Actualitatea creștină, nr. 7/2016 | serie nouă by Revista Actualitatea Crestina

CUPRINS Actualitatea creștină • Publicație a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București • Anul XXVII, Nr. 7/2016

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII

Tinerii, martori ai milostivirii 16 Din catehezele Papei Francisc Dumnezeu nu se resemnează Scrisoare adresată tinerilor niciodată cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului, 2016 17 Jubileul slujitorilor altarului Milostivirea, VATICAN modul de viață al preotului 5 Papa Francisc. Trei cuvinte 18 Sfinții milostivirii Sfântul Benedict 6 Știri din Vatican Fericitul Tit Brandsma 7 L’Osservatore Romano 19 Faptele milostivirii FOCUS Uitarea de sine 8 Biserică și societate 20 Parabolele milostivirii Parabola drahmei regăsite Sărăcia are chip (Lc 15,8-10) Tragediile altora ne privesc şi pe noi 21 Credința în fapte Bucurii pentru copii 10 Eveniment Cinci noi preoți Schimbarea începe cu tine 12 Știri ARCB OAMENI ȘI LOCURI 13 Știri interne/externe 22 Urcând Muntele Carmelului VIAȚA APOSTOLICĂ

14 Asociații de laici Asociația Legio Mariae Asociația Misionară Catehetă a Inimii lui Isus

UNIVERSUL FAMILIEI

26 Întoarcerea la realitate 27 7 filme pentru vacanța în familie

COPERTA ACTUALITATEA CREŞTINĂ, NR. 7/2016

32 28 Suflet tânăr Drumul către ZMT Cracovia Angelino 30 ABC-ul credinței 32 Povești de viață Privește-mă! Exist! CULTURĂ

33 File de istorie Mater Clementine Mayer Pr. Felix Martucci C.P. 34 Idei pentru timpul liber ETCETERA

35 De pe net 36 Anunțuri

Mesajul redacției Numărul din luna iulie al revistei Actualitatea creștină se deschide cu Scrisoarea pe care PS Cornel Damian, Episcop Auxiliar de București, a adresat-o tinerilor cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului ce se va desfășura la Cracovia, în perioada 26-31 iulie. La rubrica Vatican, prezentăm un material despre interviul pe care Papa Francisc l-a acordat în luna mai cotidianului francez La Croix, în care abordează teme ca: emigranți, islamism, laicitate, Franța, misionari, abuzuri, ipoteza unei reintegrări a lefebvrienilor în Biserică. La rubrica Focus, Anca Mărtinaș Giulimondi vorbește despre vizita Papei, pe 13 iunie, la sediul organizației internaționale „World Food Programme”, din Roma, ce combate foametea la nivel mondial, unde Pontiful a susținut dreptul fiecărui om de a avea acces la hrana necesară. Tot la această rubrică dedicăm două pagini sfințirii de preoți de pe 19 iunie, din Catedrala „Sf. Iosif”, și mărturiilor preoților nou sfințiți. În paginile dedicate asociaţiilor de laici prezentăm Asociația Legio Mariae și Asociația Misionară Catehetă a Inimii lui Isus. În paginile dedicate Anului Milostivirii puteți citi despre Jubileul slujitorilor altarului și despre Jubileul bolnavilor celebrat în Catedrala „Sf. Iosif”, dar și despre uitarea de sine în viața Fericitului Vladmir Ghika. Rubrica Oameni și locuri vă invită să urcați Muntele Carmelului, loc al manifestării miraculoase a Dumnezeului lui Israel prin profetul Ilie. La rubrica Universul familiei vă propunem o mărturie despre o tânără care a reușit să scape din infernul traficului de persoane. În paginile revistei vă oferim, de asemenea, impresii ale unor tineri ce se pregătesc să participe la ZMT Cracovia, știri din țară, de la Vatican și din lume.

EDITOR

Centrul de Comunicații Sociale Angelus Communicationis Redacție

Iulia Cojocariu Pr. Francisc Doboș Liana Gehl Cristina Grigore Pr. Fabian Măriuț Pr. Tarciziu Șerban Cristina Șoican Pr. Francisc Ungureanu Corectură

Daniel Filip Paula Iosif

Colaboratori

Marta Andro Pr. Daniel Bulai Viviana şi Alexis Dimcev Dănuț Doboș Anca Mărtinaş Giulimondi Pr. Dan Suciu csi Layout GRAFIC

Lavinia Dăncescu Manuchian Coperți

Roxana Elekes Distribuție și abonamente

Petreș Tereza Librăria Sf. Iosif Str. G-ral Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015457, libraria@arcb.ro www.librariasfiosif.ro

Vatican: Îngerul Domnului, cu Papa - 26.06.2016

Tipar

Tipografia Everest 2001 SRL www.everest.ro

Actualitatea creștină Publicație a Arhidiecezei Romano-Catolice de București Str. G-ral Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015470, 021/2015411 redactie@actualitatea-crestina.ro www.actualitatea-crestina.ro ISSN 1221 - 7700

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

ZMT

CRACOVIA 26 - 31 iulie 2016

Tinerii, martori ai milostivirii Scrisoare adresată tinerilor cu ocazia Zilei mondiale a tineretului, 2016

Dragi tineri,

n acest an, Cracovia va găzdui cea de a 31-a Întâlnire mondială a tinerilor, moment care se va desfășura în luna iulie, începând cu ziua de 26. Această întâlnire este precedată, și, într-un fel, pregătită de Ziua Tineretului celebrată în toate diecezele din lume în Duminica Floriilor, eveniment instituit de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea. Motivul pentru care evoc figura acestui Papă se datorează faptului că anul acesta, alături de sora Faustina Kowalska, el este unul dintre patronii spirituali ai întâlnirii din Polonia. Papa Francisc le spunea tinerilor din Mexic, anul acesta: „Dragi

tineri, avem o întâlnire în următoarea Zi mondială a tineretului, în 2016, la Cracovia, în Polonia. Prin mijlocirea maternă a Mariei, să cerem lumina Duhului Sfânt pe drumul care ne va conduce către această nouă etapă de glorioasă celebrare a credinței și a iubirii față de Cristos”. Privită din această perspectivă, putem afirma că ziua mondială a tineretului este, înainte de toate, o invitație adresată tuturor tinerilor, invitație la o întâlnire personală cu Cristos; în cadrul ei, fiecare participant se va simți interpelat și vizat în mod special de Dumnezeu. Aminteam de Papa Ioan Paul al II-lea, cel care a avut ideea și a organizat - începând cu anul 1985 Întâlnirile mondiale ale tinerilor, ca momente forte pe drumul credinței

lor. Respectivul an fusese dedicat de către ONU tinerilor în general. Pontiful de origine poloneză a avut intuiția curajoasă de a proclama, chiar în cadrul întâlnirii sale cu tineretul olandez, la Amsterdam, instituirea unei Zile mondiale a tineretului. Aș vrea, scriindu-vă aceste rânduri, să ne lăsăm îndrumați de actualul Papă Francisc care să ne fie un mentor spre și în interiorul evenimentului de la Cracovia. Prima călătorie apostolică în străinătate a Papei Francisc a avut loc în anul 2013, la sfârșitul lunii iulie, la Rio de Janeiro. După această dată, dialogurile Papei cu tinerii au fost numeroase, iar așteptarea întâlnirii de la Cracovia crește în intensitate pe zi ce trece. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

PĂSTORUL ARHIDIECEZEI

„Dragi tineri - spune Papa Francisc -, în lungul și solicitantul drum către întâlnirea de la Cracovia, suntem călăuziți de cuvintele lui Isus, luate din Predica de pe munte. Am început acest parcurs în 2014, meditând împreună asupra celei dintâi fericiri: Fericiți cei săraci cu Duhul, căci a lor este Împărăția cerurilor (Mt 5,3). Pentru anul 2015, tema a fost: Fericiți cei curați cu inima, pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu (Mt 5,8), iar în anul care ni se înfățișează, vrem să ne lăsăm inspirați de cuvintele: Fericiți cei milostivi, căci ei vor afla milă (Mt 5,7) (Mesajul Papei Francisc pentru cea de-a 31-a Zi mondiale a tineretului). Cred că ne-am obișnuit să vedem Ziua mondială a tineretului ca pe un drum, articulat după „regulile” unui real pelerinaj de credință. Desigur, ca orice pelerinaj, va fi necesar un anumit parcurs, care presupune ca o primă treaptă predispunerea inimii pentru a trăi acest moment la înalte cote spirituale. Urmează o a doua treaptă, şi anume împărtăşirea experienţei proprii cu ceilalţi tineri: tot entuziasmul acestor zile de har trebuie apoi orientat şi valorificat

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

în dimensiunea cotidiană a propriei vieţi, prin mărturia de credinţă atât prin cuvinte, cât şi prin fapte. O altă caracteristică a evenimentului care se apropie este oferită de faptul că anul acesta Biserica celebrează Anul Sfânt al Milostivirii, transformând astfel Întâlnirea tinerilor într-un adevărat jubileu, iar motoul acestui Jubileu este „Milostivi precum Tatăl”. Termenul „milostivire” din Biblie face trimitere la o iubire cât se poate de concretă și gratuită. Milostivirea presupune mereu iertare; nu este „o idee abstractă, ci o realitate concretă prin care Dumnezeu revelează propria iubire ca pe aceea a unui tată și a unei mame care se emoționează până în adâncul măruntaielor față de propriul copil” (Misericordiae vultus, 6). Această milostivire concretă a lui Dumnezeu suntem chemați să o experimentăm cu toții. Pe când avea 17 ani, Papa Francisc a întâlnit un preot și a simțit nevoia de a se spovedi. „Acea întâlnire mi-a schimbat viața. Am descoperit că atunci când ne deschidem inima cu transparență și umilință, pur și simplu ni se oferă posibilitatea de

a contempla în mod foarte concret milostivirea lui Dumnezeu”. Închei propunându-vă spre meditare rugăciunea oficială pentru această Întâlnire mondială a tineretului și îndemnându-vă să fiți și voi adevărați martori ai milostivirii. „Dumnezeule, Părinte milostiv, care ai descoperit iubirea ta în Fiul Tău Isus Cristos și ai revărsat-o asupra noastră în Duhul Sfânt Mângâietorul, îți încredințăm astăzi destinul lumii și al fiecărui om. Ți-i încredințăm în mod deosebit pe tinerii de toate limbile, popoarele și națiunile [...]. Părinte ceresc, fă-ne martori ai milostivirii Tale. Învață-ne să le aducem lumina credinței celor cufundați în îndoieli, speranță celor descurajați, iubire celor indiferenți, iertare celor care săvârșesc răul și bucurie celor nefericiți. Fă ca scânteia iubirii milostive, pe care ai aprins-o în noi, să devină un foc care să transforme inimile și reînnoiește fața pământului”.

PS Cornel Damian Episcop auxiliar de București

VATICAN

PAPA FRANCISC. TREI CUVINTE

Sfințenia e un drum personal, făcut zi de zi Zâzanie. Sfințenie. Anti-fericire

Joi - 12 mai 2016

Zâzanie. „Isus, ridicând ochii spre cer, s-a rugat”, spune Sfântul Ioan în fragmentul evanghelic (17, 20-26). S-a rugat pentru toți, nu doar pentru ucenici: pentru mine, pentru tine, pentru fiecare dintre noi, și continuă să o facă din cer. Iar Isus îi cere Tatălui „ca toți să fie una, după cum tu, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie una în noi”. Se roagă pentru unitatea dintre creștini, pentru unitatea comunităților creștine, „pentru ca lumea să creadă că Tu m-ai trimis”, adaugă Isus. E greu să ajungem la unitate într-o comunitate creștină, o parohie, un episcopat, o instituție creștină, o familie creștină. Diavolul a intrat în lume, spune Biblia, prin invidie, și cred că se poate spune că e ceva obișnuit ca în comunitățile noastre, în parohii, instituții, episcopate, diviziunile acute să înceapă de la gelozii, de la invidii, care duc la multă zâzanie. Să-i cerem Domnului harul să ne dea tăria ca în comunitățile noastre

să nu se întâmple așa. Isus ne spune și ce să facem când nu suntem de acord cu cineva: „Cheamă-l, vorbiți!” Iar dacă interlocutorul tău nu înțelege ori nu vrea, cheamă un martor și fii mediator. Isus așa ne-a învățat. Să-i cerem să ne dea darul care făurește unitatea, pe Duhul Sfânt. Să-i cerem unitate pentru toți creștinii, pentru comunitățile și familiile noastre. Și să știm când să ne mușcăm limba. Marți - 24 mai 2016

Sfințenie. Sfințenia nu se

poate cumpăra, nici vinde. Nici nu se poate oferi în dar. E un drum în prezența lui Dumnezeu, pe care trebuie să-l fac personal, nu îl poate face altcineva în locul meu. Eu mă pot ruga pentru ca o persoană să fie sfântă, dar drumul trebuie să-l facă acea persoană. Sfințenia este un drum pe care trebuie să-l facem în fiecare zi, cu curaj, speranță, har și convertire. Să facem în fiecare zi, un mic pas înainte, spre întâlnirea cu Domnul. Să mergem mereu înainte pe drumul sfinţeniei simple.

Luni - 6 iunie 2016

Anti-fericire. Fericirile din discursul lui Isus, din Evanghelia după Matei (5,1-12), sunt „legea cea nouă”, sunt ca un itinerar care ne îndrumă pe calea ce duce la Împărăția lui Dumnezeu. Luca adaugă la fericiri patru avertismente: „vai vouă”; sunt anti-fericiri, care ne duc la pierzanie. Primul „vai vouă” se referă la cei bogați: bogăția devine o idolatrie când suntem atașați de ea. Nu întâmplător majoritatea idolilor sunt din aur. Apoi sunt cei care au de toate, care sunt saturaţi, închişi. Cei care nu mai văd dincolo de propria fericire, plini de orgoliu. Şi cei cărora le place să fie „tămâiați”, toți să vorbească bine de ei. Printre fericiri e una care combate aceste patru atitudini: „fericiți cei blânzi și smeriți cu inima”. A fi blând și smerit cu inima nu înseamnă a fi prost: înseamnă profunzime în înțelegerea măreției lui Dumnezeu. Să citim puțin acasă fericirile și anti-fericirile: sunt un ghid. Ne va face bine.

Twitter: @Pontifex Nu încetați să cereți cu stăruință ajutorul lui Dumnezeu, mai ales în momentele dificile.

Papa Francisc

IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

VATICAN

MOTU PROPRIO Un nou Departament pentru PRIVIND OCROTIREA Laici, Familie și Viață MINORILOR ȘTIRI DIN VATICAN

La propunerea Consiliului celor nouă Cardinali cu care colaborează pentru reformarea Curiei, pe 4 iunie, Papa a aprobat statutul ad experimentum al noului Dicasteriu pentru Laici, Familie și Viață.

Pe 4 iunie, a fost promulgat motu proprio privind ocrotirea pastorală a minorilor.

ncepând cu 1 septembrie, noul Dicasteriu, expresie a efortului de reformă a Curiei Romane, va reuni actualele Consilii Pontificale pentru Laici și pentru Familie. Din acea dată, ambele Consilii vor fi suprimate. Noul Dicasteriu, denumirea dată de Statut - nici Congregație, nici Consiliu Pontifical - va avea „propriii membri, între care credincioși laici, bărbați și femei, celibatari și căsătoriți, angajați în diferitele domenii de activitate, ce provin din diferite părți ale lumii, așa încât să reflecte caracterul universal al Bisericii”.

Conform statutului, „Dicasteriul este competent în acele materii ce sunt de competenţa Scaunului Apostolic pentru promovarea vieții și a apostolatului laicilor, pentru îngrijirea pastorală a familiei și a misiunii sale, conform planului lui Dumnezeu și pentru ocrotirea și sprijinirea vieții umane”, urmând toate normele stabilite pentru Curia Romană. Cu noua structură va fi asociată Academia Pontificală pentru Viață, urmând să aibă legături directe și cu Institutul Pontifical Papa Ioan Paul al II-lea pentru Studii despre Căsătorie și Familie.

entru a întări efortul Bisericii în ocrotirea minorilor, Papa a promulgat motu proprio - Ca o mamă iubitoare, sub a cărui incidență intră episcopii diecezani sau eparhiali, superiorii majori ai Institutelor de viață consacrată, ai Societăților de viață apostolică de drept pontifical. Papa stabilește că printre cauzele grave pe care Dreptul Canonic le prevede pentru destituirea din oficiul ecleziastic (pentru episcopi sau superiori majori), trebuie inclusă și neglijența în privința cazurilor de abuzuri sexuale.

Relația dintre ierarhie și carismă Pe 14 iunie a fost prezentată Scrisoarea Iuvenescit Ecclesia, referitoare la relația dintre ierarhie și carismă.

crisoarea Iuvenescit Ecclesia („Biserica întinerește”) este adresată episcopilor Bisericii Catolice și se oprește asupra relației dintre darurile ierarhice și cele carismatice și importanța acesteia pentru viața și misiunea Bisericii. Darurile ierarhice sunt conferite de sacramentul hirotonirii (episcopale, sacerdotale, diaconale), iar darurile carismatice sunt distribuite în mod liber de Duhul Sfânt.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

VATICAN L’OSSERVATORE ROMANO

Europa și rădăcinile creștine Interviu cu Papa Francisc

L’Osservatore Romano este oficiosul Sfântului Scaun, fondat în 1861. Este un cotidian politic religios. www.osservatoreromano.va

L’Osservatore Romano, 17 mai 2016

migranți, islamism, laicitate, Franța, misionari, abuzuri, ipoteza unei reintegrări a lefebvrienilor în Biserică, familia sunt principalele teme abordate în interviul din 9 mai, pe care Papa Francisc l-a acordat cotidianului francez „La Croix”. În discursurile despre Europa, amintiți de „rădăcinile” creștine ale continentului, fără a le atribui, însă, calificativul de creştine. Definiţi „identitatea creștină” mai degrabă ca o „dinamică multiculturală”. Considerați că expresia „rădăcini creștine” este nepotrivită pentru Europa? Trebuie să vorbim despre rădăcini la plural, pentru că sunt multe. În acest sens, atunci când aud vorbindu-se despre rădăcinile creștine ale Europei, uneori am rețineri față de tonul folosit, care poate fi triumfalist ori vindicativ. Atunci devine colonialism. Ioan Paul al II-lea vorbea despre ele cu un ton liniștit. Europa, da, are rădăcini creștine. Creștinismul are îndatorirea să le ude, dar într-un spirit de slujire, ca în episodul spălării picioarelor. Îndatorirea creștinismului față de Europa este slujirea. Erich Przywara, mare maestru al lui Romano Guardini și al lui Hans Urs von Balthasar, ne învaţă acest lucru: contribuţia pe care creştinismul o aduce unei culturi este cea a lui Cristos de la spălarea picioarelor, adică slujirea şi dăruirea vieţii. Nu trebuie să fie o contribuţie colonialistă. [...]

Farmecul Muntelui Athos

În acest context laic, cum ar trebui să apere catolicii preocupările lor în ceea ce priveşte temele sociale, precum eutanasia ori căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex? În Parlament trebuie să se discute, să se argumenteze, să se explice, să se raţioneze. În acest fel se maturizează o societate. Odată ce legea este votată, Statul trebuie să respecte conştiinţele. În orice structură juridică, trebuie să fie prezentă obiecţia de conştiinţă, pentru că este un drept al omului. Inclusiv pentru un funcţionar al Guvernului, care este o persoană umană. Statul trebuie să arate respect şi faţă de critici. Aceasta este adevărata laicitate. Nu pot fi aruncate cât colo argumentele catolicilor, spunându-le acestora: „Vorbiți ca un preot”. Nu, ele sunt întemeiate pe gândirea creștină [...]. Pe care dintre sfinți îl preferați? Sfânta Tereza a Pruncului Isus. (De Guillaume Goubert și Sébastien Maillard. Traducere de C. Grigore)

Accademia di Romania din Roma a găzduit, până la 22 mai, expoziția fotografică „Athos, culorile credinței”.

ar se întâmplă să vezi călugări de la Muntele Athos fotografiați și surprinși în activitățile lor cotidiene. Ei au avut încredere în munca răbdătoare a unui fotograf care i-a vizitat de 25 de ori în cinci ani. Stratos Kalafatis a făcut 200 de zile de pelerinaj fotografic, între 2008 și 2013, ceea ce i-a permis să ajungă la o adâncă înțelegere a acestei lumi de credință și spiritualitate povestită prin 120 de fotografii ce alcătuiesc expoziția îngrijită de Afrodite Oikonomidou. Fotografiile sunt o mărturie a explorării și cunoașterii, timp de cinci ani, a Muntelui Athos, a peisajelor și mănăstirilor sale, dar mai ales a oamenilor care locuiesc acolo. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS BISERICĂ ȘI SOCIETATE

Foametea şi sărăcia nu sunt ceva natural, ceva firesc ori evident. Papa Francisc

Sărăcia are chip

Tragediile altora ne privesc şi pe noi Papa Francisc a mers luni, 13 iunie 2016, în vizită la sediul organizației internaționale World Food Programme, din Roma, care combate foametea la nivel mondial, susținând dreptul fiecărui om de a avea acces la hrana necesară. Text: Anca Mărtinaș Giulimondi

a începutul discursului adresat în cadrul Sesiunii anuale a Consiliului Executiv al Programului Alimentar Mondial („World Food Programme”), Papa Francisc a amintit sacrificiul făcut de numeroși membri ai acestui Organism, care „și-au sacrificat viața astfel încât, chiar și în mijlocul unor evenimente complexe, să nu le lipsească hrana celor înfometați”. „Numele gravate la intrarea în acest sediu sunt 8

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

un semn elocvent al faptului că Programul Alimentar Mondial, departe de a fi o structură anonimă și formală, constituie un instrument valid al comunității internaționale, pentru a întreprinde activități tot mai viguroase și mai eficiente”. Pontiful s-a referit la lumea actuală „interconexă și hipercomunicativă”, în care distanțele geografice par micșorate și în care avem posibilitatea de a fi în contact, aproape simultan, cu ceea ce se întâmplă în

cealaltă parte a lumii, putând asista – prin intermediul tehnologiei – la situații dureroase. Însă, a atras atenția asupra unui paradox. „Excesul de informație de care dispunem – a arătat Papa Francisc – generează gradual «naturalizarea» stării de mizerie. Adică, încetul cu încetul, devenim imuni la tragediile altora și le considerăm ca pe ceva «firesc». Sunt atât de numeroase imaginile care ajung la noi, încât vedem durerea, dar nu ne mișcă, auzim plânsul, dar nu-l ogoim; vedem setea, dar nu o potolim. În această lume, multe vieți devin o parte dintr-o știre care, în scurt timp, va fi înlocuită de o alta. Și, în timp ce știrile se schimbă, durerea, foametea și setea nu se schimbă, ci continuă să rămână”. „Azi – a continuat pontiful – nu ne putem considera satisfăcuți doar pentru faptul de a cunoaște situația multora dintre frații noștri”, fiind necesară o intervenție pe trepte și niveluri diferite, în care persoana umană concretă, care suferă și

FOCUS

căreia îi este foame, să fie obiectivul eforturilor noastre. Sfântul Părinte a pus accentul pe două intervenții necesare la nivel de gândire și de acțiune. Prima este „denaturalizarea sărăciei extreme”, a lipsei hranei, care „nu este nici ceva firesc și nici normal”, ci o realitate care ne obligă să reflectăm asupra cauzelor care o generează, asupra distribuției rele și egoiste, asupra faptului că roadele pământului – ce reprezintă un dar pentru întreaga umanitate – au fost transformate într-un privilegiu pentru puțini. Referindu-se la

a doua intervenție necesară, Papa Francisc a evidențiat exigența „debirocratizării foametei”, a deblocării acțiunilor care par să fie uneori împiedicate în hățișul birocrației. „Populațiile cele mai lipsite de apărare nu doar suferă de pe urma conflictelor belice, dar, în același timp, asistă la împiedicarea realizării obiectivelor oricărui tip de ajutor. În aceste situații, rolul vostru este esențial, pentru că avem nevoie de adevărați eroi, în măsură să deschidă căi, să creeze punți, să ușureze proceduri și să pună accentul pe chipul celor care suferă”.

Totodată, amintind implicarea Bisericii Catolice în lupta împotriva foametei, Papa Francisc a dat asigurări în privința sprijinirii eforturilor Programului Alimentar Mondial: „Fidelă misiunii sale, Biserica Catolică dorește să lucreze în mod concertat cu toate inițiativele care luptă pentru salvgardarea demnității persoanelor, în special a persoanelor rănite în drepturile lor. Cu speranța ca eliminarea foametei să devină o prioritate urgentă, vă asigur de sprijin și susținere pentru favorizarea tuturor eforturilor întreprinse”.

Discursul Papei Francisc Fragmente

ărăcia are un chip. Are chipul unui copil, are chipul unei familii, are chip de tineri și de persoane în vârstă. Are chipul lipsei de oportunități și de muncă pentru multe persoane, are chipul emigrărilor forțate, al caselor abandonate ori distruse. Nu putem să „naturalizăm” foametea atâtor persoane, nu ne este permis să spunem că situația lor este rodul unui destin orb în faţa căruia nu putem face nimic. Iar când sărăcia încetează să mai aibă un chip, putem cădea în tentația de a începe să vorbim și să discutăm despre „foamete”, „alimentație”, „violență”, lăsând de o parte subiectul concret, care astăzi continuă să bată la ușile noastre. Atunci când lipsesc chipurile şi poveştile de viaţă, vieţile persoanelor încep să devină cifre şi astfel, puţin câte puţin, riscăm să birocratizăm durerea celorlalţi. Birocraţiile se ocupă cu documentele; în schimb, compasiunea – nu mila, ci compasiunea, acea „pătimire cu” – intră în joc pentru persoane. Și cred că în acest sens, avem multe de făcut. Consumismul – care cuprinde societăţile noastre – ne-a făcut să ne obişnuim cu abundenţa şi cu risipa

de alimente. Dar e bine să ne amintim că risipind alimentele e ca şi cum le-am fura de pe masa săracului, a celui care suferă de foame. Această realitate ne cere să reflectăm asupra problemei pierderilor şi a risipei de alimente, pentru a identifica modalități și căi care, înfruntând cu seriozitate această problematică, să fie instrumente de solidaritate și împărtășire cu cei mai nevoiaşi.

IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS EVENIMENT

Jurământul diaconilor

CINCI NOI PREOȚI

Hirotoniți de ÎPS Ioan Robu în Catedrala „Sfântul Iosif” Cinci diaconi – patru diecezani și un călugăr – au primit sacramentul Sfintei Preoţii, prin impunerea mâinilor ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București.

n cadrul unei Sfinte Liturghii solemne, celebrate duminică, 19 iunie 2016, în Catedrala „Sfântul Iosif ”, au fost hirotoniţi preoţi Valeriu Acatrinei, Gheorghiță Daniel Benchea, Felician Iancu, Liviu-Narcis Matieș și Florin Piștiean: primii patru, pentru Arhidieceza de București; al cincilea, pentru Congregația „Sfântul Iosif ” (Iozefinii lui Murialdo). La celebrare au participat zeci de preoți diecezani și călugări, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași, superiorul provincial al Congregației Sfântul Iosif, colegii diaconi care urmau să fie hirotoniți la Iași pe 24 10

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

iunie, persoane consacrate și peste o mie de credincioși, rude și prieteni ai neo-prezbiterilor. ÎPS Ioan a explicat, la predică, cele cinci promisiuni pe care diaconii le fac în timpul primirii Sacramentului Sfintei Preoții: de a conlucra cu episcopul – o condiţie esenţială, care „nu privește altceva decât păstorirea poporului lui Dumnezeu, sub călăuzirea Duhului Sfânt”; de a fi „tot mai strâns uniți cu Cristos” – care înseamnă a-și consacra viața „ca El [Cristos] și împreună cu El”; de a sluji Cuvântului lui Dumnezeu – „prin vestirea Evangheliei și predicarea învățăturii catolice, nu a altor învățături”; de a

iaconii Valeriu Acatrinei, Gheorghiță Daniel Benchea, Felician Iancu, Liviu-Narcis Matieș și Florin Piștiean au depus sâmbătă, 18 iunie 2016, profesiunea de credință și jurământul de fidelitate în fața PS Cornel Damian, Episcop auxiliar al Arhidiecezei RomanoCatolice de București, și a martorilor, în capela din subsolul Catedralei „Sfântul Iosif”, din București. La eveniment au participat colegii diaconi, de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași, Monseniorul Benone Farcaș – rectorul aceluiași Institut –, membri ai Congregației „Sfântul Iosif”. În cadrul predicii, PS Cornel le-a vorbit tinerilor diaconi despre Sacramentul Preoției și despre misiunea preotului în Biserică și în lume astăzi.

celebra Sfintele Sacramente, „Tainele lui Cristos, după tradiția Bisericii, cu fidelitate, cu evlavie”; de a se dedica cu stăruinţă rugăciunii, implorând milostivirea lui Dumnezeu asupra poporului credincios. „Preotul – a mai spus Arhiepiscopul Mitropolit –, odată ce începe acest drum, rămâne pentru totdeauna vestitor al Cuvântului lui Dumnezeu, pentru sfințirea și mântuirea poporului creștin. Noi vom continua să vă însoțim cu rugăciune atentă și statornică, ca să mergeți – așa cum așteaptă Dumnezeu și Biserica de la voi – pe drumul pe care l-ați ales. Așa să vă ajute Dumnezeu!”.

FOCUS

Numirile noilor preoți E rândul meu să fac daruri

Am căutat mereu să discern glasul lui Isus care m-a chemat ca să-l urmez mai îndeaproape și Dumnezeu mi-a fost alături, copleşindu-mă cu darurile sale: darul vieții, al vocaţiei, sprijinul familiei și al celor apropiaţi pentru a discerne vocația şi a rămâne statornic, exemplul minunat de slujire al atâtor preoţi. Primirea sacramentului Preoţiei nu este un punct final, ci începutul unui drum de slujire continuă. A venit acum rândul meu să fac daruri: să celebrez Euharistia, să vestesc Evanghelia, să fiu semn al prezenţei şi al milostivirii lui Dumnezeu. (Liviu-Narcis Matieș, NT)

VĂZÂND LUMEA CU ALȚI OCHI

Am avut parte de o experiență deosebită: iubirea lui Dumnezeu m-a făcut să văd lumea cu alți ochi. Dragostea sa m-a convins să las un trecut umbrit de drama greșelilor și să îmbrățișez un viitor luminat de prezența minunată a lui Dumnezeu, care avea să-mi ofere o viață plină de pace, bucurie și împlinire. Această iubire nu m-a lăsat să-mi continui viața fără să mă întreb ce pot face pentru ca ea să ajungă la toți oamenii. Sf. Fecioară mi-a deschis ochii să văd în Preoție modul cel mai potrivit prin care pot duce lumii mesajul de iubire al lui Dumnezeu. (Felician Iancu, BV)

Un drum care merită

Cu inima plină de recunoștință, îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a chemat să-i slujesc lui și Bisericii. Sămânța vocației mi-a fost sădită în familie și prin preoții care mi-au fost călăuze. În perioada anilor de liceu, am neglijat această sămânță, dar am rămas aproape de altar și de Euharistie. Unirea cu Isus m-a ajutat, în timp, să mă gândesc la ceea ce voi face cu viața și cu vocația mea. Și am decis să intru în Seminar. A fost un drum cu momente frumoase, dar și cu momente dificile. Dar la capătul lui, vreau să le spun tinerilor că acest drum merită. (Valeriu Acatrinei, BC)

Ce dar măreț este Preoția!

Ce dar măreț! Ce responsabilitate este Preoția pe umerii unui simplu om de multe ori nevrednic de o asemenea chemare, căci Domnul alege ca preoți oameni, nu îngeri. Oameni ce nu au fost mai deosebiți decât ceilalți, dar au fost disponibili ca în slăbiciunea lor să-i slujească pe ceilalți. DA a fost răspunsul meu în ziua hirotonirii și doresc să fie în orice moment al vieții. Știu că și eu sunt un om poate de prea multe ori nevrednic, dar am speranță în cel ce mi-a spus: „Fii tare și ai curaj, Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face!” (Ios 1,9b). (Gheorghiță Daniel Benchea, BC)

naltpreasfințitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, le-a dat jurisdicție sacerdotală celor patru preoți diecezani nou-sfințiți pe 19 iunie 2016 și le-a comunicat că vor fi numiți ca preoți vicari, începând cu data de 1 august 2016, după cum urmează: Pr. Valeriu Acatrinei – Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, București; Pr. Gheorghiță Daniel Benchea – Parohia „Sfânta Tereza”, București; Pr. Felician Iancu – Parohia „Cristos, Regele Universului”, Ploiești; Pr. Liviu-Narcis Matieș – Parohia „Sfânta Cruce”, București.

BUCURIA MISIUNII PREOȚEȘTI

Cu emoție am așteptat această zi minunată. Mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru darul preoției, îl rog să-mi dea putere și har să răspund mereu cu bucurie și dăruire misiunii de a fi om și preot cu iubire de Dumnezeu și de oameni. În anii de pregătire, mi-am dat seama de importanța încrederii în ajutorul și milostivirea bunului Dumnezeu; când puterile omenești mi-au lipsit, am mers la Isus cu încredere și speranță. Să ne încredințăm Sfintei Fecioare ca să devenim oameni ai rugăciunii, iubitori de Dumnezeu și de oameni. (Florin Piștiean, BR)

IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

FOCUS ȘTIRI ARCB

Constanța

Pelerinaj

Duminică, 12 iunie, membrii comunității parohiale Sfânta Cruce, din București, au fost în Pelerinaj la Poarta Sfântă a Bazilicii Sfântul Anton, din Constanța, care a fost aleasă de ÎPS Ioan Robu ca loc de pelerinaj unde se poate dobândi indulgența Jubileului Milostivirii. București

Vizită de onoare Pe 6 iunie, Nunțiul Apostolic în România, Mons. Miguel Maury Buendía, a vizitat Asociația Don Orione, din Voluntari (Ilfov), ce se ocupă de persoane aflate în dificultate: bătrâni, bolnavi, orfani. Tulcea

Formare Pe 15 iunie, la Parohia Sfântul Mihail Arhanghelul, din Tulcea, a avut loc o întâlnire de formare permanentă a preoților din Decanatul de Dobrogea, cu tema Pastorația pe internet, la care a luat parte și Pr. Francisc Ungureanu, Vicar episcopal pentru cler și vocații în Arhidieceza Romano-Catolică de București.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Sărbătoare la Râmnicu Vâlcea

Prezentarea noului preot paroh

Rugăciune comună a celor două comunități catolice din Râmnicu Vâlcea.

uminică, 12 iunie, Parohia Romano-Catolică Sf. Anton de Padova și Parohia Greco-Catolică Sf. Rita de Cascia au organizat o procesiune cu Preasfântul Sacrament și cu statuia Sf. Anton. La ora 17, după celebrarea ritualului sfințirii crinilor, procesiunea a pornit de la biserica Sf. Rita spre biserica Sf. Anton. Participanții au dat mărturie de credință, cerând prin cântece și rugăciuni ocrotirea Sf. Anton. La ora 18, la biserica Sf. Anton a fost celebrată Sf. Liturghie de hram. Celebrarea a încheiat și zilele de misiuni ținute de oblații de la mănăstirea Sf. Eugen din Mărăcineni. La Liturghia prezidată de Pr. Neculai Iojă, paroh la Curtea de Argeș, au concelebrat Pr. Petru Balint, parohul comunității romano-catolice din Râmnicu Vâlcea, Pr. Marian Stoicănescu, parohul comunității greco-catolice din localitate, Pr. Sergiu-Alin Pal, din Parohia Slatina, și preoții misionari oblați.

Duminică, 12 iunie, în Parohia Sfinții Apostoli Petru şi Paul, din Pitești, a avut loc prezentarea noului preot paroh al comunităţii.

reotul Cristian-George Cherecheș și-a început oficiul de paroh la data de 1 iunie, odată cu pensionarea Pr. Iosif Cobzaru. Cu această ocazie, prin Pr. dr. Emil Moraru, ÎPS Ioan Robu a conferit părintelui Iosif Cobzaru, fostul paroh de Pitești, Crucea Arhiepiscopală, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei RomanoCatolice de București, ca semn de recunoștință pentru cei peste 40 de ani de slujire pastorală în Biserică. Noul paroh, Pr. Cristian-George Cherecheș, originar din Constanța, s-a născut la 22 aprilie 1976; a absolvit Institutul Teologic Franciscan din Roman în 2003, fiind sfinţit preot în 2005.

50 de ani de slujire preoțească Duminică, 26 iunie, Mons. Ilieş Sociu și Pr. Mihai Caităr (Münster, Germania) au aniversat jubileul de 50 de ani de preoţie.

ărbătoarea a fost marcată în Catedrala Sf. Iosif, printr-o Sfântă Liturghie solemnă prezidată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Monseniorul Ilieş Sociu, Vicar episcopal emerit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, s-a născut la 26 iulie 1941, la Luizi-Călugăra (BC) și a fost hirotonit pe 26 iulie 1966, la Iași. A activat în mai multe parohii și a îndeplinit mai multe funcții în Arhidieceză. În prezent, este preot pensionar la Parohia Bărăția, din Capitală.

FOCUS ȘTIRI INTERNE/EXTERNE

Congresul Milostivirii lui Dumnezeu În contextul Anului Milostivirii, Dieceza de Iaşi a organizat pe 9 şi 10 iunie, un Congres dedicat milostivirii lui Dumnezeu.

Marş în favoarea familiei Iași, 12 iunie, cea de-a treia ediţie a Marşului pentru Familie. venimentul a fost organizat de Asociaţia Familia Tradiţională, căreia i s-a alăturat Oficiul pentru Pastoraţia Familiei şi a Laicilor, din cadrul Episcopiei de Iaşi. Peste 2000 de persoane au mers într-un Marş al tăcerii, dorind să arate că familia este instituţia fundamentală ce trebuie să stea la baza Statului, aşa cum se află și la baza Bisericii. Obiectivul a fost acela de a sensibiliza opinia publică şi politicienii cu privire la articolul 48, aliniatul 2, din Constituţie, pentru a cărui schimbare s-au strâns circa 3 milioane de semnături.

venimentul a debutat pe 9 iunie, cu Sf. Liturghie celebrată în Catedrala Sf. Fecioară Maria, Regină, urmată de Adorație euharistică. Vineri, 10 iunie, au avut loc o serie de conferinţe, susținute de: Pr. conf. Iulian Faraoanu (Caracteristicile milostivirii în Sfânta Scriptură); Sr. Veronica Boașă (Caracteristicile cultului şi ale spiritualităţii milostivirii divine în Biserică); Pr. Iosif Iacob (Formele cultului milostivirii divine); Eugenia Dămătăr (Grupurile de rugăciune în viaţa Bisericii); Marius Puşcaşu (Caritatea - expresie a milostivirii. Forme de milostivire la periferii); Pr. Gabriel Bucur (Modalităţi practice de promovare a milostivirii divine în comunitate).

După Ora milostivirii și mărturiile unor persoane ce au simţit milostivirea divină în viaţa lor, a urmat momentul culminant al Congresului: Liturghia prezidată de PS Gherghel, însoţit la altar de 23 de preoţi, și, în încheiere, un concert de muzică sacră.

Siria

Italia

O rază de speranță

Victime ale exploatării Exploatarea copiilor prin muncă sexuale

În contextul dramatic al conflictului sângeros din Siria, pentru cei mai tineri s-a ivit o rază de speranță: sub îndrumarea comunității Fiii lui Don Bosco, la Alep a luat startul Vara adolescenților, ciclu de activități recreative destinate copiilor și adolescenților. Programul are în centru milostivirea, o temă care nu este exclusiv legată de Anul Milostivirii, ci se referă și la nevoia profundă de îndurare, într-atât de resimțită în Siria și, în special, în orașul Alep.

Pe 15 iunie, în Senat s-a desfășurat conferința O mare de sclave, în cadrul căreia au fost prezentate propuneri pentru protejarea victimelor exploatării sexuale ce sosesc pe mare. Acesta este sfârșitul trist pentru sute de femei ce trec de la starea de sărăcie la cea de prostituție forțată în orașele occidentale, cu promisiunea unui viitor mai bun. Creșterea numerică a acestora este semnificativă, mai ales fete și femei nigeriene, 2000 fiind identificate doar în acest an.

Mapamond

Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva muncii minorilor, Organizația Internațională a Muncii a ONU a afirmat că exploatarea copiilor prin muncă reprezintă încă o gravă urgență umanitară. Fenomenul afectează atât țările industrializate, cât și pe cele în curs de dezvoltare. Africa sub-sahariană rămâne regiunea cu cea mai mare incidență a exploatării. Potrivit unor estimări, aproximativ 22.000 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani mor în fiecare an la locul de muncă. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

VIAȚA APOSTOLICĂ ASOCIAȚII DE LAICI

Asociația Legio Mariae

sociația Legio Mariae Legiunea Mariei s-a născută în 1921, la Dublin, în Irlanda, din iniţiativa unui mic grup de persoane sub îndrumarea lui Frank Duff, funcţionar la Ministerul de Finanţe şi apoi secretar al ministrului irlandez al apărării. Acest grup a dat viață unei noi forme de apostolat: la început doi câte doi, după exemplul apostolilor, mergeau să viziteze bolnavii și persoanele nevoiașe și marginalizate. Încă de la început, Asociația a fost caracterizată de rugăciunea în comun, de munca de apostolat și de întâlnirile săptămânale, la care trebuiau să participe toți membrii. Frank Duff a avut intuiţia să formeze un grup spiritual de slujitori devotaţi Fecioarei, ducând-o pe Maria în lume, şi, prin intermediul ei, ducând lumea la Isus. A fost o adevărată intuiţie profetică şi o mărturie vie a felului în care Dumnezeu poate lucra prin inimile smerite. Identitatea asociației Legio Mariae este puternic înrădăcinată în spiritualitatea mariană şi în 14

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

încredinţarea către Duhul Sfânt, care sunt propuse membrilor ca obiective prioritare, împreună cu propria sfinţire şi cu participarea la misiunea evanghelizatoare a Bisericii. Toate acestea se realizează prin implicarea în opere de apostolat în slujba celor săraci şi suferinzi şi a celor îndepărtaţi de credinţă. Obiectivul asociației Legio Mariae este de a câştiga inimile oamenilor pentru a le arăta calea către Dumnezeu sub lumina Duhului Sfânt şi prin intermediul rugăciunii înălţate către Sfânta Fecioară, mijlocitoarea noastră în faţa lui Dumnezeu. Legio Mariae este un semn tangibil al felului în care spiritul misionar al laicilor, adesea trăit în unire cu angajamentele cotidiene în familie şi la locul de muncă, poate să meargă mână în mână cu o profundă înţelegere a chemării la sfinţenie primite prin Botez. Întreaga istorie a Asociației este o minunată mărturie de credinţă: credinţă în atotputernicia lui Dumnezeu, credinţă în forţa rugăciunii adresate Sfintei

Însufleţiți de spiritul Mariei

sociaţia poartă denumirea de legiune pentru că este organizată după modelul armatei romane, unde erau cultivate loialitatea, curajul, disciplina și perseverenţa. Idealul membrilor este să fie însufleţiți de spiritul Mariei, adică al umilinţei şi al ascultării cu iubire şi credinţă. Legio Mariae, născută în climatul mistic al Irlandei catolice, s-a răspândit în întreaga lume prin formarea de mii de grupuri pe toate continentele. În 2014, Sfântul Scaun a aprobat statutele Legio Mariae, înmânând decretul prin care această realitate eclezială este recunoscută ca asociaţie internaţională de credincioşi.

Fecioare Maria; rugăciunile către Maria, rostite cu credinţă, au obţinut întotdeauna răspuns.

VIAȚA APOSTOLICĂ

Colaboratori în mărturisirea iubirii milostive

Întâlnire a membrilor Asociației Misionare Catehete a Inimii lui Isus

Asociația Misionară Catehetă a Inimii lui Isus

sociația Misionară Catehetă a Inimii lui Isus este constituită din laici care, împreună cu Congregația Surorilor Misionare Catehete ale Sfintei Inimi, au misiunea de a răspândi în lume iubirea milostivă a lui Dumnezeu și de a ispăși păcatele săvârșite de omenirea întreagă. În anul 1900, observând realitatea socială, economică și religioasă a orașului Gravina, din sudul Italiei, Eustachio Montemurro, pe atunci medic în vârstă de 45 de ani, prin contemplarea Inimii străpunse a lui Cristos, se simte iubit de Acesta și simte că oamenii au mare nevoie nu atât de o vindecare a trupului, cât mai ales de vindecarea sufletului, deci să-l cunoască și să se apropie tot mai mult de Iubirea lui Cristos. La vârsta de 47 de ani ajunge preot și la scurt timp fondează Congregația Surorilor Misionare Catehete ale Sfintei Inimi, pentru a instrui copiii și tinerii în doctrina creștină și pentru a-i ajuta să

trăiască o experiență profundă a iubirii lui Cristos. Părintele Eustachio înțelege că surorile nu pot ajunge în toate „periferiile societății” și pentru aceasta dorește ca ele să fie ajutate de colaborarea laicilor. Aceștia, cu mai mare ușurință, pot duce și mărturisi iubirea milostivă a lui Isus în propriile familii, în societate, la locul de muncă. Nu putem să-i ajutăm pe alții să trăiască experiența întâlnirii cu iubirea Inimii lui Isus dacă mai întâi noi nu am experimentat întâlnirea cu milostivirea Sa. De aceea, membrii Asociației beneficiază de întâlniri periodice pentru formare la nivel spiritual și pentru intense momente de rugăciune, toate acestea reflectându-se apoi în mărturia de viață a fiecăruia. Pentru a deveni consacrat în Asociație, este necesară o perioadă de trei ani, timp în care persoana participă la întâlnirile de formare și încearcă să-și hrănească viața prin rugăciune și intimitate cu Cristos, cel pe care dorește să-l mărturisească.

olaborarea surorilor cu laicii în mărturisirea iubirii milostive a lui Dumnezeu a existat de la început, dar în timp, s-a simțit nevoia ca cei care doresc să trăiască mai intens această experiență să beneficieze și de un sprijin spiritual și moral. În consecință, au început să se organizeze într-o asociație. În România, în comunitatea din Popești-Leordeni, Asociația Laicală Misionară Catehetă a Inimii lui Isus a început să-și desfășoare activitatea din octombrie 2003.

don Eustachio Montemurro (1857-1923)

Pentru a menține vie carisma noastră, în fiecare an, în Solemnitatea Inimii lui Isus, reînnoim consacrarea la Inima Sa, promițând să o contemplăm și să le vorbim oamenilor despre ea. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII DIN CATEHEZELE PAPEI FRANCISC

Dumnezeu

nu se resemnează niciodată

Pentru Cristos, a arăta milă însemna să împărtăşească tristeţea celui pe care îl întâlnea şi să-l ajute, transformând-o în bucurie. Papa Francisc

Text: Iulia Cojocariu

n cateheza din 4 mai, Suveranul Pontif a analizat parabola oii pierdute. Amintind imaginea răspândită în iconografie a Bunului Păstor, ce poartă pe umeri oaia pierdută şi regăsită, a arătat cât de semnificativă este această icoană pentru a exprima grija lui Isus faţă de păcătoşi şi milostivirea lui Dumnezeu, care nu se resemnează în fața pierderii vreunuia dintre ei. Dumnezeu merge mereu în căutarea fiilor săi pierduţi, pentru a face apoi sărbătoare împreună cu toţi pentru regăsirea lor. Papa propune această parabolă spre reflecţie, deoarece în fiecare comunitate creştină există mereu cineva care lipseşte, care a plecat, lăsând locul gol. Însă pentru Dumnezeu, nimeni nu e niciodată pierdut. Până în ultima clipă, Dumnezeu ne caută. 16

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Parabola Tatălui Milostiv a constituit centrul reflecţiei în cadrul catehezei din 11 mai. Aceasta este o parabolă care vorbeşte despre milostivirea infinită a lui Dumnezeu, o milostivire exuberantă, necondiţionată. Nu trebuie să uităm condiţia noastră de fii ai lui Dumnezeu, rod al iubirii Tatălui, condiţie ce nu depinde de meritele sau de acţiunile noastre şi pe care nimeni nu ne-o poate lua. Este o parabolă care ne încurajează să nu disperăm niciodată, care ne învaţă că toţi avem nevoie să intrăm în casa Tatălui şi să participăm la bucuria sa, la sărbătoarea milostivirii şi a fraternităţii. Cateheza jubiliară din 14 mai a prezentat milostivirea ca înduioşare, care se arată faţă de cei care au nevoie de iubire. Mila, pietatea nu trebuie

confundată cu pietismul, o emoţie superficială care răneşte demnitatea celuilalt, nici cu compătimirea pe care o arătăm faţă de animale. Mila este o manifestare a milostivirii lui Dumnezeu. Pentru Isus, a arăta milă însemna să împărtăşească tristeţea celui pe care îl întâlnea şi să-l ajute, transformând-o în bucurie. Sărăcie şi milostivire a fost tema catehezei din 18 mai, centrată pe parabola despre omul bogat şi Lazăr cel sărac. Papa Francisc atrage atenţia că a-i ignora pe săraci înseamnă a-l dispreţui pe Dumnezeu, iar milostivirea lui Dumnezeu faţă de noi este legată de milostivirea noastră faţă de aproapele. Trebuie să ne deschidem inima la Cuvântul lui Dumnezeu, care ne cheamă să-l iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele.

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII JUBILEUL SLUJITORILOR ALTARULUI

Milostivirea,

modul de viață al preotului Text: Cristina Șoican

n perioada 1 - 3 iunie, s-a desfășurat la Roma Jubileul slujitorilor altarului, la care au participat peste 6.000 de preoți și seminariști. Evenimentul a debutat cu pelerinajul la Poarta Sfântă din Bazilica Sf. Petru, urmat de catehezele pe grupuri lingvistice. Joi, 2 iunie, a fost ziua reculegerii ținute de Pontif în cele trei Bazilici papale, Papa susținând câte o meditație în fiecare dintre ele. Preoții și seminariștii adunați în celelalte Bazilici au urmărit reculegerea grație legăturii realizate de Centrul de Televiziune Vatican. Meditaţiile Papei au putut fi urmărite nu doar pe principalele televiziuni catolice naţionale şi internaţionale, ci şi pe site-ul oficial al Jubileului (www.im.va). În prima meditație, De la înstrăinare la celebrare, Papa i-a îndemnat pe preoți să se roage Magnificatul milostivirii, Psalmul 50 al regelui David, „un Magnificat al unei inimi umile și căite, capabile să-și mărturisească păcatele în fața lui Dumnezeu care, în fidelitatea Sa, este mai mare decât oricare dintre păcatele noastre”. La a doua meditație,Vase ale milostivirii, Papa a atras atenția că: „Doar o Biserică capabilă să se preocupe de toți cei care îi bat la ușă poate să le vorbească despre Dumnezeu”. La a treia meditație, Buna mireasmă a lui Cristos și lumina milostivirii Sale, Papa le-a spus preoților: „Să fii

milostiv nu este un mod de viață, ci modul de viață. Nu există altă cale pentru un preot”. Pe 3 iunie, în Solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, a avut loc Sf. Liturghie prezidată de Pontif, celebrare ce a încheiat evenimentul jubiliar chiar în a 160-a aniversare a instituirii acestei solemnități pentru Biserica universală.

Adevărata predică sunt cei bolnavi

e 11 iunie, când Biserica a celebrat Jubileul bolnavilor, Asociația Caritas București a organizat un pelerinaj la Poarta Sfântă a Catedralei Sf. Iosif pentru persoanele ce se confruntă cu sărăcia, persoanele cu dizabilități, operatorii sociali, pentru voluntari și cei implicați în opere de binefacere. Acțiunea s-a încadrat în proiectul Pelerinaje ale milostivirii, inițiat de organizațiile Caritas din România, cu ocazia Anului Milostivirii. Programul a debutat cu trecerea prin Poarta Sfântă și a continuat cu Sf. Liturghie, prezidată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, alături de care au concelebrat mai mulți preoți de la parohiile bucureștene. Adresându-li-se celor prezenți, la Omilie, Arhiepiscopul a spus:

„Adevărata predică a acestei Liturghii sunt cei bolnavi și cei care îngrijesc persoanele bolnave, pentru că prin grija lor arată că se realizează rugăciunea Liturghiei de astăzi: ca Vestea cea bună să fie dusă mai departe, cu fidelitate, prin cuvânt și faptă. Ziua de astăzi este un bun prilej să le mulțumesc celor care cu eroism au grijă de cei bolnavi: în familiile lor, în instituțiile din Arhidieceză, în Congregațiile care au această carismă. Să le mulțumesc pentru lucrarea lor fidelă, zilnică, căci ei sunt semne vii ale milostivirii lui Dumnezeu”. În cadrul Sfintei Liturghii, persoanele care aveau nevoie să fie întărite în suferința lor trupească sau sufletească au primit Sacramentul ungerii bolnavilor. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII SFINȚII MILOSTIVIRII

Sfântul Benedict

Patriarhul monahismului apusean

n 1964, Papa Paul al VI-lea l-a declarat pe Sf. Benedict patron principal al Europei. Ora et labora - „Roagă-te și muncește!” - este deviza care i-a inspirat pe călugări și pe creștinii de pe lângă mănăstiri, realizând ceea ce Imperiul Roman, doborât de popoarele migratoare, încetase să mai facă: o Europă creștină. Există și alte fraze reprezentative în regula Sf. Benedict: Et de Dei misericordia numquam desperare (RB 4,74) Sfântul Benedict din („Nu-ți pierde niciodată speranța în milostivirea lui Dumnezeu!”) - enumera Sfântul printre instrumentele pe Norcia care călugării le au la dispoziție pentru a face fapte bune. Abate, înteSfântul Abate a indicat și modul în care trebuiau primiți meietor al oaspeții la mănăstire: să se spele picioarele acestora, după benedictinilor cum a făcut Isus, și apoi întreaga comunitate să cânte verseÎn calendarul latin, la 11 iulie; tul 10 din Psalmul 47 (48): Suscepimus, Deus, misericordiam tuam, in medio templi tui – „Am primit, Dumnezeule, în cel bizantin, milostivirea ta, în mijlocul templului tău” (RB 53,13-14). la 14 martie. Când călugărul sau creștinul împlinește o faptă de milosA trăit între tenie, de fapt, o primește de la Dumnezeu cel milostiv. 480-547.

Fericitul Tit Brandsma

Jurnalist, profesor universitar, contemplativ carmelitan

ȘTIAȚI CĂ Medalia Sfântului Benedict sau crucea în care este încorporată medalia pe care sunt încrustate inițialele unei rugăciuni de îndepărtare a celui rău reprezintă un semn sacru foarte răspândit printre creștini?

ȘTIAȚI CĂ

C Fericitul Tit Brandsma

În calendare, la 26 iulie. A trăit între 1881-1942. Martir în lagărul de la Dachau

ând a fost arestat, avea 59 de ani și era Rector Magnificus al Universității Catolice din Nijmegen, Olanda, unde preda Filosofie și Istorie. Ca jurnalist, era asistentul bisericesc al ziarelor catolice din Olanda, vocea lui auzindu-se cu putere în corul celor ce criticau tratamentul la care erau supuși evreii în Germania, începând cu anul 1936. Din 1941, a ajuns și în Olanda Mișcarea Național-socialistă ce susținea politica de exterminare a evreilor și curând a fost arestat și părintele Brandsma, care apăra principiile credinței catolice. La Dachau, a fost supus unui tratament de exterminare până la injecția letală. Spre deosebire de majoritatea colegilor de suferință, în lagărul de exterminare spunea despre călăii săi: „Și ei sunt fii ai lui Dumnezeu și poate că încă rămâne ceva în ei...”. Iar asistentei ce îndeplinea ordinele medicului ofițer îi spunea: „Ce sărmană tânără ești, eu mă voi ruga pentru tine!”. În ziua de 3 noiembrie 1985, Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea l-a declarat Fericit, recunoscându-se astfel martiriul cu care și-a sfârșit viața.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Asistenta ce i-a injectat acidul care l-a ucis s-a convertit și a devenit principala martoră la procesul de beatificare? Primise de la părintele Tit rozariul său improvizat cu indicația de a spune din rugăciunea „Bucură-te, Marie” doar: „Roagă-te pentru noi păcătoșii!”?

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII

faţă de sine poate avea consecinţe asupra raportării corecte şi faţă de persoana proprie, dar şi faţă de ceilalţi. Şi aceasta pentru că „a fi dezgustat de sine nu pune decât probleme de nerezolvat”. De aceea recomandă într-un alt loc să nu dispreţuim pe nimeni, nici măcar pe noi înşine, chiar dacă, spune în altă parte, „a se dispreţui e bine, a se uita este şi mai bine”. Această uitare de sine pe care o recomandă l-a caracterizat întotdeauna. El era neobosit în apostolatul său, plin de răbdare şi Pavilionul de Malta pentru leproşi, Spitalul Saint-Louis, Paris (construit în 1928 cu blândeţe, apropiindu-se de persoane sprijinul Ordinului de Malta, dărâmat în 1981, când a început construirea noului spital) de diferite categorii sociale, în special de cele marginalizate, abandonate, uitate. Semnificativ este apostolatul pe care l-a desfăşurat în anii A se purta cu răbdare cu cei dezagreabili 1938-1939 în spitalul Saint-Louis din Paris, printre leproşii din pavilionul de Malta. După o primă vizită pe care o face în acest pavilion, imText: Iulia Cojocariu presionat de faptul că biblioteca era slab dotată cantitativ şi calitativ, ia asupra sa sarcina de a face rost de nul dintre „gândurile” destulă uşurinţă să fim nemulţumiţi cărţi spre folosul leproşilor. Obţine Monseniorului Ghika ne de alţii, de defectele lor, când suntem astfel de la Paul Claudel opera comspune că adesea este mai cu prea multă nelinişte nemulțumiți pletă a acestuia, primeşte cărţi de util să-i arăţi cuiva calită- de noi înşine şi de defectele noastre. la diferite edituri şi tipografii, preţile pe care le poate avea, decât să-i Sfântul Vincenţiu de Paul ajunsese cum şi de la Jacques Maritain şi de semnalezi defectele de care s-ar pu- să vorbească despre «micile sale de- la alţii. În afară de cărţile pe care le tea îndrepta. Şi tot în aceeaşi idee fecte dragi». Cu siguranţă, odată cu procura, Vladimir Ghika obişnuia mai spune că fără a căuta prea mult, amărăciunea şi tensiunea pe care le să ţină câte o conferinţă, iar pe lânsfârşim prin a găsi defecte tuturor, adăugaţi eforturilor în direcţia bine- gă sprijinul spiritual pe care îl oferea însă căutând puţin am putea să le lui, aveţi avantajul mai degrabă de a „clienţilor săi”, aşa cum îi numea, le găsim tuturor calităţi. Asupra aten- nu vă mai gândi la persoana proprie ducea acestora şi mici surprize: reţiei exagerate faţă de propriile defec- pentru a vă dispreţui, şi să-i mulţu- viste, fructe, muzică. Într-o scrisoare te, Vladimir Ghika, într-o scrisoare, miţi lui Dumnezeu pentru harurile către Jacques Maritain descrie astfel pe care vi le oferă şi pe care le ofe- vizitele de acolo: „Dimineața merg sfătuieşte astfel pe cineva: „Mă rog pentru dumneavoastră ră în jurul dumneavoastră (şi oferă să-i văd în special. Marțea dupăîn încercările prin care treceţi. În cu siguranţă multe, şi ar fi reavoinţă amiaza, între orele 3 și 5, țin o mică privinţa lor, nu exageraţi dispreţul şi din partea dumneavoastră să nu ţi- conferință și aduc sacul meu cu surdezgustul faţă de persoana proprie neţi cont de acest lucru), decât să vă prize (cărți, lucruri distractive etc.). de care îmi vorbiţi. Acesta nu e în- cercetaţi lipsurile sau să le suportaţi, […] Mă odihnesc în preajma acestor totdeauna un exerciţiu salutar; ris- fără suficient «randament suprana- oameni curajoși de toate urâțeniile, de toate ororile din momentul actucă să devină o gimnastică a tristeţii tural», pe cele ale altora”. Reiese din acest text că Monse- al… și cel mai desfigurat mi se pare care nu este pe placul lui Dumnezeu şi poate fi contagioasă; putem cu niorul Ghika socotea că dezgustul frumos în comparație cu acestea”. FAPTELE MILOSTIVIRII

Uitarea de sine

IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII PARABOLELE MILOSTIVIRII

PARABOLE DE IERI… Convertirea păcătosului bucură Cerul

are cum să le spună Isus fariseilor și cărturarilor care îi reproșează atitudinea sa de bunăvoință față de vameșii și păcătoșii veniți să-l asculte, ceea simte El (și implicit Dumnezeu) atunci când vreunul dintre aceștia se convertește? Cum să descrie Mântuitorul bucuria cerului întreg, veselia îngerilor, atunci când un om pierdut este regăsit și reintrodus în marea familie a copiilor lui Dumnezeu? Care bucurie poate să fie mai convingătoare? Alături de bucuria păstorului care și-a regăsit oaia pierdută după îndelungi căutări, sau de cea a tatălui care organizează un adevărat banchet de sărbătoare atunci când fiul său, plecat în lume pentru o viață de desfrâu, revine acasă, Isus descrie ceea ce simte o femeie sărmană atunci când regăsește unul din puținii bani pe care îi are pentru viața familiei ei. Măsura unor astfel

...PARABOLE DE AZI Homeless, pe zăpadă

ntr-o zi de iarnă, un om de afaceri cu inimă mare a hotărât să meargă să înÎtâlnească câțiva homeless. Teoretic, știa

despre ce este vorba: îi văzuse în filme. Întâlnirea față în față, însă, a fost cu totul altceva: mirosul greu, de mizerie; apoi discuțiile, simple, dar deloc superficiale. A descoperit că erau oameni ca și el. Apoi a început să-și pună întrebări. De ce ei? Dacă într-o zi voi ajunge și eu la fel? A transportat câțiva dintre ei de la un adăpost la altul. Afară ningea și era frig. Ajunși în fața adăpostului, seara târziu, toţi au coborât şi s-au repezit către intrarea luminată. Numai un bătrânel a rămas, cu un sac de plastic în mână, aplecat, lângă maşină. 20

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Text: Pr. Tarciziu Șerban

de bucurii este dată de mărimea efortului pe care fiecare protagonist l-a făcut pentru a redobândi ce avea mai de preț. În cazul femeii, mai de preț era familia. Bruma de bani (cele 10 drahme) era vitală pentru familie. Pierderea, fie și numai a uneia dintre ele, afecta grav bunul mers al vieții. De exemplu, în cazul în care nu-și putea plăti impozitele, vameșii (colectorii de impozite) s-ar fi arătat necruțători. Puteau să le confiște bunurile, casa sau chiar să-i transforme în sclavi. Așa s-ar putea explica de ce femeia aprinde lampa, mătură casa și caută drahma până o găsește. Iar când o găsește își cheamă prietenele și vecinele spunându-le: „Bucurați-vă împreună cu mine căci am găsit drahma pierdută!” Ce bucurie poate fi mai mare decât aceasta? Cine poate simți ce era în inima acelei femei? O astfel de bucurie este „în inima lui Isus”, „în inima lui Dumnezeu”, atunci când un păcătos se convertește.

Text: Fr. Dan Suciu CSJ

– Vi s-a rupt sacul? – Nu, răspunde el. Am pierdut ceva pe jos – a răspuns, scormonind febril prin zăpadă cu mâinile goale. Domnul s-a apropiat și a aprins, amabil, lanterna telefonului pentru ca sărmanul să vadă mai bine. – Ce aţi pierdut? – O monedă de 50 de bani. Simțind cum i se pune un nod în gât, omul de afaceri a căutat discret în buzunar o monedă şi s-a făcut că a găsit-o pe jos. Bătrânul a luat-o și a ascuns-o grăbit în buzunar, mormăind nişte mulţumiri nedesluşite. În acest timp, lumina telefonului care valora câteva mii de lei se stingea. Încet.

Parabola drahmei regăsite (Lc 15,8-10)

„Care femeie, având zece drahme, dacă pierde una dintre ele, nu aprinde lumina, mătură casa și caută cu grijă până o găsește? Când o găsește, își cheamă prietenele și vecinele spunându-le: «Bucurați-vă împreună cu mine pentru că am găsit drahma pe care o pierdusem!» Tot așa, vă spun, va fi mai mare bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se convertește”.

ANUL SFÂNT AL MILOSTIVIRII CREDINȚA ÎN FAPTE

Bucurii pentru copii

Schimbarea începe cu tine

Text: Maria

Și dacă aștepți de la mine fapte [...], Dă-mi-le, tu, Doamne, și făptuiește-mi-le. Sf. Ioan al Crucii

i se întâmplă să nu poți închide șifonierul din cauza prea multor haine care zac acolo? Îți cad în cap lucruri din debara și nu știi unde să le mai pui? Arunci mâncare pentru că ai cumpărat prea multă și se strică? Acum câtva timp, mi-am dat seama că răspund afirmativ la toate aceste întrebări. Am început să mă rog să găsesc acele persoane care au cea mai mare nevoie de îmbrăcăminte și de alimente. După vreo trei zile de căutări, am găsit o familie cu opt copii dintr-un sat uitat de lume din Câmpia Română. Mama era disperată, pentru că anul școlar începea, iar copiii nu aveau nici îmbrăcăminte, nici încălțăminte, nici rechizite, pentru a merge la școală și la grădiniță. Ceea ce a început ca un proiect personal a devenit repede un proiect comun, în care se implică atât colegi de la serviciu, cât și o Soră catolică și alte persoane. Vizităm această familie lunar, pe cât posibil, și pe lângă ajutorul material, împărtășim cu ei bucuriile si durerile vieții. N-am să vă descriu condițiile mizere în care trăiesc. Însă am să vă spun că atunci când i-am vizitat pentru prima dată, copiii cei mici erau desculți și prost îmbrăcați, în timp ce noi eram zgribuliți de frig, îmbrăcați și încălțați. Iarna bate un crivăț în Câmpia Română, de le intră zăpada în casă, iar când ploua, le ploua și în casă. Treptat, au reparat acoperișul

și casa. Îi admirăm cum se zbat și cum se luptă cu adversitățile. Sunt o familie unită și se simte iubirea dintre ei. Noi nu le putem rezolva toate problemele. Știm că de multe ori, sistemul este nedrept și corupt. Însă le suntem aproape în diversele încercări prin care trec (doliu, boli, traume, o fetiță a făcut șoc anafilactic, dar a scăpat etc.). Suntem acea mână de care se pot sprijini ca să meargă mai departe. Suntem unii pentru alții prieteni. Mama mi-a mărturisit de curând că înainte să ne cunoască se gândea să-și ia viața, pentru că nu vedea nicio ieșire din situația disperată în care se aflau. Noi învățăm multe de la această familie: ce înseamnă generozitatea autentică (mama împarte și cu persoanele din sat din ceea ce primește familia ei), care este valoarea adevărată a lucrurilor, ce

înseamnă demnitatea umană și încrederea în Dumnezeu. Pe parcursul acestui proiect, pe care eu l-am numit Bucurii pentru copii, s-au petrecut unele lucruri mai neobişnuite. De exemplu, o colegă voia să doneze niște haine, însă nu a avut timp să le strângă și să le aducă. Apoi s-a întâmplat ca apartamentul să-i ardă într-un incendiu. Însă comoda în care era sacoșa cu hainele de dăruit a scăpat intactă, în timp ce șifonierul de lângă comodă s-a făcut scrum. Ți se întâmplă să nu poți închide șifonierul din cauza prea multor haine care zac acolo? Nouă, din ce în ce mai rar. Putem schimba lumea sau un sistem nedrept și corupt? Nu știu. Cu siguranță putem face mici schimbări în viețile noastre. Precum spunea Fericita Tereza din Calcutta: Fii tu acea picătură de apă curată în ocean. Începe cu tine! IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

Urcând Muntele Carmelului Text: Viviana și Alexis Dimcev

Loc al manifestării miraculoase a Dumnezeului lui Israel prin profetul Ilie, simbol al spiritualității carmelitane, munte sfânt pentru creștini, evrei și musulmani deopotrivă, Carmelul exercită o fascinație specială pentru pelerinii care ajung în Țara Sfântă.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Muntele Carmel, Haifa – © David Lisbona (flickr.com)

OAMENI ȘI LOCURI

Sunt plin de zel pentru Domnul Dumnezeul Sabaot. Cuvintele Profetului Ilie, consemnate în 1Regi 19,10, reprezintă deviza ordinului călugăresc carmelitan, al cărui nume provine de la Muntele Carmel, din Țara Sfântă.

Foto jos: Grădinile Bahai din Haifa și statuia Sfântului Ilie,

inaiul, Taborul, Horebul, Carmelul... Nu doar niște denumiri geografice înscrise pe hartă, ci repere ale Bibliei, nume cunoscute în toate națiunile creștine. În acea zi toridă de august, așteptam cu nerăbdare să explorăm Carmelul. I-am pândit profilul de la fereastra trenului, cu emoția concretizării încă unui loc deslușit mai întâi în rândurile Scripturii. Am coborât la Haifa, cel de-al treilea oraș ca mărime al Israelului. Zona portului: un amestec mediteranean de case albe, terase, turle de biserici. Eram în cartierul vechi. Îndreptându-ne spre traseul care urma să ne ducă pe vârful muntelui, am trecut pe lângă renumitele grădini Bahai. Această religie întemeiată în secolul al XIX-lea își are centrul în Haifa, grădinile fiind de fapt amenajate în jurul mausoleului dedicat fondatorului credinței Bahai. Grădinile urcă pe

pantele muntelui, extinzându-se în 19 terase suprapuse. În contrast cu climatul arid al zonei, acest parc plin de flori multicolore, cu fântâni ingenioase ce picură liniștitor, și-a câștigat renumele de „a opta minune a lumii”. Nu am zăbovit totuși mult, dorind să ajungem pe vârful Carmelului. O altitudine de 525 metri nu pare așa de mult și am urcat pe șoseaua asfaltată, dar căldura năucitoare ne-a reamintit că suntem, totuși, în Orient. Din fericire, sus ne aștepta o oază de verdeață – pini înalți, umbroși. Ne-a întâmpinat statuia Sfântului Ilie, într-o atitudine războinică, cu sabia scoasă, plin de zel pentru a apăra numele Dumnezeului lui Israel. Ne-am îndreptat spre mănăstirea carmelitană Stella Maris. Aici este leagănul ordinului carmelitan: la patru kilometri de acest loc se află Wadi el Siah, unde, la sfârșitul secolului al XII-lea, s-au instalat primii frați care au simțit chemarea la viața consacrată la

de pe Muntele Carmelului

OAMENI ȘI LOCURI

Foto stânga: Ruinele primei mănăstiri carmelitane din Haifa; foto dreapta: actuala mănăstire carmelitană, Stella Maris, Haifa, Israel

umbra Carmelului. Clădirea actuală datează din 1836, cea de dinainte fiind distrusă ca urmare a campaniei lui Napoleon. Altarul este construit deasupra grotei unde se presupune că a stat profetul Ilie în timpul jertfei de pe muntele Carmel. Răcoarea bisericii e binefăcătoare după arșița de afară. De altfel, mănăstirea e într-o oază de verdeață. Capul tău este deasupra ta precum Carmelul, pletele capului tău sunt ca purpura: un rege este înlănțuit de buclele tale, spune Cântarea Cântărilor. Frumusețea naturii ce se revarsă într-un loc atât de prielnic a vorbit sensibilității poetului obișnuit cu ariditatea deșertului.

Am aflat după aceea că întreaga zonă a Carmelului este un parc natural care constituie mândria Israelului, bogat în priveliști deosebite, cu floră și faună protejate. Unele cărți intră în mod neașteptat și providențial în viața noastră. Poate nu întâmplător, la librăria Carmelului de acolo am găsit Viața Sfintei Mariam Baouardy, un suflet mistic, o călugăriță carmelitană care cu greu a reușit să învețe altă limbă decât araba sa natală, care abia știa să scrie și să citească, dar căreia Duhul Sfânt i-a inspirat poeme de o muzicalitate asemănătoare cu cea a Psalmilor. Am aflat că „micuța arabă”, cum i se spunea, s-a

născut nu departe de Haifa și a întemeiat mănăstirea carmelitană din Betleem, unde sunt în prezent relicvele ei. O adevărată compatrioată a Regelui David. Coborârea am făcut-o pe o cărare ascunsă, pe altă latură a muntelui. Aici într-adevăr, locul pare atemporal. Vegetația luxuriantă mediteraneană acoperă stâncile albicioase, iar arbuștii se încolăcesc pe lângă potecă. Cu siguranță, nu s-a schimbat nimic de pe timpul profetului Ilie. Sus, cerul; jos, întinderea mării, și ești suspendat între pământ și cer. Ilie a cerut focul din cer cu credința celui care știa că Dumnezeul lui Israel

Profetul Ilie pe Muntele Carmel

e muntele Carmel are loc confruntarea între cei 450 de profeți falși ai lui Baal și Ilie, profetul Domnului. Poporul va alege pe cine trebuie să urmeze: pe Baal sau pe Dumnezeul lui Israel, iar semnul va fi acela de a coborî foc din cer asupra jertfei. Preoții lui Baal s-au străduit în zadar să aprindă focul jertfei. Când se aducea ofranda, profetul Ilie s-a apropiat și a zis: „Doamne Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Israel: fă să se știe astăzi că tu ești Dumnezeu în Israel și eu sunt slujitorul tău! Și că prin cuvântul tău am făcut toate aceste lucruri. Răspundemi, Doamne”! […] Atunci a căzut foc de la Domnul și a mistuit arderea de tot. Tot poporul a văzut, a căzut cu fața [la pământ] și a zis: „Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu!”. (1 Regi 17,36-39)

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

OAMENI ȘI LOCURI

SF. IOAN AL CRUCII

O ascensiune mistică

S Capela Sfintei Familii de pe Muntele Carmelului, Haifa, Israel

este cel care a creat toate acestea. De altfel, amintirea lui Ilie s-a făcut din nou simțită când, ajungând la poalele muntelui, am dat peste o altă grotă ce îi este dedicată, sub numele de „școala profeților”. De această grotă se leagă numeroase legende: aici, Ilie i-ar fi reunit pe discipolii săi, printre care se număra Eliseu. Tot aici, Sfânta Familie s-ar fi oprit pe drumul dintre Betleem și Egipt. Dar, dincolo de aureola poveștilor, acest loc a fost venerat de-a lungul istoriei - nu întotdeauna liniștite - de către evrei, creștini și musulmani. Astăzi, grota este o sinagogă. Noi am găsit-o închisă. Până la urmă, după mii de

ani, e greu de definit cu precizie locul unde a sălășluit profetul veterotestamentar. Dar prezența lui rămâne întipărită în memoria locului. După înălțimile muntelui, plaja pustie și valurile mării la apus. În frumusețea naturii îl poți vedea pe Creator. Deschid cartea cu scrierile Sfintei Mariam și citesc: Duhule Sfinte, inspiră-mă! Iubire a lui Dumnezeu, mistuie-mă! Pe drumul cel drept, condu-mă! Marie, Maica mea, privește-mă! Cu Isus, binecuvântează-mă! De orice rău, de orice iluzie, de orice primejdie, ocrotește-mă! O ardoare demnă de zelul de care era aprins Ilie.

Gânduri ale Sfintei Mariam Baouardy

ând vă pregătiți pentru Sfânta Împărtășanie, trebuie să vă dați seama Cine este cel care vine. Isus este Cel care vine, Isus, atât de bun, de iubitor, de dulce și în același timp, atât de mare, de puternic, de frumos... La cine vine El? Vine la voi, care nu sunteți decât pulbere, neant... Vine ca să vi se dăruiască, să fie una

cu voi. Atunci când îl aveți în inima voastră, gândiți-vă că sunteți precum Sfânta Fecioară, care îl purta pe Isus în sânul său. În timpul zilei, țineți-vă întotdeauna privirile ațintite către Isus pe care l-ați primit în acea dimineață. Credința este ca un văl de pânză subțire prin care presimțim prezența Preaiubitului și îi auzim vocea.

fântul Ioan al Crucii, călugăr carmelitan spaniol, a compus un tratat intitulat Suișul muntelui Carmel, în care descrie etapele vieții spirituale ale celui care caută să se unească cu Cristos, muntele Carmel reprezentând întâlnirea cu Dumnezeu.

Sora Maria a lui Isus Răstignit

Sf. Mariam Baouardy

(1846-1878)

-a născut în Galileea, în 1846, într-o familie de arabi creștini de rit melkit greco-catolic. A devenit călugăriță carmelitană după o serie de întâmplări miraculoase. A trăit în Franța, India și Palestina, beneficiind de haruri speciale. A fost canonizată de Papa Francisc în 2015.

IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

UNIVERSUL FAMILIEI

Întoarcerea la realitate Coaliţia pentru Familie, din care face parte şi Asociaţia Familiilor catolice Vladimir Ghika, a depus la Parlament inițiativa susținută de trei milioane de semnături pentru modificarea definiției familiei. Text: Pr. Fabian Măriuţ

rin aceasta se propune ca în articolul 48 al Constituției, termenul soţi să fie înlocuit cu expresia „bărbat şi femeie”. Demersul a dat naştere la polemici împotriva inițiativei, ceea ce denotă miza pusă în joc. Într-un fel paradoxal, din tabăra opusă s-au ridicat voci ce au recurs la autoritatea Scripturii, susţinând că Isus nu a făcut distincţie în privinţa aproapelui când a spus: „Să-ți iubeşti aproapele ca pe tine însuţi”. Alte voci au văzut în iniţiativă o expresie a urii faţă de persoanele cu înclinaţii homosexuale. Apărătorii drepturilor sexuale au văzut-o ca pe o modalitate de stigmatizare a persoanelor gay. Încet-încet, s-a ajuns la a susţine că homosexualitatea nu este imorală. Aceste opinii puse cap la cap trădează miza ce se roteşte în jurul a

două nuclee: iubirea şi drepturile umane. Pe scurt, tabăra potrivnică iniţiativei intenţionează să pună sub umbrela drepturilor umane orice formă de iubire ori de exprimare a libertăţii, ce atinge implicit sfera sexualităţii. Ca susţinător al iniţiativei, mi-am dat semnătura nu pentru a fi împotriva cuiva, iar cei ce au semnat pentru susţinerea proiectului de revizuire a Constituţiei nu au făcut-o din ură ori din dorinţa de a răni pe cineva. Când vine vorba de moralitate, există buna-cuviinţă ce izvorăște din acordul cu propria natură şi din spiritul creştin în care este făurită societatea noastră şi membrii săi. Dincolo de lipsurile şi de păcatele ce le-am avea ca naţiune, reflexul faţă de adevăr, bine, frumos nu este afectat. Demersul celor

Cei ce au semnat pentru susţinerea proiectului de revizuire a Constituţiei au făcut-o în virtutea certitudinii lăuntrice că relaţia dintre un bărbat şi o femeie e nucleul ce stă la baza familiei. 26

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

3 milioane de cetăţeni este oglindirea acestui fapt. Se impune „întoarcerea la realitatea în sine”, afirma Huserl, mare gânditor contemporan. În această chemare se recunoaşte o primă responsabilitate istorică a creştinilor la începutul mileniului trei. Fără a ştirbi cu nimic intangibila libertate de gândire, întoarcerea la realitatea în sine nu coincide cu apărarea ideilor proprii, garantându-le drept de cetăţenie între alte mii şi mii de idei, ci înseamnă recunoaşterea întâietăţii realităţii asupra ideii, a realului asupra virtualului, a experienţei elementare - aşa cum se impune în viaţa fiecărei fiinţe umane - asupra ideologiei. Aceasta este rațiunea şi motivaţia pentru care susţinem familia.

UNIVERSUL FAMILIEI

filme pentru vacanţa în familie

Lectura unei cărţi, vizionarea unui film ne poate îmbogăţi spiritual, ne poate ajuta să găsim răspunsuri la întrebări, să vedem altfel realitatea, să fim atraşi de anumite valori omenești. Iată șapte filme despre valori şi familie, propuse de Familyandmedia.eu. Text: Cristina Grigore (trad.)

Amazing Grace (Mai aproape de cer, 2006). O întâlnire profundă cu Dumnezeu călăuzeşte lupta intensă a lui William Wilberforce pentru abolirea comerţului cu sclavi. Pe lângă mesajul principal că oamenii sunt egali, filmul transmite şi principii morale. Convertirea spirituală domoleşte ambiţiile lumeşti ale lui William, iar personajul său dă dovadă de abnegaţie, perseverenţă pentru o cauză dreaptă, în ciuda preţului pe care îl va plăti. Căsătoria este prezentată într-o lumină pozitivă: iubirea pe care soţia o nutreşte pentru William întăreşte speranţa lui şi-l încurajează în lupta pentru cauza căreia i s-a dedicat.

Up (Deasupra tuturor, 2009). Bătrânul văduv Carl pornește într-o incredibilă aventură, pentru a împlini visul de o viață al soției sale, de a explora Cascada Paradisului. Începutul filmului se focalizează pe idealul frumuseții unei căsătorii fidele, pe iubirea care îi călăuzește pe soți în căutarea binelui și în trăirea fiecărei clipe, zi de zi, pe împărtășirea bucuriilor și a durerilor. La finalul expediției, Carl înțelege că cea mai mare aventură a sa a fost căsătoria însăși. Întâlnirea cu Russell, micul explorator de opt ani, exprimă subtil consecințele dureroase pe care căsătoriile destrămate le au asupra copiilor.

Filmul transmite în mod clar și ideea unei răsplăți finale, ca recompensă pentru binele săvârșit, un fel de „Paradis făgăduit”.

Fireproof (Furtuna de foc, 2008). Un tânăr pompier încearcă în 40 de modalități diferite să-și salveze căsătoria, de al cărei eșec este parțial vinovat. Filmul relatează un amuzant schimb de roluri, unde soțul și soția se văd unul în rolul celuilalt. În consecinţă, viaţa lor de familie se transformă cu totul. Din film rezultă că viaţa de căsătorie şi angajamentul de fidelitate pe viaţă sunt efectiv valabile. O critică adusă de mulţi acestui film este „tonul predicator”, care îl face poate mai puțin atractiv pentru unii spectatori.

Cronicile din Narnia (Leul, Vrăjitoarea și Dulapul - 2005, Prințul Caspian - 2008, Călătorie pe mare cu Zori-de-Zi - 2010). Seria de filme exprimă într-un mod deosebit valorile creștine, bazându-se pe diferența clară dintre bine și rău și pe lupta continuă dintre acestea. „Magicul” din film e de interpretat ca percepție a prezenței lui Dumnezeu în lume sau ca prezență a harului. În ciuda luptei dintre bine și rău, binele e întotdeauna mai mare decât răul, iar speranța e întotdeauna mai mare decât deznădejdea.

The King’s Speech (Discursul regelui, 2010). Regele George al VIlea se străduiește să scape de bâlbâiala care s-a acutizat după urcarea lui la tron. Personajul său exprimă o serie de calităţi omeneşti: tenacitate, responsabilitate, înţelegere pentru ceea ce cere sacrificiu, altruism pentru binele celorlalţi. Asta, spre deosebire de fratele său care este indulgent cu sine însuși și iresponsabil. Deși personaj secundar, soția regelui George este pentru soțul ei un sprijin puternic: îi este mereu alături cu înțelegere și răbdare, oferindu-i iubirea și dăruirea sa. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

UNIVERSUL FAMILIEI SUFLET TÂNĂR

CRACOVIA

ZMT 2016 RUGĂCIUNEA ZMT 2016

umnezeule, Tată milostiv, care ai revelat iubirea ta în Fiul tău Isus Cristos şi ai revărsat-o asupra noastră în Duhul Sfânt, Mângâietorul, îţi încredinţăm astăzi destinele lumii şi ale fiecărui om. Îţi încredinţăm în mod particular tinerii de orice limbă, popor şi naţiune: călăuzeşte-i şi apără-i de-a lungul complicatelor căi ale lumii de azi şi dăruieşte-le harul să culeagă roade îmbelşugate din experienţa Zilei Mondiale a Tineretului de la Cracovia. Părinte ceresc, fă-ne mărturisitori ai milostivirii tale. Învaţă-ne ca celor în dubiu să le purtăm credinţa, celor descurajaţi speranţa, celor indiferenţi iubirea, celor care ne-au făcut răul iertarea şi celor nefericiţi bucuria. Fă ca scânteia iubirii milostive pe care ai aprins-o în noi să devină un foc care să transforme inimile şi să reînnoiască faţa pământului. Maria, Maica Milostivirii, roagă-te pentru noi! Sfinte Ioan Paul al II-lea, roagă-te pentru noi! Sfântă Faustina, roagă-te pentru noi! Amin.

Twitter: @Pontifex Chiar și în momentul cel mai greu al vieții, Dumnezeu mă așteaptă. Papa Francisc

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Ziua Mondială a Tineretului

Drumul către ZMT Cracovia

propiindu-se Ziua Mondială a Tineretului, sporește entuziasmul. Înscrierile s-au încheiat: din Arhidieceză, 67 de persoane, dintre care 50 de tineri, se pregătesc pentru acest pelerinaj spiritual. Pentru a simți pulsul comunității, am stat de vorbă cu câțiva tineri ce urmează să participe la ZMT Cracovia. „Nu am mai fost la vreo ediție a ZMT; cred că va fi o experiență frumoasă, având în vedere faptul că se vor aduna tineri din toate colțurile lumii, uniți în același scop. Cred că vom experimenta sentimentul de comuniune, chiar dacă nu ne vom cunoaște între noi. Știu despre Polonia că este țara în care s-a născut Ioan Paul al II-lea, iar acest aspect va aduce un plus experienței mele; am citit mult despre el și cred că a fost un Papă extraordinar”. (Carina, Parohia Adormirea Maicii Domnului) „În 2011, la ZMT Madrid a fost o experiență unică. Mă aștept ca și acum să fie la fel: o sărbătoare a

unității tinerilor catolici, indiferent de țara de origine. Știu despre Polonia că este una dintre cele mai frumoase țări europene și un model care ne arată cum ar trebui să arate o țară creștină, care a reușit să mențină viu suflul Bisericii”. (Rafael, Parohia Sfânta Fecioară Maria, Regină) „Am fost la ZMT Madrid, în 2011; a avut un impact uriaș asupra mea. M-a uimit puterea credinței și forța pe care tinerii și-o transmit unii altora în astfel de momente. A fost o experiență inedită. La ZMT Cracovia mă aștept să retrăiesc această putere a credinței, să simt iar forța cu care credința și bucuria creștină autentică ne ghidează viața”. (Cătălin, Parohia Sf. Francisc de Assisi) Cosmin Sipoș

UNIVERSUL FAMILIEI

Gândul meu pentru

TINERI SFINȚI AI MILOSTIVIRII

T I NE

Angelino Slujitorul lui Dumnezeu

ngelino Cuccurù s-a născut pe 6 decembrie 1920, în Sardinia. După şase zile a fost botezat, la şapte ani a primit Sfânta Împărtăşanie, iar în 1929, Sfântul Mir. A frecventat şcoala elementară din satul său, unde încă din primele luni a început să se remarce la învăţătură. Colegii îşi aminteau comportamentul lui Angelino: era un mo-

del pentru toţi, îi plăcea cartea şi mai ales ora de religie, unde afla lucruri noi despre Biserică. Demnă de amintirile lor era şi pietatea lui Angelino: nu lipsea de la Liturghia duminicală, nici de la Împărtăşanie. Uneori mergea la biserică şi în timpul săptămânii, fapt puţin obişnuit pentru cei de vârsta lui. Ştiau toţi cât de recunoscător era faţă de părinţi, care-i transmiteau cu simplitate valorile creştine, ce-i deschideau calea către Isus.

Familia Cuccurù a recunoscut mereu că fiul lor avea un comportament special. Prietenii

îşi aminteau cuvintele pe care Angelino le repeta - să nu-l supere nimeni pe Dumnezeu, să nu săvârşească nimeni vreun păcat -, delicateţea cu care le trata pe colegele de şcoală ori pe fetele din sat, disponibilitatea de a ajuta.

Dragă prietene, căutător de Dumnezeu,

Pe 1 martie 1940, înrolat fiind, pleacă spre San Remo, unde ia parte la luptele împotriva Franţei.

În 1941, ajunge pe frontul din Rusia. Scrisorile din acea perioadă devin un adevărat jurnal de călătorie, pentru că reuşeşte să surprindă cu măiestrie călătoria făcută cu trenul, până în Ucraina. După doi ani petrecuți pe front, este rănit grav. Două zile mai târziu, se stinge din viaţă în spitalul militar din Rikowo, în Ucraina. Era 10 iunie 1942. Portretul spiritual al tânărului reiese din scrierile sale: 150 de

scrisori din timpul expediţiei militare și poezii scrise în jurnalul din primul an de luptă pe front. Importante sunt şi mărturiile parohului ce l-a îndrumat spiritual din anul 1938 şi care a scris biografia lui Angelino. Pe 8 iunie 1996, sicriul cu rămăşiţele sale pământeşti s-a întors în patrie. Când virtuţile sale eroice ori minunile dobândite prin el vor fi recunoscute de către Biserică, atunci caporalul sfânt va putea fi ridicat la cinstea altarelor, fiind poate unicul sfânt militar catolic al secolului al XX-lea. Marta Andro

Angelino se ruga Rozariul în fiecare seară în genunchi, avea încredere în Dumnezeu, avea o disponibilitate aparte, o veselie sănătoasă, un interes deosebit faţă de cuvântul lui Dumnezeu.

impul este un dar al lui Dumnezeu. El a creat toate și a pus timp peste toate. În timp, creația se desăvârșește și omul ajunge la sfințenie. În timp, tot ce există respectă o ordine și omul este chemat să respecte glasul lăuntric al sufletului. În timp, omenirea va ajunge la „performanță” și creștinul va trebui să se implice pentru ca Dumnezeu să fie recunoscut în timpul ce se scurge. Când timpul se scurge fără Dumnezeu, totul este mai sărac. Cu cât lăsăm timpul să treacă fără Dumnezeu, totul devine fără sens, rece, insuportabil. Când omul își trăiește timpul fără Dumnezeu, îl lasă să se scurgă fără a-L simți pe Dumnezeu aproape, fără a-L întâlni pe El; totul devine grabă, frică, stres! Timpul vine de la Dumnezeu și îi aparține doar Lui. Dumnezeu este stăpânul timpului! Timpul este prețios. În timp ne naştem, creştem, murim. În timp învăţăm să iubim, să fim iubiţi. În timp, Dumnezeu ni se descoperă, stă lângă noi! Timpul face ordine în viaţa noastră. Timpul colorează istoria sufletului. Timpul ne ajută să începem zilnic o viaţă nouă! Pentru unii, timpul este bucurie! Pentru alții, este speranță! Pentru unii, timpul este lumină! Timpul nu trebuie pierdut. Timpul nu se lasă studiat! Unii se plâng întruna că nu le ajunge timpul! Alţii încearcă să-și omoare timpul! Mulți aşteaptă un timp mai bun! Timpul oferă o şansă pentru copil, tânăr sau bătrân. Timpul este la dispoziția noastră și este legat de Milostivire! Timpul este luat din veşnicie! Pr. Daniel Bulai IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

UNIVERSUL FAMILIEI ABC-UL CREDINȚEI

Impunerea mâinilor

Gest folosit deseori în Sfânta Scriptură, înseamnă binecuvântare, mijlocire, transmiterea unei puteri. Isus însuși a folosit acest gest pentru a vindeca sau a alunga demoni; apostolii au preluat gestul Învățătorului lor. Urmând acest exemplu, Biserica folosește gestul impunerii mâinilor atunci când celebrează unele sacramente, cum ar fi Mirul, Pocăința sau Consacrarea preoțească.

Ioan, un prieten al lui Isus

Caută cele 10 diferențe dintre cele două imagini și încercuiește-le.

Iaculatorie

Termenul provine din limba latină, unde iaculari înseamnă „a arunca săgeţi”. Iaculatoria este o rugăciune scurtă, simplă, adresată din toată inima lui Dumnezeu sau sfinţilor. Poate fi făcută doar în gând, chiar în timpul activităților obișnuite ale zilei. Pot fi expresii spontane, de tipul: „Isuse, ajută-mă!”, „Sfântă Fecioară Marie, roagă-te pentru mine!”.

Icoană

Este imaginea sacră care îl reprezintă, în principal, pe Isus, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru, apoi pe Sfânta Fecioară Maria, pe îngeri sau pe sfinţi. Menirea icoanelor este de a trezi și de a hrăni credinţa noastră. Creştinii nu consideră că icoanele sunt Dumnezeu ori că ele au putere divină, nu lor se roagă şi nu în ele își pun încrederea. Sărutându-le și îngenunchind în fața lor, îl adoră pe Cristos şi-i cinstesc pe sfinţii care sunt reprezentaţi în icoane.

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Iosif a fost un evreu sfânt, logodit cu Fecioara Maria, mama lui Isus. Un înger i-a spus lui Iosif că fiul Mariei era de la Dumnezeu.

Sfântul Iosif era mândru să-i poarte de grijă Fiului lui Dumnezeu și mamei sale Maria.

Copilul este Fiul lui Dumnezeu.

Îşi împlinea fidel datoriile faţă de Dumnezeu şi familie.

Irod caută să-l ucidă pe Isus!

Iosif s-a îngrijit de Isus ca de fiul său.

Isus!

Când a fost în pericol, l-a protejat pe Isus.

Isus a crescut într-o familie iubitoare şi a învăţat să fie muncitor din exemplul lui Iosif.

Iosif a trăit oarecum ascuns, muncind pentru a-i întreţine pe Maria şi Isus. A murit avându-i pe Maria şi Isus alături.

Sfântul Iosif a avut cea mai bună misiune pe care o poate avea cineva: să aibă grijă de Fiul lui Dumnezeu! Cu toate acestea, a dus o viaţă umilă şi liniştită, muncind şi fiind un om bun şi drept. Sfântul Iosif este gata să aibă grijă şi de noi. Nu trebuie decât să-i cerem ajutorul! IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

[După: TheKidsBulletin]

Sfântul Iosif

comemorat la 19 martie

UNIVERSUL FAMILIEI

UNIVERSUL FAMILIEI POVEȘTI DE VIAȚĂ

Ziua Mondială

Împotriva traficului de persoane 30 iulie

Privește-mă! Exist!

m început să lucrez cu victimele traficului de persoane în anul 2008, în Germania, la Organizaţia Solwodi, unde am locuit într-un centru pentru femei, victime ale traficului. Acolo am cunoscut o tânără de 19 ani, pe care în text o vom numi Andra, dintr-un oraș din România. După terminarea liceului a dorit să plece în Germania pentru a lucra trei luni la „o familie serioasă”, aşa cum i-a promis prietena ei, Ela. Andra îşi dorea ca din banii câştigaţi să-şi cumpere lucrurile de care avea nevoie la începerea facultăţii. Fusese deja acceptată la Facultatea de Ştiinţe Politice. Ajunsă la Frankfurt, la presupusa familie, de la intrarea în curte a observat că ceva nu era în regulă: nu erau jocuri pentru copii, deși Ela precizase că familia are trei copii. 32

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

Text: Sr. Adina Bălan, CJ

„Poate că a plouat şi le-au dus în garaj”, şi-a spus în inima ei. Au intrat în casă. Nu era nimeni. „Cred că sunt la cumpărături și nu s-au gândit că vom ajunge atât de repede de la aeroport. Aşteaptă-mă, merg să-mi încarc telefonul, să-i sun!”, i-a spus Ela. De atunci, Andra a mai văzut-o pe Ela doar o dată. La proces. După plecarea Elei, în casă au intrat trei bărbaţi care au bătut-o, au abuzat-o, apoi au condus-o într-un bordel, unde a fost obligată să practice prostituţia timp de două luni, de la 7 seara la 5 dimineața, zilnic, având uneori chiar și 15 clienţi. În ziua în care a reușit să fugă, traficanţii erau siguri că au reuşit să o supună definitiv. Deseori o amenințau: „Să nu-ţi treacă prin cap să fugi; te vom găsi şi te vom ucide, pe tine şi pe părinţii tăi!” Acum, cei trei traficanți sunt în închisoare, pentru şapte ani.

Conform Indicelui global de sclavie, în România sunt 80 200 de victime ale sclaviei. Conform statisticilor ANITP, 880 sunt victime identificate. Dintre acestea, 501 pentru exploatare sexuală, 176 pentru exploatare prin muncă, 70 pentru cerșetorie.

Sunt opt ani de când țin legătura cu Andra. Trauma ei nu a fost vindecată complet. Încă îi este frică să aibă o prietenă, să creadă că un bărbat o iubeşte pentru ceea ce este, să creadă că poliţia poate face ceva când vede o femeie în lacrimi care este obligată să spună că se află în bordel de bunăvoie, şi multe altele. Acum Andra este în anul doi la Facultatea de Drept. „Vreau să ajut toate fetele să scape din acest infern şi vreau ca traficanţii să fie după gratii! Este unicul lucru pentru care vreau să trăiesc. Vreau să fiu puternică pentru ca, într-o zi, să le spun tuturor: «Traficul de persoane ucide sufletul! Nu este o alegere a victimei, este o crimă împotriva ei!»”. La momentul traficării, Andra nu era la limita sărăciei și nici nu era neinformată, așa cum mulți ar crede că se întâmplă în astfel de cazuri. Poate fi oricine victimă / client / traficant? Cristos are acest mesaj: „Am venit să le vestesc celor închiși eliberarea!” Victimelor, eliberarea de sclavie; traficanților, eliberarea de câștigul necinstit; clienților, eliberarea de viciu.

CULTURĂ FILE DE ISTORIE

Mater Clementine Mayer * Vocația la fidelitate

urorile de origine germană se temeau că vor fi deportate în Siberia. [...] Unele au fost arestate și au făcut ani grei de închisoare. M. Clementine Mayer este una dintre ele. Venise în Institutul „Sf. Maria” din București în anul 1899. A fost mulți ani superioară locală a comunității Pitar Moș și a comunității „Sf. Iosif ”, pe care le-a condus cu multă dragoste. Când surorile din Germania au fost obligate să părăsească țara și să se întoarcă în patria lor, M. Clementine Mayer a rămas cu tot riscul în țară, alături de surorile în vârstă și bolnave, care nu au putut suporta călătoria și au fost transportate la ferma „Sf. Agnes” din Popești-Leordeni. În noaptea de

Text: Sr. Daniela Mare, CJ

24 ianuarie 1951, M. Clementine a fost arestată și dusă pentru anchetă la Ministerul Afacerilor Interne. Acolo a fost torturată – avea 75 de ani! – și apoi condamnată la cinci ani de închisoare. După detenția grea de la Mislea și Văcărești, s-a stins din viață la 22 iulie 1956, când mai avea de ispășit o jumătate de an. Nu-și dorea decât să se întoarcă la „Sf. Agnes”, să-și încurajeze surorile. [...] În iulie 1950, au mai fost arestate și condamnate la închisoare sau trimise în lagăre de muncă M. Anuntiata Blaj, Sr. Ilinca Hildegard Croitoru, Sr. Tatiana Tarsila Jamavoi, Sr. Cupertina Ecaterina Biru, Sr. Armela Lucaci, Sr. Gerardine Paul de la „Sf. Agnes” și Sr. Clementine

Mater Clementine Mayer s-a născut la 3 octombrie 1881, la Rothenburg, în Bavaria, şi a decedat la 22 iulie 1956, în Penitenciarul din Văcăreşti. A murit primind martiriul ca pe o răsplată.

Alexandru de la Timiș. După perioada de detenție, în care au îndurat chinuri cumplite, s-au întors la „Sf. Agnes”, unde și-au continuat viața ca persoane consacrate.

* Fragment din articolul „Congregatio Jesu”, Provincia Română. Vocația la fidelitate, publicat în „Pro Memoria”, Revistă de istorie ecleziastică a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, nr. 13-14 (2014-2015), Editura ARCB, pag 69-70.

Pr. Felix Martucci C.P. (1842-1916)

Text: Dr. Dănuț Doboș

-a născut la 5 august 1842, la Monte Cassino. A intrat de tânăr în Congregația Pasioniștilor, fiind sfințit preot la 3 iunie 1865. Un an mai târziu, vine ca misionar în Vicariatul Apostolic al Valahiei, activând în diverse parohii, inclusiv la Turnu Severin. În ultimii ani ai vieții, a fost duhovnicul călugărițelor de la Institutul Sfântul Iosif, din București (Congregația Damele Engleze – actuala Congregatio Jesu), din strada General Berthelot, nr. 56. La 2 ianuarie 1911, Arhiepiscopul de București, Raymund Netzhammer, i-a acordat acestui „încercat” preot „care a încărunțit în Arhidieceză”, titlul de canonic al Catedralei Sfântul Iosif, din București. Grav bolnav, la 1 iunie 1915, și-a sărbătorit Jubileul de aur al hirotonirii sale, fiind ultimul pasionist din București. A trecut la cele veșnice la 28 martie 1916, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic din București. IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

CULTURĂ IDEI PENTRU TIMPUL LIBER

EXPOZIȚIE

Arhiva fotografică AGERPRES Muzeul Național de Istorie a României Bucureşti, 24 mai 31 iulie 2016 Expoziția prezintă 65 de imagini din arhiva Agerpres şi o serie de cărți poștale din colecția MNIR, ilustrând perioada ante- și interbelică. Detalii: www.mnir.ro.

FILM

Ignacio de Loyola Soldat. Păcătos. Sfânt Film dramatic Premieră în Filipine, la 27 iulie 2016 Producție: JesCom Realizat de Fundația pentru comunicare a iezuiților din Filipine, filmul ilustrează încercările, greșelile și lecțiile de viață ale lui Ignațiu de Loyola, valorificate apoi de el în exercițiile spirituale. O vizionare privată a filmului a avut loc la Vatican, la 14 iunie a.c.

Cumințenia pământului

de Constantin Brâncuși

Muzeul Băncii Naționale a României 16 iunie - 31 octombrie 2016

culptura „Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907, din calcar crinoidal, prin tehnica cioplirii; se crede că pentru corpul statuetei ar fi fost folosit un bloc de piatră din catacombele Parisului. Lucrarea aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Alături de „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema „primelor sculpturi moderne din lume”. În prezent, sculptura este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911. Găzduită de Muzeul Băncii Naţionale a României, „Cumințenia pământului” poate fi admirată gratuit în perioada 16 iunie – 8 iulie a.c. (de luni până vineri, în intervalul orar 10:00-18:00), iar în perioada 11 iulie – 31 octombrie, va putea fi văzută conform

Donează şi tu dacă

Brâncuşi e al tău. www.brancusiealmeu.ro

programului normal de vizitare a muzeului (v. www.bnr.ro). Brâncuși e al meu. Ministerul Culturii din România a lansat recent o subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii de către Statul român. Este vorba de un efort comun al Statului român și al cetăţenilor, pentru ca sculptura să rămână a românilor şi în circuitul public. În acest scop, a fost lansată campania „Brâncuși e al meu”, prin care se pot face donaţii.

Noutăți la Editura ARCB Două cărți semnate de Pr. Eduard Giurgi

CARTE

Amoris laetitia Papa Francisc Exortaţie apostolică Editura Presa Bună Iaşi, 2016 www.librariasfiosif.ro 34

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

emnalăm cititorilor două publicaţii recente ale Editurii ARCB, sub semnătura Părintelui Eduard Giurgi: Creaţia în opera Sfântului Augustin şi Văile şi piscurile credinţei. Predici dintr-un an liturgic. Ambele lucrări au fost îngrijite de Alexandra Orban şi au fost lansate în data de 3 iunie, la biserica Sacré-Cœur din Bucureşti. Ambele cărți sunt disponibile la Librăria „Sfântul Iosif ”.

ETCETERA DE PE NET

ȘTIAȚI CĂ Scara Mercalli poartă numele unui preot catolic?

CEL MAI ÎN VÂRSTĂ PRELAT

mplinește 104 ani de viață, la 19 iulie 2016, după ce a aniversat la 1 iunie, 50 de ani de episcopat și la 29 iunie, 77 de ani de preoție. Mons. Peter Leo Gerety, Arhiepiscop emerit de Newark (New Jersey, SUA), este cel mai în vârstă prelat al Bisericii Catolice. Născut la Connecticut, este primul dintre cei 9 copii ai lui Peter Leo Gerety și Charlotte Ursula Daly. După colegiu, a lucrat trei ani în agricultură și în transporturi, urmând apoi studii de teologie la Bloomfield (Connecticut, SUA) și Issy (Franța). A fost hirotonit preot pentru dieceza de Hartford (Connecticut), în 1939. În 1966 a fost ales episcop coadjutor de Portland (Maine); în 1967 a devenit administrator apostolic de Portland,

iar în 1969 episcop al aceleiaşi dieceze. În 1974 a fost numit Arhiepiscop de Newark, funcţie din care s-a pensionat în 1986, la 73 de ani. Acum trăieşte într-o casă pentru preoţi pensionari, în Rutherfor (New Jersey). Într-un interviu din mai 2016 pentru National Catholic Reporter, Mons. Gerety observă: „Nu contează câţi ani am. Biserica va fi mereu de 20 de ori mai bătrână ca mine”. Ca episcop, spune că a fost inspirat de Papa Ioan al XXIII-lea, care voia ca Biserica „să folosească mai degrabă medicamentul milostivirii decât severitatea”. Şi un gând final: „Iubirea este testul pe care ni l-a lăsat Domnul: Iubiţi-vă unii pe alții, aşa cum v-am iubit eu. Unde lipseşte iubirea, lipseşte şi Domnul”.

ÎN LUNA IULIE • 1916 - La 2 iulie, Arhiepiscopul de București Raymund Netzhammer a consacrat biserica „Preasfântul Mântuitor” (italiană); • 2011 - La 3 iulie, Papa Benedict al XVI-lea l-a declarat fericit pe episcopul János Scheffler (Dieceza de Satu Mare); • 1969 - La 21 iulie, primul om - Neil Armstrong - pășește pe lună; • 2016 - Între 26 și 31 iulie, are loc la Cracovia (Polonia), cea de-a XXXI-a Întâlnire Mondială a Tineretului.

Giuseppe Mercalli (18501914), preot catolic italian, licenţiat în ştiinţe naturale, a predat geologie, mineralogie, vulcanologie şi seismologie. În 1902 a stabilit o scară care măsoară intensitatea unui cutremur pe baza efectelor distructive ale acestuia asupra persoanelor, lucrurilor, construcţiilor. Completată ulterior de Cancani şi Sieberg, Scara Mercalli este folosită şi astăzi în seismologie.

COLȚUL CU ZÂMBET Papa Benedict al XIVlea (Prospero Lorenzo Lambertini), care a fost la cârma Bisericii între 1740 şi 1758, fiind grav bolnav, era la pat de ceva vreme. Nemaiputând celebra Sfânta Liturghie, un preot îi aducea în fiecare zi, în cameră, Sfânta Împărtăşanie. Era vorba de un cleric care îi fusese secretar încă de pe vremea când Lambertini era cardinal la Bologna. Un prelat aflat în camera papei l-a anunţat, aşadar, pe Suveranul Pontif: „Vine Isus!” „Mi-am dat seama după călcătură”, a spus Papa, recunoscând mersul secretarului său.

IULIE 2016 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ

ETCETERA ANUNȚURI

FICEP CAMP CEHIA 2016 Tabără catolică internațională

abăra sportivă FICEP are loc în acest an la Velehrad, în Cehia, în perioada 23-29 iulie, și se adresează adolescenților cu vârste între 13 și 18 ani. Această tabără are scopul de a sprijini adolescenții în dezvoltarea capacităţilor personale și de a crește interesul lor față de sport și cultură, prin jocuri și activități artistice. Activități propuse: Parkour și freerunning, fotbal, volei de plajă, tenis de câmp, street dance, hooping, bubble football, frisbee, karaoke, disco etc. Participanții vor putea vizita și Peștera Punkva. Înscrierile se fac prin Clubul Sportiv Român. Persoană de contact: Claudiu Roznovszky, tel. 0743059154, roznovszky@yahoo.com, www.csr-org.ro. Taxa de participare este de 290 €, plus cheltuieli de transport. Înscrierile se fac pe www.csr-org.ro, la secțiunea „Excursii și Tabere”, până la data de 15 iulie 2016. La sfârșitul taberei, există posibilitatea participării la încheierea Zilei Mondiale a Tineretului (ZMT), de la Cracovia, după următorul program: 29 iulie - deplasarea de la Velehrad la Cracovia; 30 - 31 iulie - participare la Veghea de rugăciune și Sf. Liturghie prezidată de Papa Francisc, la Campus Misericordiae. Participarea la ZMT nu este inclusă în costul taberei și nu este obligatorie. Costul de participare la ZMT este de 110 euro. FICEP (Federația Internațională Catolică de Educație Fizică și Sport) este o federație internațională a asociațiilor sportive catolice, care are ca scop principal organizarea de evenimente sportive adresate tinerilor din țările membre.

ASCULTĂ RADIO MARIA O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL TĂU!

DIGI: 12687 MHz www.radiomaria.ro 36

ACTUALITATEA CREȘTINĂ | IULIE 2016

ACTUALITATEA CREȘTINĂ ABONAMENTE 2016

u noul an calendaristic, revista „Actualitatea Creștină” a trecut pragul spre cel de al 27-lea an de apariție. Pentru anul 2016, preţul revistei este de 4,00 lei exemplarul, iar costul unui abonament individual pe un an este de 55,00 lei (expediție prin Poșta Română). Pentru abonamente anuale colective, cu cel puţin 10 exemplare, preţul este de 50,00 lei (expediție prin firmă de curierat). Prețul unui abonament include 12 numere lunare, supliment de Crăciun și taxe de expediţie. În noul an, abonaţii vor primi revista la domiciliu, în căsuţa poştală (prin Poştă) sau prin curier. Abonamentele se fac la Librăria „Sfântul Iosif”, str. G-ral Berthelot, nr. 19, 010164 – Bucureşti, sect. 1, tel. 021 2015457, email: libraria@arcb.ro. Persoană de contact: Petreş Tereza.