesc minciuna. (Psalmul 58, 2-4)

Text: Pr. Tarciziu Șerban

e curând au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, pentru care au fost mobilizaţi să voteze toţi cetăţenii Europei. Aşteptările sunt foarte mari de la oamenii trimişi în acel for ca să ne reprezinte, având în vedere că în toate sloganele formaţiunilor politice din întreaga Europă apăreau expresii de genul demnitate... ori prosperitate pentru toţi, respect al valorilor europene etc. Ceea ce se întâmplă acum pare să pună încet-încet în umbră valorile promovate de aceste slogane, în detrimentul altor „valori” de import. Am putea să ne exprimăm neliniştea care ne pătrunde în suflete cu cuvintele Psalmului 58: Oare cu adevărat proclamaţi dreptatea, voi, cei puternici? Oare îi judecaţi 24

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

cu dreptate pe fiii oamenilor? Unora dintre cei care se manifestă mai vocal le-ar putea fi adresat reproşul psalmistului: Voi urziţi în inimă nelegiuirea, mâinile voastre pregătesc violenţe pe pământ... Ei sunt veninoşi ca şarpele, ca vipera surdă care-şi astupă urechile, ca să nu audă glasul îmblânzitorului... În mod spontan, mulţi dintre noi am fi tentaţi să-l rugăm pe Dumnezeu: sfărâmă-le dinţii în gură, smulge, Doamne, colţii leilor! Să se risipească precum apa ce curge, să se usuce ca iarba călcată în picioare! Să se descompună ca urma melcului ce trece! Dintr-odată să-i sfâşie sau spinii, sau fiara, sau focul. Noi, în schimb, nu ne însuşim o astfel de atitudine. Noi credem că învăţătura lui Isus ne indică atitudinea corectă în relaţie cu

cei care nu ne vor binele: iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, ca să fiţi fiii Tatălui vostru cel din ceruri, care face să răsară soarele său peste cei răi şi peste cei buni şi să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci, dacă îi iubiţi pe cei care vă iubesc, ce răsplată aveţi? Oare nu fac acelaşi lucru şi vameşii? Şi dacă îi salutaţi numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare nu fac acelaşi lucru şi păgânii? Aşadar, fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit. Mai mult, noi împărtăşim convingerea psalmistului care spune că există o recompensă pentru cel drept, da, este un Dumnezeu care face dreptate pe pământ! Pentru noi toţi este preţioasă indicaţia de la începutul psalmului: Să nu distrugi!

SPIRITUALITATE Minuni şi sfinţi

Fericitul Cardinal Newman

BIOGRAFIE

salvează o mamă și copilul ei nenăscut

M Fericitul John Henry Newman Canonizare: 13.10.2019* Beatificare: 03.07.2009 Venerabil: 22.01.1991 Procesul: 1958 Moartea: 11.08.1890 Nașterea: 21.02.1801

elissa Villalobos, căsătorită cu David, mamă a patru copii, trăia în Elmhurst, Illinois, nu departe de Chicago. Era casnică și se dedica educării copiilor. În aprilie 2013 a descoperit că este însărcinată, dar deja de la 1 mai 2013 a început să aibă pierderi de sânge. Medicul care urmărise toate sarcinile Melissei o sfătuise să rămână cât mai mult la pat, dar nu a recurs la nicio altă metodă pentru a limita sângerările și riscul de avort spontan. Situația s-a agravat pe 15 mai, când hemoragia a devenit foarte abundentă, însoțită de crampe dureroase. Era aproape sigură că a pierdut copilul și îi era teamă pentru propria viață, era singură acasă – doar cu copiii mici, așa că l-a invocat pe Fericitul John Henry Newman: „Cardinale Newman, te rog, oprește hemoragia!” După ce a pronunțat cuvintele invocației, hemoragia s-a oprit instantaneu și nu a mai revenit pe toată durata sarcinii. A sunat imediat medicul, care a sfătuit-o să se odihnească și să meargă la cabinet după-amiază. Consultația a confirmat lipsa totală a hemoragiei și starea normală a fătului. La momentul maturizării sarcinii s-a născut în mod natural al cincilea copil al familiei Villalobos - o fetiță, care a primit numele Gemma. Ulterior s-a născut și al șaselea copil, un băiat; acesta a primit numele de John Henry, ca mulțumire pentru miracolul mijlocit de Fericitul Cardinal Newman.

* 13 octombrie 2019 Nu este o greșeală și nici o profeție, este de fapt o știre. Pe 1 iulie 2019, Papa Francisc, în urma consistoriului (reuniunea cardinalilor) de la Roma, a indicat această dată pentru canonizarea Fericitului Newman. Până la canonizarea sa îl vom invoca în continuare ca Fericit. După 13 octombrie 2019, sărbătoarea Sfântului John Henry Newman de pe 11 august va putea fi introdusă în calendarele tuturor bisericilor locale.

Cardinal, preot catolic, fost preot anglican, un fin teolog și lider spiritual carismatic

ăscut la Londra, primul din cei șase frați, școlit la Universitatea Oxford, unde a și fost profesor, preot în Biserica Anglicană din 1824, Newman a fost cunoscut ca unul dintre liderii Mișcării de la Oxford, de recunoaștere și revitalizare a tradițiilor liturgice și devoționale catolice în Biserica Anglicană. După studierea originilor creștinismului, Newman a părăsit oficial Biserica Anglicană și Universitatea Oxford și a fost primit în Biserica Catolică în 1845. A fost hirotonit preot în 1847 la Roma și a fondat Congregația Oratoriului în Anglia. În 1879 a fost creat cardinal de către Papa Leon al XIII-lea. El a fost cel care a susținut înființarea Universității Catolice din Irlanda în 1854, devenită University College Dublin, astăzi cea mai mare universitate din Irlanda. Scrierile sale, deosebit de actuale, sunt traduse în multe limbi.

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

SPIRITUALITATE GÂNDURI DE AZI ȘI DE IERI

3 trei

Mă bucură dezamăgirea?

De ce m-aș bucura atunci când mă dezamăgesc prietenii? Când lucrurile nu merg pe roate, așa cum îmi propusesem? Text: Claudia Stan

mi plac lucrurile clare. Pentru mine albul e alb și negrul e negru. Îmi place să fiu respectat, să nu fiu mințit, să știu cine mi-e prieten și cine mi-e dușman. Vreau ca totul să fie frumos și bine, iar cine nu vrea ca mine nu are ce căuta în cercul meu. Am așteptări mari de la cei din jur și îmi doresc să nu fiu dezamăgit, pentru că fiecare dezamăgire creează în mine un gol pe care nu știu cu ce să-l umplu. Ce-ar fi dacă, azi, măcar pentru 3 minute, aș accepta adevărul că dezamăgirea este o lumină care scoate din viața mea amăgirea pe care o iau drept punct de referință al direcției mele? Dez-amăgirea e, de fapt, o izbăvitoare ieșire din amăgire, adică eliberarea de falsele mele ipoteze cu privire la adevăr, pentru a putea alege în chip curajos să iubesc oamenii așa cum sunt, cu bune și rele, fără a-i împovăra cu așteptările mele, fără a înlănțui nicio prietenie cu greutatea dorințelor mele. • Care sunt amăgirile mele cu privire la oameni, la lume, la situații? • Vreau să ies din amăgire sau prefer să mă mint în continuare? • Da, în mine rămâne un gol atunci când sunt dez-amăgit. Dar oare nu este acesta golul de umplut cu Altcineva decât cu mine? „Vedeți să nu fiți amăgiți” (Lc 21,8). 3 trei: poartă-n casă. Un exercițiu care poate deschide poarta cea strâmtă către casa împărăției din sufletul nostru, ca să intre în ea dumnezeirea Treimii.

Dezamăgirea și minciuna

umnezeu în cei sărmani, abandonați, infirmi, dezamăgiți de viață. Dumnezeu. Cel care nu poate dezamăgi. Și aceasta în epoca tuturor dezamăgirilor. Fericiți cei care au fost dezamăgiți de lucrurile de pe pământ – pentru că nu vor fi dezamăgiți de lucrurile din cer. Cel care îl așteaptă pe Dumnezeu nu va fi înșelat în așteptarea sa, nici dezamăgit. Dumnezeu este, așa cum suntem învățați, potrivit catehismului, cel care prin esență nu 26

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

poate nici să se înșele, nici să ne înșele. Este, prin esență, Cel pe care nu-L putem înșela. Lumea așteaptă fără încetare pe cel care am putea să fim, iar istoria ei este făcută din aceste așteptări înșelate. Dacă vrei să-l iubești pe Dumnezeu, Dumnezeu va putea părea că înșală așteptarea ta, dar nu va înșela niciodată iubirea ta. Cel care minte se înșală tot atât cât vrea să înșele. Misterul, o realitate care se ascunde (prea mare sau prea

profund). Minciuna, o realitate pe care o ascundem. Minciunile sunt întotdeauna sclave și înrobesc. Orgoliul este prin excelență tatăl minciunii. Vladimir Ghika

SPIRITUALITATE PAGINA GHIKA

L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc)

Astăzi:

Jean Bourgoint Text: Luc Verly (traducere Iulia Cojocariu)

ți citit les Enfants terribles (19291), de Jean Cocteau? Sau poate ați văzut filmul eponim de Jean-Pierre Melville (1950)? Sau poate opera lui Philip Glass (1996)? Nu? Ei bine, este povestea unor gemeni, frate și soră, care trăiesc în osmoză, liberi să facă tot ce vor, toate prostiile care se fac la 20 de ani, chiar și să moară. Dar Cocteau nu a scos această poveste numai din imaginația lui, i-a avut ca model pe Jean și Jeanne Bourgoint, care făceau parte din suita sa de tineri admiratori. Iar când Cocteau, sub impulsul lui Jacques Maritain, se convertește în 1925, prietenii săi îl urmează. Vladimir Ghika nu-i respinge pe acești homosexuali, nu îi alungă din Biserică, din contră, îi primește cu brațele deschise. Și astfel Jean Bourgoint, între alții, se converteşte și el. Vladimir Ghika este cel care îl botează pe Jean, la soții Maritain acasă, la Meudon, în acest an 19252. Dar pe 15 sau pe 19 octombrie, pe 19 sau pe 15? O bună parte din puținele scrisori ale lui Jean Bourgoint adresate lui Vladimir

Ghika tratează despre această ezitare asupra datei botezului. Și această ezitare pare să fie întreaga viață a lui Jean Bourgoint. Să iubească femeile sau bărbații? Să continue să se drogheze sau să se oprească? Să muncească sau să se lase pe tânjală? Să creadă sau să nu creadă în Dumnezeu? Pe 15 sau pe 19? Ca mulți tineri care l-au urmat pe Cocteau în convertirea sa, și precum Cocteau însuși, tânărul Bourgoint se regăsește curând confruntat din nou cu demonii săi. Sinuciderea surorii sale, la Crăciunul din 1929, cu puține zile după apariția romanului în care eroina se sinucide, îl bulversează… Moartea mamei sale îl distruge încă mai mult. Se simte responsabil. Într-o scrisoare, vorbește despre „pete de sânge adevărat de care sunt vinovat: Jeanne și mama3”. Cu toate acestea, întâlnirea sa cu părintele dominican Ceslas Rzewuski, fiu spiritual al lui Vladimir Ghika4, îi redă speranța. Credința și caritatea nu îl părăsiseră niciodată cu adevărat. Intră în curând în viața consacrată, mai întâi la dominicani, pentru formare, apoi

Jean Bourgoint pictat de Christian Bérard

la trapiști, unde se închide sub numele de fratele Pascal, în 1947, în Franța mai întâi, apoi începând din 1964 în Camerun. Într-o scrisoare către Jacques Maritain, vorbește despre „o nouă naștere – spirituală” și evocă cu admirație pe superiorul lui, care face parte „din aceeași specie de creștini ca dumneavoastră și ca prințul Ghika5”. Totuși, decide, rămânând trapist, să se consacre leproșilor care trăiau într-un sat separat. Acolo moare de cancer la 11 martie 1966. Este straniu, dar fără îndoială nu este o coincidență faptul că sfârșește acolo unde, așa cum se știe, Vladimir Ghika ar fi voit și el să-și sfârșească viața: lângă leproși.

1 Copiii teribili, Editura Paralela 45, 2005, trad. Paul Tumanian. 2 Jean Bourgoint îi scrie atunci: „Aș fi vrut să vă vorbesc despre fericirea mea pe care v-o datorez un pic.” 3 Scrisoare către Jean Hugo (strănepot al lui Victor!) citată de Michel Riquet s.j., « Jean Bourgoint ou le retour d’un enfant terrible », Revue

des Deux Mondes, august 1975. Jean Hugo și Jean Mouton au editat selecțiuni din corespondența sa sub titlul: Jean Bourgoint. Le retour de l’enfant terrible. Lettres recueillies (1923-1966), Desclée de Brouwer, Paris, 1975. 4 A se vedea convertirea sa așa cum o relatează în À travers l’invisible cristal, Plon, Paris, 1976. 5 Citat de Michel Riquet, op. cit. AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Sanctuarul spațiu privilegiat pentru a atinge milostivirea Domnului

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

locuri de pelerinaj

„A merge ca pelerini la sanctuare este una dintre exprimările cele mai elocvente ale credinței poporului lui Dumnezeu și manifestă evlavia generațiilor de persoane care cu simplitate au crezut și s-au încredințat mijlocirii Fecioarei Maria și a sfinților. […] Pelerinul poartă cu sine propria istorie, propria credință, lumini și umbre din propria viață. Fiecare poartă în inimă o dorință specială și o rugăciune deosebită. Cine intră în sanctuar simte imediat că se află acasă la el, primit, înțeles și susținut. […] Sanctuarul este realmente un spațiu privilegiat pentru a-l întâlni pe Domnul și a atinge cu mâna milostivirea sa.” (Papa Francisc)

elerinajul este o experiență de comunicare și de comuniune, în cadrul căreia se călătorește, se roagă, se cântă, se stă la masă împreună, în mod comunitar. Pelerinajul devine izvor de pace interioară și de îmbogățire spirituală atunci când este însoțit de rugăciune, de spovadă, de împărtășanie. Pelerinul, cel care pleacă să se îmbogățească din punct de vedere spiritual, adoră, venerează, aduce mulțumire, face pocăință, se roagă pentru a obține binecuvântare

Sanctuarul marian diecezan de la Ciofliceni În anul 2000, călugări din Ordinul Carmelitanilor Desculți au venit în România, în Arhidieceza de București și, după o perioadă în care au activat într-o parohie din Capitală, i-au cerut ÎPS Ioan Robu permisiunea să dezvolte propriul lor proiect, care consta în construirea unei mănăstiri și a unei case de reculegere. Înaltpreasfințitul a fost de acord, considerând că este important să existe o casă de spiritualitate nu doar pentru preoți și persoane consacrate, dar și pentru tineri, pentru familii, pentru laici, în general, şi le-a

și vindecare, atât sufletească, cât și trupească. Numeroase pelerinaje pentru cinstirea sfinților se organizează în întreaga lume creștină, dar probabil cel mai mare număr de pelerinaje arată devoțiunea și cinstirea deosebită pe care creștinii o au față de Sfânta Fecioară. Cele mai cunoscute locuri mariane de pelerinaj sunt: Fatima (Portugalia), Lourdes (Franța), Guadalupe (Mexic), Czestochowa (Polonia), Medjugorje (BosniaHerțegovina). Sanctuare dedicate

Sfintei Fecioare sunt și în țara noastră. Amintim Sanctuarul de la Cacica (Suceava), Bazilica Maria Radna (Arad), Mănăstirea Franciscană de la Șumuleu Ciuc (Harghita). În Arhidieceza Romano-Catolică de București, biserica Regina Carmelului, din cadrul complexului monastic al Părinţilor Carmelitani Desculţi, de la Ciofliceni (Snagov), este sanctuarul marian diecezan. În paginile ce urmează, ne-am propus să prezentăm câteva sanctuare mariane din țara noastră.

sugerat carmelitanilor să se orienteze spre partea de nord a Capitalei. Ei au cumpărat terenul unde este amplasat complexul monastic al Părinţilor Carmelitani Desculţi, de la Ciofliceni (Snagov). Referitor la construcția mănăstirii, s-a încercat îmbinarea tradiției occidentale, în ceea ce privește structura, cu tradiția orientală din România, pentru arhitectură. Pe 13 mai 2012 a avut loc binecuvântarea pietrei de temelie a bisericii, iar pe 30 mai 2015 a fost celebrată Sfânta Liturghie solemnă de sfinţire a bisericii Regina Carmelului a mănăstirii Părinţilor Carmelitani Desculţi, de la Ciofliceni (Snagov). Ceremonia

de sfinţire a bisericii şi de consacrare a altarului a fost prezidată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Într-un document semnat la 10 iulie 2015, Arhiepiscopul decreta „biserica mănăstirii Ordinului Carmelitanilor Desculți cu hramul Sfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel ca sanctuar marian diecezan cu toate demnitățile și privilegiile conferite de Dreptul Canonic și de statutele proprii, începând cu data de 16 iulie 2015”. Complexul monahal este opera arhitectului ortodox Tudor Rădulescu și a arhitectului catolic Andrej Stepancic. Mozaicurile și vitraliile din biserica AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

locuri de pelerinaj

Sanctuarul marian diecezan de la Ciofliceni

mănăstirii de la Snagov au fost realizate de Marko Ivan Rupnik, preot iezuit. De orice sanctuar este legată în mod intrinsec tradiția pelerinajelor. La Ciofliceni, istoria pelerinajelor a început pe 16 iulie 2006, în sărbătoarea Sf. Fecioare Maria de pe Muntele Carmel. În organizarea pelerinajului inițiat de frații carmelitani s-au implicat ulterior Asociaţia Familiilor Catolice Vladimir Ghika și Mișcarea Eclezială Carmelitană. În anul 2014, pelerinajul s-a mutat de pe 16 iulie la începutul lunii septembrie. Anul acesta, pelerinajul la sanctuarul marian de la Ciofliceni va avea loc pe 7 septembrie. An de an, la începutul lunii septembrie, perioadă care coincide cu reluarea muncii după concediile de vară, cu începerea anului școlar, cu reluarea orelor de cateheză, parcă pentru a încredința Sfintei Fecioare toate activitățile și evenimentele care își au începutul în această perioadă calendaristică, copii, tineri și mai puțin tineri, familii, preoți și persoane consacrate se îndreaptă către mănăstirea de la Ciofliceni, „loc privilegiat de întâlnire, de rugăciune, de laudă adusă lui Dumnezeu”. (Pentru mai multe informații se poate consulta site-ul: www.carmelitanisnagov.ro) 30

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

Sanctuarul de la Șumuleu Ciuc

Este cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Transilvania, care va rămâne în memoria colectivă și datorită momentului istoric la care a fost martor în luna iunie a acestui an: pe 1 iunie, Sfântul Părinte Papa Francisc a vizitat sanctuarul, celebrând o Sfântă Liturghie. Aici, în predica sa, Pontiful a vorbit despre pelerinajul de la Șumuleu prezentându-l ca pe o „moștenire a Transilvaniei”, ce „aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă”, fiind „simbolul dialogului, al unității și al fraternității”. Mănăstirea franciscană este parte integrantă a sanctuarului. Însemnările istorice arată că franciscanii stabiliți în acest loc au construit între anii 1442 și 1448 o biserică gotică, sfințită în 1448. Biserica actuală, o construcție în stil baroc, a fost construită între anii 1802 și 1824, finisarea interioară durând 72 de ani. În prezent, sărbătoarea centrală la Șumuleu Ciuc este pelerinajul de Rusalii, la care participă anual sute de mii de pelerini. Dar există și sărbători în cinstea Sfintei Fecioare care adună la Șumuleu mii de pelerini. Cea care îi atrage cel mai mult pe pelerini către Șumuleu este statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Statuia Sf. Fecioare de la Şumuleu,

Papa Francisc la Sanctuarul de la Șumuleu Ciuc

sculptată în lemn de tei, cu o înălţime de 2,27 metri, este cea mai mare dintre statuile de pelerinaj din lume şi are o vechime de peste 500 de ani. Cu ocazia vizitei Papei Francisc, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, statuia Sf. Fecioare a fost scoasă din biserica franciscană şi dusă la altarul unde Papa a prezidat Liturghia. Ca semn al devoțiunii sale față de Sf. Fecioară, Papa a dăruit Sfintei Fecioare de la Şumuleu Ciuc un trandafir de aur. (Pentru mai multe informații se poate consulta site-ul: www.zarandokkozpont.ro)

Sanctuarul Maria Radna

Mănăstirea Maria Radna este principalul loc de pelerinaj al Diecezei Romano-Catolice de Timişoara, dedicat Sfintei Fecioare Maria. Izvoarele istorice atestă construirea la Lipova a unei mănăstiri şi a unei biserici închinate Sfântului Ludovic de Toulouse, amândouă fiind încredinţate călugărilor franciscani. În 1440, Radna este menţionată pentru prima dată în documente. În jurul anului 1520, este ridicată prima capelă pe dealul din Radna. După ce Banatul va fi cucerit de către otomani, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe

locuri de pelerinaj

malul nordic al Mureşului. În anul 1668, Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Aceasta este icoana miraculoasă cinstită până în zilele noastre, care a scăpat nevătămată în 1695, când otomanii au incendiat capela franciscanilor. În 1951, sunt concentraţi la Maria Radna toţi franciscanii din România. În perioada comunistă, la Radna pelerinajele s-au desfăşurat fără întrerupere, iar după evenimentele din 1989, viața religioasă a mănăstirii s-a bucurat de un suflu nou. În 1992, Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii de pelerinaj din Maria Radna, cu hramul Bunavestire, titlul de Basilica Minor. Începând cu anul 2003, călugării franciscani observanţi, după o prezenţă multiseculară părăsesc mănăstirea din Maria Radna din lipsă de vocații; locul de pelerinaj este încredinţat clerului diecezan. Icoana Sfintei Fecioare Maria cu pruncul în brațe constituie punctul principal de atracție al acestui sanctuar. În ciuda dimensiunilor sale reduse, icoanei i se atribuie puteri miraculoase, existând numeroase mărturii de însănătoșire prin mijlocirea Fecioarei de la Radna.

Începând cu anul 2013, în cadrul unui proiect cofinanţat de UE, ansamblul Maria Radna, clasificat monument istoric de categoria A, se supune unei renovări complete, scopul fiind dezvoltarea regiunii şi turismului cultural în Regiunea Vest prin includerea în circuitul turistic a Bisericii şi Mănăstirii Maria Radna. Pe 2 august 2015, a avut loc inaugurarea ansamblului. (Pentru mai multe informații se poate consulta site-ul: www.mariaradna.com)

Sanctuarul de la Cacica

Cacica, localitate situată în nordestul României, în regiunea istorică Bucovina, este atestată documentar din anul 1775. Această mică localitate, a cărei existență se datorează în cea mai mare parte salinei, poate fi considerată un exemplu de conviețuire pașnică și de ecumenism: de secole, mai multe etnii (ucraineni, polonezi, cehi, austrieci și români) de confesiuni diferite (romano-catolici, grecocatolici, ortodocși) trăiesc în bună înțelegere și respect reciproc. Cacica este cunoscută în țară și peste hotare și datorită bisericii romano-catolice cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în anii 1903-1904. În biserică, în altarul central, se află o copie a Icoanei Sfânta

Icoana de la Cacica prezentată la Iași cu ocazia vizitei Papei Francisc

Fecioară neagră de la Czestochowa, venerată ca icoană făcătoare de minuni. Pentru vizita Papei Francisc de pe 2 iunie 2019, icoana de la Cacica a fost adusă la Iaşi. Aici a rămas în catedrala Sfânta Fecioară Maria, Regină cât timp Pontiful s-a întâlnit cu bolnavii şi cu persoanele în vârstă, invocând binecuvântarea prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria asupra tuturor celor prezenţi în Catedrală. Apoi, icoana a fost purtată în procesiune pe scena din faţa Palatului Culturii, unde a fost întronizată în faţa tuturor celor prezenţi. Pe 15 august 1997, Episcopul Petru Gherghel a declarat Sanctuarul de la Cacica Sanctuar Naţional, cu toate demnităţile şi privilegiile, cu propriul statut, iar în timpul Jubileului anului 2000, biserica din Cacica a fost recunoscută public de către Papă prin conferirea titlului de Basilica Minor. În anul 2001 Episcopul Petru Gherghel a încredinţat administrarea pastorală a sanctuarului Provinciei Fraţilor Minori Conventuali din Moldova. La sanctuarul de la Cacica există şi o grotă, construită în 1936, ca o reprezentare a celei de la Lourdes. În imediata apropiere există un izvor a cărui apă este prețuită de miile de pelerini. (Pentru mai multe informații se poate consulta site-ul: www.sanctuarcacica.ro) AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Pagini realizate de Cristina Șoican

Sanctuarul Maria Radna

Biserica misionară ECOURI MISIONARE

Mândria de a fi catolic Text: Iosif Adrian Fechet

hiar dacă minunata experiență din Africa s-a încheiat, în inima și în memoria mea au rămas multe persoane dragi, momente frumoase și experiențe care m-au îmbogățit și care m-au impresionat. Unul dintre aceste lucruri care merită reţinute este mândria și bucuria cu care credincioșii din Coasta de Fildeș își manifestau credința și apartenența lor la Biserica Catolică. Acei oameni nu se simțeau stingheri și nu șovăiau nicio clipă în a-și manifesta credința, ba chiar, aș putea spune, „profitau” de fiecare moment pentru a le arăta celorlalți frumusețea și bogăția Bisericii Catolice. Unul dintre modurile prin care își manifestau credința cu „mândrie” erau întâlnirile care aveau loc cu diferite ocazii. Procesiunile, pelerinajele, Calea Crucii și chiar 32

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

înmormântările erau adevărate mijloace de evanghelizare a acelora care nu aparțineau Bisericii Catolice sau pentru cei care nu cred în Cristos. Credincioșii catolici se pregăteau cu cântece și dansuri pentru aceste momente și încercau să dea tot ce aveau ei mai bun pentru ca celebrările să decurgă cât mai bine. De asemenea, alegeau traseele în așa fel încât manifestările lor de credință să

poată fi văzute și auzite de cât mai mulți oameni. Un alt mijloc prin care poporul ivorian își manifestă credința este îmbrăcămintea. În Coasta de Fildeș am întâlnit o varietate uimitoare de materiale ce aveau chipul lui Isus, chipul Mariei și al multor sfinți. Astfel, la anumite sărbători sau comemorări de sfinți, mulți credincioși veneau îmbrăcați cu haine care semnificau acea sărbătoare sau care întruchipau acel sfânt. Cu toate acestea, cred că cel mai bogat și frumos mijloc de a-și manifesta credința era celebrarea Sfintei Liturghii. Această celebrare liturgică era până la urmă singurul moment în care puteau să arate ceea ce îi distingea de toți ceilalți, și anume Euharistia: Trupul și Sângele lui Cristos care era în mod real prezent în mijlocul lor. De asemenea, această celebrare, fiind făcută cu multă atenție, reușea să scoată foarte bine în evidență bucuria întâlnirii cu Dumnezeu și comuniunea dintre frați. O experiență trăită acolo poate arăta foarte bine această comuniune, dar și responsabilitatea între credincioși, care există acolo: într-una din zile am celebrat Sfânta Liturghie cu doar doi oameni din acea localitate și cu peste 20 de credincioși veniți din alte sate pentru celebrare.

ealitatea din Coasta de Fildeș poate să ne încurajeze să ne mărturisim credința fără teamă. Revin cu rugămintea să vă rugați pentru misiuni și pentru aceia care transmit Vestea cea Bună, pentru ca ei să poată face acest lucru cu mult curaj, în ciuda tuturor dificultăților pe care le au de întâmpinat.

CULTURĂ FILE DE ISTORIE

Un proiect necesar (VI) SERIA MONOGRAFII

n anul 2018, la solicitarea Părintelui Iosif Imbrișcă și cu binecuvântarea Excelenței Sale dr. Ioan Robu, Departamentul de Cercetare al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București a început elaborarea unei lucrări monografice dedicate Parohiei RomanoCatolice Ploiești. Din cauza retragerii în totalitate a celor câtorva colaboratori ai departamentului, au fost finalizate numai capitolele de istorie bisericească, rămânând în așteptare un capitol important privind arta bisericească. În ultimii 176 de ani (parohia Ploiești fiind fondată în anul 1843), s-au remarcat la conducerea acestei parohii Ludovic Bodor (1843-1856), Felix Pongràcz (18561864; 1866-1871), Vitus Bianconi (1864-1866; 1882-1883), Onorato Carlesimo (1871-1873), Leopold Cipriani (1873-1882), Dionisie Bossanyi (1883-1889), Julius Hering (18891903), Ioan Pasko (1903-1910), Julius Dwucet (1910-1956), Andrei „Horn” Despina (1957-1959), Petru Dâncă (1959-1960), Carol Kozlowski (1960-1975), Alexandru Cobzaru (1975-1986), Ilieș Sociu (1986-1997), Ion M. Solomon (1997-2008) și Iosif Imbrișcă (2008-prezent). O contribuție importantă privind cunoașterea istoriei parohiei aparține istoricului Julius Hering, paroh de Ploiești, al cărui studiu privind comunitatea este unul de referință în istoriografia catolică românească. O altă lucrare importantă a apărut în anul 2003 sub

Text: Dr. Dănuț Doboș

coordonarea parohului Ion M. Solomon, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Ploiești. Monografia Catolicii din Ploiești a fost realizată de Dr. Dănuț Doboș și Pr. Fabian Doboș pe baza unor ample cercetări în Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, cea a Parohiei Romano-Catolice Ploiești, precum și în arhiva C.N.S.A.S., cu ajutorul căreia am descoperit aspecte semnificative privind rezistența anticomunistă prin credință la Ploiești a preoților Julius Dwucet, Andrei „Horn” Despina și Carol Kozlowski. Datorită atașamentului său ferm la credința catolică, canonicul Julius Dwucet a fost urmărit de Securitate și supus persecuției acesteia, iar preotul Andrei „Horn” Despina a fost martirizat în anul 1959, când a fost ucis cu bestialitate. Părintele cercetător Fabian Doboș, autorul capitolului dedicat Școlii Primare Catolice din Ploiești, a extins cercetările și în Arhivele Naționale din Ploiești, unde se păstrează o mică parte a fondului Școala Primară Catolică Ploiești, preluat după cel de-al Doilea Război Mondial. Școala Catolică din Ploiești a fost frecventată în perioada 1896-1898 de viitorul Episcop de Iași, Fericitul Anton Durcovici. Această școală, alături de toate școlile catolice din Arhidieceza de București, își așteaptă cercetătorii care să redacteze binemeritatele monografii științifice, mai ales pentru că au fost martirizate de regimul comunist ateu în anul 1948, când

credința și cultura comunităților catolice au suferit o teribilă lovitură. Prioritare ar trebui însă să fie bisericile și comunitățile parohiale, în vederea continuării proiectului seriei Monografii, început cu 15 ani în urmă. În acest scop este însă necesară implicarea în colaborare a unor tineri studioși, chemați să contribuie la cercetarea istoriei bisericești, intrată din nefericire într-un nemeritat con de umbră. O criză a culturii catolice, care include și cercetarea istorică, poate avea grave consecințe asupra identității și a memoriei comunităților catolice. AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

CULTURĂ IDEI PENTRU TIMPUL LIBER

carte

Biserica în epoca postmodernă Ed. Sapientia 2019 Despre scopul cărții, autorul, Prof. dr. pr. David Diósi, mărturiseşte: „… mulţi au scris despre Biserică. Pare un subiect epuizat… Vreau doar să vă pun pe gânduri, numai să atrag atenţia asupra unor fenomene contemporane”.

Muzică

Festivalul George Enescu pentru Copii Opera Comică pentru Copii 31 august – 22 septembrie „Festivalul expune copiii de la vârste fragede la experiența unui festival de muzică clasică și, mai ales, susține eforturile Operei Comice de a le forma gustul pentru muzica cultă” (operacomica.ro).

Fericita Veronica Antal (rugăciuni)

Editura Serafica, Roman, 2019

n luna septembrie a anului trecut, Biserica Romano-Catolică din România a trăit bucuria de a o vedea ridicată la cinstea altarelor pe tânăra Veronica Antal (1935-1958), terţiară franciscană originară din Nisiporeşti (NT), ucisă pentru că şi-a apărat curăţia. Propusă ca model de viaţă mai ales tinerilor, Fericita Veronica Antal este o floare frumoasă în peisajul „Grădinii Maicii Domnului”, aşa cum a fost supranumită ţara noastră, un „crin însângerat”, care face cinste neamului românesc şi care cucereşte cu parfumul unei vieţi simple, dăruite cu totul Domnului. Pentru a o cunoaşte mai bine pe această fiică a poporului român şi pentru a-i cere mijlocirea în diferite ocazii ale vieţii, avem acum la dispoziţie un ajutor în această broşură coordonată de părintele

Format: 10x14 cm, 56 de pagini

franciscan Virgil Blaj. Rugăciunile adunate în aceste pagini au menirea să încurajeze cultul Fericitei Veronica şi să fie un instrument de promovare a devoţiunii faţă de ea. Cerând ajutorul Fericitei Veronica vom avea posibilitatea de a îndrăgi mai mult acele virtuţi care i-au dat şi ei putere de a duce lupta cea bună şi de a înţelege că sufletul nostru este chemat să fie alături de Cristos, în veşnicia fericită. Pr. Andrei Dumitrescu

Expoziție

Oameni din București. Orașul și chipul nostru Muzeul Municipiului București 27 iunie 2019 – 30 ianuarie 2020 Expoziția oferă imagini-portret ale unor bucureșteni ce au trăit în acest oraș din secolul al XVIII-lea până în prezent. Rolul esenţial al expoziţiei este să invite la reflecţie privind viitorul, prin mijlocirea unei imersii în viața generaţiilor care au trăit în secolul al XX-lea. 34

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

Apariție editorială

Papa Francisc:

Discursuri şi omilii cu ocazia vizitei în România (31 mai - 2 iunie 2019)

olumul a apărut la Editura Presa Bună, în colecţia Documente (format A6, 80 de pagini) și conține: cele 9 discursuri şi omilii pe care Papa Francisc le-a rostit în decursul vizitei în țara noastră, mesajul de la Audienţa generală de pe 5 iunie 2019, în cadrul căreia a vorbit despre vizita în România, precum şi Anexe: Scrisoare către episcopul de Iaşi, Programul vizitei, Rezumate ale etapelor vizitei.

CULTURĂ SACRALITATEA ÎN ARTĂ

Sfântul Dominic în rugăciune Text: Pr. Andrei Dumitrescu

Sf. Dominic în rugăciune (cca 1605)

de El Greco Pictură în ulei pe pânză. Dimensiune: 82,9x104,7 cm. Tabloul se află la Museum of Fine Arts din Boston (Statele Unite ale Americii).

n perioada Evului Mediu, caracterizat uneori eronat ca o perioadă obscură din istoria umanităţii, Biserica a cunoscut o dezvoltare deosebită pe plan cultural şi spiritual. În Evul Mediu apar în Europa primele universităţi, primele spitale, numeroase opere de caritate şi ordine religioase de mare valoare spirituală, a căror prezenţă a influenţat până în prezent drumul „bătrânului continent” prin istorie. Una din marile personalităţi ale acestei perioade istorice este şi Sfântul Dominic (11701221), preot de origine spaniolă, întemeietor al Ordinului Predicatorilor în anul 1215, ordin aprobat de Papa Honoriu al III-lea în 1217. Călugării acestui Ordin, cunoscuţi şi sub numele de „dominicani”, se ocupă cu studierea ştiinţelor sacre, cu predicarea Evangheliei şi duc o viaţă de austeritate. De-a lungul timpului, din acest Ordin au făcut parte sfinţi precum Albert cel Mare sau Toma de Aquino, sau mari teologi, precum Yves Congar. Privind tabloul Sfântul Dominic în rugăciune, al lui El Greco, avem ocazia să observăm trăsăturile vieţii sale spirituale: dragostea faţă de Cristos, contemplarea Pătimirii

sale, simplitatea vieţii şi iubirea ascezei. Trăsăturile sfântului în rugăciune, reprezentat la vârstă tânără, ne arată un trup deja călit prin post şi pocăinţă, cu o înfăţişare umilă, care impune însă prin maturitatea spiritului. Fundalul obscur al picturii, cerul înnorat şi cadrul deşertic ne trimit cu gândul la Calvar, la părăsirea pe care Cristos a simţit-o cu toată fiinţa. Tristeţea de pe chipul sfântului nu indică deprimarea, ci o mare compasiune şi iubire faţă de Domnul, pe care Dominic l-a urmat cu fidelitate deplină.

El Greco

un fin cunoscător al trăirilor sufleteşti

l Greco (1541-1614), artist spaniol de origine greacă, se remarcă prin capacitatea sa de a surprinde cele mai profunde trăiri ale sufletului: bucurie, tristeţe, durere, interiorizare. Prin originalitatea stilului portretistic, artistul reuşeşte să dea viaţă personajelor şi să-l implice emoţional pe privitor.

El Greco, presupus autoportret

AUGUST 2019 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

ETCETERA ANUNȚURI

Numiri și transferuri în Arhidieceza de Bucureşti

rin decrete arhiepiscopale, Înaltpreasfințitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, a procedat la următoarele numiri și transferuri în Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, care au intrat în vigoare de la 1 august 2019: Pr. Cristinel Țâmpu – paroh la Parohia Sfânta Maria a Harurilor (Bărăția), București Pr. Octavian Enache – vicar la Parohia Cristos, Rege, Ploiești Pr. Virgil Susanu – vicar la Parohia Sf. Tereza a Pruncului Isus, București Pr. Viorel Cuș – vicar la Parohia Adormirea Maicii Domnului, Brăila Pr. Cezar Nanea – vicar la Parohia Sf. Fecioară Maria, Regina Sfântului Rozariu, Popești Leordeni (IF) Pr. Andrei Dumitrescu – vicar la Parohia Sfântul Francisc de Assisi, București Pr. Daniel Benchea – vicar la Parohia Sf. Fecioară Maria, Regină (Cioplea), București Pr. Robert Petrișor – vicar la Parohia Sf. Pius din Pietrelcina (Padre Pio), Constanța Pr. Vincențiu Balint – Cancelarius al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti Pr. Dominic Bucur, CSJ – Profesor la Colegiul romano-catolic Sf. Iosif, Bucureşti Pr. Ciprian Matei – pastoraţie în Irlanda Pr. Andrei-Petrică Imbrea – misionar în Kenya Pr. Eugen Bortoș – Cancelarius emerit al Arhidiecezei RomanoCatolice de Bucureşti, preot pensionar la Parohia Sf. Maria a Harurilor (Bărăția), București

Revista Actualitatea creștină poate fi achiziționată de la Librăria Sf. Iosif Str. G-ral H.M. Berthelot 19, 010164 – Bucureşti, sector 1 Tel.: 021 201 54 57 Email: libraria@arcb.ro Website: www.librariasfiosif.ro Persoană de contact: Tereza Petreş

www.librariasfiosif.ro

Cazare pentru studenți

tejarul - campus universitar - pentru băieți (stejarul.muntelealb.ro) și Timona - campus universitar - pentru fete (campus-universitar. org) vin în întâmpinarea tinerilor care studiază în București. Aceste centre private oferă posibilitate de cazare, masă, spații de studiu, activități de formare intelectuală, culturală și umană pentru a facilita o educație completă, profesională și personală în timpul facultății, pentru o mai bună abordare a vieții profesionale, familiale și o implicare activă în societate. Ambele inițiative sunt inspirate de mesajul Sfântului Josemaría Escrivá, fondatorul Prelaturii Opus Dei, și oferă formare spirituală pentru cei interesați. Detalii pot fi găsite pe site-urile menționate mai sus.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2019

ASCULTĂ RADIO MARIA O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL TĂU!

DIGI: 12687 MHz

www.radiomaria.ro

Sufletul nu are vacanţă. Deci, când mergi în concediu, la mare sau la munte, nu uita să te ocupi şi de sufletul tău!

GÂNDUL LUNII

Nr. 8/2019 * Anul XXX * Serie nouă * 4 lei

SANCTUARUL

Spațiu privilegiat pentru a atinge milostivirea Domnului

Această călătorie să aducă roade îmbelșugate pentru România

Legendă imagine: desen în tuș negru pentru „La visite de pauvres”, ediția ilustrată (manuscris), 1923.

Prezența rațiunii presupune prezența lui Dumnezeu. www.vladimirghika.ro

Petru Favre, sfântul care lucra cu ajutorul îngerilor

Sâmbătă, 7 septembrie, va avea loc pelerinajul anual la sanctuarul marian diecezan Regina Carmelului, de la Ciofliceni (Snagov).