Revista mobila 2016 3 by Revista Mobila

PROIECTUL ANULUI 2016 ÎN DESIGNUL ROMÂNESC

MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ PREŢUL LEMNULUI - CRIZA CONTINUĂ EDUCAŢIA - GARANŢIA PERFORMANŢEI DE MÂINE

3 2016

Revista profesioniștilor din industria mobilei revistamobila.ro industriamobilei.ro revistamobilaAPMR

CUPRINS: MAIN STORY • MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ 8 • FORȚA COLECTIVĂ 10 • PROBLEMELE INDUSTRIEI VĂZUTE DIN TEREN 12 • ASOCIEREA, EXEMPLUL ITALIAN 14 FOCUS NOUA VARIANTĂ A REGULAMENTULUI DE VALORIFICARE A MASEI LEMNOASE 17 • INTERVIU –DEPUTAT DOINA PANĂ 18 • INTERVIU – DEPUTAT CRISTIAN CHIRTEȘ 20 • INTERVIU– CĂTĂLIN TOBESCU, NOSTRA SILVA 22 • PREȚUL LEMNULUI – CREȘTERE EXAGERATĂ 24 CONSILIUL PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE 26 PORTRET DE PRODUCĂTOR LEMET, GIGANTUL NĂSCUT ÎN ATELIERUL-ȘCOALĂ 27 TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE CONCURS NAȚIONAL DE DESIGN 2016 32 EDUCAȚIE EDUCAȚIE, FORMARE ÎN DOMENIUL PRODUSELOR DIN LEMN 36 TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE • BIFE-SIM 2016 42 • MAISON&OBJETS PARIS 2016 43 • ROMÂNIA EXPUNE LA HOSPITALITY QATAR 44 • MOSCOVA, PE AGENDA PRODUCĂTORILOR ROMÂNI 45 • EVENIMENTE INTERNAȚIONALE 46 FOCUS CONSULTANȚĂ: CUM STRUCTUREZI BUGETUL DE MARKETING 50 TENDINȚE • PRODUSE ATIPICE 52 • TEXTILE DE INTERIOR 54

Revista MOBILA şi APMR, într-o nouă prezentare:

www.revistamobila.ro www.industriamobilei.ro revistamobilaAPMR

revistamobila Copyright • APMR© Este interzisã reproducerea integralã sau parțialã, sub orice formã, a articolelor din revistã fãrã acordul scris al redacției. Responsabilitatea pentru conținutul materialelor de reclamã revine în întregime firmelor care își fac publicitate.

Revista profesioniştilor din industria mobilei Editată de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România ISSN: 1224-4414

PROIECTUL ANULUI 2016 ÎN DESIGNUL ROMÂNESC

MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ PREŢUL LEMNULUI - CRIZA CONTINUĂ EDUCAŢIA - GARANŢIA PERFORMANŢEI DE MÂINE

3 2016

Revista profesioniștilor din industria mobilei revistamobila.ro industriamobilei.ro revistamobilaAPMR

REDACȚIA: CONTENT şi PR: INTELLIGENT MEDIA SOLUTIONS, ICS MEDIA Project manager: DIDI RUS, didirus@gmail.com, 0758 10 20 10 PR ONLINE: CINIC FILM SERVICES Secretar general de redacţie: ANDREEA PARASCHIV, mobila@apmr.eu ANCA RÎTAN Marketing: marketing@apmr.eu Abonamente: subscription@apmr.eu Contracte şi facturi: TATIANA POPA, ROXANA MICLESCU, contabil@apmr.eu, apmobro@yahoo.com, 021 315 51 68 021 315 51 42 DTP: PARTIALCOLOR partialcolor@gmail.com 9

MAIN STORY

MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ Prețul mare al materiei prime și concurența neloială – iată principalele obstacole în calea competitivității firmelor care prelucrează lemn, potrivit celui mai recent studiu științific dedicat domeniului. Aceste obstacole au fost numite de aproape două treimi din antreprenorii din zona Muscel (Rucăr –Retevoiești), într-un formular conceput de autorii studiului.

ADUNĂM PIESE ȘI CONSTRUIM

Ei bine, subiectul principal al numărului din iunie al Revistei Mobila încearcă să găsească soluții. Străbatem România în lung și-n lat, vorbim cu muncitori, specialiști, producători și oameni de știință, luăm de la fiecare contribuția individuală pentru binele industriei, punem piesele cap la cap și iată, ajungem la un rezultat. Desigur, veți putea spune că datele sunt relevante Un rezultat care reiese tocmai din acest demers al doar pentru zona respectivă. Însă să fie acesta nostru, de a aduna piese și a construi ceva durabil adevărul? Nu vă confruntați cu aceleași prob- din ele: se numește „colaborare”. leme? Și, oare, dacă ar trebui să completați lista obstacolelor pe care le resimțiți zi de zi, nu ați Când v-ați gândit ultima oară să colaborați cu un continua cu fluctuația de personal, aplicarea ine- potențial concurent? ficientă a legislației și taxele și impozitele mari pe care trebuie să le plătiți statului? Vedeți?

UNELE MĂSURI AU FOST LUATE. DAR CE PUTEM FACE NOI? Acum vine întrebarea firească: există soluții pentru aceste dificultăți? Cu siguranță. Statul poate face o mulțime de lucruri pentru a le ușura viața tuturor producătorilor din România, nu doar celor din industria mobilei. Unele măsuri au fost luate, pe altele le așteptăm cu toții, unii dintre noi cu sufletul la gură. Dar dincolo de asta, ce altceva poate fi făcut? Ce putem face noi?

APMR - Asociaţia care îi reprezintă pe profesioniștii din industria mobilei Promovarea internă și internaţională a producătorilor și a industriei

Organizaţie profesională și patronală non-profit

Sprijin pentru design-ul românesc

Informaţii la zi

Organizarea participării la târguri și expoziţii internaţionale

Din 1992 Lobby

Editorul revistei Mobila, revista specialiștilor din industrie începând cu 1964 În sprijinul industriei și al membrilor săi Co-organizator BIFE-SIM, MOBILA EXPO București, Constanţa, Timișoara

Membrii APMR realizează peste 70% din producţia totală de mobilă a ţării

MAIN STORY

FORȚA COLECTIVĂ Revista Mobila: Ce înseamnă acest studiu ca legătură între mediul de afaceri și mediul academic, universitar? Costin Lianu: Acest studiu e o dovadă că mediul universitar, mediul academic poate să slujească interesele mediului de afaceri. Tendința pe care noi vrem să o preluăm și să o continuăm este ca prin astfel de activități, prin astfel de angajamente să servim interesele firmelor, interesele celor care adaugă valoare în economia națională, fără de care nici universitatea, nici mediul universitar nu pot să își asigure menirea. Se vorbește foarte mult despre acest antreprenoriat universitar, noi încercăm să îl aplicăm.

“APMR VREA SĂ ÎNȚELEAGĂ MECANISMELE PIEȚEI” Sistemul de valori pe care vreau să îl insuflu este că putem să ne mutăm cu universitatea spre mediul de afaceri, pentru a fi utili mediului de afaceri cu cunoștințele noastre, prin aplecarea noastră către studiu, către cercetare, ceea ce pentru un om de afaceri, pentru firme este mai complicat, pentru că sunt sub presiunea altor comandamente, ale mersului afacerilor lor.

OBSTACOLE: PREȚUL MATERIEI PRIME ȘI CONCURENȚA NELOIALĂ Revista Mobila: Domnule profesor Costin Lianu, considerați că problemele cu care se confruntă producătorii din zona Muscel, la care face referire un capitol al studiului, pot fi extinse la nivelul întregii țări? Este studiul pe care l-ați coordonat reprezentativ? E zona Muscel reprezentativă pentru România? C. Lianu: Este o zonă reprezentativă. Studiul este reprezentativ, dar să ne ferim să generalizăm nepermis, pentru că orice zonă din țară are o anumită structură atât a mediului productiv, un raport între producția de mobilă și tăietorii de lemne sau producătorii de produse mai puțin finite și totodată o structură a arealului pădurilor, dar studiul este o picătură de apă care reflectă culoarea oceanului în sensul că denotă, într-adevăr, care sunt obstacolele, constrângerile, problemele producătorilor români de mobilă și de produse finite din lemn, confirmate de către alte entități, APMR sau alții – studiul este valoros prin această reconfirmare a unor preocupări, a

M: Care credeți că a fost motivația APMR, asociația care a solicitat lucrarea, de ce a avut nevoie de studiul acesta? C. Lianu: A fost o motivație foarte clară și foarte de înțeles. Este vorba despre mecanisme de piață care într-un fel defavorizează accesul la materie primă. Materie primă pe care noi o consideram, de când eram copii, o mândrie națională. Paradoxal, atunci când vrem să o valorificăm superior (e un termen care multora nu le place, dar ăsta este termenul) nu avem acces la această resursă. Această frustrare, această provocare, a condus la înțelegerea unor obstacole, unor constrângeri și la încercarea de a găsi o soluție pentru această temă stringentă, pentru care foarte puțini au încercat să vină cu ceva pozitiv, constructiv ca soluții.

Dr. COSTIN LIANU Director General USH Pro Business, coordonator al studiului de cercetare științifică “Provocări actuale în industria mobilei din România”

MAIN STORY

unor constrângeri pe care mediul de afaceri le are. M: Prețul lemnului și concurența neloială pot deci să fie problemele cele mai grave cu care se confruntă toți producătorii din România... C. Lianu: Exact. Și studiul, importanța lui este că reconfirmă prin forța unei cercetări de piață indubitabile ceea ce APMR a solicitat tot timpul – acesta e semnalul studiului, nu se bazează pe anumite speculații, ci pe forța unor percepții dovedite ale mediului de afaceri.

SOLUȚIA: CLUSTERUL, FORȚA COLECTIVĂ M: Producătorii pun pe una dintre principalele poziții concurența neloială, dumneavoastră propuneți colaborarea. De ce ar colabora un producător cu o firmă concurentă? C. Lianu: Este cert că între competiție, între concurență și cooperare nu există delimitări stricte. Toată lumea se desfășoară într-o competiție în care cooperarea este nu numai permisă, dar și binevenită. Este teoria “blue ocean” în care firmele mari se dezvoltă printr-o forță colaborativă și nu prin lovituri în concurență. Urci pe scara valorică prin capacitatea de a coopera în rețea. Asta este marea problemă – o repet și o spun mereu – firmele românești trebuie să învețe să colaboreze în alianțe de afaceri, adică trebuie să înțeleagă că mediul concurențial mondial e atât de puternic, lanțurile acestea valorice mondiale sunt deținute de către giganți care sunt, de fapt, niște rețele multinaționale și niște organizațiimamut care sunt niște rețele care coordonează nu numai propria organizație, ci și roiuri de subfurnizori, de entități, de universități, de oameni care susțin acest imens lanț. Dacă rămâi într-o zonă a non-cooperării, pe o perioadă... ceea ce se întâmplă la foarte multe întreprinderi mici și mijlocii din România, și nu reușești să depășești acest obstacol mental până la urmă, care ține și de înțelegerea noastră greșită a ceea ce înseamnă asociere într-o economie performantă, dacă nu reușești să depășești acest lucru ajungi, practic, la periferie. Ajungi într-o formă de captivitate și la preț, și în privința accesului la materie primă, și la accesul la piețele internaționale, și accesul la cercetare și la finanțare și la multe altele.

Dacă faci această schimbare de paradigmă reușești să îți reduci costurile, pentru că toate aceste structuri, clustere, rețele colaborative au o singură menire: nu sunt asociații profesionale care să facă lobby, sunt alianțe care permit reducerea costurilor întreprinderilor. Pornind de la rezultatele studiului că forța colectivă a unor producători are o capacitate de negociere mai mare inclusiv asupra prețului materiilor prime, pornim la drum cu formarea unui cluster în zona Muscel. M: Puteți să îmi dați 3 avantaje de care beneficiază membrii unui cluster? C. Lianu: Principalele avantaje în momentul de față sunt vizibilitatea – acest marketing colectiv și imagine colectivă - nu sunt un producător de mobilă individual din Transilvania, ci reprezint un grup de producători de mobilă – acest lucru este foarte important în transmiterea mesajelor către piață, o piață invadată cu produse de mobilă – o super-ofertă, supra-ofertă; apoi acces la informație, acces la oportunități de piață, acces la informații privind transferul tehnologic, la evenimente internaționale. Astea sunt formele să zicem cele mai simple și vizibile în momentul de față. Dar clusterul se duce și către zona de finanțare și soluții de finanțare, de transfer tehnologic, de scriere de proiecte, deci avantajele vin, dar nu vin imediat.

MAIN STORY

PROBLEMELE INDUSTRIEI VĂZUTE DIN TEREN Robert Dragomir e profesor de informatică la Universitatea Spiru Haret din Câmpulung, pasionat de sociologie și a stat de vorbă cu producătorii din industria mobilei din zona Muscel, pentru a aduna datele necesare studiului “Provocări actuale în industria mobilei din România”: “Sunt 106 firme în zona Muscel care au în profil și producția de mobilă. Unii au fost interesați de idee, alții extrem de pesimiști. Unii extrem de reticenți, nici măcar nu au vrut să discute cu noi. Au spus că se fac foarte multe controale în acest domeniu și se fac selectiv, cu dedicație. Ne-au poziționat de partea cealaltă a baricadei, ne-au văzut ca pe unii care veneam să le mai cerem ceva.”

putea să scoatem și noi produse care să fie mai competitive pe piață.” i-au spus producătorii din Muscel lui Robert Dragomir.

Profesorul a mai observat ceva: toți producătorii au devenit extrem de interesați când au aflat despre clustere, ca soluție pentru problemele economice pe care le au. Dovadă a acestui interes e și avalanșa de întrebări pe care au pus-o la lansarea studiului câțiva producători locali. Iată doar câteva dintre ele: poate fi organizat un seminar în care să le explice cineva ce înseamnă asocierea? Există proiecte pe care le-ar putea începe? Ar trebui să plătească o taxă ca să participe la un cluster? Cum se face asocierea, pe baza unei sePână la urmă, 32 de producători au fost de acord lecții făcută de cineva? Trebuie să aibă un să răspundă la chestionar. Dintre aceștia, 29 au tri- background anume pentru a se asocia? mis răspunsurile în forma agreată pentru a fi introduse în cercetare. Multe întrebări care arată preocuparea producătorilor de a depăși faza în care se află acum. e soluția? Cel mai probabil, răspunsul e în 3 PROBLEME: PREȚ, CALIFICARE Care mâinile lor.

ȘI TEHNOLOGIE

Ce l-a frapat, însă, pe tânărul profesor la toți cei cu care a vorbit? În primul rând, problema aceasta legată de obstacolul pe care îl pun în continuare prețul și calitatea materiei prime. Acesta a fost lucrul de la care oamenii au pornit discuția. “Dom’le, ce să mai... nu avem de unde să luăm lemn, nu putem să participăm cu firmele astea mari la licitații, calitatea lemnului este foarte slabă iar nouă ni se cer elemente de calitate pe care nu avem cu ce să le susținem.” O altă problemă pe care tot la unison au ridicat-o a fost calificarea forței de muncă. Cei mai mulți ziceau că se confruntă cu intrări și ieșiri de personal foarte mari în mediul rural, adică vine omul, i se face contract, stă două-trei luni, pleacă, îi oferă cineva o altă variantă, după șase luni, un an pleacă, vin alții, îi școlești la locul de muncă, după ce au învățat meserie pleacă.” Și nu în ultimul rând, pentru că am făcut aici doar o înșiruire a lucrurilor care i s-au părut relevante, fără să facem un clasament, a fost nevoia de tehnologie. “Nu suntem ajutați din acest punct de vedere. Dacă am putea să ne retehnologizăm, am 14

MAIN STORY

ASOCIEREA, EXEMPLUL ITALIAN Puține sunt lucrurile cu care toți specialiștii din lume să fie de acord. Puține sunt afirmațiile considerate “adevăruri absolute”, incontestabile, acceptate de toată lumea. De exemplu, dacă ne gândim la Franța, o vom asocia ușor cu moda ori industria parfumurilor. America ne duce cu gândul la Hollywood și la sclipitoarea industrie a filmului. Încă un “adevăr absolut”: pentru noi, Italia înseamnă, la rândul ei, târgul de la Milano și țara care dă trendul în designul de mobilă. Povestea care urmează capătă, astfel, o însemnătate și mai mare, pentru că relateză greutățile prin care au trecut producătorii italieni de mobilă în urmă cu 40 de ani. Undeva, în nordul Italiei, mai mulți producători din industria mobilei s-au adunat la o masă. Au lăsat orgoliile și toate ideile care îi despărțeau deoparte și au început să vorbească. Întânirea despre care vorbim se întâmpla în secolul trecut, undeva la jumătatea anilor ‘70. Mulți dintre producătorii prezenți la întâlnire erau în pragul falimentului, din cauza crizei economice. Oricâte măsuri dificile ar fi luat, în ziua întâlnirii plana asupra lor un nor sumbru: dispariția totală de pe piață! Când au ajuns la această masă, patronii înțeleseseră cel puțin un lucru: că nu aveau cum să depășească criza singuri. Nici cei mari și, cu atât mai puțin, producătorii mici.

La rândul lor, firmele mari au început să facă aprovizionarea pentru toți, la prețuri mai bune. Așa au trecut peste criză. Așa au înțeles că un producător nu poate fi bun la toate, ci trebuie să se concentreze pe ceea ce face cel mai bine. Iar gura de oxigen pe care le-a dat-o asocierea le-a permis acelora care aveau legături cu designerii să dezvolte ceea ce astăzi face Italia renumită: designul de mobilă. Povestea de mai sus am aflat-o de la președintele APMR, Aurica Sereny. A aflat-o, la rândul ei, exact de la cei care au trăit-o: producătorii de mobilă din nordul Italiei care erau la un pas de faliment în urmă cu 40 de ani. Însă, de ce v-am spus această povestioară? Ce putem învăța din ea? Poate fi replicată această experiență în România? „S-a am înființat un cluster la Tîrgu Mureș cu mulți ani în urmă, iar în ultima perioadă s-a înființat Asociația forestierilor și mobiliștilor din județul Mureș,

Discuțiile – încă un lucru pentru care italienii sunt celebri - au fost foarte sincere. Fiecare producător a prezentat produsul pe care îl făcea cel mai bine, atât ca rentabilitate economică cât și din punctul de vedere al calității. Le-au pus pe toate cap la cap: unul făcea doar cepuri, altul picioare de scaune, altul mese. Și s-au unit. Regulile erau destul de simple: fiecare producător cumpăra produsele de care avea nevoie de la un asociat, care până de curând fusese competitor, și care făcea acel produs la cel mai bun preț, dar și la cea mai bună calitate. În rest, producătorii mici s-au adunat în jurul unuia mai mare, care avea comenzi mai multe și un brand recunoscut inclusiv pe piața internațională. O dată pe săptămână trimiteau componentele pe care le produceau către fabrica mare. Au respectat termenele de livrare și standardele de calitate cu strictețe, și le respectă și acum. 15

MAIN STORY

care funcționează într-un district, o zonă, un areal, deci și interesele clusterului sunt pe zona respectivă. Decât să participe la un târg internațional 7 sau 5 firme din zona respectivă, poate să participe clusterul cu produse de la fiecare, și cheltuielile sunt mult mai mici pentru firmele respective. În același timp cheltuielile de publicitate, de reclamă sunt mult mai mici. Noi ne dorim să fie cât mai multe clustere. Dar acest lucru se face de jos în sus, noi sprijinim cu know-how, cunoștințe și cu Avem, deci, cel puțin un exemplu funcțional în introducerea acestui cluster în diverse proiecte, România. Altul ar fi clusterul “Mobilier Transilvan”, dar trebuie să existe de acolo interes local. Dacă care e sprijinit de asociație să participe la BIFE-SIM nu există interese ca o echipă de management să se ocupe de realizarea clusterului, acesta nu se și cu care APMR încearcă să facă proiecte comune, de pregătire a forței de muncă. poate realiza.” cu care avem o relație foarte bună, cărora le susținem interesele și când fundamentăm în fața executivului, în fața legislativului anumite propuneri de măsuri care să sprijine sectorul, ne bazăm pe date concrete de la aceste clustere, aceste asociații care au direct legătură cu ceea ce se întâmplă în teritoriu, cu realitatea din zona respectivă.” spune președintele APMR.

Întrebarea firească e dacă nu cumva dezvoltarea clusterelor ar putea reduce puterea oricărei asociații profesionale, în cazul acesta APMR. Răspunsul Auricăi Sereny vine prompt: „Este vorba despre înțelegere și interpretare. APMR este o asociație puternică, la nivel național. Ea este cu atât mai puternică dacă în interiorul ei se formează clustere regionale, care dezvoltă anumite regiuni. Clusterele sunt forme

INFORMAȚII REZULTATE DIN PRIMUL CICLU (2008-2012) AL INVENTARULUI FORESTIER NAȚIONAL Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” (INCDS), a finalizat centralizarea datelor rezultate din primul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN). Conform datelor IFN, România beneficiază de o suprafață totală de 7.046.056 ha de pădure. Pe regiuni, cea mai mare suprafață de pădure se regăsește în Transilvania, unde 37% din suprafața totală a terenurilor este acoperită de vegetație forestieră. Urmează Moldova, cu 31% și Țara Românească, cu 20%. În funcție de zonele de relief, din totalul suprafeței zonei montane din România, 65% este acoperită cu pădure. În zona de deal, din totalul suprafețelor, zona de pădure reprezintă 27%, iar la câmpie pădurile ocupă 5% din suprafețe. În ceea ce privește speciile de arbori care se găsesc în pădurile României, fagul este principala specie forestieră din țara noastră. El ocupă 31% din suprafața terenurilor acoperite cu pădure. Este urmat de răşinoase (molid, brad, pini etc.) cu o pondere de 26%, de diverse specii de foioase tari (carpen, salcâm, frasin, paltin etc.) cu 20% pondere și de cvercinee sau stejari (gorun, cer, gârniță, stejar pedunculat etc.) cu o pondere de 16% în suprafața pădurii. Pe ultimul loc se afla grupa diverselor specii de foioase moi (tei, plop, salcie etc.), care ocupă 7% din suprafața pădurii. Distribuția pe clase de vârstă a pădurii arată că cea mai mare suprafață a pădurii (21%) se găsește în clasa a II-a de vârstă (21-40 ani), urmată de clasele de vârstă a IV-a (61-80 ani) și a III-a (41-60 ani), cu 19%, respectiv 18%, din suprafața pădurii. Însumată, suprafața pădurii din cele trei clase de vârstă reprezintă peste 58% din suprafața totală a pădurii. IFN este conceput ca un inventar forestier continuu, cu o periodicitate a ciclului de inventariere de cinci ani. Informaţiile IFN vor fi utilizate la elaborarea politicii forestiere naţionale, care va fi exprimată în strategii, legislaţie şi programe forestiere naţionale pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Sursa: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

FOCUS

NOUA VARIANTĂ A REGULAMENTULUI DE VALORIFICARE A MASEI LEMNOASE Aurica Sereny, președinte APMR: Regulamentul este în proces de avizare. Pe 27 mai 2016 am primit ultima variantă de proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din Fondul Forestier proprietate publică, în care s-au adus o serie de îmbunătățiri față de varianta care a fost discutată în cadrul Grupului de lucru de la Ministerul Mediului, din data de 9 mai.

Motivul? ROMSILVA nu are facilitățile necesare (depozite, rampe de încărcare) pentru a vinde mai mult material lemnos sub formă fasonată. La această întrebare clară, nimeni nu a reușit să ne dea un răspuns concret, să ne pună la dispoziție cifre, studii care să ateste concluzia reprezentanților Ministerului Mediului.

Așa cum știți, noi, reprezentanții APMR, la acea întâlnire am fost total nemulțumiți întrucât, în acel regulament era prevăzut ca Regia Națională a Pădurilor să exploateze în regie proprie sau prin prestări de servicii, să se vândă ca lemn tăiat-sortat 15% din pădurea proprietate publică a statului. În consecință, am sesizat toate autoritățile că procentul este insuficient și nu poate asigura necesarul din industria mobilei. Ne-am adresat Primului-ministru, ministrului Mediului, parlamentarilor din Comisia de mediu și Comisia de agricultură și i-am informat că nu suntem de acord cu noul proiect de hotărâre de guvern, care nu respectă principiile Codului Silvic, de valorificare superioară și prelucrare locală, așa cum sunt, cum trebuie aplicate și cum se aplică, de fapt, și în alte țări, argumentând și înaintând documente care să ateste acest lucru.

Aurica Sereny președinte APMR

Varianta pe care am primit-o în 27 mai părea îmbunătățită față de varianta anterioară, în sensul că se prevedea că în anul 2017 - 20% din masa lemnoasă pe care o are la dispoziție Romsilva să se vândă ca lemn fasonat, în anul următor, 2018, procentul să crească la 40% și în 2019 la 60%. Însă, la data la care vorbim, 15 iunie, această corectare a erorilor din regulament nu mai este valabilă. Autorii proiectului susțin că revin la 15% posibilitate de exploatare de către Regia Națională a Pădurilor pentru anul 2017, procentul crește la 20% în 2018, iar pentru anul 2019 proporția se va stabili prin hotărâre a entităților care administrează fondul forestier proprietate publică a statului.

FOCUS

SECTORUL SILVIC NU E UN SECTOR PE CARE SĂ-L POȚI IGNORA DOINA PANĂ, deputat: Codul Silvic e o sumă de principii. Eu l-am numit generic o Biblie a ceea ce înseamnă legislația silvică. Ca el să poată fi aplicabil trebuia să apară legislația subsecventă pe care o scoate Guvernul, respectiv ministerul în ograda căruia sunt pădurile. Asta înseamnă 5 hotărâri de guvern și 14 ordine de ministru. Cu regret constatăm că a trecut 1 an de zile și au apărut puține sau au apărut defectuos. Sectorul silvic nu e un sector pe care să-l poți ignora. În sectorul silvic lucrează peste 150 mii de oameni și aportul pe produsul intern brut al României este uriaș. Acest sector este un sector de care trebuie să ai mare, mare grijă. Dacă exploatarea se face legal, noi trebuie să valorificăm 18 milioane de metri cubi de lemn tăiat legal. Modul în care îl valorificăm trebuie să dea mult de gândit: pentru că una este să valorifici într-un stadiu intermediar și alta să ajungi la stadiul superior, care înseamnă mobila.

INTERESUL NOSTRU ESTE SĂ CREȘTEM VALOAREA LEMNULUI AICI, ÎN ROMÂNIA ȘI NU SĂ EXPORTAM BUȘTEAN, CHERESTEA - PRODUSE INFERIOARE Din acest motiv, în Codul Silvic există prevăzut acel drept de preemțiune pentru producătorii de mobilă. Din nefericire, toate variantele regulamentului de valorificare a masei lemnoase, una din hotărârile de guvern a apărut defectuos, s-a ajuns la o criză uriașă în sistem, o criză care ar trebui să-i facă pe unii să nu doarmă noaptea. Și când spun asta mă refer la guvernanți. Ce mă stupefiază pe mine este că nici la ora actuala nu se merge pe soluția corectă. Chiar dacă, conform legii vii cu un proiect, îl pui în dezbatere pe site pentru ca toți cei interesați să-și dea cu părerea, ții cont de păreri și ajungi la forma finală. După dezbateri, s-a demonstrat că varianta simplă era cea mai corectă, varianta în care s-a scris Codul Silvic. Adică au fost adunați toți înainte și pe baza 20

DOINA PANĂ, DEPUTAT PSD fost ministru delegat al Apelor și Pădurilor și coinițiator al proiectului privind modificarea Codului Silvic unui draft, două zile, de dimineața până seara, absolut toți proprietarii de păduri, administratorii de păduri, ONG-urile din domeniu, Romsilva, specialiștii din minister, reprezentanții firmelor, absolut toți factorii interesați au fost prezenți acolo. La finalul celor două zile, chiar dacă au început divergent, pentru că nu întotdeauna interesele convergeau, au finalizat ca frații, pe ideea că este cea mai bună formă a Codului Silvic. Asta a fost forma dezbătută și adoptată în Parlament. E soluția ideală. E un exemplu de foarte bună practică. Dacă acest exemplu s-ar fi luat și în minister, nu mai trebuia să tot schimbăm acest regulament de valorificare a masei lemnoase. Ar fi fost soluția prin care toată legislația subsecventă ar fi apărut, pentru că fac o paranteza - un ordin de ministru, în legislația subsecventă se referă la crearea unui Consiliu Național al Silviculturii. Rolul acestuia era să fie pilonul pe care se sprijină specialiștii din

FOCUS

domeniu, în momentul în care elaborează legislația. Dacă acest Consiliu se înființa, la ora actuală aveam toata legislația subsecventă gata, pentru că ar fi mers pe acest model de bună practică. Revista MOBILA: Regia Națională a Pădurilor este capabilă să exploateze în regie proprie și prin prestări de servicii mai mult de 15%, cât insistă actualul Guvern că poate exploata? DOINA PANĂ, deputat: Din punctul meu de vedere, Regia Națională a Pădurilor este principalul administrator al pădurilor pentru ca administrează pădurea statului. A administra pădurea statului înseamnă să te ocupi de tot ceea ce înseamnă pădurea, nu numai să exploatezi, ci în principal să asiguri tratamentele necesare, să asiguri paza, absolut tot ce înseamnă legat de pădure. Legat de procente, nu pot să mă pronunț. Nici nu aș vrea să mă pronunț, pentru că ar trebui o notă de fundamentare ca lumea, un studiu clar care să mă convingă, în acest sens. Deci nu am să dau un procent. Dar nu cred că asta ar trebui să fie principala preocupare.

Revista MOBILA: Ce mai poate face Parlamentul României ca să impulsioneze actualul Guvern? DOINA PANĂ, deputat: Din păcate nimic, decât gălăgie. Eu am făcut foarte multă gălăgie. Am pus întrebări, am făcut interpelări doamnei ministru. Am chemat-o în Parlament la ora ministrului, în fața grupului parlamentar din care fac parte, în fața întregului Parlament. I-am scris o scrisoare deschisă încă din luna decembrie, din cauză că atunci mijeau zorii crizei care urma, si am vrut să o previn. A fost totul pentru surzi, pentru că nu am văzut nici-un progres. Altfel, nu e o legislație pe care să o scoată Parlamentul. Legislația subsecventă o scoate întotdeauna Guvernul. Să speram că pagubele nu vor fi uriașe, pentru că acest Guvern, din fericire, are o durată limitată și lucrurile vor intra curând pe făgașul normal.

FOCUS

CRED CĂ PRIN DIALOG ȘI PRIN PRESIUNEA PE CARE TREBUIE SĂ O FACEM ÎMPREUNĂ, PREȚUL LEMNULUI AR PUTEA SĂ AJUNGĂ SĂ FIE UNUL REAL CRISTIAN CHIRTEȘ, deputat: Eu cred că problema a apărut, să recunoaștem de la Regia Națională a Pădurilor. De ce spun acest lucru?! Eu am atras atenția în Parlamentul României, prin interpelările făcute, că ROMSILVA are nevoie de o reformă. Este regia care a inițiat până la urmă acest regulament de valorificare a masei lemnoase. Dialogul a fost până la urmă surd și neconcludent. Ministerul a acceptat tot ceea ce i-a pus ROMSILVA pe masă și cred că principiile prin care funcționează Regia trebuie schimbate. De fapt, a fost o presiune a ROMSILVA pentru a aduce profit. Eu am atras atenția că nu trebuie făcut profit cu orice preț. Ei au ridicat artificial prețul lemnului din punctul meu de vedere, la valori la care nu pot face față concurenței. Preferi să imporți lemn din țările occidentale decât să cumperi lemn aici, în România. Trebuie să nu uităm că este o regie de interes public, o regie care are rolul de a ajuta în primul rând industria românească. Cred că e nevoie să revină la rolul de administrator al pădurilor statului și să nu se preocupe să obțină profit cu orice chip. Cred că indicatorii de performanță trebuie modificați la această companie națională-regie. Eu am solicitat reducerea acestui profit fiindcă acest profit nici măcar nu se regăsește în ceea ce trebuie să se regăsească. Cred că prin dialog si prin presiunea pe care trebuie să o facem împreună, prețul lemnului ar putea să ajungă să fie unul real. Nu putem să ne comparăm cu țările din Uniunea Europeană, în care chiar și produsele din lemn sunt subvenționate prin acele certificate sau alte forme mascate de subvenție. Din păcate, nici în noul Regulament nu găsim această protecție a capitalului autohton. 22

CRISTIAN CHIRTEȘ deputat PNL, membru in Comisia de agricultura Ba suntem forțați de Consiliul Concurenței, ba de alte ONG-uri. Trebuie un dialog real, ca să asigurăm în primul rând piața internă. Nu cred că este așa greu. Am făcut un calcul la nivelul unui județ. Sunt inițiatorul Asociației Forestierilor din județul Mureș, în care am introdus inclusiv producătorii de mobilă. Odată ce a m devenit parlamentar, am ieșit din Asociație fiindcă nu-mi permite legea. Însă, am făcut un calcul. Nu costă foarte mult să asigurăm o industrie a mobilei cu lemn ieftin și de calitate din Romania. Cred că acest mic, să spunem nu sacrificiu, acest mic ajutor pe care putem să-l oferim trebuie să-l transformăm într-o obligație. Și eu sunt dispus și legislativ să sprijin și modificarea legii. În Codul

FOCUS

Silvic există principiul. Din păcate, nu am extins principiul și în practică. Principiul asigurării cu prioritate, dreptul de preemțiune. Ei bine acest drept de preemțiune va trebui și am sperat că îl va trece Executivul în regulament. Din păcate, nu l-am găsit.

curenței, cu mediul de afaceri, cu IMM-urile și în special producătorii de mobilă, cu asociațiile proprietarilor de terenuri, cu ROMSILVA și cu ministerul. Trebuie să începem să pornim.

Nu trebuie să inventăm lucruri. Există prevederi în Germania, Italia, Polonia, în Ucraina și va trebui să le Cred că va trebui, după ce se liniștesc problemele transpunem în legislația românească. Cadrul mare din acest an - că va mai fi un ciclu electoral, care legislativ îl avem, Codul Silvic nu trebuie modificat, dă totul peste cap, inclusiv industria - va trebui să trebuie să umblăm la articolul 60, să ne referim la ne așezăm la discuții împreună cu Oficiul Con- acest articol și să-l transpunem în practică.

FOCUS

PRIN REGULAMENTUL DE VÂNZARE A MASEI LEMNOASE SE ÎNCEARCĂ SĂ SE REZOLVE PROBLEME CARE ȚIN DE TĂIERI ILEGALE CĂTĂLIN TOBESCU: Cred că ăsta este principiul de la care ar trebui să pornim. Să nu plece cherestea atât timp cât industria mobilei țipă după cherestea, să nu plece buștean atât timp cât noi importăm foarte mult buștean și necesarul este foarte mare, să nu plece lemn de foc atât timp cât noi avem o criză de resursă de lemn de foc pentru populație, pentru biomasă și pentru orice altceva, plus că avem o industrie de plăci foarte importantă, de PAL, MDF, OSB care țipă după lemn. Din păcate nu s-a pornit de aici discuția cu toate că asta este ceea ce ne dorim și ăsta e principiul în toate politicile și strategiile europene. Cum facem să păstrăm valorificarea lemnului în cascadă pe nivel local, pe nivel național, pentru că asta ne dorim, să folosim resursa pe piața internă. Al doilea lucru și cea mai mare dezamăgire pe care am avut-o în dezbaterile care au fost până acum cu Ministerul Mediului este că nu am discutat pe cifre. Deci nu avem niște cifre de la care să pornim. Care este consumul real al industriei lemnului pe specii, pe sortimente de buștean și de cherestele? Eu sunt unul dintre inițiatorii acelui sistem sumal, înființat din 2008, despre care se spune în toate HG-urile de organizare a ministerului, în toate HG privind circulația masei lemnoase, că are funcție de control, funcție de statistică. Este absurd să ai raportări de la fiecare firmă cu intrări, ieșiri pe fiecare aviz, pe fiecare metru cub de masă lemnoasă, să ai toate cifrele pe server, pe o coloană și tu să nu aduni acea coloană, să spui, de exemplu industria mobilei consumă 300 mii metri cubi buștean de stejar și 500 mii de fag etc – să nu furnizezi această cifră. Deci, pentru că nu discutam pe cifre, toată discuția a fost puțin artificială, industria mobilei consumă 2 milioane, ba nu, 4 milioane, ba nu 500 mii de mc, pentru că evident este o diferență extraordinară dacă cifra e 500 mii sau 2 milioane sau 4 milioane, pentru că în funcție 24

de aceasta poți să duci discuția către o zonă mult mai constructivă. Principala nerealizare este și zic eu vina ministerului, în modul cum a gestionat aceste discuții, este că nu a pornit de la niște cifre. Al treilea lucru pe care l-am subliniat eu din ianuarie este că s-a mers înainte, în discuția pe un text al regulamentului de vânzare, înainte sa fie agreate lucrurile cadru, arhitectura, înainte de a se stabili și agrea între principalii actori, modul în care vedem valorificarea acestei mase lemnoase, transpunerea principiilor din Codul Silvic. Ministerul a mers înainte, pe text fără sa fie agreat nimic pe fond și s-a ajuns la o formă a actului normativ extrem de stufoasă, în care s-a încercat să se transpună totul, de fapt s-a lăsat totul la latitudinea administratorului pădurilor statului, care practic poate sa facă ce vrea. Inclusiv forma actuală a oscilat. Acum o săptămâna se spunea că va fi minim 20% lemn fasonat, acum după încă o discuție este maxim 15%. Se încearcă să se rezolve prin regulamentul de vânzare a masei lemnoase, deci prin vânzarea masei lemnoase, probleme care țin de tăieri ilegale. Nu poți să rezolvi tăierile ilegale prin faptul că masa lemnoasă se vinde prin tragere la sorți. Din punctul meu de vedere, forma regulamentului așa cum este ea acum supra-reglementează procedura de preselecție pentru licitație, introduce foarte multe condiții si criterii, transferă către organizatorul de licitație foarte multe responsabilități. Trebuie să venim cu discuția către industria mobilei și modul în care se regăsește în prevederile acestui regulament ceea ce s-a dorit prin Codul Silvic. Din punctul meu de vedere, prevederea din regulament, potrivit căreia organizatorul de licitație își face un regulament propriu de licitație,

FOCUS

fiecare în parte, pe baza unui punctaj cu valoare socio-economică, cu preț și cu aport local ținând cont de respectarea legislației privind ajutorul de stat. Deci, ca fiecare organizator de licitație să-și asume un astfel de regulament propriu, în condițiile în care legiuitorul nu a fost în stare să își asume un astfel de regulament. Cum ar putea 1000 de primării din țara asta și Romsilva să-și asume sub sabia lui Damocles privind ajutorul de stat, pentru că dacă totuși fac un regulament prost și e regulament de stat, organizatorul licitației se alege cu amenzi, iar firma returnează așa zisul ajutor de stat. Cum ar putea o primărie să-și asume un astfel de regulament sau să aprobe o schemă de ajutor? Mi se pare că este o pasare a responsabilității, pe care ministerul nu a vrut să și-o asume. Este o pasare a responsabilității către un organizator de licitații, care mie mi se pare evident că nu și-o va asuma. Atunci prevederea respectivă este neaplicabilă. Sigur ca da, arată o preocupare a ministerului, arată bune intenții, dar cu bune intenții știm că nu se face nimic, deci trebuie lucruri concrete. CĂTĂLIN TOBESCU administrator Fordaq România, vicepreședintele Nostra Silva, Federația Proprietarilor de Păduri din România 25

FOCUS

PREȚUL LEMNULUI, CREȘTERE EXAGERATĂ Producătorii de mobilă reclamă deja de mult timp, individual sau prin vocea APMR, prețul mare al materiei prime. Studiul recent comandat de asociație – “Provocări actuale în industria mobilei din România” – vine doar să confirme, de această dată și prin vocile cercetătorilor, această problemă. Însă cifrele ar putea să rămână de neînțeles pentru cei din afara industriei. Iar oamenii cu putere de decizie s-ar putea ascunde, la un moment dat, în spatele acestor neînțelegeri. Viorica Răbocea, unul dintre specialiștii APMR, ne-a ajutat să înțelegem mai bine aceste cifre seci. Iar interpretarea lor capătă o imagine clară, extrem de îngrijorătoare. Din 2010, în țara noastră, prețul

materiei prime a crescut în fiecare an. Însă prețul produsului de mobilier vândut peste hotare a rămas aproape neschimbat. Prețul la masa lemnoasă achiziționată în România a crescut de 2,3 ori, de la 76 lei/mc – preț mediu de adjudecare în anul 2010, la 173,78 de lei/mc în 2016, așa cum arată graficul de mai sus. Însă indicii prețurilor producției industriale pentru piața externă s-au majorat doar de la 98, 72% în 2010, la 110,58% în ianuarie 2016, concret s-a înregistrat o creștere de 12% în 6 ani.

ÎNTREBARE LEGITIMĂ:

ADUCE LUMEA BANI DE-ACASĂ CA SĂ MUNCEASCĂ?

Vreau să vă reamintesc o situație de care foarte puțini știu, și anume că în România astăzi nu mai există o industrie a celulozei si hârtiei. Adică în România nu mai există nicio companie privată sau de stat care să se ocupe să producă celuloză. De ce?! Pentru că la mijlocul anilor 2000, între 2006 și 2010, toate aceste firme și-au dat obștescul sfârșit din cauza prețurilor lemnului odată și în al doilea rând din cauza faptului că nu au putut să investească suficient ca produsele să devină ecologice și să se plieze pe solicitările de mediu care au apărut între timp. Deci, a dispărut o întreagă industrie din România, care a avut lemnul ca bază, iar acum este în pericol și industria mobilei, dacă nu se va putea să ajungă competitivă vis-a-vis de prețul care este pe piață. ISTVAN TOKE președinte executiv Nostra Silva 26

ADVERTORIAL

PLĂCILE COMPACTE MAX INTERIOR MATERIALE MODERNE PENTRU SOLUȚII VARIATE Spaţii publice

Cele mai exigente cerinţe legate de durabilitate şi întreţinere se regăsesc în confecţionarea mobilierului urban. Acţiunea soluţiilor de curăţat agresive asupra suprafeţelor a dat naştere unor noi standarde de finisare a plăcilor compacte, care îşi menţin calitatea pentru un timp mult mai mare decât materialele clasice. Decorative, rezistente la apă, robuste - acestea sunt caracteristicile plăcilor compacte Max Interior. Uşor de prelucrat - aceste materiale sunt aproape de nevoile tale. Dacă este vorba de amenajări interioare pretenţioase atunci plăcile MAX Compact Interior sunt soluţia ideală. Un material modern pentru soluţii elegante.

Avantaje • suprafaţa netedă, igienică • curăţare şi întreţinere uşoară • rezistenţa la umezeală • stabilitate proprie ridicată • design atractiv • rezistenţa la lovituri • durabil Utilizări • placare pereţi • compartimentări cabine • mese • blaturi • mobilă • toalete • vestiare Idei pentru casa ...

Nevoia de ambient avangardist este un vis mult mai aproape de noi cu ajutorul materialelor moderne pe care Holver le pune la dispoziţie. Fie că este vorba despre un sediu modern sau bucătăria perfectă, materialul poate fi prelucrat atât de uşor obţinând lucruri deosebite prin efort minim.

... şi biroul tău

Materialul poate fi tăiat, curbat, sau încastrat după dorinţa designer-ului, fără a mai fi nevoie de finisarea muchiilor creând suportul ideal pentru instrumentele media atât de comune în mediul de afaceri. De asemenea hotelurile şi restaurantele au nevoie de mobilier durabil, uşor de întreţinut. Holver oferă aceste calităţi determinând un stil de o eleganţă aparte.

Mobilier și decoraţiuni pentru grădiniţe, vestiare

Spaţiul destinat copiilor are nevoie de o atenţie deosebită şi de multă imaginaţie. Materialul folosit este adaptat unei vieţi colorate și dinamice. Să creezi forme individuale sau contururi - cu plăci compacte MAX interior - nimic mai simplu. Datorită imprimării personalizate se pot crea decoruri deosebite.

Mobilier şi decoraţiuni zone sanitare

Concepute pentru suprafeţe igienice şi uşor de curăţat, plăcile compacte de interior Max sunt ideale în design-ul mobilierului pentru spitale, laboratoare, camere cu grad ridicat de umiditate sau în zone ce necesită o atenţie deosebită la curăţenie. Specialiștii nostri în placi compacte vă consiliază necondiționat și fără costuri. Aveți întrebări? Ajunge să trimiteți un scurt e-mail și informațiile dorite vor ajunge la dumneavoastră în cel mai scurt timp.

www.holver.ro

holver@holver.ro

FOCUS

S-A ÎNFIINȚAT CONSILIUL PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Miercuri, 8 iunie 2016, a fost înființat Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ca for de reprezentare și dezbatere pentru domeniul pădurilor și al industriei lemnului din România. În viziunea organizatorilor, acest Consiliu va fi o organizație informală, funcționând pe baza unui parteneriat între organizațiile - membrii care vor adera la aceasta inițiativă. Consiliul se va întruni în cadrul unui forum anual, dar va putea organiza dezbateri și întâlniri tematice, va pregăti proiecte de comunicare și advocacy. Cătălin Tobescu, vicepreședinte Nostra Silva, adminstrator Fordaq: „Domeniul pădurilor nu există în Programul Național de Dezvoltare Rurală. Acolo sunt 34 de organizații pe agricultură și pe zonă rurală. Noi avem doar un reprezentant. Dacă nu construiești comunicare și informare cu foarte multe organizații nu ai nici un fel de șansă ca domeniul pădurilor să existe în PNDR.”

Tot miercuri au avut loc și lucrările primului Forum al Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu accent pe prioritățile unei strategii forestiere naționale, pornind de la rezultatele Inventarului Forestier Național. În cadrul primului forum, au fost dezbătute proiectul de lege privind sancționarea contravențiilor silvice, regulamentul de vânzare a masei lemnoase, dar și proiecte prioritare din legislația subsecventă Codului Silvic. Prezentă la primul Forum al Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România a spus că militează pentru dialogul direct între organizațiile din sector și că va participa constructiv la toate dezbaterile organizate de noua structură, pentru ca împreună să poată influența pozitiv legislația din domeniu.

PORTET DE PRODUCĂTOR

LEMET, GIGANTUL NĂSCUT ÎN ATELIERUL-ȘCOALĂ

Halele LEMET se întind pe 37.000 de metri pătrați LEMET are aproximativ 800 de angajați, dintre care aproape 600 în fabrică. În primul trimestru din 2016, vânzările LEM’s au fost cu 32% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. În imagine, Alexandru Rizea și cei doi copii ai săi, Adina și Adrian.

PORTET DE PRODUCĂTOR

Când a deschis ușa primei hale din multele pe care urma să le vizităm, privirea lui Alexandru Rizea a început să sclipească. “E normal, își prezintă copilul”, mă lămurește Adina, fiica lui. Bărbatul solid, condus de o forță interioară ce se revarsă prin fiecare gest, privire sau cuvânt, mă întreabă câte fabrici de mobilă am mai văzut. “Una”, îi răspund. “Bine, să știu cum să vă explic”

“Mi-e greu să vorbesc despre perioada aia... îmi vine să plâng” În urmă cu exact 20 de ani, pe atunci patronul de atelier de mobilă deschidea altă ușă aici: poarta primei hale de producție din complexul de 30.000 de metri pătrați. Era o hală verde, de tablă.

Prima hala de producție LEMET

Alexandru Rizea ajunsese aici după o aventură începută cu 5 ani în urmă. La sfârșitul lui decembrie 1991, înființa firma Lemet și închiria atelierul-școală din Brebu, Prahova. În februarie 1992, începea producția de mobilă. “Am făcut 15 mese și le-am vândut a doua zi la prieteni, cu 4500 de lei.” Culoarea primei serii de mese a fost făcută cu Galus. Rezistă și acum. A reușit să recupereze o măsuță de la un client.

Aceasta este una dintre cele 15 măsuțe pe care le-a făcut Alexandru Rizea în 1992 30

Acesta este unul dintre produsele pe care LEMS le comercializează în 2016

PORTET DE PRODUCĂTOR

DOSARELE DIN TRECUT Avea prea puține utilaje, așa că a început să și le construiască singur, folosindu-se de experiența sa. Inginerul Alexandru Rizea era, încă, director la turnătoria din Câmpina. Dar chiar și așa, unele utilaje erau prea complicate. Într-o zi, s-a dus la o fabrică de cherestea și i-a spus șefului de secție ce vrea să facă: “Dom’le, vrei să faci mobilă în România? Păi e plină țara de fabrici de mobilă.” Răspunsul nu l-a descurajat. A folosit o parte din proiectul pentru cele 15 mese și a început să facă scaune. Acum, își amintește cu precizie cît l-a costat să finiseze acele picioare la acea fabrică de cherestea. Așa cum ține minte o mulțime de cifre. Cele pe care nu le ține minte le are scrise într-un registru vechi, pe care mi-l arată. “Aici scriam tot. Uite prima comandă, 1.03.1992. Am scris: “Comanda se va efectua în vederea lansării și vânzării directe pe piață.”” Urmează alte câteva sute de rânduri completate cu o rigoare ce spune multe despre patronul LEMET.

“Știam fiecare șipcă unde e.” Directorul de turnătorie renunță, într-o zi, la serviciul la stat. Cel mai probabil ar fi fost oricum obligat să facă asta, pentru că sindicatele vroiau să impună o decizie absurdă potrivit căreia angajații nu puteau să aibă și afaceri proprii. Timp de 6 luni a fost șomer. În acele luni s-a dedicat, pentru prima oară, în întregime atelierului. Soția sa, încă angajată la stat, făcea contabilitatea firmei: “Eu zic că aveam viață grea la firmă, adormeam pe la 12 noaptea. Dar soția mea muncea până la 1, 2 sau 3 noaptea.” Adrian, fiul său care era atunci la facultate, își amintește că atunci îi era rușine de ce făcea tatăl său: “Tata a fost director și a ajuns cu un halat ponosit pe el, un fes și era plin de talaș. Normal că ziceam “ce-i asta, o afacere, un business?”” “Norocul este întâlnirea dintre ocazie și pregătire.” Este una dintre propozițiile favorite ale lui Alexandru Rizea. Cu toate astea, tot el spune, râzând: “Sunt un mare băftos!” Primarul din Brebu trecea în fiecare dimineață, la 8.30, pe ulicioara din fața atelierului său. Într-o zi, a prins curaj și i-a spus că ar vrea să facă mai mult decât atelierul: “N-ați luat caietul de sarcini de la primărie?

Atelierul în care a început povestea LEMET Vrem să facem o zonă industrială.” Patronul LEMET a luat caietul de sarcini cu doar câteva zile înainte de expirarea termenului. A câștigat licitația și-a pus gaj apartamentul la bancă și cu banii luați a construit prima hală. Verde. Pare mai degrabă o baracă pe lângă ce construiește acum. Însă atunci, în 1996 “când am făcut hala, am crezut că l-am prins pe Dumnezeu de un picior.” Amintiri despre ce a urmat? Un patron de magazin i-a cerut să îi facă 20 de bucătării pe lună. A acceptat. Nu le avea nici măcar desenate. Când le-a terminat pe primele 5, l-a sunat pe cumpărător. “A doua zi, ulicioara de la noi era blocată de un TIR. Ce să pui într-un TIR, 5 bucătării?”

PORTET DE PRODUCĂTOR

Cu încăpățânare, directorul-de-fabrică-de-stat-devenit-patron-de-atelier a reinvestit fiecare leu din profitul afacerii. Și a sacrificat orice: “Zece ani n-am avut concediu, nici eu, nici nevasta mea.” “Pe 31 decembrie 1994, duceam mobilă la Ploiești.”

PRIMUL MAGAZIN, O NECESITATE Fiul lui Alexandru Rizea, Adrian, își amintește discuția pe care a avut-o cu patronul unui magazin din București, care avea lângă magazinul de mobilă o alimentara. Venise cu o mobilă “deosebită pentru vremurile acelea” și l-a rugat pe patron să îl lase pe el să o aranjeze într-un colț. Singura condiție era să nu mai umble nimeni la aranjament – deci, dacă vroiau să vândă acel model, să îl vândă din depozit. “Băi Adriane, mie îmi place de tine. Ești un băiat care uite, pui suflet, băi Adriane, știi cât vând eu aici țigări pe zi, la alimentară? Eu vând țigări de 40 de milioane pe zi.” Cu alte cuvinte, patronul l-a refuzat. Atunci, Adrian s-a întors acasă și i-a spus tatălui său că trebuia să facă ei ceva. În scurt timp, au deschis primul lor magazin, la Giurgiu. În acest moment, în România funcționează peste 80 - și toate respectă regulile lor, fie că sunt magazine proprii sau francize. Relația conducerii LEMET cu patronii francizelor merge până la sprijin financiar – firma a deschis o linie de credit special pentru a-i ajuta la nevoie. Și a fost nevoie de ajutor în perioada de criză. Mulți proprietari le-au rămas datori, însă Adrian nu-și face probleme că nu vor recupera banii. Omul care a înființat atelierul transformat într-un gigant scoate un dosar galben și îl deschide pe masa dintre noi. Începe să îmi arate tot felul de grafice. Sunt cifre care arată ciclicitatea vânzărilor anuale, cu începutul anului când nu se vinde mai nimic, cu creșterea de câteva luni de apoi și cu încă o scădere. Până să ajungă însă la astfel de calcule, Alexandru Rizea își amintește despre câțiva ani de bâjbâieli. “În ianuarie nu se vindea nimic. Venea februarie, venea martie. Trebuia să plătim oamenii... și nu vindeam mai nimic. Totuși, nu am plătit (salariile) niciodată cu întârziere.” Însă presiunea era foarte mare. “După ce am început să lucrăm cu grafice, ne-am liniștit.” Era puțin trecut de ora 11.00 când Alexandru Rizea

PORTET DE PRODUCĂTOR

a deschis ușa primei hale pe care urma să o vizităm în acea zi. A urmat un tur lung, care mi-a amintit de cele mai impresionante tururi cu ghizi profesioniști pe care le-am văzut în muzeele importante ale lumii. Știe fiecare mașinărie ce face și de ce, poate nu mai știe unde e fiecare șipcă, însă vă spun un lucru impresionant: le-a strâns mâna aproape tuturor angajaților care nu erau ocupați când am trecut noi și mi-a spus câte ceva despre fiecare. L-am întrebat dacă îi știe chiar pe toți după nume și mi-a răspuns, parcă învinovățindu-se, că au avut fluctuații de personal mari în ultima vreme și nu îi mai știe pe toți. “Chiar și azi a trebuit să mă uit pe vreo două ecusoane, să le văd numele.” LEMET are acum aproape 800 de angajați.

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

O TÂNĂRĂ MĂMICĂ DESIGNER CUCEREȘTE JURIUL CONCURSULUI NAȚIONAL DE DESIGN DE MOBILIER 2016 CU UN PRODUS INSPIRAT CHIAR DE FIICA SA 126 de proiecte înscrise: 80 realizate de studenți la universități și facultăți de profil și 46 de proiecte propuse de profesioniști. Au fost depuse în termen 75. Un juriu competent, format atât din reprezentanți ai mediului academic cât și din profesioniști în proiectarea și producția de mobilă, s-a bucurat de ideile inovative ale tinerilor designeri, de interesul tot mai crescut pe care îl arată acestui concurs, singurul menit să le deschidă drumul în meseria pe care și-au ales-o. Ajuns la cea de-a XIV-a ediție, Concursul Național de Design de Mobilier, organizat de Asociația Producătorilor de Mobilă din România, a avut ca temă anul acesta „mic mobilier”. În prima etapă, cea de Creație, Diana Ianaciuc a cucerit juriul cu proiectul „Mobilier multifuncțional pentru copii” și s-a clasat pe locul I. Bucuroasă de reușită, după 3 ani de participare la acest concurs, Diana Ianaciuc, student doctorand anul 3, Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca, Facultatea Arte decorative, mărturisește: „A fost proiectat cu gândul la fetița mea de trei luni și la necesitățile ei pe măsura ce va crește. Proiectul de față prezintă un concept de mobilier multifuncțional pentru copii, care poate fi utilizat începând cu vârsta de 3 luni până în adolescență, mobilierul putând fi reconfigurat în funcție de necesitățile fiecărei vârste în parte. După ce copilul nu mai are nevoie de el, se poate utiliza și sub forma unui mobilier de ședere, în interiorul casei.” Sponsor principal:

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

Pe locul II s-au situat Andrei Gramatschi, Roman Naghirneac și Serghei Ceban, studenți în anul 4, la Universitatea Tehnică Chișinău, care au reușit să urce Moldova pe podium cu proiectul „Scaun Contrapposte”.

„Măsuța de companie” propusă de Adriana și Radu Bunusiu, absolvenți ai Universității de Artă și Design Cluj Napoca, a convins juriul și a ocupat locul III în concurs.

Încă 3 mențiuni sunt de reținut după prima etapă a concursului: Gabriel Macovei, student anul 2 Universitatea G. Enescu Iași , Facultatea Arte Vizuale cu fotoliul „Button up”

Colectivul Ursu Vladen & Mesca Ion designeri industriali la S.C. INDUSTRIALCONCEPTART S.R.L, Iași pentru produsul “ Lazy Nightstand ”

Bogdan Alexandru Barbu, absolvent Universitatea de arhitectură și Urbanism « Ion Mincu » București cu „Masa de cafea HORA”

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

Pentru cea de-a doua etapă a Concursului Național de Design de Mobilier 2016, cunoscută sub denumirea de PROTOTIP, trebuie depuse produsele realizate înainte de 12 septembrie 2016. Prototipurile proiectelor câștigătoare anul acesta sau în anii trecuți vor fi expuse într-un stand special amenajat în cadrul Târgului Internațional de Mobilă BIFE-SIM București, în perioada 14 – 18 septembrie 2016, la Complexul Expozițional Romexpo.

cariera în mod decisiv. Această competiție care este mai interesantă an de an, eu o văd aproape exclusiv prin această prismă. Dă o șansă enormă tinerilor care vor lucra sau lucrează în domeniul designului. Deocamdată pe plan național este una dintre puținele șanse pe care cineva o dă acestor tineri. ing. ANDREI TRĂISTARU, ȘEF BIROU PROIECTARE LEMET Văd o îmbunătățire în lucrări față de anul trecut. În schimb am aceeași nemulțumire pe care am avut-o și anul trecut. Se simte o lipsă de îndrumare în aceste lucrări, se observă destul de mult talent, însă se simte nevoia ca îndrumarea să fie mult mai vizibilă. Cred că trebuie să fie mult mai mult aduși înspre industrie, înspre producători. Cred că profesorii trebuie să facă această legătură cu industria, cu producția și cred că, în acest fel, lucrările vor fi mult mai bune anii următori.

IMPRESII CONCURS PROFESIONIȘTI COMISIA DE JURIZARE RODICA SFÂCA, DIRECTOR GENERAL RONEX PRODUCȚIE BUCUREȘTI Calitatea concursului a crescut an de an. Se bat pur și simplu să participe tineri, studenți, chiar arhitecți care și-au definitivat studiile, ingineri și în general cei care se ocupă de mobilă, produse de mobilier, design. Toți acești tineri vin aici cu gânduri mari. Să ne arate nouă de ce sunt în stare, să facă ceva nou care să ne uimească, de ce nu? Să câștige acest concurs. După care să-și prezinte rezultatele mai departe. Asta înseamnă de fapt o rampă de lansare. prof. dr. ing. MARINA CIONCA, UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Fiecare participare, fiecare tânăr care participă simte un impuls către o meserie pentru care s-a pregătit sau este deja pregătit. Cât despre cei care au norocul sau bucuria imensă de a primi un premiu, aceia își pot orienta cariera sau reorienta

Designer MARIANA CONEA, DIRECTOR GENERAL EVERART Sunt plăcut impresionată de tinerii care participă la concurs. Au idei frumoase, sunt informați, cunosc moda, știu ce se poartă în domeniu. Mobila românească este pe mâini bune. Ei ar trebui să se gândească în primul rând când fac un proiect, să ia legătura înainte de a face acel proiect, să facă un tur al fabricilor. (…) dacă am câștigat concursul mi-l face cineva? LILIANA MIHAI, APMR Suntem la a 14 a ediție 2016, în fiecare an urmărim cu curiozitate și cu bucurie când numărul de înscriși la concurs e din ce în ce mai mare, când se diversifică participanții de la diversele școli românești. La început erau numai din București și eventual ceva Brașov, acum avem participanți din Brașov, din Iași, din București, din Oradea, din Timișoara și chiar designeri care au fost școliți în alte universități din afara țării. Sunt toți, de fapt, școala românească de design. Sunt designerii care au grijă să producă mobilă competitivă pe piață. Pentru că, competitivitatea nu înseamnă numai execuție ireproșabilă, ci și linia pe care o impunem în produsele pe care le oferim comercianților care vor să importe mobilă de la noi din țară. 37

EDUCAȚIE

SĂPTĂMÂNA ”ȘCOALA ALTFEL”

OLIMPIADA NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, a găzduit în luna aprilie în timpul săptămânii ”școala altfel” Olimpiada Națională pentru domeniul: Fabricarea produselor din lemn pentru clasele XI - XII. Competiţia a fost organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita şi Colegiul Tehnic Bányai János din Odorheiu Secuiesc. La olimpiadă au participat elevi ai liceelor tehnologice, care au în aria curriculară “tehnologii, fabricarea produselor din lemn”, câştigători ai concursului profesional faza judeţeană. Conf. dr. ing. Camelia Coşereanu - preşedintele comisiei de examinare - a deschis lucrările Olimpiadei Naţionale pentru domeniul Fabricarea produselor din lemn, urând succes participanţilor la competiţie, deopotrivă profesori şi elevi.

”MESERIA, ODATĂ DOBÂNDITĂ, NU SE POATE LUA” Existenţa producătorilor de mobilă în judeţ - Famos SA, Zetam-PLM SRL, Mobilcom SRL, Mekas Trade SRL şi alţii - confirmă zicala: Omul sfinţeşte locul! Reuşita acestor producători de mobilă depinde de oameni, de pasiunea şi efortul depus de aceştia pentru practicarea meseriei alese. Inspector şcolar judeţean, Gârbea Petru Ioan, responsabil cu organizarea evenimentului - a urat bun venit participanţilor la olimpiadă: „Sunteţi cei mai buni din ţară, cei care, peste câţiva ani, veţi concepe şi veţi face obiecte necesare oamenilor, dintr-unul din cele mai ecologice materiale - lemnul - care poate fi blând sau dur, câteodată rece, dar cel mai adesea cald, dar oricum mai prietenos decât multe alte materiale, care a fost unul din primele materiale folosite de oameni pentru a-şi face viaţa mai uşoară şi mai plăcută. Oriunde te uiţi în jur se vede rezultatul practicării meşteşugului prelucrării lemnului: case, mobilă, binale, porţi, obiecte de uz gospodăresc. Chiar dacă doar câţiva veţi fi premiaţi, toţi veţi fi câştigători, dobândind noi experienţe, cunoscând noi lucruri şi noi oameni”. Ziua a 3-a a evenimentului a fost dedicată unei excursii de documentare, organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita. Elevii şi profesorii au parcurs un traseu bogat în obiective turistice - Corund, binecunoscut centru de ceramică populară din Transilvania unde, cu lutul de bună calitate extras de pe valea pârâului Săcădat, se modelează nenumărate obiecte de ceramică împodobite cu decoraţiuni specifice locului. Locuitorii comunei au şi alte îndeletniciri: pe lângă traditionalul olarit ei se ocupă şi de prelucrarea lemnului, cofecţionând meşteşugăreşte nenumărate obiecte ornamentale şi de uz gospodăresc. Vizitatorii au achiziţionat obiecte de artă populară oferite de localnici.

Borboly Csaba - prefectul judeţului Harghita - a transmis un bun venit concurenţilor la olimpiada naţională găzduită de municipiul Odorhei. Absolvenţii colegiilor tehnice de profil, aşa cum este Colegiul Tehnic Bányai János din Odorhei , se bucură de dobândirea unei profesii care le permite angajarea pe piaţa muncii sau pot deveni antreprenori individuali. Olimpiada oferă concurenţilor care participă la competiţie prilejul de a se afirma, iar cadrelor didactice prilejul de a face un fructuos schimb de experienţă referitor la procesul de transmitere şi consolidare al cunoştinţelor Excursia a continuat cu vizitarea salinei Praid, una de specialitate. din cele mai mari mine de sare din ţară şi din Euro38

EDUCAȚIE

pa, exploatarea ei constituind de sute de ani sursa de venit pentru localnici, o parte dintre ei lucrând şi astăzi în salină. Zăcământul de sare se află la o adâncime de 2700 de metri, cu rezerve pentru încă 500 de ani de aici înainte. În salină se ajunge cu autobuzul printr-un tunel de 1500 de metri apoi, coborând 300 de trepte, într-un adevărat orăşel subteran situat la 120 de metri adâncime. Aici aerul este puternic ionizat, bogat în aerosoli salini, cu efecte terapeutice binecunoscute pentru afecţiuni respiratorii. Călătoria a continuat la Sovata, staţiune balneară situată pe cursul superior al râului Târnava Mică, pe valea pârâului Sovata, în depresiunea Praid-Sovata. Faima staţiunii se datorează mai multor lacuri cu apă sărată, între care cel mai important este lacul Ursu. Acolo este prezent fenomenul heliotermie: temperatura apei variază o dată cu adâncimea, ajungând vara la 40 - 60°C la adâncimea de 1,5 metri. Staţiunea are numeroase spații balneare, dotate cu instalaţii şi aparatură pentru vindecarea multor afecţiuni. Excursia de documentare a fost utilă grupului de participanţi la olimpiadă, mulţi fiind veniţi pentru prima dată pe aceste meleaguri. Proba practică a avut loc pe 21 aprilie. Competiţia s-a desfăşurat la un înalt nivel profesional, câştigătorii dovedind cu măiestrie nivelul cunoştinţelor acumulate de-a lungul anilor de studii. Festivitatea de premiere a avut loc după-amiaza, în sala „Sfântul Ştefan” a Primăriei din Odorhei.

Vorbitorii au felicitat toţi participanţii la olimpiadă, indiferent de rezultatul obţinut, elevii dobândind experienţă competiţională folositoare examenelor vieţii de mai târziu. Cu această ocazie doamna conf. dr. ing. Camelia Coşereanu a prezentat Facultatea de Ingineria Lemnului a Universităţii „Transilvania” din Braşov, îndemnând elevii să urmeze cursurile acestei prestigioase instituţii de învăţământ superior, prin programele de pregătire fiind unică în România. Festivitatea de premiere s-a încheiat cu un admirabil program artistic susţinut de tineri din Odorhei. Apreciem deosebit aportul gazdelor, Colegiul Tehnic Bányai János şi al Comisiei de organizare la reuşita olimpiadei, eveniment remarcabil în activitatea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Nu în ultimul rând aducem mulţumiri sponsorilor olimpiadei care, în afară de Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, au susţinut evenimentul cu contribuţii substanţiale: Gordon Prod SRL, Bisericani; Famos SA, Odorheiu Secuiesc; Computer Trade SRL, Miercurea Ciuc; Asociaţia Arbor, Gheorgheni; Harmopan SA, Miercurea Ciuc; Select Metlemplast SRL, Odorheiu Secuiesc; Societatea Natională a Sării - Bucuresti SA - Sucursala Salina Praid.

EDUCAȚIE

CONCURSURI ȘI FORMARE PROFESIONALĂ

ELEVI AI LICEULUI TEHNOLOGIC ”GRIGORE MOISIL” AU PROMOVAT CURSURILE DE DESIGNER ECO4VET Proiectul UE ECO4VET, care oferă formare inovatoare pentru companiile de mobilă ecologică a avut ultima întâlnire la Barcelona pe 16 și 17 martie anul acesta. La întâlnirea la care au participat și reprezentanții Liceului Tehnologic ”Grigore Moisil” (partener în proiect) a fost anunțată finalizarea rezultatelor prevăzute în proiect. Acesta a reunit parteneri din 6 state europene care au contribuit la rezultatele proiectului ECO4VET – o cercetare în rândul companiilor de mobilier din Europa și a furnizorilor VET pentru a identifica decalajele dintre cererea și oferta de formare Ecodesign și Producție durabila în întreaga Europă; trei noi programe comune pentru profiluri profesionale cheie din sectorul mobilei, incluzând aspecte legate de mediu și un curs interactiv online inovator, care acoperă abilitățile identificate și competențele necesare. Cursurile din cadrul proiectului au fost puse la dispoziție în 5 limbi prin intermediul unei platforme de e-learning, testată de aproximativ 50 de studenți din toată Europa. Elevii Liceului Tehnologic ”Grigore Moisil” au fost cursanți ai platformei, iar șapte dintre ei au promovat cursul de designer. Proiectul ECO4VET (Îmbunătățirea Educatiei Vocationale și Formării Profesionale legate de EcoDesign și Producție Durabila în Sectorul Producției de Mobilă), finanțat de Comisia Europeană (Programul Leonardo da Vinci) are obiectivul de a îmbunătăți competitivitatea angajaților și a companiilor europene prin dobândirea de competențe în materie de proiectare ecologică și producția durabilă.

SIBIENII PARTICIPĂ LA PROIECTUL ERASMUS+ ”VIITORUL TEHNICIANULUI DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRI INTERIOARE PRIN MOBILITATE EUROPEANĂ” 32 de elevi din clasa a XI-a de la Liceul Tehnologic ”Avram Iancu” din Sibiu (an şcolar 2015-2016 şi an şcolar 2016-2017) profil tehnic, calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, participă la proiect. Acesta are ca obiective sprijinirea participanților pentru îmbunătăţirea competenţelor profesionale, a celor personale, de comunicare şi colaborare în relaţiile de muncă, a competenţelor culturale şi lărgirea orizontului

EDUCAȚIE

cultural în vederea creşterii nivelului de adaptare la un mediu de muncă şi de viaţă în altă ţară. De asemenea, elevii sunt încurajați să accepte ideea de mobilitate în muncă şi formare în cadrul Uniunii Europene ca pe o perspectivă de a găsi un loc de muncă mai bun. Fluxul I al stagiului de formare s-a desfășurat în ianuarie-februarie la Granada, oraș care a oferit şi un prilej de îmbogăţire culturală a elevilor români participanţi. Programul de formare – instruire practică s-a derulat la agenţi economici din regiune – activităţile constând în integrarea elevilor pe fluxul tehnologic, alături de muncitorii spanioli, executarea diferitelor operaţii specifice domeniului fabricării produselor din lemn: debitarea, prelucrarea mecanică, şlefuirea, finisarea, asamblarea şi verificarea calităţii produsului finit. Îi felicităm pe elevii participanţi la fluxul I de mobilitate şi le dorim succes celor care vor pleca în fluxul II în Portugalia, la Barcelos, în octombrie – noiembrie 2016

CONCURSUL JUDEȚEAN ”CEL MAI BUN TÂMPLAR” În aprilie 2016 Liceul Tehnologic ”Victor Slăvescu” Rucăr, Argeș, a găzduit concursul județean ”Cel mai bun tâmplar” – un concurs profesional care are ca scop formarea și dezvoltarea sentimentului de apreciere, transmiterea din generație în generație a meseriei din domeniul fabricării mobilei. Concursul promovează și ideea de competiție și performanță, studiul la disciplinele prevăzute în curriculum şcolar, dinamizarea interacţiunii dintre şcoli, cadre didactice şi elevi. S-a adresat elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru domeniul Fabricarea produselor din lemn în vederea aprofundării modulelor de specialitate şi formării fair-playului competiţional. Concurenții au beneficiat de un un suport tehnic adecvat domeniului Fabricarea produselor din lemn - echipamentul primit prin dotare Phare TVET 2006. Lucrările concursuluilui s-au desfăşurat în două etape, probă scrisă şi probă practică, având ca suport teoretic competenţele prevăżute în curriculum de specialitate, după care a avut loc evaluarea lucrărilor scrise şi practice de cădre cadre didactice de specialitate, urmând premierea acestora în funcţie de reżultatele obţinute de către elevi.

ADVERTORIAL

7 PRINCIPII CARE ASIGURĂ SUCCESUL UNEI ORGANIZAȚII (PARTEA III) În articolul precedent am subliniat importanța abordării bazată pe proces pentru gestionarea activităților, dar și importanța îmbunătățirii, de la cea individuală până la cea a întregului sistem în ansamblu. În continuare vom vorbi despre celelalte 2 principii: abordarea bazată pe fapte în luarea deciziilor și managementul relațiilor. 6. ABORDAREA BAZATĂ PE FAPTE ÎN LUAREA DECIZIILOR Organizațiile trebuie să stabilească un proces de luare a deciziei care are la bază o analiză a datelor și a informațiilor existente.

7. MANAGEMENTUL RELAȚIILOR Gestionarea relațiilor influențează performanța organizației și poate afecta succesul companiei sau părțile interesate pot fi ele însele afectate de către organizație și de activitatea acesteia.

Luarea deciziilor în cadrul unei organizații este bazată pe dovezi în măsura în care acestea sunt identificate, colectate și analizate în mod obiectiv pe baza unor informații provenite din surse multiple. Punctul de plecare în luarea unei decizii constă în examinarea relațiilor de tip cauză-efect, luându-se în considerare și consecințele potențiale neintenționate. Aceste informații pot fi obținute prin observări, măsurări, teste sau prin utilizarea altor metode adecvate. Organizația trebuie să se asigure că aceste informații sunt corecte, suficiente și de încredere, precum și de faptul că sunt disponibile funcțiilor care au nevoie de ele. Aplicarea acestui principiu va conduce la îmbunătățirea procesului de luare a deciziei și, în consecință, la îmbunătățirea eficienței și eficacității operaționale precum și la posibilitatea de a demonstra eficacitatea unor decizii anterioare.

Gestionarea atentă a relațiilor cu părțile interesate este impusă de faptul că acestea pot influența performanța organizației și pot afecta succesul companiei sau pot fi afectate ele însele de către organizație. Părțile interesate pot fi interne sau externe organizației – clienți, furnizori, angajați, acționari etc. Managementul relațiilor presupune împărtășirea cunoștințelor, a viziunii și a valorilor organizației. Relațiile trebuie stabilite astfel încât obiectivele pe termen scurt cu cele pe termen lung să fie echilibrate. Se recomandă ca o organizație să identifice și să selecteze furnizorii cheie potriviți, să încurajeze și să recunoască îmbunătățirile realizate de către furnizori, să stabilească căi de comunicare clare și deschise cu privire la planurile de viitor și să stabilească acțiuni de dezvoltare și îmbunătățire comune cu părțile interesate. Aplicarea acestui principiu va conduce la creșterea performanței organizației prin îmbunătățirea răspunsului la oportunitățile și constrângerile asociate părților interesate precum și la creșterea capabilității de a crea valoare pentru aceste părți interesate prin gestionarea riscurilor identificate ca urmare a înțelegerii comune a nevoilor și valorilor părților interesate. Concluzie Există mai multe modalități de aplicare ale principiilor de management al calității. Natura organizației și provocările specifice cu care se confruntă vor determina modul în care aceste principii vor fi puse în aplicare. Corelate si asociate corect, principiile calității asigură succesul unei organizații. Descoperiți în articolul următor ghidul de analiză al contextului unei organizații. Bibliografie: Quality management principles - www.iso.org/iso/pub100080.pdf EC. DR. ING. NIȚU LILIANA PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI ROMÂNE PENTRU CALITATE- ARC REPREZENTANT NAȚIONAL AL ROMĂNIEI ÎN EOQ WWW.QUALITY.RO

Acest articol este oferit de Felder Gruppe România Impreună cu Asociația Română pentru Calitate

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

MAJORITATEA FIRMELOR PARTICIPANTE LA BIFE-SIM 2016 SUNT MEMBRE APMR Numărul expozanților a crescut cu 10% față de ediția precedentă.

60% dintre companiile înscrise sunt membre ale Asociației Producătorilor de Mobilă din România. Acestea au rezervat până acum o suprafață de 20. 500 mp.

și Camera de Comerț și Industrie a României.

Evenimentul anului în domeniu, BIFE-SIM, va avea loc în perioada 14-18 septembrie 2016, la ROMEXPO. În timpul târgului se va desfășura și etapa de produs a Concursului Național de Design 2016.

Târgul este împărțit în 5 saloane: Salonul Clasic – Mai multe informații despre BIFE-SIM 2016 găsiți în pavilioanele C1-C2, Salonul de Bucătarii – C3, pe site-ul evenimentului: Salonul Design și Confort – pavilioanele C4-C5, http://www.bife-sim.ro/ Salonul de Decorațiuni – C6 și Salonul de Echipamente, mașini și utilaje, precum și Accesorii și materiale pentru mobilă - Pavilionul Central. Cea de-a XXV-a ediție a BIFE-SIM - Târgul internațional de mobilă, echipamente și accesorii este organizată de Romexpo, în parteneriat strategic cu Asociația Producătorilor de Mobilă din România

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

20 DE COMPANII ROMÂNEȘTI VOR EXPUNE LA MAISON&OBJETS LA PARIS Târgul internațional bianual de decorațiuni și mobilier Maison & Objet se va desfășura în perioada 2-6 septembrie și este un reper în domeniu. Se adresează profesioniștilor și dă tonul în amenajările interioare. Expoziția își propune să aducă împreună unii dintre cei mai reprezentativi designeri din lume. Suprafața rezervată de România la acest târg este de 500 mp în Hall 4 și 30 mp la secțiunea Projets.

Firmele românești participante sunt: ADRIAN SISTEM SRL CARO JIBOU SRL DIS PROD SRL DITRE INTERNATIONAL SRL ECOMATRIX SRL EKERO CONCEPT SRL FD STIL INTERNATIONAL ART SRL ION ART GLASS SRL LEMN PROD EX COM SRL MARIA PRODUCTION SRL MATERIA STUDIO SRL MOZAIC VITRALII SRL POSTCARD SRL PRODGLOB CLASIC GLASS SRL SESSIO.EU SRL SINGURAN FOLIO SRL-D SOPHIA 2004 SRL STONES CHARME SRL SZEL MOB SRL TRANSILVANIA PRODUCTION SRL

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

ROMÂNIA EXPUNE PENTRU PRIMA DATĂ MOBILĂ LA TÂRGUL HOSPITALITY DIN QATAR Este prima participare a producătorilor români de mobilă și decorațiuni la această expoziție, care se va desfășura în perioada 18-20 octombrie 2016. Suprafața rezervată este de 310 mp. Firme care și-au exprimat interesul de a participa la târgul internațional Hospitality, Qatar: ART WOOD COMPANY SRL GLOBAL ART PRODUCTION SRL GMS WOOD INVEST SRL IMOB SRL MOZAIC VITRALII SRL QUADRA INVEST SA SIMEX SA STONES CHARME SRL

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

TÂRGUL INTERNAȚIONAL MEBEL DE LA MOSCOVA, DIN NOU PE AGENDA PRODUCĂTORILOR ROMÂNI DE MOBILĂ România reia participarea la Târgul Internațional de Mobilă din Rusia, care se desfășoară între 21-25 noiembrie 2016. Suprafața rezervată este de 403 mp, chiar în centrul pavilionului expozițional de la Moscova.

Firme care și-au exprimat interesul de a participa la Târgul Internațional Mebel: AMIK WOODEN TOYS SRL ARDUDANA SA ART WOOD COMPANY SRL CAPITOL IMPEX SRL MOBEX SA MOBILA DALIN SRL MOBILA RADAUTI SRL MOZAIC VITRALII SRL OKSAD SERV SRL REGALLIS SRL SIMEX SA UV FOREST SRL VALMEDY SRL

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

EVENIMENTE INTERNAȚIONALE MOBILĂ ȘI DESIGN

O PIAȚĂ DIN CE ÎN CE MAI BOGATĂ ȘI SOFISTICATĂ Anul 2016 este bogat în evenimente internaționale – târguri și expoziții de mobilă, dedicate industriei sau consumatorului final. Unele dintre ele vin cu o tradiție îndelungată, altele prezintă concepte noi, proaspete, adaptate cerințelor pieței. Piața însăși, precum și consumatorul, este din ce în ce mai sofisticată, cu cerințe complexe, cu o atenție deosebită acordată tendințelor – atât vizuale, cât și de respectare a mediului înconjurător. Iată o scurtă trecere în revistă a celor mai interesante evenimente din industria mobilei și a design-ului din lunile mai și iunie 2016.

FIDEXPO, Moscova Rusia, 11-14 mai Târgul FIDexpo organizat la Moscova la mijlocul lunii mai este destinat profesioniștilor din industria mobilei, în general se adresează achizitorilor și designerilor. Unul dintre cele mai importante evenimente B2B, spun organizatorii, care au prezentat anul acesta ediția cu numărul șapte, în prezența garantată a celui mai mare număr de vizitatori profesioniști din industrie. FIDEexpo este organizat în același timp cu târgul de echipamente și soluții tehnice pentru industria mobilei și a decorațiunilor de interior (ROSMEBEL), ceea ce oferă o dublă oportunitate de colaborare specialiștilor care caută noi contacte de business.

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

ICFF, New York 14-17 mai ICFF este la ediția cu numărul 29 și este unul dintre cele mai respectate evenimente de design, amenajări interioare și mobilier din America de Nord, cu una dintre cele mai importante platforme de comunicare între specialiștii din industrie. Designul contemporan este la el acasă la New York – cele patru zile de târg oferă un program bogat, prezentări atractive, standuri cu cele mai noi și trendy produse de design, conferințe și seminarii pe teme de vânzări și marketing. 15.000 de metri pătrați suprafață expozițională pusă la dispoziția designerilor, arhitecților, retailerilor, reprezentanților de vânzări, distribuitorilor, dezvoltatorilor, producătorilor – tuturor jucătorilor importanți din industrie. ICFF are o zi destinată și publicului larg, interesat de designul contemporan pentru mobilă, covoare, pardoseală, corpuri de iluminat, mobilier de exterior, accesorii, textile, mobilă de bucătărie, baie sau interioare cu destinație rezidențială sau comercială.

INDEX, Dubai Emiratele Arabe Unite, 23-26 mai INDEX este una dintre cele mai importante platforme de business și comunicare pentru produsele de design și interior. Programul târgului cuprinde evenimente dedicate publicului larg, dar și o agendă specială pentru VIP și invitați de marcă. De exemplu, la ediția de anul acesta, invitatul special a fost mult-premiatul designer Karim Rashid. INDEX este un eveniment cu o istorie de 25 de ani, excelent organizat, una dintre cele mai bune oportunități de business pentru industrie. Participanții vin cu produse la cel mai înalt nivel tehnologic – peste 50 de țări participante, peste 750 de produse expuse și 10 pavilioane naționale la ediția din 2016. Clasic sau ultra-modern, tehnologie de ultimă oră sau reciclare, lux, stil contemporan sau tradițional – INDEX Dubai este o permanentă sursă de inspirație pentru buyerii din toată lumea.

TÂRGURI/EXPOZIȚII/EVENIMENTE

CANADIAN FURNITURE SHOW, Toronto, Canada – 28-30 mai Canadian Furniture Show are o istorie care datează din 1972; este gestionat de Asociația Producătorilor de Mobilă din Quebec, este singurul târg de mobilă de nivel național și unul dintre cele mai importante 7 evenimente ale industriei în general în Canada. Canadian Furniture Show reunește toți profesioniștii din industria mobilei – producători, retaileri, designeri, importatori și furnizori din Canada, Statele Unite și din toată lumea. Toți cei prezenți la acest târg vin cu cele mai noi și spectaculoase produse de care dispun. Este locul unde se iau toate deciziile de achiziții din întreaga industrie a mobilei din Canada. Anul trecut, la ediția din 2015, la târg au fost prezenți peste 250 de expozanți, între care 50 de producători doar din Canada.

SICI, Madrid, Spania, 8-11 iunie SICI este un eveniment dedicat profesioniștilor din industria mobilei – participanții vin să expună tot ce ține de inovație în materie de accesorii și mobilier de bucătărie, precum și produse electrocasnice. Expozanții sunt în marea lor majoritate producători de top spanioli, alături de care vin și cele mai bune firme internaționale de profil. SICI reprezintă o oportunitate de business pentru producători, distribuitori, arhitecți, designeri, decoratori, designeri de interioare, companii de construcție și dezvoltatori imobiliari.

FOCUS

CUM STRUCTUREZI UN BUGET DE MARKETING Elaborarea unui buget solid de marketing este o parte importantă a unui plan de acțiune realist, care să ajute la creșterea veniturilor, fără cheltuieli inutile. Fără o structură coerentă, există șanse bune să depășiți bugetul cu cheltuielile de marketing fără rezultate notabile. Una dintre cele mai bune soluții este să încredințați marketingul, comunicarea și relațiile publice specialiștilor, dar dacă sunteți în situația în care trebuie să vă organizați independent bugetul, trebuie să aveți în vedere câțiva pași absolut necesari.

PASUL 1: ORGANIZAREA INFORMAȚIILOR FINANCIARE Primul pas în crearea unei structuri de buget de marketing este să vă puneți la curent cu situația financiară actuală. Cifre concrete, fără estimări. Estimările nu vă vor ajuta să aveți o viziune corectă asupra sumelor de care dispuneți pentru activitățile de marketing. Informațiile le organizați în funcție de venituri. Trebuie să știți exact ce venituri lunare are compania și ce variații există. Deși veniturile pot varia semnificativ de-a lungul unui an, trebuie să luați în calcul informațiile previzibile. După ce stabiliți care este venitul constant lunar al companiei pe care o conduceți, din acea sumă se scad cheltuielile – chirie, costul materialelor, costurile cu salariile angajaților. Rămâne astfel o sumă care este la dispoziția companiei, dar trebuie să decideți cum o folosiți – marketing-ul este o linie de buget ce trebuie stabilită cu precizie, la fel și linia pentru cheltuieli neprevăzute sau bugetul pentru investiții sau dezvoltare. Sumele aferente cheltuielilor de marketing se împart în funcție de obiectivele de business. De exemplu, dacă unul dintre scopurile principale este atragerea de noi clienți și nu mai faceți angajari cel puțin până când nu aveți o bază de clienți solidă, atunci puteți aloca sume mai importante în bugetul de marketing în acest scop. Dacă obiectivul de business este să vă mai deschideți un birou sau un magazin, atunci o bună parte din venituri va merge pentru dezvoltare, iar bugetul de marketing va mai aștepta până la punerea în funcțiune a noii achiziții. 52

PASUL 2: IDENTIFICAȚI ZONELE UNDE VREȚI SĂ CHELTUIȚI BUGETUL DE MARKETING După analiza și alocarea de fonduri de la pasul 1 se presupune că știți exact ce sumă aveți disponibilă pentru marketing. Pasul 2 se referă la identificarea liniilor de cheltuieli de marketing. Sunt trei factori importanți care determină această structură: dimensiunea bugetului, experiența pe care o aveți în marketing și unde se găsește publicul la care vreți să ajungă mesajele brandului dumneavoastră. Cheltuielile le veți organiza în funcție de câți bani aveți la dispoziție – dacă aveți un buget limitat, atunci cel mai probabil va trebui să luați în considerare publicitate în print, online, radio, social media și campanii de e-mail marketing pentru a câștiga clienți noi. Un buget semnificativ v-ar putea permite să cumpărați spații de publicitate la radio și televiziune. Dar dincolo de limitările pe care le impune un buget, este la fel de important să luați în considerare elaborarea unei strategii coerente, eventual una care s-a dovedit câștigătoare în trecut.

PASUL 3: INSPIRAȚI-VĂ DIN CAMPANIILE CU REZULTATE BUNE Dacă ați observat că o campanie de e-mail marketing v-a adus un număr semnificativ de clienți cândva, atunci poate este bine să alegeți același canal de publicitate, chiar dacă aveți variante mai scumpe sau un buget mai mare de această dată. Canalele de marketing trebuie adaptate publicului pe care îl țintiți. Când luați în considerare un nou canal de marketing este bine să alocați o sumă oarecare pentru testarea acestuia. În concluzie, fie că aveți un buget de mii sau sute de mii (alegeți dumneavoastră moneda) o structură clară vă va ajuta să folosiți eficient fiecare bănuț. • luați decizii corecte privind modul în care vă cheltuiți banii • urmăriți pe termen scurt, mediu și lung dacă aceste cheltuieli au avut efectul scontat • evitați surprize neplăcute urmărind unde se duc banii dumneavoastră • asigurați-vă că ați distribuit corect banii, să nu rămâneți fără buget la jumătatea anului

TENDINȚE

PRODUSE ATIPICE DIN INDUSTRIA MOBILEI MOBILĂ DIN BETON ȘLEFUIT MANUAL O soluție cu totul aparte propune un studio de creație pentru mobilier – piese realizate din beton șlefuit, atât pentru amenajări de interior, cât și pentru terase. Arată ca niște piese absolut obișnuite, poate cu o linie ceva mai modernă, dar când le privești de aproape se vede că sunt realizate din beton turnat în forme și fiecare piesă în parte are ceva inedit. Verde. Inedit, nu? Un pic de verdeață. Fiecare piesă de mobilier are un ”buzunar” care adăpostește plante cu rădăcină. Masa stil Queen Anne și scaunul asortat au câte un pic de verde în dreptul fiecărui picior. Măsuța de cafea poate fi considerată jardinieră – vine ”dotată” cu un copăcel care crește chiar pe centrul mesei. Blatul de sticlă permite observarea directă a plantei, cu rădăcină cu tot. Producătorul propune și alte blaturi, asta în cazul în care nu doriți să vedeți și partea inferioară a copăcelului. Toate piesele sunt făcute din beton șlefuit manual pentru un finish delicat. Materialul este extrem de durabil și rezistent la intemperii, așa că se poate utiliza atât în interior, cât și în exterior. Ideea le-a venit designerilor de la Opiary, o companie din New Jersey, Statele Unite.

TENDINȚE

CANAPEAUA SEQUOIA

COLȚURI ROTUNJITE

Unele creații ale designerilor sunt făcute doar pentru plăcerea ochiului, este limpede că lipsește miza practică – este exemplul acestei canapele care nu reunește, ci îi desparte pe cei care s-ar așeza pe ea. Cumva, împotriva spiritului socializării la care ar îndemna o piesă de mobilier pentru living. Dar chiar și așa, chiar dacă nu este făcut pentru a fi ”purtată” ci doar ”admirată”, canapeaua-sequoia este impresionantă ca design și finisaj. Și până la urmă... poate avem câteodată nevoie de liniște, chiar și în compania celorlalți.

Să transformi un unghi într-o curbă poate fi deseori o idee bună – îndulcește aspectul unei piese de mobilier. Designerul care a proiectat mobilierul curb a decis să imprime același aspect și suprafețelor, nu doar marginilor. Pe acest principiu a proiectat numeroase piese care astfel au devenit mult mai ”prietenoase” ca aspect – de această dată să vedem cum arată comoda din lemn masiv. Sertarele cu suprafața curbă sunt fabricate dintr-o esență contrastantă, care dă o notă de modernitate și dinamism.

TENDINȚE

TENDINȚE: TEXTILE DE INTERIOR ȘI COMBINAȚII DE CULORI PENTRU 2016 Bleumarin, turcoaz și roz Nuanțe de turcoaz și roz aprins pentru accente într-un interior vesel din Los Angeles – amenajarea a fost creată de laureata concursului Design Star, Emily Henderson. Interiorul este echilibrat feminin-masculin, luminos, aerisit și cu o tentă veselă.

Turcoaz, galben neon și gri Designerul de interioare Abbe Fenimore propune o joacă cu cele trei culori – turcoaz, galben neon și gri – iar rezultatul este surprinzător de vesel și plăcut pentru un salon. O canapea modulară albastră a fost decorată cu perne galbene, într-un constrast puternic. Peretele gri aduce echilibru exploziei de culori și este fundalul perfect atunci când se utilizează culori aprinse. Abbe Fenimore pentru Studio Ten 25.

Alb, negru și albastru pudrat Paleta alb-negru este deja clasică și a primită o tușă de prospețime atunci când au fost adăugate accentele de bleu albastru pudrat. Peretele albastru aduce prospețime și scoate în evidență mobilierul în alb și negru într-o manieră nouă și inedită. Accentele de albastru apar doar ca niște sugestii binevenite într-un decor aparent auster. (Abbe Fenimore pentru Studio Ten 25).

TENDINȚE

Albastru delicat și verde crud Un designer de interior din Philadelphia, Mona Ross Berman, propune o combinație între un bleu delicat, ca cel pe care l-ați folosi pentru camera unui bebeluș, cu verde crud, folosit ca accent de culoare. Accentele verzi vin la un otoman, o bancă decorativă și perne. Pentru un interior atât de viu colorat este necesară o zonă neutră din punct de vedere coloristic, cum este canapeaua crem.

Albastru intens și cafeniu Mix-ul de albastru intens și cafeniu poate părea destul de tern și închis pentru un salon, dar funcționează perfect într-o zonă de relaxare. Propunerea aparține arhitectei Lindsey Coral Harper care a vopsit un perete în bleumarin lucios și a mobilat încăperea cu piese din lemn masiv pentru contrast.

Albastru intens, negru și bej Cum poți combina două culori închise – negru și bleumarin – de la cel mai îndepărtat capăt al spectrului? Pentru un interior modern este suficient să adăugați o culoare de echilibru. Albul ar fi putut fi alegerea cea mai la îndemână, dar contrastul ar fi fost prea puternic, așa că designerula optat pentru o variație – crem-bej. Un interior semnat de Hilari Younger.

TENDINȚE

Gri, auriu și albastru viu Dacă aveți o cameră în care predomină albul, puteți folosi o combinație de galben auriu, un albastru viu și fațetat, precum coada de păun, și tonuri de gri. Amenajarea îi aparține lui Emily Henderson care a transformat zona de citit din living într-un spațiu care invită la relaxare. Pentru a obține acest efect, puteți folosi fie o vopsea specială pentru perete, fie un tapet prețios.

Verde mentă și roz Descoperiți o paletă extrem de modernă și îndrăzneață – verde cu roz – ușor de folosit mai ales pentru accesoriile pe care vi le doriți într-o încăpere. Designerul Fawn Galli s-a inspirat pentru această cameră din imprimeurile pastelate și vii din Cambodgia.

Roz fucsia îndrăzneț Rozul aprins este de cele mai multe ori asociat cu interioarele foarte feminine și copilărești, dar poate fi folosit și pentru a încălzi un spațiu colorat neutru. În această zonă de relaxare designerul Abbe Fenimore a creat un echilibru perfect cu o canapea crem care pune în valoare nuanțele variate ale acestei culori delicioase. Materialele textile de culoare verde oferă un contrast excelent pentru fucsia. Întreaga paletă coloristică ”se leagă” cu ajutorul tonurilor de maro, verde și piersică. (Abbe Fenimore pentru Studio Ten 25)

TENDINȚE

Fructe de pădure Un decor îndrăzneț, o cameră modernă, creată de Lindsey Coral Harper. Culorile fructelor de pădure – roz, violet și variațiunile de nuanțe (zmeuriu, culoarea afinei, a frăguței) - aduc o notă de prospețime. Într-o încăpere cu suprafețe de culoare vie mobilierul trebuie să aducă echilibru și să tempereze contrastele.

ADVERTORIAL

LECTRA LANSEAZĂ DESIGNCONCEPT FURNITURE V3R1, SOLUŢIA SA DE PROIECTARE 2D/3D, DE CALCUL AL COSTURILOR ŞI DE PROTOTIPARE VIRTUALĂ NOUA VERSIUNE DESCĂTUŞEAZĂ CREATIVITATEA DESIGNERILOR DE MOBILIER, RESPECTÂND ATÂT IDEEA DE PROIECTARE, CÂT ŞI CONSTRÂNGERILE DE COST ŞI PRODUCŢIE Lectra, liderul mondial în soluţii tehnologice integrate destinate industriilor care folosesc materiale moi — textile, piele, textile tehnice şi materiale compozite —, anunţă lansarea celei mai recente versiuni DesignConcept Furniture, soluţia sa colaborativă în 2D şi 3D de proiectare, de calcul al costurilor şi de prototipare virtuală destinată producătorilor de mobilier tapiţat. Pe o piaţă globală dinamică, dar ultra-concurenţială, diferenţierea, timpul de lansare pe piaţă şi controlul costurilor reprezintă factori esenţiali ai succesului. Producătorii de mobilier trebuie nu numai să răspundă exigenţelor consumatorilor care aşteaptă tot mai multă diversitate, personalizare şi tehnologie integrată, însă trebuie şi să găsească modalităţi de a ieşi în evidenţă pentru a-şi menţine sau a-şi îmbunătăţi competitivitatea. Creativitatea reprezintă răspunsul la această provocare. Cu ajutorul noii versiuni, toate tipurile de mobilier tapiţat, inclusiv cel capitonat precum mobilierul de tip Chesterfield, pot fi prototipate virtual şi pregătite pentru producţie, după calcularea costurilor de producţie. De acum înainte, singura limitare a designerului este propria sa imaginaţie. DesignConcept Furniture a fost conceput pentru a reduce semnificativ durata fiecărei etape: cu până la 20% etapa de analiză şi redesign, cu 25% prototiparea fizică şi cu 25% dezvoltarea modelelor capitonate. Acest lucru este posibil datorită unui proces colaborativ de dezvoltare a produsului şi de preproducţie, care permite echipelor să lucreze simultan pe căptuşeală, pe spumă şi pe structură. Cu DesignConcept Furniture, designerii şi modeliştii pot simula noi modele şi pot explora virtual mai multe opţiuni, înjumătăţind astfel numărul de prototipuri fizice, a căror producere este întotdeauna scumpă şi de durată. Economia de timp creşte exponenţial, având în vedere că, potrivit producătorilor, validarea unui model poate să necesite până la opt prototipuri fizice, fabricarea fiecăruia putând dura între trei zile şi trei luni. În ceea ce priveşte ciclul prin care se obţine primul prototip fizic, acesta poate fi redus de la două săptămâni la numai patru zile în cazul unei canapele tradiţionale. De asemenea, noua versiune facilitează standardizarea componentelor. Utilizatorii versiunii DesignConcept Furniture V3R1 au posibilitatea, de exemplu, să înregistreze o pernă sau un picior de mobilier într-o bibliotecă 3D pentru a le modifica sau a le reutiliza ulterior pentru alte modele. Toate informaţiile privind stilul şi dimensiunile unui model 3D sunt convertite au-

tomat în date de producţie în 2D, pentru a fi luate în calcul în procesul de analiză şi redesign. Ele pot fi, de asemenea, transferate în fişiere pdf 3D, pentru a garanta o bună comunicare. În sfârşit, soluţia generează documentaţia tehnică, precum nomenclatoarele de materiale, datele digitale de tăiere a pieselor din lemn şi spumă şi instrucţiunile detaliate de asamblare. Acest lucru elimină riscul de eroare, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor în toate etapele procesului de fabricaţie.

Avantajele versiunii DesignConcept Furniture V3R1 au fost evaluate de agenţia Sylvain Joly Design şi specialiştii în prototipare ai Daveluy Créations (Franţa). Aceşti experţi au conceput şi au construit în mod special o canapea pentru un eveniment recent dedicat mobilierului organizat de Lectra. „Cu DesignConcept, este posibilă vizualizarea şi îmbunătăţirea unui model virtual în 3D, fie în reuniuni faţă în faţă, fie la distanţă. Asamblarea propriu-zisă a prototipului fizic devine rapidă şi simplă, ca un joc de Lego. Riscul de eroare este minimizat, iar rezultatul este bun de la prima încercare. Soluţia ne-a permis să dezvoltăm un singur prototip, care era pregătit în proporţie de 95% pentru producţie”, explică Pascal Daveluy. „Lectra se angajează să-i sprijine pe producătorii de mobilier tapiţat în obţinerea excelenţei operaţionale pe tot parcursul procesului de producţie, de la concepţie la fabricaţie. Această nouă versiune a DesignConceptFurniture le permite obţinerea unui produs reuşit, de la prima încercare”, declară Céline Choussy Bedouet, directorul departamentului de marketing al Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul nostru: www.lectra.com

ADVERTORIAL

TEHNOLOGIE CNC ÎN DOAR 3.4 M² C-EXPRESS 920, CENTRU DE PRELUCRARE CU COMANDĂ NUMERICĂ PENTRU GĂURIRE ȘI FREZARE DIN GAMA FORMAT-4

Ideal pentru atelierele de dimensiuni reduse, C-Express 920 efectuează cu precizie și eficiență operații de găurire și frezare într-un singur ciclu de prelucrare cu minim de efort, atât la manipulare, programare și reglare, cât și atunci când vine vorba despre schimbarea sculelor.

AVANTAJE • Datorită designului compact și ergonomic, C-Express necesită doar 3,4 mp. • Operare este simplă şi ușoară – atât reglarea mașinii, cât și manipularea pieselor se realizează din partea din față a mașinii. • Nu mai pierdeți timp cu schimbarea sculelor, datorită accesului rapid la acestea. • Avans piesă fără întreruperi - Piesele sunt procesate fără întreruperi prevenind astfel înnegrirea piesei la tăiere sau frezare. • Mediu de lucru curat - procesarea pieselor din jos în sus asigură o aspirare optimă a reziduurilor, acestea trecând direct în cuva de exhaustare. • Precizie maximă - lungimea piesei este măsurată cu acuratețe folosind tehnologie laser. • Programare ușoară și rapidă - compatibil cu toate sistemele CAD-cam disponibile pe piață, editarea și procesarea pieselor este posibilă direct pe mașină sau din birou. DETALII TEHNICE • Dimensiuni câmp de lucru: X nelimitat, Y 920 mm, Z 50 mm • Dimensiuni minime piesă: X 270 mm, Y 150 mm (70mm), Z 10 mm • Greutatea maximă a piesei: 30 kg • Viteza de deplasare a piesei: 30 m/min • Grup de găurire: DH 14 6H 1S; cu 8 capete de găurire verticale și 6 orizontale (4X + 2Y) • Port USB • Adâncime maximă de găurire: 70 mm • 2 pistoane verticale adiționale pentru susținerea pieselor lungi • Electromandrină HSK F63: 3,3 kW, ER 32, 24.000 rpm Potrivit atât pentru producția de serie cât și de comandă, C-express 920 realizează cu eficiență operații multiple de găurire și frezare, făcând astfel posibilă productivitatea oferită de tehnologia CNC și pentru atelierele mici și mijlocii cu un raport preț/performanță avantajos. Pentru ofertă, sunați la 0731 335 337 sau scrieți pe adresa de email felder@felder.ro. Prezentare în limba română și ofertă aniversare pe www.felder-gruppe.ro

ADVERTORIAL

GAMALEON este unul dintre cei mai mari producători de fronturi din mdf vopsit, din Romania. Cu o experiență de peste 10 ani în domeniu, cu o echipă de profesioniști și cu tehnologie de ultimă generație. Oferim clienților noștri o gamă foarte largă de fronturi vopsite.

Am venit în întâmpinarea clienților cu noi tipuri de frezări pe suprafață fronturilor, cu fronturi curbe la diferite raze de curbură, cu diferite raze canturi cuprinse între R2 si R8, frezări tip mâner și bineînțeles pe diferite grosimi de mdf. Cu ajutorul tehnologiei de vopsire de ultima generație, profilele mânerelor de cant sunt vopsite la culoarea frontului, sau altă culoare, fără impurități, zone gazate sau curse. Laboratorul propriu asigură repetabilitatea culorilor in cazul completărilor de comandă. Aplicarea corespunzătoare a vopselei creează o pelicula ce sigiliează placa de mdf, devenind astfel rezistentă la umezeală și la temperaturi ridicate. Materia primă de calitate utilizată în producție și tehnologia de ultima generație ne garantează un produs final calitativ, rezistent la apă și aburi și nu în ultimul rând ce oferă un design deosebit, modern, spațiului dumneavoastră, care satisface orice exigență.

TEHNOLOGIE

MASINA AUTOMATA DE APLICAT CANT INDUSTRIALA STEFANI – SOLUTION MD DISPOZITIV MULTIEDGE pentru prelucrarea de canturi de grosimi variabile, sculele instalate permit prelucrarea a 3 canturi cu raza ( ex. R1-2-3 mm ) si subtiri. Grupul este adecvat in special atunci cind exista necesitatea de a avea la aceasi raza reglaje diferite ( ex. Cind avem panouri cu sau fara film protector ) Pozitionarea grupului se face prin intermediul a 6 axe controlate gestionate automat de controlul numeric SOLUTION MD ,este masina de aplicat cant pur si simplu perfecta pentru industria care are exigenta de a produce cu continuitate numeroase panouri diferite. AVANTAJE: Linie de lipire perfecta cu vasul de adeziv “ SGP “ datorita dozajului optim si a rolei de aplicare adeziv speciale.Utilizarea de adeziv EVA si Poliuretanic este posibila datorita taratemnetului antiaderent a vasului de adeziv si de o usoara si rapida schimbare a tipului si culorii adezivului.

Calitate surprinzatoare a finisajului cu tehnologia AirFusion , care permite aplicarea cantului fara utilizarea de adeziv, astfel incit punctul de jonctiune dintre cant si panou este invizibil.

Flexibilitate mare datorita posibilitatii de a vea 2 prefuzori: PU BOX L pentru adeziv poliuretanic si prefuzorul pentru adeziv EVA. Prin urmare exista intotdeauna posibilitatea de a utiliza cel mai bine cele 2 tipuri de adeziv cu o calitate de top a lipirii. Dispozitivul EASY SIZE PLUS Permite ajustarea ,prin intermediul grupului rectificator din intrare, a grosimii panoului in functie de gosimea cantului ce urmeaza a fi aplicat facilitind ciclul de taiere/cantuire. Cuprinde pozitionarea electronica a ghidajului la intrare pozitionarea electronica a primului copiator al rectificatorului, in functie de pozitia ghidajului la intrare

LAMPA CERAMICA CU INFRAROSU pentru incalzirea panurilor inainte de aplicarea adezivului calitate superioara a lipirii in cazul unei temperaturi ambientatele scazute GRUP SELFUIRE Pentru finisarea si pregatirea in vederea vopsirii a canturilor din lemn masiv

TEHNOLOGIE

CENTRU DE PRELUCRARE CU CONTROL NUMERIC marca BIESSE model ROVER A FT Piața de astăzi, cere soluții, care să poată raspunde la exigențele unei producții foarte diversificate, pentru crearea unor produse personalizate, în timp rapid și sigur. Biesse SpA dezvoltă tehnologii, în măsură să satisfacă exigențele clienților care produc la comanda, reducând considerabil atât timpul de lucru cât și costurile de producție. ROVER A FT este noul centru de prelucrare entry-level, pentru prelucrare tip NESTING , care se adresează micilor producători şi intreprinderilor lor, care oferă tehnologie de înaltă clasă la un preţ competitiv. Permite efectuarea diverselor tipuri de prelucrări, cât şi obţinerea produsului final, prelucrat complet pe o singură maşină

Fluxul de lucru poate fi adaptat funcţie de exigenţelor clientului. Incărcarea şi descărcarea se fac în acelaşi timp, permitând operatorului să descarce piesele prelucrate, în timp ce maşina prelucrează panoul succesiv. Pentru prelucrările tip Nesting, Biesse a dezvoltat modul software bNest care permite realizarea propriilor proiecte nesting reducând astfel comsumul de material şi timpul de lucru al maşinii. bNest este capabil să comunice cu software-ul bSolid (simulare 3D care vizualizează în timp real prelucrarea materialului până la rezultatul final) şi bCabinet (asigură optimizarea maximă a procesului de proiectare şi producţie, pentru a atinge cel mai înalt nivel de eficienţă. In prezent, în România funcţionează peste 450 de centre de prelucrare tip Rover la peste 120 de firme. Clienți din toata lumea au ales Biesse pentru forța inovativă a propriilor soluții tehnologice, mărturia acestora fiind disponibilă pe www.biesse.com.

Ferăstrău circular cu masă mobilă de formatizat din gama Format-4 KAPPA 400 X-MOTION Precizie şi performanță dovedită de zeci de mii de clienți mulțumiți în toată lumea de peste 15 ani Kappa 400 X-Motion este dedicat utilizatorilor care prelucrează lemn și/sau pal și au un flux de utilizare de 8 - 24 h/zi. Datorită inovațiilor tehnice, ferăstrăul oferă operare precisă cu minim de efort: X-Roll sistem de glisare a mesei mobile cu 10 ani garanție, panou de comandă și control cu pachet X-Motion control electronic al pânzei principale, incizoare și al riglei de bazare de partea dreaptă, Easy-Glide - sistemul de înclinare a unității de tăiere cu 6 ani garanție, Easy-Lock - sistemul pentru schimbarea rapidă a pânzei principale fără scule ajutătoare, unitate pretăietoare cu parcare automată, reglabilă în două axe, masă suport cu sistem de tăiere în unghi, memorie cu 99 de programe. • Motor 7,5 CP (5,5 kW) S1, 3 viteze (3.500/4.500/5.500 rpm) • Înălțime de tăiere 133 mm, Ø 400 mm • Incizor cu motor independent 1,5 CP (1 kW), Ø 120 mm, 8.500 rpm • Masă mobilă „X-Roll” L=3.200 mm, din AL anodizat • Masă suport cu lățime 1.500 mm • Riglă telescopică L=3.200, cu 1 opritor cu afișaj digital şi 1 opritor standard • Lățime de tăiere pe partea dreaptă 1.250 mm • Garanții unice prin programul G+

Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la numărul de telefon 0731 335 335 sau ne puteți scrie pe adresa de email: felder@felder.ro.

TEHNOLOGIE

POINT 2 DE LA VITAP CNC PERFORMANT PENTRU GĂURIRE Point 2 este un utilaj destinat tuturor tipurilor de găuri constructive în producția mobilierului din PAL, MDf și lemn masiv. În timpului lucrului, panoul se deplasează în mod continuu față/ spate, iar găurirea se face de jos. Este cea mai potrivită soluție pentru prelucrarea corpurilor de mobilier – execută operații de găurire, nutuire și frezare, utilizând un spațiu redus de lucru. Configurația îl face foarte ușor de utilizat. Panoul se mișcă singur, continuu (fără întreruperi), prin intermediul benzii de antrenare și al sistemului de presare cu role libere. După găurire, panoul se întoarce la operator – opțional, poate fi evacuat prin partea din spate. Cu Point 2, precizia este garantată, iar utilizarea eficientă a materialului de lucru este asigurată datorită sistemului dual, electronic (encoder) și optic cu laser, pentru măsurarea panoului. Acesta citește capetele panoului pentru a găuri la distanțe egale și a obține o îmbinare perfectă. Presare laterală constantă pe toată durata programului de lucru.

Accesoria Echipamente echipamente@accesoria.ro 021 457 1713

TEHNOLOGIE

Tehnologia in 5 axe de la WEEKE și HOMAG - versatilă, flexibilă , puternică! “Freestylerul “ Venture 115 și “Two-in-One” BMG312/V - noutățile anului 2016 Freestyle -Tehnică în 5 axe pentru fiecare

O tehnologie compactă și mai mult spatiu de jur împrejur – pe aceasta se bazează noul concept de mașină CNC. Venture 115 de la WEEKE este accesibil din toate părțile datorită noii tehnici de siguranță. Acest CNC în 5 axe reprezintă însă numai una din 9 configurații posibile în seria lui. Sunt accesibile soluții cu 3, 4 și 5 axe, care fac posibil pasul în prelucrarea CNC. Capul în 5 axe oferă, datorită construcției compacte, o mai bună transmitere a puterii de prelucrare și datorită lagărelor late utilizate o rigiditate foarte mare și mai puțin spațiu necesar. Mașina poate fi montată intr-un timp foarte scurt, necesită cu până la 15 % mai puțin spațiu de amplasare și oferă trepte de capacitate pentru toate necesitățile. Pachetul Confort, înregistrat în vederea patentării , este o opțiune ce permite accesarea unor comenzi direct de pe batiul mașinii, fără a mai fi necesară deplasarea la tabloul de comandă. Manipularea de aproape este luată în acest caz adliteram.

Prelucrare în 5 axe sau aplicare de cant pe CNC? Ambele!

Noutăți există și în familia de CNC-uri HOMAG Venture seria BMG300. În acest sens versiunea Venture BMG312 crează noi oportunități: pentru producătorii mici și mijlocii sau furnizorii de subansamble nu se mai pune problema să aleagă între tehnica în 5 axe și tehnica de aplicare de cant pe repere cu contur neregulat. Noul BMG 312/V îmbină ambele tehnologii intr-o singură mașină. MS Masini pentru fabricarea mobilei SRL Str. De Mijloc nr. 183, 500064 Brasov, Romania tel. +40 (0) 268 420589 fax. +40 (0) 268 472193 office@ms-srl.ro www.ms-srl.ro

TEHNOLOGIE

PLĂCILE COMPACTE FUNDERMAX, SOLUŢIA OPTIMĂ PENTRU APLICAŢII DE EXTERIOR

Max Compact Exterior este un material de construcţie

de înaltă calitate, utilizat pentru placări de balcoane şi faţade de clădiri. Este o placă laminată la presiuni înalte (HPL), în conformitate cu EN 438, de tip EDF cu protecţie eficientă împotriva intemperiilor. Placa de exterior (Calitatea F) este furnizată standard, cu decor faţă-verso. Miezul este ignifug şi, datorită răşinii dublu întărite, este foarte rezistentă. Fabricarea acestora se realizează în presele de laminat sub o mare presiune şi la o temperatură ridicată. Plăcile Max Exterior deţin marcajul CE necesar utilizarii în construcţii. Plăcile sunt decorative, nu se decolorează în contact cu razele UV, sunt auto-portante, rigide, se montează şi se curăţă uşor, sunt rezistente la îngheţ, solvenţi, căldură şi sunt potrivite pentru toate aplicaţiile de exterior.

Specialiştii noştri în plăci compacte vă consiliază necondiţionat fără costuri. www.holver.ro

holver@holver.ro

ADEZIVI REVOLUTIONARI PENTRU INDUSTRIA MOBILIERULUI DE LA AMERI-POL

Produsele SPRAY-KON, adică sistemul de lipire -format din pistol pulverizare ,furtun și canistra 13,6 l.sau 20 l.- și tubul spray 600ml.-sunt adezivi de contact, autospreiabili,universali. Lipesc excelent : folii HPL-melamină, melacart,etc- pe plăci MDF, HDF, PAL,folii pe cant-inclusiv ABS pe canturi dublate sau rotunde, Pal infoliat cu Pal infoliat, lemn, carton, textile, burete, spume, placaj,pluta, ratan, corian, table ,oglinzi, tapeturi, piele, țesături,etc ADEZIVII SPREIABILI UNIVERSALI SPRAYKON NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DIN DOTAREA NICIUNUI ATELIER DIN DOMENIUL EXECUȚIEI DE MOBILIER, AMENAJĂRI,TAPISERII, VERSATILITATEA SI PRETUL ACCESIBL RECOMANDÂNDU-I CA PRODUSE INOVATOARE ȘI CURATE CARE EXECUTĂ RAPID SI IMPECABIL LIPIREA TRAINICĂ ȘI FĂRĂ EFORT A ORICĂROR MATERIALE.

CONTACT: 0726251439 spraykon.ro@gmail.com

0745591639 www.spraykon.eu/ro

MAŞINĂ DE RINDELUIT SI PROFILAT PE 4 FEŢE PRODUCATOR: KUPER GERMANIA

Batiul este din otel de grosime mare si structura intarita. Robustetea si greutatea asigura un nivel minim al vibratiilor Planul de intrare este din otel tubular cu reglare in plan vertical prin sistem Planele de lucru sunt din fonta cu coeficient de frecare scazut si mare rezistenta la uzura si sunt dotate cu insertii mobile in dreptul arborilor verticali. Reglajul unitatilor de lucru se face prin comenzi dispuse pe fata masinii si se controleaza prin indicatoare digitale.Citirea sectiunii de lucru este vizualizata pe contoare digitale

woodexpert