DOI TINERI FERMIERI FAC PROFIT DIN PAIE... PE FOC

„În fermă paiele sunt la fel de importante precum culturile, deoarece procesarea lor în brichete și peleți ne asigură un flux continuu al activității și un venit consistent” - Ilie Marica și Petre Niculescu.

În urmă cu o lună, vă prezentam în paginile revistei povestea tânărului antreprenor Ilie Marica, din localitatea Fălcoiu, jud. Olt care, după 5 ani petrecuți în Anglia, a revenit în țară și s-a ambiționat să găsească calea spre succes în agricultură.

Cultura Mare I Pele Ii

A eșuat în zootehnie, dar a ajuns un adevărat specialist în cultura mare iar astăzi, alături de finul său, Petre Niculescu, exploatează 800 de hectare, din care 500 ha sunt cu grâu și deține două unități de producție a combustibililor alternativi: peleți și brichete obținute prin prelucrarea paielor.

Dacă acum două ediții discutam cu tânărul de 35 de ani despre utilajele folosite în câmp și despre pasiunea lui pentru tractoarele Massey Ferguson, de această dată am vrut să vedem cum poate fi integrată procesarea paielor în activitatea unei ferme vegetale și care sunt rezultatele obținute.

un articol de DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Ideea A Fost Capitalizat Prin Cofinan Are

Înființată în 2015, societatea Agro Roban Roxet Farm SRL s-a dezvoltat pas cu pas ajungând, de la simpla producție agricolă primară, la un business integrat într-un circuit agroindustrial complex. O evoluție pe parcursul căreia multe dintre ideile lui Ilie Marica și ale lui Petre Niculescu au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene și naționale.

„Când am trecut pe vegetal, am luat un credit personal și am început să aplic la proiecte: fonduri europene, instalarea tânărului fermier, Start-Up Nation. Așa am pus pe picioare ferma iar în 2018 am decis să ne diversificăm activitatea. Ne-a venit ideea să producem brichete din paie, ca să utilizăm resturile vegetale de la cereale și să avem activitate și atunci când nu suntem în câmp. Ne-am documentat atent, am scris un proiect și am aplicat la fondurile de Start-Up. Aveam deja experiență pentru că accesasem anterior fonduri europene pentru a ne dota cu utilaje. Am fost declarați eligibili iar în 2019 am inaugurat fabrica din Fălcoiu. După numai două sezoane nu mai făceam față comenzilor, așa că am deschis o nouă fabrică la Caracal, unde producem peleți”, ne-a declarat Ilie Marica.

GRÂU DE PÂINE ȘI DE... PAIE!

La nivelul fermei, grâul ocupă anual o suprafață de circa 400-500 de hectare, principalele soiuri cultivate fiind Glosa și Sofru. Dacă recolta din buncărul combinei ia calea panificației, cea rămasă în câmp, sub formă de paie, este balotată în segmente de 450 de kg cu ajutorul unei prese paralelipipedice MF 2270 și transportată

››› 42 ...în depozitele fabricilor pentru a fi procesată în peleți și brichete.

„Anual recoltăm aproximativ 2 tone de paie pe hectar, însă este foarte important ca ele să fie balotate și depozitate într-un timp cât mai optim. De aceea am investit în această presă care produce baloți mari, de până la 450 de kg și în două încărcătoare telescopice performante. Pentru a-și păstra calitățile, strângem paiele imediat după recoltare și le stocăm în două depozite iar abia apoi le prelucrăm în brichete și peleți”, a adăugat tânărul fermier.

Parteneri Ai Elve Ienilor De La Clariant

Trebuie spus că în industria biocombustibililor paiele de grâu joacă un rol esențial, ele fiind utilizate ca materie primă pentru producerea bioetanolului (E85), alternativa „verde” la benzina de astăzi.

Popular în Occident și în special în Franța, bioetanolul se va regăsi din acest an, ca procent obligatoriu, în toți combustibilii comercializați în Uniunea Europeană.

Odată cu inaugurarea fabricii de etanol celulozic de la Podari, jud. Dolj, a companiei elvețiene Clariant, cei doi fermieri din Fălcoiu au decis să devină și colaboratori ai acesteia.

„Începând cu anul 2022 ne-am extins activitatea și pe partea de prestări servicii. Avem un parteneriat cu firma Clariant, care produce bioetanol la Podari, în județul Dolj. Pentru ei, balotăm, încărcăm și depozităm paie de la alți fermieri din zonă. Alături de depozitele noastre, am mai construit încă două pentru acești parteneri”, ne-a explicat Ilie Marica.

În prezent, lemnele au ajuns la peste 700 de lei tona, nesparte. Comparativ, peleții și brichetele se vând cu 800 de lei/tona plus TVA. Noi le ambalăm la saci de 25 de kg, pe care îi vindem cu 20 de lei. Sunt mai ușor de manipulat, ocupă mai puțin spațiu și sunt hidrofobe.

Puterea Caloric

ESTE DUBLĂ FAȚĂ DE LEMN!

Deși inițial au fost privite cu scepticism, brichetele și peleții și-au găsit destul de repede piață de desfacere, având ca atuuri timpul de ardere îndelungat și cantitatea de energie termică eliberată.

„La început oamenii aveau rețineri și spuneau că punem paie pe foc. Doar că s-a dovedit că aceste paie au putere calorică dublă față de cea a lemnului, vorbim de circa 4500 de gigacalorii și au un timp de ardere similar cu cel al cărbunelui. Într-o sobă de teracotă pui brichetele la 11 seara și la 7 dimineața ai încă jar. Avem un client fidel care le folosește la încălzirea serelor și este foarte mulțumit. În plus, peleții pot fi folosiți și ca așternut pentru animale, iar cenușa este un foarte bun îngrășământ. Din acest motiv noi nu utilizăm lianți în producerea lor”, a declarat Petre Niculescu.

Un Business De Viitor

Capacitatea de producție a celor două fabrici este de aproximativ 300 de kilograme de brichete, respectiv 600 de kilograme de peleți pe oră, însă tinerii nu pot acoperi decât 30% din cerere, motiv pentru care au decis să acceseze o nouă linie de finanțare și să își extindă producția.

„Începând cu 2020, în fiecare an, suntem sold-out. Noi vindem brichetele și peleții la 800 de lei tona fără TVA și am avut și comenzi de peste 300 de tone la livrare, pe care ne-am văzut nevoiți să le refuzăm. De aceea, cu ajutorul consilierului nostru bancar am accesat o linie de credit în valoare de 1.800.000 lei iar din toamnă vom avea o nouă unitate de producție cu o capacitate de 1.600 kg/oră. Practic, vom deveni cel mai mare furnizor de combustibili alternativi din sudul României”, a încheiat Petre Niculescu.