Iarna din aprilie a adus dezastru în livada de cais

Îngheţurile de revenire de la început de aprilie au făcut prăpăd în livezile din aproape toate zonele pomicole ale ţării. Pomicultorii spun că vom mai avea încă un an în care aceste fructe vor lipsi.

Accidentele climatice, tot mai frecvente în ultimii ani, au generat compromiterea în proporţie de până sută la sută a producţiei româneşti de fructe. Cele mai afectate sunt speciile termofile: caisul, piersicul, nectarinul, migdalul.

FRUCTELE SUNT ÎN PERICOL!

„Avem probleme, temperaturile de ­4, ­6 grade C înregistrate în două zile ne­au afectat cu până la sută la sută soiurile timpurii de cais iar cele mai târzii, piersicul şi migdalul, undeva între 60 și 70%. Situaţia e dramatică pe suprafeţele ocupate de cais (30 ha), piersic (150 ha) şi migdal ­ un hectar”, ne­a declarat Ion Caplan, directorul Stațiunii de Cercetare Pomicolă Valul lui Traian.

Toate acestea în condițiile în care s­au luat măsuri de prevenție în livadă! „La avertizare, am făcut un tratament cu un biostimulator care aplicat înainte de ger în ziua respectivă face ca pomii să reziste până la ­3 grade C, dar noi am avut temperaturi mult mai joase. Plus de asta, am făcut şi foc pe toată un articol de MARIAN MUȘAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro suprafaţă... Dacă vor mai fi valuri de frig, atunci se va duce toată producţia de fructe”, a precizat cercetătorul constănţean.

Potrivit directorului de la Valul lui Traian, în această perioadă livădarii trebuie să aplice tratamentele de sezon, îndeosebi împotriva moniliozei (Monilinia laxa și Monilinia fructigena) la cais şi a bășicării frunzelor de piersic (Taphrina deformans). Boala se combate înainte de fenofaza de buton floral cu zeamă bordeleză sau cu un alt produs pe bază de cupru.

Acesta susţine că ar trebui făcute livezi superintensive, de 5­10 ha, acoperite, protejate de grindină, cu sistem de prevenirea îngheţului, cu ceaţă artificială. Dar toate acestea costă, numai tratamentele se duc undeva la cel puţin 6­7.000 lei pe hectar!

”AM PIERDUT PESTE

200 DE TONE DE CIREȘE!”

Şi alţi pomicultori au trecut cu plantaţiile prin clipe de coşmar. Într­o singură zi şi­au văzut toată munca de peste an distrusă.

„Eu am o plantaţie de 20 mii de pomi din specia cireş şi sunt în situaţia în care am pierdut peste 200 t de cireşe (care înseamnă peste 200 mii de euro), doar în câteva ore, într­o singură noapte. Vreau să găsesc soluţii, dar nu prea sunt”, ne­a declarat afectat Marius Roman, fermier cu livada în Coşereni, Ialomiţa.

Acesta susţine că: „Noi avem o plantaţie de 12 ha de cireş situată aproape de un drum european unde nu poţi să foloseşti fumigaţia că fumul se duce în şosea şi se pot produce accidente. Există sistem cu ceaţă artificială care pulverizează apa ca o ceaţă, problema este că e mare consumator de apă (25 mc/h/ha) şi nu e rentabil. Mai sunt maşini care fac căldură prin livadă, din păcate, sunt scumpe (35 mii euro) şi nu atât de eficiente, deci, nu ai certitudinea că scapi producţia”.

PROUCȚIE COMPROMISĂ 100%

Marius Roman a prezentat un tablou sumbru în ceea ce s­a întâmplat cu pomii la început de aprilie: „Tot ce înseamnă speciile termofile: cais, piersic, nectarin, dar şi anumite soiuri extratimpurii de prun, cireş, au avut foarte mult de suferit, din cauza îngheţurilor târzii de la sfârşitul lunii martie. Mai precis, pe judeţul Ialomiţa, dar şi în Giurgiu, Teleorman, Buzău sau în partea Moldovei, s­au înregistrat temperaturi foarte scăzute, cuprinse undeva între ­5 ° grade C şi chiar până către ­8 grade C, în special în noaptea de 27 spre 28 martie. Pomii erau în perioada de înflorire în masă, astfel încât, producţia a fost compromisă sută la sută!

Acelaşi lucru s­a întâmplat şi la specia cireş, chiar dacă pomii se aflau la debut de înflorit (la soiurile extratimpurii) sau buton verde, buton alb sau chiar în cazul soiurilor târzii care erau la dezmugurit. Aceste temperaturi au făcut ca mugurii floriferi, în special organele florare (pistil şi ovar) să se brunifice”.

Şi mai e un pericol sesizat de fermier: dacă va fi frig în continuare, cu umiditate şi temperaturi scăzute în timpul zilei, nu vor zbura albinele şi nu se va mai face polenizarea, cu efecte asupra producţiei de fructe.

De asemenea, în perioadele cu nebulozitate ridicată se dezvoltă agenţii patogeni care trebuie controlaţi prin stropiri cu fungicide sistemice şi de contact.

PRIMELE CIREȘE... ”AMARE”!

Noi am făcut o adresă către primărie care să sesizeze Direcţia agricolă, Prefectura, să se formeze o comisie care să constate paguba. Fermierii nu vor mai avea resurse financiare să poată continua. Chiar dacă s-a pierdut producţia, lucrările în plantaţie trebuie executate!

MARIUS ROMAN

Pomicultor din Coşereni, Ialomiţa

„Părerea mea este că anul acesta nu o să avem cireşe extratimpurii româneşti decât foarte puţine pe piaţă iar preţurile nu vor fi sub 20 de lei kilogramul. Estimez eu că în perioada când se maturează fructele la noi, după 20 mai, primele cireşe se vor vinde cu 45­50 de lei kilogramul, iar în iunie­iulie nu vor scădea sub 20 de lei”, a opinat Marius Roman.

CAIȘII N-AU REZISTAT LA -8OC!

Şi Aurel Iancu, pomicultor din DriduIalomiţa, a pierdut toată recolta de cais de pe 6,5 hectare.

„De trei ani suntem cu livada pe rod, am avut îngheţuri de până la minus ­4,

Nu știu dacă anul acesta vom mai gusta caise din livada noastră!

AUREL IANCU

Pomicultor din Dridu, Ialomiţa

5 grade C, la care am făcut faţă, dar la ­7 sau ­8, cum au fost la sfârşitul lunii martie, nu mai ai ce face. Degeaba am avut câte 1.000 de găleţi cu brichete în care s­a făcut focul, nu am putut să ridicăm temperatura. Trebuia să recoltăm peste 150 t, acum nu ştiu dacă ne mai rămâne ceva de gustat! Să vedem dacă statul ne ajută cu ceva”, ne­a declarat fermierul.

Până atunci, fiul său Mihai, administratorul Alfa Fruct Prod, care a preluat din mers afacerea de familie, va trebui să îngrijească cei 6.250 de pomi, să­i stropească şi să­i pregătească pentru sezonul următor. Livada este tânără, ca şi Mihai, care mai are puţin şi termină facultatea, şi a fost înfiinţată pe banii din buzunarul familiei cu trei ani în urmă.

UN AN RĂU PENTRU POMICULTURĂ!

„Părerea mea e că va fi un an rău pentru că am avut şi în ianuarie şi în februarie temperaturi de peste 20 grade C, ceea ce au făcut ca pomii să plece în vegetaţie. A venit timpul acesta rece și e dezastru cu producţia de caise timpurii, dacă rămân 3­4 fructe pe pom! Pe 23 aprilie, vreo 6­7 ani la rând am avut îngheţ. Acum doi ani a fost prima oară când am pierdut tot piersicul de pe 80 ha. În viitorii ani, dacă vremea o va ţine aşa, caisul şi piersicul nu prea o să mai meargă în Dobrogea”, consideră Ion Caplan.