9 LUCRĂRI PRIORITARE ÎN CÂMPUL CU LEGUME

În legumicultură nu este timp de relaxare.

Calendarul activităţilor, îndeosebi din luna iunie, corespunde uneia dintre cele mai aglomerate perioade. Vremea e însorită iar precipitațiile aproape de normal… n cele mai multe dintre bazinele legumicole ale ţării, activităţile sezonului sunt întârziate cu până la două săptămâni din cauza condiţiilor climatice.

CULTURA DE ARDEIOASE

În această lună la ardeii extratimpurii începe culesul primelor cantităţi. “Pentru că ne dorim fructe cât mai frumoase, cu o culoare intensă şi gust foarte bun este esenţială asigurarea nutrienţilor în această fază de dezvoltare, în special a potasiului. Fertilizarea foliară se poate face cu Polifruit K 50, unul dintre cele mai concentrate produse pe bază de potasiu, care asigura timpurietate, productivitate şi o calitate înaltă a fructelor, în doză recomandată de 40 ml/10 l apă”, a susţinut ing. Florin Ciocan, legumicultor, care are

Ce Sem N M I Ce Plant M N Iunie

În această lună: un articol de MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro aproape o jumătate de hectar de solar în care cultivă doar ardei.

La fiecare două săptămâni recoltează împreună cu familia şi duce la piaţa din Matca. Spune că producţia e slabă că a fost frig şi s-a întârziat mult cu lucrările.

Împreună cu el am trecut în revistă succint câteva dintre activităţile sezonului.

9 LUCRĂRI PRIORITARE ÎN CÂMP

1. Se începe culesul tomatelor timpurii din spaţiile protejate;

2. Se recoltează mazărea verde, cartofii timpurii, varza şi conopida timpurie, gulioarele, dovleceii, verdeţurile etc;

3. Se irigă culturile înfiinţate prin răsad şi semănat direct, ori de câte ori este nevoie;

4. Se execută lucrările de îngrijire la culturile de tomate timpurii, ardei şi vinete cultivate în solarii;

5. Se efectuează lucrările de copilit, palisat şi cârnit (de regulă după 4 inflorescenţe) a culturilor de tomate timpurii înfiinţate în câmp;

6. Se realizează prăşitul manual sau mecanic (pe rând şi între rânduri) la culturile de: bulboase (ceapă, usturoi), rădăcinoase (morcov, sfeclă), solanofructoase (roşii, ardei, vinete şi vărzoase (varză, conopidă, gulii); cucurbitaceae (castrevete, dovlecel, dovleac, pepenele galben și cel verde) şi verdeţuri;

7. Se efectuează fertilizări faziale, mai cu seamă cele foliare;

• Se seamănă morcovul pentru producţia de toamnă, ridichile de iarnă, sfecla roşie, porumbul dulce

• Se însămânţează fasolea verde şi castraveţii

• Se plantează varza şi conopida de toamnă, varza roşie şi guliile

• Ridichile se însămânţează vara şi în penumbră

8. Se pregăteşte terenul pentru culturile succesive (semănatul castraveţilor, plantatul verzei şi conopidei de toamnă);

9. Se aplică tratamentele fitosanitare în funcţie de avertizări pentru controlul bolilor şi dăunătorilor care produc: ofilirea sau veștejirea tomatelor, făinarea la castraveţi şi pepeni, pătarea unghiulară a frunzelor la pepeni şi castraveţi etc.

3 LUCRĂRI DE BAZĂ ÎN SOLARII

De asemenea, în spaţiile de cultură protejată: se desfiinţează culturile de varză şi conopidă timpurie; se pregăteşte terenul pentru culturile succesive; se execută lucrările de întreţinere (palisare la tomate şi castraveţi, praşile, irigat şi tratamente fitosanitare).

Protec Ia Culturilor

ÎMPOTRIVA RADIAȚIEI SOLARE

“Dacă în primăvară am avut parte de vreme capricioasă, cu variaţii mari de temperatură, odată cu debutul verii au început să crească şi gradele în termometre şi soarele să fie din ce în ce mai arzător. De aceea este importantă protecţia culturilor împotriva radiaţiei solare care poate produce însemnate pagube economice. Se recomandă utilizarea plasei de umbrire, menită să diminueze cantitatea de raze solare care ajunge pe suprafaţa plantelor şi a fructelor. O altă metodă ar fi protejarea solariilor prin stropirea serelor şi solariilor cu carbonat de calciu (praf de cretă) micronizat mixat (Witvast),

”NU NE INTERESEAZĂ ATÂT PRODUCȚIA, CÂT CALITATEA!”

„Noi suntem la al doilea ciclu de cultură; am făcut curăţenie în solar că am avut verdeţuri: ştevie, spanac, ceapă verde, ridichi... încă din lunile februarie, martie şi aprilie. Deja avem plantate răsaduri de tomate, ardei, vinete, gogoşari, fasole verde pentru păstăi. Sera noastră este mică, de 400 şi ceva de mp. Nu ne interesează atât de mult producţia, cât calitatea, încercăm să folosim produse cât mai puţin nocive, adică insecticide şi fungicide din grupa IV de toxicitate”, ne­a declarat Gigi Chiriţoiu, cultivator din Matca.

o soluţie specială de umbrire care nu afectează folia de acoperire”, a susţinut dr. ing. Marius Petrache, administratorul companiei Marcoser.

Potrivit acestuia, pe lângă aerisirea corespunzătoare a serelor şi solariilor, defolierea plantelor, irigarea constantă, este necesară aplicarea unor produse care să crească imunitatea plantelor. Unul dintre acestea poate fi Codicobre, un îngrăşământ pe bază de cupru (cu o doza foliară de 20-30 ml/10 l apă) ce se poate aplica cu adjuvantul Heliosol, produs bio, pe bază de ulei.

Peste 4 Decenii De Gr Din Rit

Mătcaşul Gheorghiţă Vasilache are într-un solar monocultură de tomate. A produs peste 10.000 de fire de răsad, s-a îngrijit cum ştie el mai bine să le crească şi va ieşi cu marfă la piaţă ceva mai târziu, către sfârşitul acestei luni. În iarnă, căderile de zăpadă i-au prăbuşit 10 ari de solar, s-a împrumutat şi abia a reuşit să repare solarul şi să reia ciclul de producţie. Alţi legumicultori nu avut bani şi le-au lăsat în paragină!

Gheorghiţă Vasilache are o bună experienţă căpătată în peste patru decenii de practică. Împreună cu fiul său a înfiinţat o cultură de castraveţi.

ATENŢIE SPORITĂ LA CULTURA DE CASTRAVEŢI!

Pentru ciclul al doilea de producţie, legumicultorul a avut în atenţie ca răsadurile obţinute să aibă 5 caracteristici:

1. un pachet bun de rezistenţe la boli şi dăunători;

2. să dezvolte puţini lăstari laterali;

3. să aibă internodii scurte;

4. să producă fructe uniforme cu o culoare intense;

5. să dispună de rezistenţă la variaţiile de temperatură zi-noapte.

PUTREGAIURILE, BOLI FRECVENTE ȘI PĂGUBITOARE

„Din cauza umidităţii mari, castraveţii abia formaţi putrezesc. De vină este putregaiul alb, o boală provocată de Sclerotinia sclerotiorum, care apare atunci când solul este prea umed şi temperatura este între 8 şi 16 grade C. Pentru că m-am confruntat cu aşa ceva, am stropit plantele cu o soluţie antifungică formată din Switch 62,5 WG în amestec cu un îngrăşământ cupric. În anii trecuţi am folosit Botrefin (ciprodinil 375 g/kg şi fludioxonil 250 g/ kg), un fungicid complex sistemic şi de contact, deosebit de eficace în combaterea putregaiurilor și moniliozelor”, a explicat cultivatorul.