DE 136 DE ANI
S U P L I M E N T
A L
Z I A R U L U I
R O M Â N I A
L I B E R Ă
⁄
M A R Ţ I ,
2 6
I U N I E
2 0 1 3
SUPLIMENT
Dobânzile mici la credite se tot lasă așteptate
PAGINA 5
Reformarea sistemului financiar în 10 paşi
PAGINA 3
PAGINA 2
BANCAR
Mai este aurul investiție... de aur?
2
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
analiză Regândirea modelelor economice
Reformarea sistemului financiar în 10 paşi Criza a pus în discuţie modelele după care majoritatea organizaţiilor, mici sau mari, publice sau private, s-au ghidat. Regândirea acestor modele împreună cu reformarea sistemului financiar ar trebui să fie prioritare, susţine Danie Dăianu într-un articol * publicat pe friendsofeurope.org, indicând primele măsuri în această direcţie. CRISTI DOGARU
1. Reforma autorităţilor de supraveghere și reglementare Organismele de reglementare s-au autosugestionat că o rată scăzută a inflaţiei este echivalentă cu stabilitatea financiară iar răspândirea derivatelor un mijloc de diminuare a riscului, susţine Dăianu. În final s-a ajuns la risc sistemic și la salvarea băncilor cu bani publici, o evoluţie accelerată de spargerea anterioară a zidului dintre activitatea de investiţii și cea de retail a băncilor și creșterea tranzacţiilor transfrontaliere. Nu s-au înţeles riscurile extinderii pieţelor financiare iar viitoarele autorităţi de supraveghere și reglementare vor trebui să-și asume rolul îmblânzirii acestora.
2. Revizuirea modului de business din industria financiară Nu cu mult timp în urmă se credea în industrie că „big is beautiful“. Guvernele s-au confruntat apoi cu entităţi prea mari să fie lăsate să se prăbușească iar dimensiunea pare un obstacol și pentru un management eficient. Organizaţii mai simple și mai mici (utilizând în acest scop legislaţia anti-trust, separând retailul de activităţile de tranzacţionare), cu mai mult capital propriu și grad redus de îndatorare, cu o separare a banilor deponenţilor de resursele băncilor, limitarea stimulentelor și corelarea lor cu performanţa, reprezintă pașii în direcţia cea bună.
3. Modelele de risc trebuie actualizate Este nevoie de mai multă acurateţe și transparenţă, modelul actual permite băncilor să își asume riscuri prea mari. Basel III se poate
dovedi depășit, iar riscul unor raportări false către autorităţi și acţionari n-ar trebui minimizat.
4. Cine controlează fondurile cu capital de risc? Morala falimentului Long Term Capital Management (ce se lăuda cu modele furnizate de doi laureaţi ai premiului Nobel) este că fondurile cu capital de risc pot induce la rândul lor riscuri sistemice iar supravegherea operaţiunilor pe care le desfășoară n-ar trebui ignorată.
5. Sectorul bancar trebuie pus la regim Criza din Cipru (dar și din Irlanda sau Islanda) a demonstrat că un sector bancar supradimensionat care se prăbușește riscă să îngroape întreaga economie.
6. Economii robuste, cu structuri echilibrate Boom-ul și prăbușirea economiilor unor state nou aderate la UE subliniază rolul politicilor publice în descurajarea fluxurilor masive de capital și alocarea eficientă a resurselor. Nu este ușor de realizat, liberalizarea fluxurilor de capital este bun câștigat în UE iar politicile în direcţia limitării lor sunt firave (fondurile structurale și de coeziune nu sunt instrumente suficient de puternice).
7. Globalizarea a mers prea departe Reducerea fluxurilor financiare transfrontaliere în perioada crizei poate fi privită ca un fenomen de inversare a trendului globalizării. Îl putem consiera însă și un fenomen sănătos, remarcă Daniel Dăianu, deoarece s-au constatat efectele intrării masive de capital în unele
regiuni. Identificarea unui grad optim de deschidere, limitarea dependenţei de bunuri și servicii din import, descoperirea de noi pieţe în apropiere este cel mai bun mod de a reduce pericolele viitoare…
8. Regândirea zonei euro Zona euro este mai mult o zonă a unei monedei unice decât o uniune monetară iar modul în care funcţionează este mai rigid decât cel al standardului-aur din perioada interbelică în ciuda mecanismelor de reglare, spune Dăianu. Uniunea bancară poate fi soluţia la problemele zonei euro doar dacă se realizează și uniunea fiscală. Fără aceasta proiectul european va fi paralizat
iar unele „evadări“ pot avea loc.
9. Relaţia Guvernsocietate trebuie „reparată“ Criza a determinat o respingere a politicilor tradiţionale, creșterea extremismului și erodarea contractului social. Toate astea cer o revizuire a politicilor publice, o reproiectare a relaţiilor dintre sectorul public și cel privat, promovarea încrederii în forţele proprii la nivel individual în paralel cu menţinerea solidarităţii și justiţiei sociale. Democraţia poate fi subminată prin deconectarea dintre politicieni și cetăţeni și distorsiunile induse de supraexpansiunea industriei financiare.
10. Regândirea structurii instituţiilor financiare Lumea financiară ar fi cazul să revadă detaliile acordului de la Bretton Woods, în scopul păstrării unui sistem de tranzacţionare relativ deschis. Iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă pieţele financiare sunt domesticite, subliniază din nou Daniel Dăianu. Instituţiile financiare internaţionale trebuie să ţină seama mai mult de economiile emergente iar acest fapt să fie reflectat și în structurile lor de conducere.
*„When economic models crumble: A template for rethinking them“
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
3
creditare
Dobânzile mici la credite 8.000 de români plătesc se tot lasă așteptate zilnic online utilităţile cristi.dogaru @romanialibera.ro
Băncile sunt inundate de lichidităţi, dar creditele rămân tot scumpe: un împrumut de nevoi personale în lei pleacă de la DAE de 12%, majoritatea băncilor plasându-se peste 15%. Surpriză, la euro e la fel!
CRISTI DOGARU
N
ici o bancă nu s-a prezentat pe 17 iunie la BNR, la licitațiile săptămânale repo, pentru a trage bani la dobânda de politică monetară (5,25%). O oportunitate excelentă s-ar putea spune, de vreme ce împrumuturile în lei cu scadență scurtă pentru persoanele fizice au o DAE mai mult decât dublă. Să nu-i mai intereseze pe bancheri profitul? Adevărul este că tentația profitului este mai mică decât teama de „neperformante“ noi. Cum creditele cu probleme au depășit o cincime din total, bancherii preferă să crediteze mai mult statul și entitățile sale. În ziua în care nici o bancă nu se prezenta la BNR, la Ministerul Finanțelor era coadă. MFP a atras pe 17 iunie 800 milioane lei în cadrul unei licitaţii de obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, la un randament mediu de 5,17%, în urcare cu 0,72 puncte procentuale faţă de cel plătit la licitaţia din luna mai. Băncile au subscris titluri de 1,7 miliarde de lei, mai mult decât dublul sumei cerute de stat, doar-doar or prinde mai multe. Cu alte cuvinte, mai bine împrumuți statul cu un randament de trei ori mai mic decât ai face-o pentru o persoană fi zică, decât să te mai legi la cap cu alte credite cu probleme.
că la o diferență între dobânzile-reper pentru cele două valute (vorbim de indicii Euribor și Robor) de aproape 4%, cele două tipuri de împrumuturi să fie la fel de scumpe în România? O explicație ar fi costul refinanțării pentru bănci. Valuta se obține mai greu, la costuri mai mari, băncile-mamă nu mai aduc finanțare (ba în ultima vreme scot bani din România). O alta, riscurile mai mari implicate de variațiile cursului de schimb (saltul de la 4,3 lei/euro la 4,55 lei/ euro într-o lună arată destul de bine asta).
Nici în euro nu ieși mai ieftin!
Sunt scumpe creditele pentru disperați?
M
edia lunară a tranzacțiilor de comerț electronic prin card este în prezent în jurul a 650.000, potrivit băncilor comerciale. Dintre acestea, aproximativ 60% sunt plăți de facturi pentru furnizorii de utilități, telefonia deținând mai mult de jumătate din tranzacțiile de utilități. În ciuda eforturilor și a nenumăratelor campanii depuse de jucătorii importanți pe retail din online-ul românesc,
precum eMag.ro, se pare că cele mai mari magazine online din România sunt site-urile Orange, Vodafone, RCS&RDS, Enel și EON Gaz România arată site-ul no-cash.ro. Cu alte cuvinte, facturierii reprezintă în acest moment principalul motor de creștere al pieței de comerț electronic din România. Totul a început în 2006, o dată cu posibilitatea plătii online a facturii pentru abonații ZAPP. În anul imediat următor, Orange a lansat campanii de plată online a facturii. În 2008 au intrat ENEL (electricitate) și GDF Suez (gaze), iar din 2010 s-au alăturat doi noi operatori din telecom: Vodafone și Romtelecom. PUBLICITATE
Cum stau lucrurile Președintele ARB, la împrumuGrațian Ghețea, turile în euro oferă de altfel pentru nevoi scuza potrivită personale? pentru starea Surpriză, au reprezintă dobânda anuală efectivă de expectativă a ajuns la fel băncilor: „În acest (DAE) minimă pentru un credit de moment de scumpe ca credicele în lei! Un tarea persoanelor nevoi personale pe 5 ani în credit pentru fi zice prezintă riscuri lei sau euro. 5.000 euro pe 5 ani destul de mari, pentru pleacă de la o DAE de că există încă o instabilita12%, cu majoritatea ofertelor pla- te în ceea ce privește siguranţa sate tot peste 15%. Cum se face locului de muncă de mâine. Cei
12%
care apelează acum, majoritatea sunt cei care au ajuns la situaţii disperate“. Adică nu dăm credite disperaților (statul care se împrumută mai mult decât produce nu intră în categoria asta, evident) iar vechilor debitori, legați prin contract cu dobânzi piperate nu avem ce le face. Cei care își mai plătesc încă creditele disciplinat au pe factură oalele sparte de alții. Provizioanele, pierderile cauzate de clienții cu probleme sunt recuperate și prin dobânzile ținute sus pentru bun-platnici or prin comisioanele noi oferite cu generozitate tuturor. În ultimii 3 ani băncile au pierdut 3,4 miliarde lei (2,12 miliarde în 2012, 0,77 miliarde în 2011 și 0,51 miliarde lei în 2010) și avariția bancherilor poate fi înțeleasă și prin acest filtru. Dacă ne raportăm însă la anul 2008, cu profitul său de 4,4 miliarde lei pentru sistemul bancar, scuzele lor pălesc. Până la urmă s-a ajuns la un cerc vicios: băncile nu creditează pentru că nu avem creștere economică care să genereze avansul puterii de cumpărare și de... îndatorare, iar în lipsa creditului și mai multe companii intră în insolvență și fac concedieri.
4
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
depozite Top 5
Oferte de economisire Foamea băncilor de valută se reflectă în dobânzi care pleacă de la 3,5% la euro și 3% la dolari pentru cel mai popular depozit la termen, cel cu scadenţa la 3 luni. La lei, cel mai bun randament se apropie de 6%. Atenţie însă la evoluţia cursului. CRISTI DOGARU
Î
nainte de a compara randamentele depozitelor la termen în diferite valute, ar trebui să aruncăm un ochi și pe evoluția leului. Din 5 mai când a atins 4,3 lei/euro, cursul a început să urce iar pe 19 iunie euro era 4,48 lei, în creștere cu aproape 1,3% față de sfârșitul anului trecut (am avut și 4,55 lei/euro la începutul lunii).Or, 1,3% este mai mult de jumătate din diferența din acest moment dintre cel mai mare randament la depozitele în lei la 3 luni (5,8%) și cea mai bună ofertă pentru un depozit în euro (3,5%).Putem deci spune aproape de jumătatea anului că cine a economisit în euro a ieșit mai bine. O poveste diferită avem la dolari, unde cursul era puțin sub nivelul de la sfârșitul anului trecut (3,34
lei/dolar pe 19 iunie față de 3,35 lei/dolar pe 31 decembrie 2012) astfel încât plasamentul în dolari a ieșit în pierdere (și dobânzile sunt mai mici aici, maxim 3% la depozitele la termen la 3 luni). Rămâne de văzut însă unde vor trage linie cei care și-au păstrat economiile în dolari, cursul leudolar depinzând de evoluțiile… crizei la nivel global (o creștere a percepției riscului va aprecia activele în dolari și le va deprecia pe cele din piețele emergente precum România). În afară de evoluția cursului de schimb și a dobânzi, alte detalii pe care trebuie să le aveți în vedere în momentul în care faceți un depozit la termen sunt costurile colaterale. Comisioanele de administrare pentru contul curent, sumele percepute pentru alimentarea acestuia, taxele percepute pentru retragerea de numerar pot diminua câștigul din dobândă, care oricum nu este net (din acesta se reține impozi-
tul de 16% datorat statului). Nu în ultimul rând, observați că cele mai mari dobânzi le plătesc băncile cele mai mici. Cum BNR oferă cu generozitate lichiditate în acest moment băncilor, randamentele mari la depozite pot arăta nevoia băncii-mamă de resurse (nu există nici un fel de restricție aplicabilă băncilor care vor să trimită peste hotare banii atrași prin depozite la termen în România). Până la urmă, nu poți dormi absolut liniștit când vânezi cele mai mari randamente. Pățania celor care aveau banii depuși la Bank of Cyprus (preluată ulterior de Marfin), unde primeau unele dintre cele mai mari dobânzi, e sugestivă. Deși în final n-au pierdut bani, au tremurat serios până când banca a fost redeschisă. Să mai spunem că în cazul unui faliment bancar, persoanele juridice, cu excepția IMM-urilor, nu intră sub incidența despăgubirilor prin Fondul de Garantare în limita sumei de 100.000 euro.
Top 5 dobânzi lei (1.000 lei pe 3 luni)
sursa: Conso.ro
Top 5 dobânzi la euro (1.000 euro pe 3 luni)
sursa: Conso.ro
Top 5 dobânzi la dolari (1.000 dolari pe 3 luni)
sursa: Conso.ro
IMM-urile pot conta pe „JEREMIE“ CRISTI DOGARU
U
niCredit Ţiriac Bank a finanţat până în prezent circa 100 de IMM-uri cu 25 milioane euro prin iniţiativa Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises (JEREMIE), administrată de Fondul European de Investiţii, banca mai având la dispoziţie 87,5 milioane euro pentru credite noi. JEREMIE este o iniţiativă comunitară care urmărește creșterea
accesului IMM-urilor la finanţare prin intermediul instrumentelor financiare finanţate din fondurile structurale. În România, JEREMIE este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Creșterea Competitivităţii Economice“ 2007-2013, finanţat din Fondul European Regional pentru Dezvoltare. Creditele sunt acordate în condiţii preferenţiale, respectiv cu o rată a dobânzii mai redusă cu până la 100 de puncte de bază (adică cu 1%) și cu garanţii cuprinse între 0% și 70% din suma împrumutată, în funcţie de situaţia financiară a companiei.
IMM-urile pot accesa credite în cuantum de maximum 1,87 milioane euro sau echivalent lei, pentru o perioadă de 1-6 ani. Valoarea medie a împrumuturilor acordate a fost de 280.000 euro. Cele mai multe IMM-uri care au accesat împrumuturi activează în domenii precum comerţul en-gros, retail și producţia de produse din hârtie, metal și cauciuc. Jumătate din totalul fondurilor a fost absorbită de companii care își desfășoară activitatea în Dolj (Craiova), Bihor (Oradea), Prahova (Ploiești), Argeș (Pitești) și Botoșani (Botoșani).
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
5
investiţii
Mai este aurul investiţie... de aur? Puteţi cumpără lingouri și monede prin Piraeus Bank și specula cu aur financiar prin bursă. Vestea proastă e că în ultimele 6 luni cotaţiile aurului au scăzut cu 20%. Marcare de profit sau începutul sfârșitului pentru „investiţia secolului“? CRISTI DOGARU
L
a mijlocul lui decembrie 2012 cotațiile unei uncii de aur oscilau în jurul a 1.700 dolari. După 6 luni (21 iunie) o găsim la 1.350. Ce s-a întâmplat între timp? Este de recomandat investiția pe un minim temporar sau e începutul unui declin de durată? Înainte de orice să spunem că aurul nu reprezintă neapărat un mijloc de protecție împotrivă inflației, cât împotriva haosului generat de convulsii politice sau economice. Și asta doar în prima lui fază. De la 300 dolari uncia în anul 2000, aurul a cunoscut o apreciere susținută mai ales după debutul crizei financiare („ne pierdem banii din bănci, în ce să ne plasăm economiile!!?) și a urcat până la 1.900 dolari în 2011. De atunci a început să scadă treptat, pe fondul renunțării la o parte din rezerve de către mai multe bănci centrale și convingerii că mai este mult până la inflație în
PUBLICITATE
marile economii ale lumii. Partea proastă în ceea ce privește investiția în aur este că veți cumpăra cu „prima“, dar veți vinde cu discount. De pildă, puteți achiziționa aur fizic prin Piraeus Bank, ce oferă minilingouri de 5, 10, 20, 50, 100, 250, 500, 1.000 de grame și monede („British Sovereign“) de 7,98 grame. Cotațiile de vânzare erau pe 20 iunie de 178 lei/gram (24K), în timp ce la BNR aurul era cotat la 143 lei/gram. La răscumpărare, Piraeus plătea doar 145 lei/gram, în condițiile în care banca câștiga și din serviciile de depozitare (dacă optați pentru așa ceva). Iar de cotațiile de la amanet ce să mai vorbim... Strategie de investiții Una peste alta, e bine să investiți în aur fizic doar „pe trend“ (cumperi când prețul e în creștere -nu e însă cazul acum) și să speculați evoluția cotațiilor cu aur... financiar, când doriți (se poate paria și pe scădere). Un astfel de produs este certificatul „Index“ Erste Bank Gold (simbol bursier EBGLD1), ce se tranzacționează la bursă și
reprezintă valoarea unui gram de aur (exprimat în lei). Este vorba de aur „financiar“, nimeni nu îți va converti un astfel de produs într-un gram de aur fizic. Un produs pentru amatorii de speculații (nu ai costuri de depozitare, prețul e apropiat de cel oficial) și nu unul creionat pentru fanii „protecției“. Banca este market maker și oferă cotații stabile (pe 20 iunie, erau 5.000 de certificate la cumpărare la un preț de 142,2 lei și 5.000 la vânzare la 143,4 lei/gram). Calcule cu argintul Ce mai face argintul? Păi, la fel de „bine“ ca aurul, evoluțiile sunt relativ asemănătoare, cu amplitudini diferite însă. De la 33 dolari uncia, argintul a plonjat în ultimele 6 luni la 21 (maximul a fost de 50 dolari în 2011). Argint fizic e mai greu să cumpărați în România (nici o bancă nu-l oferă) -nu iau în calcul bijuteriile și monedele scoase de BNR, mult mai scumpe ca metalul propriuzis - vă rămân doar site-urile pentru colecționari de afară (coininvestdirect.com, vatea.de, aurargentum.de).
6
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
restanţe
Care sunt limitele în relaţia cu recuperatorii? În lipsa unei legi care să le delimiteze clar marjele de manevră, practica rămâne singurul reper în relaţia cu recuperatorii de creanţe. Poţi fi deci hărţuit cu telefoanele la ore nepotrivite și inclusiv la serviciu, somat să achiţi rate mai mari la creditul cumpărat de aceștia de la bancă etc. CRISTI DOGARU
A
utoritatea Bancară Europeană (EBA) recomanda pe 13 iunie autorităților de reglementare din statele membre să se asigure că restanțierii cu credite ipotecare sunt tratați corect de bănci. Asta implică o informare corespunzătoare, oferirea de alternative viabile (renegocierea condițiilor de acordare a creditului - lungirea scadenței, schimbarea tipului de credit, inclusiv modificarea dobânzii etc.), comunicare „neexcesivă“ (restanțierii nu vor fi hărțuiți, contactați la alte adrese și numere de telefon decât cele furnizate de ei înșiși etc.). De la recomandare până la implementare e însă drum lung, iar de la bănci la recuperatorii de creanțe unul și mai lung. Concret, ce se poate întâmpla dacă ești preluat de un recuperator? Depinde care este forma în care acesta lucrează cu finanțatorul inițial. Dacă lucrează pe bază de mandat, iar creditul n-a fost încă vândut, lucrurile sunt mai simple. Se folosește un plus de persuasiune, dar condițiile de acordare a creditului nu se schimbă. Lucrurile sunt mai sensibile dacă banca a vândut recuperatorului (de regulă cu mare discount, se achită doar 10-15% din valoarea soldului la un pachet de credite de nevoi personale și 25-35% pentru un pachet de ipotecare) creditul cu probleme. Un cititor a pățit-o. Creditul său a fost cumpărat de Kruk de la BCR iar recuperatorul l-a somat să dea banii înapoi cu o rată triplă (cum poți plăti triplu dacă n-ai fost în stare să te achiți de obligațiile lunare inițiale?). Am cerut explicații de la Kruk și ni s-a răspuns textual: „În cazul creanțelor cesionate (vândute) de
SUPLIMENT BANCAR
către instituțiile financiar-bancare sau non-bancare, noul proprietar al creanței (în acest caz, o companie de colectare creanțe) va stabili noi termeni contractuali“. Deci, se poate. Un lucru interesant ne-a fost semnalat la începutul lunii. Un debitor preluat de la o companie de telefonie a fost „ofertat“ de recuperator cu o reducere de 20% a creanței. Nimic spectaculos veți spune, dacă ignorăm că oferta venea pentru o datorie de 200 de lei cu tot cu penalități mai veche de 3 ani, pentru care nu se făcuseră din timp demersuri de recuperare (deci prescrisă) iar scrisoarea sosise pe o adresă diferită de cea de domiciliu și de furnizare a facturilor în momentul în care contractul cu compania de telefonie fusese încheiat. Lăsând la o parte „oferta“ demarată după trecerea termenului de prescripție, trebuie subliniat că autoritățile fiscale nu au voie să dezvăluie date despre contribuabili, acestea fiind confidențiale. Cum de aflase atunci recuperatorul de noua adresă? Răspunsul ar putea interesa pe mulți, având în vedere că sunt destui debitori cu probleme, care dețin proprietăți diferite de adresa de domiciliu și care pot fi amenințați cu excutarea silită, deși nu au ipotecă.
Banii pentru Prima Casă s-au împuţinat CRISTI DOGARU
Valoarea finanţărilor acordate prin programul „Prima Casă“ în acest an a ajuns la 490 milioane euro, pentru 13.000 de
EDITOR COORDONATOR Cristi Dogaru cristi.dogaru@romanialibera.ro
beneficiari, iar pentru acest an mai sunt disponibile fonduri de 300 de milioane de euro, care se vor epuiza însă în trei luni, dacă se va menţine ritmul actual de contractare. Astfel, de la lansarea programului, în 2009, Fondul
ADVERTISING SALES MANAGERI Adriana Alexiuc, Andra Nistor, Ani Honcioiu, Claudiu Stana, Marius Mihai
GRAFICĂ Toni Kiss CORECTURĂ Livia Săvulescu
Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a acordat 94.000 de garanţii, valoarea finanţărilor ajungând la aproape 3,5 miliarde de euro. Valoarea medie a finanţării accesate pe toată perioada de
DIRECTOR DE PUBLICITATE Radu Găvruș radu.gavrus@medienholding.ro
SUPLIMENTUL BANCAR MARKETING MANAGER: Cătălin Bindea
este un produs al ziarului
Cotidianul România liberă este un produs
derulare a programului este de circa 39.000 euro, iar doar 28% din valoarea garanţiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008 și 2013. Rata de default se menţine scăzută, la doar 0,1% din totalul creditelor acordate.
ADRESA Nerva Traian nr.3, Bl. M101, et.8, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021.2028290; Fax: 021.2028143 TIPAR United Print: http://www.unitedprint.ro
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
7
imobiliare
BCR Banca pentru Locuinţe Soluţii accesibile pentru finanţarea proiectelor locative Soluţiile de finanţare a proiectelor locative oferite de BCR Banca pentru Locuinţe au avantajul dobânzilor fixe pe toată perioada contractului. Cum funcţionează aceste produse? În sistemul de economisirecreditare, clienţii încheie un contract pentru o sumă stabilită de comun acord cu banca pentru locuinţe. O parte din suma respectivă (40% sau 50% - în funcţie de tipul produsului ales) se constituie din banii economisiţi pe o anumită perioadă de către client, la care se adaugă dobânda acordată de bancă și o primă anuală acordată de stat (25% din valoarea economiilor anuale, maxim echivalentul a 250 euro/an/persoană). Cealaltă parte a sumei contractate o reprezintă creditul locativ acordat în lei de banca pentru locuinţe după perioada de economisire, cu dobândă avantajoasă de doar 5% sau 6% pe an și fixă pe toată durata creditării. Clienţii BCR Banca pentru Locuinţe, care doresc să își
cumpere o locuinţă sau un teren, să își renoveze, să își modernizeze sau să își reabiliteze termic locuinţele, dar nu au economisit suma minimă necesară pentru obţinerea unui credit locativ sau nu au vechimea necesară pentru a ajunge la repartizarea contractelor de economisire-creditare, pot să opteze pentru un credit anticipat sau intermediar, tip punte, acordat numai în lei, cu dobândă fixă de doar 6,25% pe an. Când clientul acumulează soldul minim economisit și întrunește condiţiile de vechime necesare repartizării contractului de economisire-creditare, creditul anticipat sau intermediar se transforma în credit locativ (în lei), cu dobândă fixă de 5% sau 6% pe an pe toata perioada contractului.
Exemplu de calcul pentru o investiţie de 100.000 lei finanţată printr-un Credit Anticipat (produsul Economii Plus) VALOARE CREDIT ANTICIPAT
100.000 lei
Suma minima economisită (avans)
10.000 lei
Perioadă credit Anticipat
Maxim 48 luni
Rată lunară credit Anticipat
571 lei
Dobândă credit Anticipat
6,25% - fixă (DAE 7,07%)
ECONOMISIRE
Continuă pe parcursul creditului Anticipat Clientul beneficiază de dobânda acordată de bancă (2%) şi de Prima de Stat pentru economiile sale
Perioadă economisire
42 luni
Rată lunară de economisire
775 lei
Total rată lunară (credit Anticipat 48 luni + Economisire 42 luni)
1346 lei
CREDIT BAUSPAR
La repartizarea contractului, creditul Anticipat se transformă în credit Bauspar cu dobândă fixă de 6% pe an
Perioadă credit Bauspar
88 luni
Rată lunară credit Bauspar
706 lei
Dobândă credit Bauspar
6% fixă (DAE 6,80%)
COMISIOANE ŞI COSTURI Comision analiză / acordare
0
Cost evaluare imobil
0
Cost asigurare de viaţă
0
Comision de administrare lunară
0,05% - aplicat la soldul creditului
Bonusuri pentru executări silite la Bank of America CRISTI DOGARU
A doua mare bancă din Statele Unite a recompensat angajaţii cu bonusuri și carduri de cadouri pentru atingerea cotelor fixate pentru confiscările de locuinţe, potrivit declaraţiilor date în justiţie PUBLICITATE
de foști salariaţi ai instituţiei de credit, transmite Bloomberg citată de Mediafax. Angajaţi în domeniul creditelor ipotecare au comis falsuri și li s-a cerut de către conducere să întârzie cererile de asistenţă din partea clienţilor, solicitând documente pe care banca le primise deja, potrivit
declaraţiilor unor foști angajaţi al Bank of America, făcute săptămâna trecută la un tribunal federal din Boston. Banca a respins în mod nejustificat cereri pentru un program de modificare a contractelor de împrumut, a declarat Simone Gordon, specialist în reducerea pier-
derilor, care a plecat de la Bank of America în 2012. „Ni se spunea în mod regulat că rolul nostru este să maximizăm comisioanele prin amânarea și prelungirea procesului de modificare a contractelor de credit, prin orice mijloc“, a spus Gordon.Conducerea a instruit angajaţii să întârzie modificările
Prin produsele oferite, BCR Banca pentru Locuinţe oferă clienţilor siguranţa dobânzii fixe pe termen lung și îi ferește de fluctuaţiile de curs valutar și de dobândă înregistrate de piaţă. În plus, la BCR Banca pentru Locuinţe, clienţii nu plătesc nici un comision la acordarea creditului, toate produsele băncii având 0 (zero) comision de analiză / acordare a creditului. De asemenea, rambursarea anticipată, asigurarea de viaţă și evaluarea imobilului adus in garanţie sunt gratuite.
spunând clienţilor că documentele sunt în curs de analiză, chiar dacă nu se întâmpla acest lucru, a arătat Gordon.Bank of America, care a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pentru închiderea unui litigiu legat de preluarea în 2008 a Countrywide Financial, este dată în judecată de proprietari de locuinţe care nu au beneficiat de modificarea permanentă a contractelor de credit, după ce au efectuat plăţi într-un program pilot, potrivit documentelor din justiţie.
8
ROMÂNIA LIBERĂ, MIERCURI, 26 IUNIE 2013
legislaţie FMI are drept de veto
Legea falimentului personal Autorităţile s-au angajat în faţa FMI și a CE să nu adopte legea insolvenţei personale, potrivit scrisorii de intenţie transmise Fondului. Este posibilă amânarea sine-die și a proceselor colective în baza Codului de Procedură Civilă.
CRISTI DOGARU
M
otivația juriului? Menținerea disciplinei financiare, în subsidiar menajarea băncilor cu pierderi masive și 20% din credite neperformante. „Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea iniţiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolvenţei personale și legea colectării datoriilor sau modificarea Ordonanţei 50/2010), care ar submina disciplina creditării“, se arată în textul scrisorii de intenţie. Legea falimentului personal ar permite de pildă ca în cazul unui debitor executat sililt pentru restanțele la un credit ipotecar sau de nevoi personale garantat cu ipotecă, acesta să nu mai poată fi urmărit ulterior de bancă pentru completarea diferenței dintre soldul creditului și suma obținută prin vânzarea imobilului la licitație. Cu alte cuvinte, prin acest act normativ debitorul nu va putea fi obligat să achite bani băncii și după ce i-a fost vândută casa. Întrebarea legitimă care se pune în acest caz este de ce n-am putea echivala situația unui angajat rămas șomer cu cea a unei firme care a pierdut piața? De ce vrea FMI ca doar agenții economici să poată scăpa de bănci prin faliment iar debitorii români niciodată? România este una dintre puţinele ţări europene (alături de Ungaria) unde nu există legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nici o formă de protecţie în faţa creditorilor o dată ce ajung în situaţia de a nu-și mai putea onora obligaţiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE în aprilie.
Rămân în aer și procesele colective împotriva clauzelor abuzive? Formularea Guvernului din scrisoarea de intenție cu FMI nu este deloc încurajatoare și din perspectiva introducerii proceselor colective, prin care o asociație de protecție a consumatorilor să obțină în instanță anularea clauzelor abuzive din toate contractele-tip semnate de bănci, pornind de la o singură decizie favorabilă obținută de un client în instanță. Guvernul a decis în luna ianuarie să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod Civil în acest sens. Amânarea a intervenit la solicitarea expre-
să a FMI, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiționalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea cunoscutei Ordonanţe 50, care obliga băncile să transparentizeze costurile creditelor. Băncile ar putea pierde 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credite de retail, potrivit unui studiu de impact realizat între timp de BNR. Simularea BNR a luat în calcul toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv
în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedește negocierea. BNR s-a opus iniţiativelor legislative în ambele situaţii (inclusiv în cazul OUG 50/2010) și a făcut lobby pe lângă autorităţi pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară. Instituţiile de credit, sprijinite de Banca Naţională, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să aibă cale de atac la Înalta Curte de
Justiţie și Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie și ar trebui judecate de o instanţă superioară. Codul Civil prevede ca aceste procese să aibă ca primă instanţă tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel. Dacă Guvernul acceptă să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori și furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie mii de procese între populaţie și furnizori de electricitate, telefonie, sau apă și canalizare.