10 moduri de dirijare a luminii solare către plante

Precum pruncul nou-născut este preluat și alăptat de mamă, tot așa fiecare firicel rezultat din germinația semințelor și ieșit la suprafața solului este preluat de lumina solară și hrănit prin fotosinteză.

În acest proces intervine substanța verde din plante, miraculoasa clorofilă care, prin componentele sale - cloroplastele - primesc razele de lumină sub formă de fotoni.

LUMINA SOLARĂ, SURSĂ DE ENERGIE PENTRU PLANTE

Prin combinarea CO2 cu H2O (din apă reține doar H, oxigenul este difuzat în atmosferă) rezultă substanța vegetală care înglobează energia soarelui sub formă de energie potențială. Această substanță vegetală constituie sursa de energie pentru tot ce mișcă pe TERRA: animale, mașini, avioane, trenuri etc.

De la lumina solară ajunsă pe plante, frunzele absorb 75% iar 25% este reflectată sau trece prin frunze. Din cei 75% absorbți de frunze, 1-5% se folosesc în fotosinteză iar restul se transformă în căldura care, în proporție de 45% se folosește în procesul de evapotranspirație iar 25% se pierde prin iradiere.

Coeficientul de folosire a energiei luminoase în fotosinteză este de 2,5% la porumb, 3,2% la grâu, 4,5% la floarea-soarelui etc.

Din Ce Este Format

O RAZĂ DE LUMINĂ?

Spectrul vizibil cu culorile: roșu, portocaliu, galben verde, albastru, indigo, violet care au lungimea de undă între 750 nanometri la cele roșii și 380-450 m la cele violet. Ele reprezintă 50%.

Radiațiile invizibile alcătuite din radiațiile infraroșii, de peste 750 nm și care reprezintă 49% și radiațiile ultraviolet, sub 400 m, reprezintă 1%.

un articol de VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

În procesul de fotosinteză acționează numai spectru vizibil din care, culoarea roșu asigură sinteza de hidrați de carbon iar cea albastră, sinteza de proteină.

Intensitatea luminii se exprimă în lucși și mazărea, de exemplu, are nevoie pentru înflorire-fructificare de 1100 lucși iar fasolea de 2400 lucși.

Procesul de fotosinteză contribuie la transformarea atmosferii din reducătoare în oxidantă, purificarea atmosferei, formarea substanței organice din cele minerale, formarea zăcămintelor minerale.

CUM DIRIJĂM LUMINA SOLARĂ?

Posibilitățile de dirijare a luminii solare se referă la:

1. Zonarea culturilor agricole în funcție de condițiile climatice ale fiecărei regiuni. Astfel, temperatura medie anuală în Câmpia Română este de 10,5-11,5 grade C, pe când în Podișul Transilvaniei este 8-9 grade. Suma temperaturilor mai mari de 10 grade C în perioada de vegetație în Câmpia Română este de 1400-1800 grade C iar în Podișul Transilvaniei 950-1100 grade C.

Lumina solară, exprimată în ore de strălucire a soarelui este de 1900-2000 ore în Moldova, 2100 ore în Câmpia Română, 2300 ore în Dobrogea și ajunge la 2482 ore la Sulina.

În funcție de acești factori se stabilesc culturile și mai ales, se aleg soiurile și/sau hibrizii care se pretează acestor condiții.

La porumb, există hibrizi din grupa FAO 150-200 care au nevoie de 10001200 grade C, dar și tardivi - FAO 460 care au nevoie de peste 1700 grade C.

2. Expoziția terenului determină alegerea culturilor în funcție de pretențiile față de temperatură și luminozitate. Pe suprafețele cu expoziție sudică se vor cultiva plantele mai pretențioase.

3. În funcție de condițiile climatice ale zonei se stabilește și epoca de semănat, astfel încât fazele de vegetație cu maxim de cerințe față de lumină să se desfășoare în perioada de vară.

Există plante de zi lungă care își încheie ciclul în vară (grâu, orz, mazăre) iar altele sunt de zi scurtă care își încheie ciclul în toamnă (porumb, soia, orez).

4. Distanța între rânduri și între plante pe rând trebuie să asigu- re un spațiu de nutriție și o densitate a plantelor astfel încât lumina să pătrundă la fiecare plantă, de sus până jos, pentru a realiza un maxim de fotosinteză.

5. Orientarea rândurilor să fie pe direcția N-S astfel încât lumina solară în timpul dimineții și după amiază să bată de-alungul rândurilor și să lumineze toate plantele iar la mijlocul zilei rândurile să se umbrească unele pe altele pentru a reduce lumina puternică din timpul arșiței.

Procesele de germinare a semințelor și de răsărire a plantelor constituie factori determinanți în realizarea de culturi agricole cu potențial de producție ridicat.

Germinarea este procesul de trecere a embrionului din starea latentă în starea activă, în condițiile asigurării umidității, temperaturii și aerului (oxigenului).

Scanează codul QR și vezi care sunt condițiile optime pentru germinare!

6. Pentru culturile care se mulțumesc cu mai puțină lumină se poate aplica sistemul culturilor intercalate (ex. fasole sau dovleci prin porumb).

7. Menținerea unui grad redus de îmburuienare (sub PED) asigură suficientă lumină pentru cultură, aceasta nefiind umbrită de buruieni.

8. O fertilizare rațională asigură creșterea și dezvoltarea armonioasă a plantelor, cu foliaj bogat și suficientă clorofilă pentru fotosinteză.

9. Alegerea soiurilor și/sau a hibrizilor cu potențial ridicat de valorificare a luminii solare și cu frunze erecte prin care se creează posibilitatea pătrunderii luminii până la baza plantei, cu realizarea fotosintezei pe întreaga suprafață a plantelor.

10. Unde este posibil (în sere) asigurarea unui flux suplimentar de CO2 face ca procesul de fotosinteză să se desfășoare cu eficiență ridicată.