S U P L I M E N T
A L
Z I A R U L U I
R O M Â N I A
L I B E R Ă
⁄
V I N E R I ,
3 1
M A I
2 0 1 3
Tendinţele anului
DE 136 DE ANI
ASIGURĂRI 2013. Ciocnirea lumilor
denisa.marin@romanialibera.ro Epoca RCA e pe final. Daunele morale acordate de instanţe victimelor sau familiilor victimelor din accidente rutiere se transformă uşor, dar sigur, în bomboana de pe coliva asigurărilor auto. Mai multe societăţi importante fac deja un pas înapoi în ceea ce priveşte poliţele RCA, în timp ce reasigurătorii se uită deja cu spaimă la piaţa locală. Ce pun asigurătorii în loc, au poliţele de locuinţă potenţialul de a acoperi golul? Despre acestea, dar şi despre nou înfiinţata Autoritate de Supraveghere Financiară, în suplimentul RL.
2
ROMÂNIA LIBERĂ, VINERI, 31 MAI 2013
analiză
ASF în ochii artizanilor ei
Dan Radu Rușanu, președintele ASF, Daniel Dăianu, prim-vicepreședintele instituţiei, și Mugur Isărescu, unul dintre principalii artizani ai formării noii structuri de supraveghere, vorbesc despre ce va face noul arbitru al pieţelor financiare non-bancare.
Daniel Dăianu, prim-vicepreședinte ASF
A
Mugur Isarescu, guvernator BNR
S
alut înfiinţarea Autorităţii care supraveghează partea nebancară a pieţei financiare din România. Aș spune că nu este vorba de o megastructură, în primul rând. Dacă sistemul bancar sau creditele bancare plus leasingul (..) și așa mai departe sunt peste 90% din toată piaţa financiară din România și ai 10%, să spunem, cu indulgenţă, reprezentat de piaţa de capital, pensiile private și asigurările, înseamnă că structura de supraveghere bancară din Banca Naţională, care este de 10 ori mai mare, este o megastructură. De mai bine de un an de zile, autorităţile de la Frankfurt și Bruxelles ne întreabă cine, în România, are mandatul macroprudenţial. Este un domeniu relativ nou și cineva trebuie să-l acopere. Nu era acoperit pentru că nu aveam acoperire în lege și nu ne-am înţeles între noi, în sensul că mai toţi spuneau să se ocupe Banca Naţională. Nu puteam să ne luăm singuri și această sarcină, și acest mandat. O altă chestiune care sper că se va rezolva rapid este cea a consolidării supravegherii. Noi nu suntem în situaţia Angliei sau Londrei, megastructuri din acestea care cuprind și sistemul bancar, și asigurări, și sistemul financiar (...) conglomerate financiare, dar ele se vor dezvolta. Sunt extrem de greu de supravegheat dacă nu ai un sistem adecvat. Aici lucrurile sunt complicate până la Dumnezeu (...) intrăm într-o lume extrem de complexă, complexitatea ne va omorî și în consecinţă ne trebuie structuri adecvate...“
SF nu poate fi o deus ex machina, de funcţionarea căreia ar depinde resuscitarea pieţei de capital, a economiei românești. Nu trebuie să se creeze un mit în această privinţă. Să nu identificăm ASF cu instituţiile bursiere, cu cei care acţionează pe pieţe. Subliniez că ASF nu face politica economică a României, deși are un rol esenţial, alături de BNR, în aplicarea regimului de reglementare și supraveghere a pieţelor financiare, care face parte din politica economică a unei ţări. De pildă, ASF nu poate readuce lichiditate pe pieţe, deși poate imagina și introduce reglementări mai bune, care să ajute pieţele. Pieţe îngheţate, puţin lichide, sunt o mare problemă în criză, deși sunt alte burse, în Europa, care au vigoare faţă de ce se întâmplă la noi. Aici o explicaţie este subţirimea pieţei de capital, faptul că puţine companii sunt listate. Apropos de pieţe lichide, eu însumi am o dificultate fiindcă vreau să vând acţiunile pe care le deţin la Sibex. Legea ASF îmi permite să le ţin. Dar există, cred, un spirit al oricărei legi de acest tip care cere să se renunţe la deţinerea de acţiuni la o entitate pe care o autoritate ca ASF
o reglementează. Sper să reușesc în cele din urmă. ASF trebuia să aplice un regim de reglementare și supraveghere care să inducă actorii să respecte reguli și proceduri, să ţină cont de riscuri prudenţiale. ASF trebuie să colaboreze bine cu BNR în cadrul Comitetului pentru Stabilitate Financiară. ASF trebuie să aibă un dialog bun cu actorii din piaţă și spuneam, în răspunsul la o altă întrebare, să fie preocupată de protecţia consumatorilor de servicii financiare. Criza a revelat abuzuri mari pe pieţele financiare, carenţe în activitatea actorilor de pe pieţe. Mă gândesc de altfel să propun Consiliului ASF promovarea acestui dialog prin înfiinţarea unor grupuri consultative: unul pentru climatul de afaceri; altul pentru protecţia consumatorilor/investitorilor. Comunicatul AAF (Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România), APAPR (Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat) și UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare) vine în întâmpinarea gândului meu. Sigur, cele două grupuri consultative la care am făcut referire ar fi numai una dintre căile dialogului.”
Dan Radu Rușanu, președinte ASF
U
nirea celor trei entităţi este un proces destul de anevoios și destul de complicat. Sperăm că în două-trei luni de zile să reușim. Astăzi avem 540 de salariaţi, în toate cele trei entităţi. Trebuie ca în 60-70 de zile să rămânem cam 400, prin comasarea direcţiilor...Creșterea pieţei non-bancare va depinde în mod direct de creșterea economică a României. Dacă va crește numărul de salariaţi, automat vor crește și contribuabilii la fondul de pensii. (...) Dacă vor veni investitori, cum au început să vină ușor-ușor, și vom privatiza anumite societăţi mamut din economia românească, piaţa de capital și bursa vor merge mult mai bine”.
ASIGURĂRILE VIITORULUI
EDITOR COORDONATOR Denisa Marin denisa.marin@romanialibera.ro GRAFICĂ Stan Adrian CORECTURĂ Livia Săvulescu
ADVERTISING SALES MANAGERI Adriana Alexiuc, Andra Nistor, Ani Honcioiu, Claudiu Stana, Marius Mihai
DIRECTOR DE PUBLICITATE Radu Găvruș radu.gavrus@medienholding.ro
ASIGURĂRILE VIITORULUI MARKETING MANAGER: Cătălin Bindea
este un supliment al ziarului
Cotidianul România liberă este un produs
ADRESA Nerva Traian nr.3, Bl. M101, et.8, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021.2028290; Fax: 021.2028143 TIPAR United Print: http://www.unitedprint.ro
4
ROMÂNIA LIBERĂ, VINERI, 31 MAI 2013
imobiliare
De ce e importantă asigurarea locuinţei? După introducerea legii privind obligativitatea asigurării locuinţei, acest tip de poliţă a revenit în prim-plan. După primele șase luni ale anului, companiile de asigurări aveau peste 5 milioane de poliţe în portofoliu, adică mai mult decât în toţi anii de după 2004.
S
tatul ne obligă să ne asigurăm doar pentru trei riscuri catastrofice, adică inundaţii, alunecări de teren și cutremure. Asigurarea completă a locuinţei este însă un produs cu mult mai complex, care include uneori mai multe zeci de riscuri asigurate. Totuși, la bază sunt patru categorii mari de riscuri, care nu ar trebui să lipsească din nici o poliţă. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile atașate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie și „clonele“ apărute în piaţă nu o oferă. Asigurări complete Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în interiorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă și componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie. Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile și disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de locuinţă îl reprezintă notorietatea și stabilitatea companiei care o emite. Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare și, mai ales, clauzele speciale din capitolul „excluderi“. Aici pot apărea, și chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, și de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus. Preţul contează Luând în considerare și criteriile pe care le-am enumerat, am încercat să întocmim un top în funcţie de preţ. Poliţele luate de noi în considerare acoperă toate cele patru categorii de riscuri esenţiale. Am realizat un calcul pentru un apartament de două camere în valoare de 60.000 de euro, din București, situat într-un bloc construit în 1990. Valoarea bunurilor din apartamentul nostru virtual este de 5.000 de euro. Din perspectiva
preţului, pe primul loc se clasează Astra, care, pentru 60 de euro, asigură clădirea și apartamentul și oferă ca bonus asigurarea bunurilor și asigurarea de răspundere. În top se află și Generali, cu un cost al poliţei de 131 de euro. Urmează plutonul companiilor care oferă o serie de asigurări suplimentare. Sfaturi utile Cum arătam mai sus, contractele de asigurare au și excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale și ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume. Asigurătorul nu își poate asuma orice fel de riscuri, atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţională“ nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător. Cea mai simplă asigurare „Inundaţii se pot produce în orice moment și aproape în orice
zonă din România.“ Aceste vorbe aparţin unuia dintre oamenii care se ocupă, în ţara noastră, cu strategiile de protecţie împotriva inundaţiilor. Cea mai clară dovadă în acest sens o constituie chiar localizarea inundaţiilor din ultimii ani. În 2005, inundaţiile s-au concentrat cu precădere în Banat, în Dobrogea, în bazinul Argeș-Olt și de-a lungul Siretului. În 2006, inundaţiile au lovit mai
ales în zonele adiacente Dunării, pentru ca în 2008 să se mute spre bazinele Someș-Tisa, Prut, Bârlad și Siret. În 2010, cel mai dureros an din punct de vedere al calamităţilor, inundaţiile au curs mai ales pe Siret. Reducerea riscului de inundaţii ar presupune investiţii de miliarde de euro, bani de care statul român nu dispune. În plus, o strategie clară privind inundaţiile va fi pusă în aplicare abia de
la finele anului viitor. În aceste condiţii, fiecare român trebuie să aibă grijă de propriul viitor. Singurul instrument pe care îl avem, în acest moment, la îndemână este asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Costul redus al acestei poliţe, adică 10 sau 20 de euro pe an, o face accesibilă aproape oricărui cetăţean al României.
6
ROMÂNIA LIBERĂ, VINERI, 31 MAI 2013
auto
RCA taie mai puţin din profituri
După mai mulţi ani de stagnare sau scădere, piaţa RCA a revenit anul trecut pe creștere și, mai mult, a înregistrat, pentru prima dată de la debutul crizei, o scădere în ceea ce privește rata daunei. Reversul medaliei este însă creșterea aproximativ echivalentă a plăţilor din despăgubiri.
P
rimele brute subscrise și indemnizaţiile plătite de societăţile de asigurare din România pe zona poliţelor de răspundere civilă auto s-au situat, anul trecut, la un nivel asemănător. De altfel, dinamica celor doi parametri esenţiali pentru piaţă a fost și ea aproape similară. Primele brute subscrise de cele 11 societăţi autorizate să vândă RCA au urcat cu 10% faţă de 2011, până la 2,1 miliarde de lei, în timp ce plăţile aferente daunelor au crescut și ele cu puţin sub 11%, până la aproximativ 1,9 miliarde de lei. O altă veste bună pentru societăţile de asigurare este că rata daunei a scăzut pentru prima dată de la debutul crizei. Scăderea de 16 puncte procentuale a plasat indicatorul calculat ca raport între primele brute subscrise și indemnizaţiile brute plătite la doar 81%. În aceste condiţii, rata combinată la nivelul întregii pieţe pentru anul 2012 s-a îmbunătăţit, scăzând la 117%, faţă de 2011, când a fost 131%.
A crescut dauna medie Dauna medie plătită per total piaţă a fost pentru anul 2012 de 6.019 lei, în urcare cu 13% faţă de 2011. Pentru daune materiale, media a fost în anul 2012 de 4.875 lei, cu 10% mai mare faţă de 2011, iar cea pentru vătămări corporale a fost de 57.931 lei, în scădere cu 15%. Rezerva de daună avizată constituită la data de 31 decembrie 2012, în sumă de 1,36 miliarde lei, a înregistrat o scădere cu 10% faţă de sfârșitul anului 2011. Rezerva pentru daune neavizate a înregistrat o scădere de 5%, până la suma de 714,6 milioane de lei. Din totalul daunelor avizate anul trecut, 4.418 dosare s-au deschis pentru vătămări corporale și deces, în scădere cu 9% faţă de 2011. Deși numărul dosarelor a scăzut, valoarea despăgubirilor plătite a înregistrat o creștere de 23%, la 328,4 mil. lei, reprezentând 18,3% din totalul daunelor plătite. Rezerva de daună avizată pentru vătămări corporale și deces era la data de 31 decembrie 2012 în sumă de 694.984.518 lei, în descreștere cu 13% faţă de sfârșitul anului
2011, și a constituit 51% din valoarea totală a rezervei de daună avizată. Reducerea ratei daunei s-a datorat în special noii metodologii privind constituirea rezervelor pentru daune nepatrimoniale. Creștere de două cifre pentru marii asigurători Volumul primelor brute subscrise la asigurările generale de către membrii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) a fost, în 2012, de șase miliarde lei, în creștere cu 11,11% faţă de anul anterior, când cuantumul se ridicase la 5,4 miliarde lei. Potrivit sursei citate, evoluţia s-a datorat în principal liniilor de asigurări de sănătate, celor de asigurări de accidente (inclusiv accidente de muncă și boli profesionale) și asigurărilor de garanţii. În ceea ce privește asigurările facultative de locuinţe, subscrierile s-au diminuat anul trecut cu 13,67% (peste 80 milioane lei), de la 629 milioane lei la 543 milioane lei, „pe fondul deselor schimbări legislative, în centrul cărora s-a situat problematica asi-
gurărilor obligatorii de locuinţe“. La capitolul asigurărilor de viaţă, membrii UNSAR au înregistrat un volum similar de subscrieri, de circa 1,5 miliarde lei, atât în 2012, cât și în anul anterior. Tot anul trecut, indemnizaţiile brute plătite de către asigurătorii Uniunii au totalizat 4,3 miliarde lei, în creștere cu circa 5% faţă de anul 2011. „De remarcat faptul că, în cazul asigurărilor de răspundere civilă auto - RCA, indemnizaţiile brute plătite au fost mai mari decât nivelul subscrierilor în special din cauza creșterii nivelului despăgubirilor pentru cazurile de vătămări corporale și daune morale. Gradul de penetrare al asigurărilor, calculat ca raport dintre primele brute subscrise și populaţia ţării, arată că, în medie, cheltuielile cu asigurările «per capita» au fost de 97,9 euro în 2012, sumă în creștere faţă de 2011 (97,1 euro), respectiv 2010 (91,8 euro)“, se arată în comunicatul de presă al organizaţiei. UNSAR s-a constituit în anul 1994, ca organizaţie profesională, în scopul dezvoltării, extinderii, colaborării și coope-
rării în domeniul asigurărilor și reasigurărilor pe plan intern și internaţional. În prezent, organizaţia are 22 de membri care generează circa 90% din volumul de prime subscrise de întreaga piaţă de asigurări. Uniunea este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor și Reasigurătorilor Europeni, Insurance Europe. Mai multă prudenţă Membrii UNSAR au cedat anul trecut prime în valoare de 1,57 miliarde de lei către reasigurători, cu 400 de milioane de lei mai mult decât în 2011. Ca pondere în totalul subscrierilor, se poate observa o creștere faţă de 2011, de la 20% la peste 26%. Cea mai mare creștere anuală o regăsim la Astra Asigurări, care a fost și liderul pieţei în ceea ce privește primele brute subscrise în ultimii trei ani. Societatea cu capital românesc a ajuns să cedeze aproximativ 29% din primele brute, cu puţin peste media pieţei. Prin reasigurare, societatea din România transferă o parte a riscurilor, dar și a beneficiilor, către o altă companie.
ROMÂNIA LIBERĂ, VINERI, 31 MAI 2013
7
calamităţi
O nouă șansă pentru PAID
Până în toamnă, cel târziu, legea privind asigurarea obligatorie împotriva calamităţilor va fi iar modificată în așa fel încât poliţa obligatorie emisă sub sigla PAID să fie parte componentă a tuturor asigurărilor de locuinţă vândute în România.
L
egea privind asigurarea obligatorie împotriva calamităţilor va fi iar modificată, fapt confirmat atât de oficiali ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cât și de responsabilii politici. Contactat de Capital, deputatul Mihai Tudose, iniţiatorul amendamentelor spune că legea așteaptă un aviz de la Consiliul Concurenţei urmând ca, ulterior, “să se găsească formula cea mai potrivită pentru a intra cât mai rapid în vigoare modificările”. “Avizul de la Concurenţă ar trebui să vină într-o săptămână, două. Intenţia noastră este ca, în cel mult o lună, să fie operaţionale modificările”, ne-a spus Tudose. Pe de altă parte, Daniel
Tudor, vicepreședinte al ASF, spune că propunerile de modificare sunt rezultatul unui proiect comun al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România și al Uniunii Societăţilor de Consultanţă și Intermediere în Asigurări. Ce se schimbă? Este vorba, în principal, despre introducerea în lege a conceptului de „coasigurare“. Potrivit amendamentului, orice societate de asigurare autorizată de CSA în acest sens poate vinde poliţe facultative de asigurare a locuinţei, cu condiţia ca poliţa să aibă și componenta obligatorie. Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor va colecta prima aferentă asigu-
rării obligatorii și își va asuma și riscurile pentru daunele asigurate obligatoriu. Astfel, din preţul fiecărei poliţe facultative, 20 de euro (în cazul locuinţelor din materiale moderne) sau 10 euro (în cazul locuinţelor din chirpici) vor merge către PAID. În același timp, Poolul își va asuma despăgubiri de până la 20.000, respectiv 10.000 de euro, în cazul în care se concretizează unul dintre cele trei riscuri asigurate obligatoriu, adică cutremur, inundaţii sau alunecări de teren. Astfel, poliţa obligatorie va funcţiona ca un fel de franșiză la poliţa facultativă. Cele 13 societăţi membre ale PAID vor putea vinde în continuare poliţe obligatorii simple. Prin această modificare se încearcă, practic, salvarea
PAID fără a afecta concurenţa din piaţă. O prevedere similară amendamentului a fost introdusă anul trecut, sub formă de normă, de către CSA (actualmente parte componentă a ASF), însă a avut viaţă scurtă, întrucât a fost contestată în instanţă. Instanţa a decis că CSA trebuie să elimine norma. O modificare anterioară a legii, propusă de același deputat care este și autorul actualului amendament și care a ajuns până în plen după ce a trecut de comisii și de Senat, a fost retrasă, întru-
cât prevedea că doar societăţile membre PAID pot vinde poliţe de asigurare a locuinţei, prevedere anticoncurenţială. PAID, concepută pe o lege care obliga toți proprietarii să-și facă o asigurare emisă sub sigla Poolului, nu avea nici o șansă de supravieţuire după ce respectiva lege a fost modificată, permiţând oamenilor să-și facă și asigurări facultative. În acest moment, PAID are un portofoliu de 200.000 de asigurări, de patru ori mai mic decât avea iniţial.