Supliment admitere 2013 by Medien Holding

s u p l i m e n t

a l

z i a r u l u i

r o m â n i a

l i b e r ă

⁄

MAR Ț I ,

1 0

s e p t e m b r i e

2 0 1 3

2013-2014 02

Bacalaureat promovat pe jumătate

Aproape 58% din tinerii care au susţinut bacalaureatul în acest an au promovat examenul după cele trei sesiuni.

Universităţile de medicină, căutate de străini

Un număr tot mai mare de studenţi străini se îndreaptă spre Europa de Est pentru studii medicale, stomatologice sau farmaceutice.

Mii de locuri la admiterea din toamnă

România Liberă, marți, 10 septembrie 2013

admitere

Bacalaureat cu promovabilitate la jumătate Aproape 58% din tinerii care au susţinut bacalaureatul în acest an au promovat examenul după cele trei sesiuni, inclusiv cea pentru participanţii la olimpiadele internaţionale şi în loturile naţionale, potrivit datelor Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

Acte necesare la înscriere

eugenia.mihalcea @romanialibera.ro

u alte cuvinte, 113.932 de candidaţi au reuşit să promoveze bacalaureatul în 2013, dintr-un total de 197.474 de participanţi. Pe perioada celor trei sesiuni, absolvenţii promoţiei curente au reuşit să promoveze într-o proporţie de 63,69%, respectiv 97.176, din totalul de 152.580 de elevi prezenţi la probele examenului. În schimb, dintre cei 44.894 de candidaţi participanţi provenind din promoţi-

A d m i t e r e

ile anterioare, doar 16.756 (37,32%) au promovat. Rezultatul total al celor trei sesiuni din 2013 este mai mare cu aproximativ şase la sută faţă de procentul total înregistrat în 2012, care a fost de 51,85%. În cele trei sesiuni ale examenului de bacalaureat din 2012, au promovat 104.752 de candidaţi din 202.017 de participanţi. Din promoţia anului 2012, 58,03%, respectiv 91.267 de candidaţi din 157.279, au reuşit la bacalaureat, în timp ce doar 30,14% din absolvenţii promoţiilor anterioare au promovat, respectiv 13.485 de candidaţi dintr-un total de 44.738 de elevi.

Editor coordonator Eugenia Mihalcea GRAFICĂ Alice Stoicescu Corectură Livia Săvulescu Prelucrare imagine: Florin Anghel

Marketing manager: Cătălin Bindea Director de producție: Mihai Voivod Director vânzări: Radu Găvruș Publicitate: Adriana Alexiuc; Ani Honcioiu; Claudiu Stana; Marius Mihai

Situaţie îngrijorătoare Ponderea de promovare la examenul de bacalaureat din această toamnă, reprezentând puţin peste o cincime dintre cei care s-au prezentat, este, din nou, îngrijorătoare, alte zeci de mii de tineri îngroşând rândurile şomerilor, consideră Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). „Ministerul Educaţiei şi Guvernul României trebuie să se aplece urgent asupra problemelor grave din educaţie, care nu mai suportă amânare. Trebuie schimbată programa şcolară în sensul adaptării acesteia la realităţile economice actuale ale

Admiterea 2013

este un supliment al ziarului

Cotidianul România liberă este un produs

României. Elevii nu sunt motivaţi să înveţe, pentru că multe din informaţiile primite nu le sunt utile pentru integrarea pe piaţa muncii”, spune preşedintele FSLI, Simion Hancescu. În acest context, FSLI a solicitat regândirea de urgenţă a programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, astfel încât să se pună accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice nu ceea ce au memorat elevii, ci capacitatea lor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a se putea integra în câmpul muncii.

ADRESA Nerva Traian nr.3, Bl. M101, et.9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021.2028290; Fax: 021.2028143 TIPAR United Print:

www.unitedprint.ro

inerii care se pregătesc de admitere în această toamnă trebuie să îşi pregătească actele pentru a se înscrie la facultăţile pe care doresc să le urmeze. Chiar dacă unele universităţi au introdus preînscrierile online, candidaţii trebuie să depună la secretariatele instituţiilor un dosar care trebuie să cuprindă: o cerere de înscriere; diploma de bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în original sau copie legalizată, ori adeverinţă în cazul liceelor la care nu s-au eliberat diplomele. Acestea trebuie însoţite de foaie matricolă, pentru facultăţile unde admiterea se face pe baza notelor/mediilor din anii de liceu; certificatul de naştere, în copie legalizată; adeverinţă medicală tip, din care să rezulte că viitorul student este apt pentru facultatea la care candidează; fotografii tip buletin de identitate; copie după buletin sau carte de identitate. De asemenea, tinerii trebuie să achite o taxă, stabilită de fiecare facultate în parte, şi să anexeze la dosar dovada de plată a acesteia. În cazul în care se solicită scutiri de taxe trebuie aduse acte doveditoare.

România Liberă, marți, 10 septembrie 2013

admitere Universităţile oferă mii de locuri la admiterea din toamnă

După prima etapă de admitere din vară, universităţile de stat au rămas cu sute de locuri libere la buget şi cu mii de locuri neocupate cu taxă, atât din cauza promovabilităţii scăzute de la bacalaureat, dar şi din lipsa de interes a tinerilor pentru facultate. eugenia.mihalcea @romanialibera.ro

u toate acestea, rectorii au declarat după prima sesiune că au avut cu aproape o mie de înscrieri mai multe faţă de anul trecut. Explicaţia vine însă din faptul că absolvenţii de liceu nu se înscriu la o singură facultate, mai ales că sistemul de admitere fără examen le permite acest lucru. Astfel, tinerii şi-au depus dosarele la foarte multe facultăţi, iar odată acceptaţi la una, se retrag de la celelalte. În acest mod, după ce au tras linie, universităţile au ajuns la concluzia că mai au foarte multe locuri libere pentru admiterea de toamnă. La Universitatea Politehnică din Bucureşti au rămas libere aproape 800 de locuri, dintre care peste 300 la buget şi mai mult de 400 la taxă. Chiar şi aşa, cea de-a doua sesiune de admitere din toamnă se va desfăşura tot pe bază de examen, aşa cum a fost şi prima etapă la majoritatea facultăţilor tehnice. În schimb, Academia de Studii

Economice, care revenise după doi ani la examenul scris, a decis să nu mai organizeze examen şi să îi primească pe studenţi doar pe baza dosarelor. Asta, după ce mai bine de un sfert din locurile bugetate au rămas goale la ASE. „Noi avem, totuşi, la universitatea noastră, specializări unde capacitatea de şcolarizare este mai mare şi suntem acreditaţi în acest sens. Economia de piaţă lucrează şi în domeniul educaţional”, a explicat decizia Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice. La Universitatea Bucureşti au rămas, după prima sesiune de admitere, aproximativ 300 de locuri libere bugetate şi tot atâtea cu taxă. Sesiunile din toamnă vor respecta însă aceeaşi metodă de admitere ca în prima sesiune, unde cele mai multe facultăţi îi primesc pe candidaţi doar pe baza unui concurs de dosare. În Cluj, la Universitatea „BabeşBolyai”, au rămas libere peste 700 locuri bugetate, iar la Universitatea din Craiova au rămas neocupate 215 locuri la buget şi aproape 1.400 la taxă. De asemenea, din cei aproape

Studenţii renunţă la şcoală din cauza banilor Rata de abandon după primul an de studiu a ajuns la aproape 50%, iar numărul de studenţi a scăzut, după ce taxele de studiu au crescut în ultimii ani în mai toate universităţile, arată o analiză a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Astfel, ANOSR solicită alocarea celor 6% din PIB pentru Educaţie. Reprezentanţii studenţilor spun că una dintre măsurile la care recurg tot mai multe universităţi pentru a reduce deficitul datorat de scăderea de venituri provenite de la studenţii cu taxă în contextul scăderii continue a alocaţiei per student echivalent – mai ales din 2008 în 2013 – este creşterea taxei de şcolarizare. La Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, de exemplu, taxele au crescut anul trecut, la nivelul licenţă, diferenţa fiind în general de la 2.200 la 2.700 de lei. Mai mult, au existat discuţii despre creşterea taxelor şi la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, dar fără a se ajunge la o astfel de măsură. În schimb, Politehnica se află pe lista universităţilor cu cele mai mici burse din ţară. „În pofida prevederilor Legii Educaţiei Naţionale, există universităţi în care valoarea bursei sociale este de sub 150 de lei: în Universitatea Tehnică «Gh. Asachi» din Iaşi, bursa socială este de 100 de lei, iar în Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu, bursa socială este de 115 lei”, punctează reprezentanţii ANOSR. Întrebaţi care sunt motivele pentru care renunţă la facultate, 41% din studenţii aflaţi în această situaţie au numit ca principal motiv al abandonului universitar alegerea greşită a specializării, iar 35% au menţionat lipsa resurselor financiare.

4.300 de înscrişi la studiile de licenţă ale facultăţilor Universităţii din Oradea, doar 2.700 şi-au confirmat locurile. Dintre aceştia, 1.400 vor studia cel puţin în primul an la regim bugetat, iar restul vor plăti taxe. În unele cazuri, candidaţii au ales alt centru universitar, în timp ce alţii au confirmat doar pentru o facultate din cele la care s-au înscris. Pentru admiterea de toamnă, au rămas libere 2.800 de locuri cu taxă şi 137 de locuri susţinute cu bani de la buget. Între acestea din urmă se regăsesc 13 pentru romi şi 6 pentru tineri de origine

română din Republica Moldova care au obţinut diploma de bacalaureat în România. Nici universităţile private nu stau mai bine. De exemplu, la Universitatea „Dimitrie Cantemir” s-au ocupat până acum 2.500 de locuri, iar restul până la 4.000 au rămas pentru cea de-a doua sesiune, din toamnă. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu, vrea ca, de anul viitor, universităţile să primească banii în funcţie de numărul absolvenţilor care reuşesc să se angajeze în domeniul studiat.

știri Cursuri de limbi străine

De luni, 2 septembrie, au început înscrierile pentru primul semestru la Centrul de Limbi Străine Ariel, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. Înfiinţat în 2001, Centrul Ariel organizează cursuri de limbi străine pentru diverse niveluri, pe tot parcursul anului şcolar, în grupe restrânse, pentru eficientizarea comunicării şi a activităţilor în grup. Profesorii Centrului sunt cadre universitare, doctoranzi și cei mai buni absolvenți ai secțiilor respective din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Perioada de înscrieri este cuprinsă între 2 și 20 septembrie pentru toate limbile predate: engleză, germană, franceză, neerlandeză, suedeză, italiană, spaniolă, portugheză, japoneză, chineză, arabă, ebraică modernă şi biblică, turcă, limbi slave, română pentru străini, cursuri de pregătire pentru testele Cambridge, IELTS, TOEFL. În acest an se reiau și cursurile de engleză pentru afaceri și de engleză juridică. Cursanții care se vor înscrie în prima săptămână a perioadei de înscrieri vor beneficia de un discount de 10%. Mai multe detalii se pot obţine de pe site-ul www.centrul-ariel.ro.

Universităţile, fără asistenţi şi lectori

4.000 de cadre didactice au plecat din universitățile de stat în ultimii ani. Mulţi dintre profesori au ales universităţile private, unde sunt mai bine plătiţi. În toată ţara ar fi nevoie de 40.000 de asistenţi sau lectori, dar, în prezent, sunt doar 20.000. Anton Hadăr, președintele federației sindicale „Alma Mater”, spune că ar fi nevoie, în acest moment, de 4.000-5.000 de asistenţi universitari. „Ar mai fi nevoie de încă pe atât posturi de scos la concurs pentru promovare, trecerea de la asistent la lector, de la lector la conferențiar, de la conferențiar la profesor”, mai spune Anton Hadăr. Rectorii sunt de părere că o soluţie ar fi ca avansările în carieră şi scoaterea posturilor la concurs să nu mai depindă de stat. Universităţile au venituri proprii şi ar putea face angajări fără să ceară bani de la buget.

România Liberă, marți, 10 septembrie 2013

admitere

Investiţiile în cercetare medicală, pe ultimul loc în Europa România se află pe locul 21 la capitolul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în medicină într-un clasament care cuprinde 31 de state europene, realizat de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations). eugenia.mihalcea @romanialibera.ro

e primele locuri se află Marea Britanie cu 5.588 milioane de euro investite în cercetare, Germania cu 5.318 milioane de euro şi Elveţia cu 4.972 milioane de euro. Pe ultimele locuri se află Cipru, unde se investeşte în cercetarea şi dezvoltarea în medicină 14 milioane de euro, Croaţia cu 40

milioane de euro şi Turcia cu 43 milioane de euro. În România se investesc în cercetare aplicativă şi dezvoltare în medicină 218 milioane de euro, mult sub media europeană de 940 milioane de euro. Investiţiile sunt doar în cercetare aplicativă, deoarece în România nu există capacitate de a realiza cercetare fundamentală, aceasta fiind cea care aduce tratamente inovatoare şi descoperiri de noi molecule. „Pentru realizarea progresului în

medicină este nevoie de investiţii majore în cercetare şi dezvoltare şi ne bucură foarte mult faptul că România, deşi se află în continuare sub media europeană, înregistrează progrese. La nivelul anului 2008, suma alocată investiţiilor în cercetare şi dezvoltare medicală se ridica la 30 milioane de euro”, a declarat Oana-Martha Igrişan, director de comunicare Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Beneficiile inovaţiei în medicină, atât asupra pacienţilor, cât şi ca impact economic la nivelul ţării, sunt majore, potrivit directorului ARPIM. Terapiile noi au un grad de eficienţă mai crescut, un nivel mai scăzut al efectelor adverse şi presupun o recuperare mai rapidă a pacientului, ceea ce înseamnă o reducere a cheltuielilor aferente tratării pacientului, fiind astfel în beneficiul bugetului statului. În ceea ce priveşte investiţiile în cercetare şi dezvoltare per an-

samblu, ultimele date OECD relevă că în România acest aspect nu este considerat o prioritate. Conform raportului OECD, cel mai mult investesc în cercetare şi dezvoltare Finlanda, cu 4,38% din PIB, Suedia cu 3,78% din PIB şi Danemarca cu 3,37% din PIB. La finalul clasamentului se află Slovacia, cu 0,68% investiţi din PIB, Polonia cu 0,77% şi Ungaria cu 1,21%. România nu este inclusă în acest clasament care cuprinde 27 de state europene.

Laserul de la Măgurele ar putea schimba cercetarea românească

onstrucţia clădirii celui mai mare laser din lume a început la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru a se evita un dezastru ce ar putea fi provocat de vibraţii, iar corpul dedicat fasciculului gama va avea nu mai puţin de 12 niveluri subterane. Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, a demarat prin construirea unui complex la care lucrările sunt programate să se încheie în 2014. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama. „Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă nici un fel de vibraţie. Este pusă

toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizoare seismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei. Ca vibraţie, nu este admis acest lucru. Va trebui foarte mult beton, care să fie o masă critică foarte mare, iar această masă va sta suspendată de sol prin acest amortizor seismic”, a explicat Costoiu. Clădirea va avea două corpuri solidare – unul pentru lasere şi unul pentru fasciculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceeaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi. La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasciculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se excavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire. Licitaţia pentru aceste lucrări

a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag, din care mai fac parte firmele Zublin şi Aedificia Carpaţi. „Strabag participă pentru că ne trebuie expertiză internaţională, că a mai realizat nişte clădiri de acest tip”, a explicat Costoiu. Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală (nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), securitatea şi prevenirea terorismului (cercetări asupra detecţiei materialelor speciale de interes strategic, imagistica cu radiaţii ionizante), ecologia şi protecţia mediului (cercetări asupra unor noi metode de diagnoză şi procesare a deşeurilor radioactive), ştiinţa şi ingineria materialelor (efectele câmpurilor intense de radiaţii asupra materialelor),

medicina nucleară şi ştiinţele vieţii (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală), radiofarmaceuticele (metode

de producere a unor noi tipuri de radioizotopi) şi industria de înaltă tehnologie (beneficiază de noi tehnologii şi este stimulată producţia de înaltă tehnologie). publicitate

România Liberă, marți, 10 septembrie 2013

admitere Diplomaţie, ecologie şi afaceri, noi programe de masterat

Universităţile româneşti vin în această toamnă cu noi oferte de masterat din domeniul diplomaţiei, al afacerilor, dar nu numai. Desfăşurate în limba română sau în limba engleză, prin noile programe rectorii speră să atragă cât mai mulţi tineri.

eugenia.mihalcea @romanialibera.ro

niversitatea din Bucureşti deschide anul universitar 2013-2014 cu o nouă specializare de master adăugată la lista programelor din cadrul instituţiei. Acest nou program este dedicat tinerilor care vor să urmeze o carieră în domeniul diplomaţiei. Masteratul în globalizare şi diplomaţie culturală este organizat în parteneriat cu organizaţia non-profit Institutul pentru Diplomaţie Culturală din Berlin, Germania. Durata acestuia va fi de doi ani, dintre care primul va fi urmat de studenţi la Berlin, iar cursurile următorului an vor fi asigurate de profesorii din cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti. În cadrul programului, studenţii vor frecventa cursuri de politică şi economie internaţională, dar şi din sfera studiilor culturale, a diplomaţiei, a istoriei sau a filosofiei. Şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti organizează, începând cu acest an uni-

versitar, două noi programe master: Achiziţii Publice, Concesiuni, Parteneriat Public-Privat (cursuri în limba română) şi Arbitraj Internaţional (cursuri în limba engleză). În cadrul masteratului de Achiziţii Publice, Concesiuni, Parteneriat Public–Privat vor fi studiate mecanisme de finanţare a contractelor de achiziţii publice, concesiuni şi parteneriat public-privat şi relaţia cu procedurile de atribuire; realizarea investiţiilor publice prin contracte de concesiune şi contracte de delegare a gestiunii; regimul domeniului public şi al domeniului privat. Regimuri domeniale speciale; şi altele. În cadrul masteratului de Arbitraj Internaţional vor fi studiate: ordinea juridică internaţională, europeană şi naţională; dreptul Uniunii Europene şi arbitrajul; dreptul comparat al arbitrajului. Partea I; legea română privind arbitrajul; arbitrajul în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României; etc. Programele de master sunt de un an, de la 1 octombrie 2013 până la 30 iunie 2014. Întrucât acestea se adresează prac-

Masterate acreditate extern Numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi pentru fiecare domeniu, începând cu anul universitar 2013-2014, va fi stabilit în urma evaluării externe făcute de ARACIS sau de o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern. În baza acestei hotărâri, instituţiile de învăţământ superior acreditate care îşi şcolarizează studenţii la programe de studii universitare de master acreditate se consideră Instituţii Organizatoare de Studii Universitare de Masterat (IOSUM), acreditate pentru domeniile de studii de master în care acestea se încadrează. Totodată, începând cu anul universitar 2013-2014, domeniile de studii universitare de master acreditate se constituie, la propunerea senatelor universitare, din programele de studii universitare de master acreditate de ARACIS până la data de 30 iunie.

ticienilor şi celor care vor să se perfecţioneze în acest domeniu, cursurile vor fi programate cu începere de la ora 16.00. Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj a anunţat 15 noi programe la nivel master din această toamnă. Acestea sunt: Proiectarea și dezvoltarea aplicațiilor enterprise (în limba maghiară); Inteligență computațională aplicată (în limba engleză); Biologie medicală; Biologie medicală (în limba maghiară); Ecologie culturală; Gestiunea integrată a resurselor de dezvoltare; Evaluarea politicilor și a programelor publice europene; Teorie critică și studii multiculturale (în limba maghiară); Metode și practici alternative în învățământul primar și preșcolar (în limba maghiară); Evaluarea dezvoltării regionale; Managementul proiectelor în sfera administrației publice;

Știință, tehnologie și inovație în administrația publică/Science, technology and innovation in public governance (în limba engleză); Politici de incluziune a romilor/Policies for roma inclusion (în limba engleză); Teologie romano-catolică pastorală aplicată (în limba maghiară) (Alba Iulia); Teatru contemporan (actorie și teatrologie) (în limba maghiară). Astfel, în perioada 9-20 septembrie UBB va organiza o sesiune de admitere în care candidaţii se vor putea înscrie şi pentru cele 15 specializări noi de masterat. Perioada de înscriere, probele de concurs, afişarea rezultatelor, depunerea contestațiilor, confirmarea locurilor, perioada de redistribuire a locurilor rămase disponibile, fiind stabilite la nivelul fiecărei facultăţi din cadrul UBB.

știri Fără burse pentru protestatari Turcia va anula bursele acelor studenţi care participă la proteste de stradă. Potrivit unei dispoziţii a Înaltei Instituţii de Burse şi Cămine Studenţeşti din Turcia toţi studenţii implicaţi în acţiuni de anarhie şi terorism sau care au comportamente care încalcă dreptul la învăţământ – rezistenţă, boicot, ocupare, înscrisuri, cântece sau sloganuri – vor rămâne fără bursă, indiferent dacă este vorba de participare activă sau doar o tentativă. Aceasta nu este prima măsură de acest fel anunţată împotriva protestelor studenţilor, grupul social cel mai activ în recentele revolte antiguvernamentale. În urmă cu două săptămâni, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat că din următorul an universitar agenţii privaţi de pază care asigurau securitatea universităţilor vor fi înlocuiţi cu agenţi de poliţie, pentru a-i controla mai bine pe studenţi. „Nu am vrea să-i vedem pe tineri umblând pe acolo cu cocteiluri Molotov, macete şi altele”, a spus premierul.

Nici un promovat în Liberia Nici unul din cei 25.000 de studenţi nu a promovat examenul de admitere pentru studii universitare în Liberia. Este prima oară în Liberia când toţi studenţii înscrişi pentru examenul de admitere la universitate nu reuşesc să promoveze. Astfel, Universitatea din Liberia nu va avea parte în noul an şcolar de studenţi în anul întâi. Oficiali ai universităţii în cauză au declarat că aspiranţii la studii universitare nu au dat dovadă de cunoştinţe fundamentale de limba engleză. „Limba engleză, mecanismele acestei limbi, ei nu ştiau nimic despre asta. Aşa că Guvernul ar trebui să facă ceva în această privinţă”, a declarat Momodu Getaweh, purtătorul de cuvânt al universităţii din Liberia.

România Liberă, marți, 10 septembrie 2013

admitere

Universităţile de medicină din Est, căutate de studenţii străini Un număr tot mai mare de studenţi străini se îndreaptă spre Europa de Est pentru studii medicale, stomatologice sau farmaceutice, în contextul în care regiunea pare să atragă un tot mai mare interes, potrivit unui articol publicat în ziarul american „New York Times“. eugenia.mihalcea @romanialibera.ro

umărul de studenţi străini din Ungaria a crescut cu 21% în intervalul 20052011, de la 13.601 la 16.465, potrivit Institutului de Statistică al UNESCO. De asemenea, în Polonia a existat o creştere

de 80% a numărului de studenţi străini între 2005 şi 2010. La rândul său, Republica Cehă a raportat o dublare a numărului de studenţi străini în acelaşi interval, în timp ce Slovacia a înregistrat o creştere de peste cinci ori a numărului acestora, potrivit UNESCO. Mulţi dintre studenţii străini care aleg regiunea urmează medicina sau alte discipline corelate.

Prin comparaţie, în ţări precum Germania, Suedia şi Canada, unde concurenţa pentru locurile la universităţile de medicină este deosebit de mare, între 6 şi 9% din studenţii care urmează aceste specializări sunt străini. În Ungaria, unde patru universităţi oferă programe de medicină şi stomatologie în limba engleză, 42% din studenţii internaţionali studiază în domenii legate de sănătate. Potrivit „New York Times”, există mai multe motive ce justifică reorientarea spre Europa de Est, inclusiv reputaţia în creştere a diplomelor obţinute la universităţile din Europa de Est care predau cursuri în limba engleză. Există însă şi alţi factori, în special faptul că taxele de şcolarizare la aceste

instituţii nu sunt la fel de mari ca la universităţile de top din Occident, iar examenul de admitere nu este la fel de dificil. De exemplu, la Universitatea Semmelweis din Ungaria, studenţii la medicină plătesc sub 20.000 dolari pe an pentru studii, iar studenţii din ţările Uniunii Europene pot obţine de multe ori burse sau împrumuturi. La Universitatea Carolină din Praga, care oferă, la rândul său, o specializare în medicină, în limba engleză, şcolarizarea anuală este limitată la 14.100 de euro sau 18.600 de dolari. Prin comparaţie, specializarea stomatologie tinde să fie uşor mai scumpă din cauza costurilor legate de materiale. În plus, medicii, stomatologii şi farmaciştii cu diplome obţinute la universităţi acreditate din Europa

de Est pot practica aproape oriunde în cadrul Uniunii Europene. Deşi Semmelweis este singura universitate din Budapesta unde medicina şi stomatologia sunt predate în limbile engleză şi germană, există alte universităţi de prestigiu din jurul Ungariei cum ar fi Universitatea din Szeged, Universitatea din Pecs şi Universitatea din Debrecen - care oferă, de asemenea, cursuri în limba engleză. Universitatea Carolină din Praga are o reputaţie foarte bună în rândul studenţilor la medicină interesaţi de Europa de Est, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca atrage, de asemenea, un număr tot mai mare de viitori medici, farmacişti şi medici stomatologi.

România Liberă, marți, 10 septembrie 2013

admitere

studenții vor joburi în străinătate, dar nu dincolo de ocean Un loc de muncă în străinătate este atractiv pentru studenţii români în cazul în care asigură un salariu peste medie şi un standard de viaţă mai bun, reiese dintr-un sondaj realizat recent de concernul auto Continental în rândul a peste 1.000 de studenţi din România. eugenia.mihalcea @romanialibera.ro

inerii din România au încredere în forţele proprii când vine vorba de primul loc de muncă şi aşteptări ridicate din partea companiilor. Aleg angajatorul după venitul oferit, posibilele beneficii şi oportunităţile de promovare. Îşi doresc echilibru între viaţa personală şi cea profesională, potrivit aceluiaşi studiu. 30% cred că vor ajunge în vârful ierarhiei imediat după absolvire, iar în ceea ce priveşte studenţii de sex masculin, aceştia sunt mai dispuşi decât studentele să amâne planurile profesionale, pentru familie. Un loc de muncă în străinătate este atractiv pentru studenţi în cazul în care asigură un salariu peste medie (45%) şi un standard de viaţă mai bun (36%). De asemenea, 65% din participanţii la sondaj au declarat că efectele asupra familiei

şi a relaţiilor sau a prietenilor şi cunoştinţelor (32%) reprezintă motivele pentru care nu şi-ar dori să lucreze în străinătate. Studiul efectuat în rândul studenţilor din România arată că tinerii au o percepţie pozitivă când vine vorba de oportunităţile viitoare legate de propria carieră:

63% consideră că oportunităţile lor sunt pozitive. Cu toate acestea, nivelul de încredere a scăzut uşor în ultimii ani, de la valoarea de 71% în 2009, la 67% în 2011. În timp ce 52% din studenţi admit posibilitatea de a-şi amâna ambiţiile profesionale pentru familiile lor, numai 39% din studente au

indicat că ar face acest lucru. Potrivit studiului, Europa Occidentală (70%) şi S.U.A. (65%) reprezintă destinaţiile preferate ale tinerilor pentru un loc de muncă în străinătate, în timp ce regiunile în curs de dezvoltare din Asia şi America de Sud atrag mai puţini studenţi interesaţi (28%, America

de Sud şi China, 27%). „Experienţa internaţională este şi rămâne o cerinţă-cheie pentru a putea ajunge într-o poziţie de top management în cadrul unei corporaţii globale. Considerăm că este responsabilitatea noastră să creăm oportunităţi pentru experienţe profesionale în străinătate care sunt benefice pentru ambele părţi”, a declarat Elke Strathmann, membră a Consiliului Executiv al Continental şi director de resurse umane. „Prin urmare, este bine că, pe lângă 40% din studenţii care doresc să lucreze în România în viitor, 37% se gândesc la un loc de muncă în diferite regiuni din Europa. Însă trebuie să fim realişti şi să recunoaştem faptul că destinaţiile relevante din punct de vedere strategic şi economic pentru un viitor loc de muncă reprezintă viitoarele pieţe – de exemplu, China sau America de Sud”, a precizat directorul HR.

Şomajul în rândul tinerilor va creşte

n Uniunea Europeană, aproximativ cinci milioane şi jumătate de tineri sunt şomeri, ceea ce înseamnă că 1 din 5 cetăţeni europeni cu vârsta sub de 25 de ani nu îşi poate găsi un loc de muncă, deşi ar dori. Rata şomajului în rândul tinerilor este de peste 20%, dublu cât pentru toate grupurile de vârstă la un loc şi de aproape 3 ori mai ridicată decât în cazul celor de peste 25 de ani. Pe de altă parte, în ţara noastră, directorii financiari din firmele româneşti prevăd o creştere a şomajului în următoarele 12 luni. Majoritatea directorilor financiari (55%) din România vorbesc de un avans al ratei şomajului, potrivit unui studiu Deloitte. Doar 5% estimează o creştere semnifi-

cativă a numărului de şomeri, în timp ce 50% se aşteaptă ca rata şomajului să crească moderat în următorul an. Directorii financiari sunt cei care au pe mână bugetele companiilor şi ştiu exact care sunt planurile firmelor legate de angajările sau concedierile din următoarele luni. Potrivit sondajului Deloitte Central Europe CFO Survey, mai pesimişti decât managerii din România sunt doar cei din Slovenia (80% se aşteaptă la un şomaj mai mare în ţara lor), Slovacia (84%), Croaţia (74%) şi Polonia (74%). Directorii din Cehia (46%), Bulgaria (46%) sau Ungaria (45%) nu au planuri de concedieri la fel de drastice ca aceia din România. În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, directorii financiari sunt mai puțin

optimiști decât erau în ediția anterioară a studiului – 70% din respondenți se aşteaptă ca economia românească să stagneze în următoarele luni, în scădere de la 81%, în timp ce 10% din ei se tem de recesiune (comparativ cu 4,8% în decembrie anul trecut). „Directorii financiari trebuie să selecteze cu atenție informațiile relevante dintr-o multitudine de surse disponibile și să anticipeze pentru a lua cele mai bune decizii care îi vor ajuta să dezvolte strategii de afaceri în 2013. Ei trebuie să aleagă între creștere, scădere, investiții sau diversificare, curs de schimb valutar variabil sau stabil, ameliorarea accesului la credite sau nevoia de a reduce costurile”, a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner, Deloitte România.