PLECAT-AM 31 DE ROMÂNI ÎN ESTONIA. CE AM VĂZUT?

Consolidarea poziției producătorilor agricoli în lanțul de aprovizionare este una dintre prioritățile noii PAC, inclusiv pentru Estonia. În acest context, rolul cooperativelor agricole devine esențial.

La mijlocul lunii martie am fost în Estonia, unde am participat, pentru o săptămână, la cea de-a doua mobilitate fizică din cadrul proiectului ”Erasmus+ Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricoleGGPAC”, la invitația U.N.C.S.V., alături de 40 de manageri de cooperative din România, Grecia, Estonia și Franța.

Bun Guvernare I Management

Activitatea de învățare, predare și training a fost găzduită de Universitatea estoniană de Științe ale Vieții EMU din orașul Tartu, prin Rando Värnik și Taavi Kiisk, cadre didactice de la EMU. Alături de cei doi reprezentanți estonieni au participat și ceilalți 3 parteneri din Grecia, Franța și România: Constantine Iliopoulos, Jean de Balathier și Florentin Bercu.

”Prin acest proiect, UNCSV și-a propus să sprijine managerii cooperativelor agricole membre în activitatea lor, contribuind la promovarea practicilor un articol de NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro de bună guvernare în cadrul cooperativelor agricole și la dezvoltarea competențelor, prin formarea managerilor și schimbul de practici noi și inovatoare, inclusiv abordări multidisciplinare”, spune Florentin Bercu, Director executiv al organizației.

Repere Din Estonia Agricol

• Am vizitat o cooperativă estoniană ai cărei membri lucrează 24 mii de hectare, din care o treime sunt destinate culturilor organice.

• O altă cooperativă - Kevili - este formată din 144 de membri care lucrează un total de peste 80 de mii de hectare. Am vizitat terminalul de cereale al organizației, precum și fabrica Golden Fields, care produce baloți pe care îi exportă preponderent în Orient.

Fermierii cooperatiști dețin la comun spații de depozitare și procesare, terminalul vizitat de noi fiind cel mai mare din Estonia.

• Deplasarea în Estonia a inclus și o vizită la sediul cooperativei Talukartul. Fermierii membri de aici asigură 25% din producția națională de cartof.

• Centrul de cercetare horticolă Polli aparține Universității estoniene pentru Științele Vieții. Pe lângă activitatea de producție preponderent pomicolă, Centrul Polli derulează programe de inovație cu instituții de învățământ superior din Europa, inclusiv România.

Despre cum funcționează aceste organizații voi scrie pe larg, în edițiile viitoare ale revistei.

O Istorie De Peste 120 De Ani

Mișcarea cooperatistă a Estoniei a început la 30 martie 1902, odată cu înființarea primei cooperative naționale din Estonia - Asociația Estonă de Împrumut și Economii.

Reforma funciară din 1919 a dus la înființarea a 51.000 de ferme într-un timp foarte scurt.

Până în 1939 existau în Estonia 140 de mii de ferme!

Criza economică din anii 1930 a lovit puternic agricultura și cooperativele estoniene, motiv pentru care statul a intervenit. Exportul de mărfuri agricole primare - unt, carne și ouă s-a făcut numai prin intermediul cooperativelor centrale, federalizate.

Înainte de 1940, cooperativele au prosperat în multe domenii de activitate: agricultură, bancar, credit, asigurări și comerț cu amănuntul.

Ocupa Ia Sovietic A Desfiin At Cooperativele

Ulterior însă, sub ocupația sovietică, toate cooperativele cheie au fost desființate pentru a împiedica procesul democratic. Organizațiile reprezentative au fost desființate, cu excepția cooperativelor de vânzare cu amănuntul și a Uniunii Centrale a Asociațiilor de Consumatori din Estonia, după ce a fost reformată.

Instituțiile financiare funciare și cooperative au fost naționalizate iar anul 1949 marchează sfârșitul proprietății private și începutul fermelor colective.

Restaurarea fermelor a început chiar înainte de 1991. Câștigarea independeței și aderarea la Uniunea Europeană marchează începutul restabilirii mișcării cooperatiste din Estonia.

La 22 ianuarie 1989 este înființată Uniunea Centrală a fermierilor estoni.

2 ȚĂRI, O SINGURĂ COOPERATIVĂ

Legea Cooperativelor a fost adoptată la 27 august 1992 și înlocuită de Legea Asociațiilor Comerciale în 2001. Acest lucru a condus la crearea multor cooperative noi, dintre care unele funcționează bine și astăzi, cum ar fi Asociația Crescătorilor de Animale din Estonia și SCE E-Piim (prima societate cooperatistă din regiunea baltică).

SCE E-Piim a fost înființată la 27 februarie 2020, după ce o societate din Estonia și una din Letonia au decis să fuzioneze. Deoarece uniunea era imposibilă din punct de vedere juridic, a fost înființat un organism juridic complet nou, SCE E-Piim.

Organizația rezultată reunește aproximativ 150 de producători de lapte estonieni și 50 de producători letoni.

Capacitatea zilnică de procesare a SCE E-Piim este de 400-500 de tone lapte iar venitul anual este de aproximativ 75 milioane euro.

JUMĂTATE DINTRE COOPERATIVE SUNT ÎN SECTORUL VEGETAL

În 2020 s-a desfășurat în Estonia un studiu aprofundat asupra cooperativelor agricole.

La data de 31 decembrie 2020 existau 113 cooperative, majoritatea (48) în sectorul producției de cereale, culturi oleaginoase și proteice, urmate de 22 de cooperative de lapte și produse lactate. 65% dintre cooperative se ocupă strict de comercializarea produselor agricole ale membrilor cooperatori. 22% furnizează servicii pentru susținerea producției fermierilor, 9% dintre cooperative procesează produsele obținute de membri și le comercializează și doar 4% achiziționează inputuri pentru membri!

Practic nu există nici o cooperativă în Estonia care să producă și să vândă producția primară obținută!

ESTONIA: COOPERATIVELE MICI

NU AU VIITOR!

Cu o populație de 1,29 milioane de locuitori, Estonia este unul dintre cele mai puțin populate state membre ale UE, însă are cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale URSS. Este listată ca fiind o „economie cu venit mare” de către Banca Mondială, și o „economie avansată” de către FMI.

Suprafața agricolă utilizată este de puțin peste 980 mii ha, din care culturile organice ocupă 226 mii ha. Producția cerealieră este de peste 1,5 milioane tone iar majoritatea grânelor pleacă la export.

Cu unele excepții, poziția pe piață a cooperativelor agricole estoniene este slabă. O excepție notabilă o reprezintă producția și procesarea laptelui, cu rezultate economice în creștere.

Deși sunt câteva cooperative mari în domeniul cerealelor, acest domeniu de activitate are o concurență acerbă iar cota lor de piață este relativ mică.

Studiul din 2020 evidențiază faptul că micile cooperative, chiar dacă sunt funcționale, nu au sens economic pe termen mediu și lung iar creșterea dimensiunii cooperativelor este o condiție esențială a profesionalizării acestor forme de organizare agricolă. Consolidarea și fuziunile sunt aproape inevitabile pentru cooperativele mici din Estonia.